VIII.5
VIII.5
VIII.5
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Vopsirea materialelor textile 1789<br />
pH-ul la care (– COO − ) = (– NH 3<br />
+ ) se numeşte punct izolelectric (lâna: pH = 4,9;<br />
mătase naturală: pH = 4,2; poliamide: pH = 3,9 – 4,5 ).<br />
În domeniul de pH = 3 – 8, toate fibrele menţionate pot fi considerate amfioni şi,<br />
cum vopsirile se efectuează în mediu acid, se desfăşoară o activare a grupelor aminice<br />
terminale(centre de vopsire) conform reacţiei:<br />
COO – COOH<br />
F + H + A – F<br />
NH 3<br />
+ NH 3<br />
+ A –<br />
Dacă în sistem se introduce o sare ce conţine anionul A (NaCl, Na2SO4) echilibrul<br />
va fi deplasat spre dreapta, obţinându-se blocarea centrelor de vopsire într-o măsură mai<br />
mare. Altfel spus, are loc o frânare a vitezei de vopsire, adică este limitat accesul anionilor<br />
coloranţi. Tot în acest scop pot fi folosiţi egalizatori cu caracter anionic (interacţionează cu<br />
centrele de vopsire) sau cationic şi neionic (formează cu anionii coloranţi un complex).<br />
Coloranţii anionici (acizi, direcţi, reactivi etc.) disociază în soluţie conform schemei<br />
generale:<br />
(X) – R–SO 3 Na (X) – R – SO3 − +<br />
+<br />
Na<br />
(X) – numai în cazul coloranţilor reactivi, atomi reactivi (Cl, F, Br).<br />
Ionii coloranţi pot forma cu suportul textil următoarele tipuri de legături:<br />
− electrovalente (ionice sau tip sare) în mediu acid:<br />
COOH COOH<br />
− +<br />
F + (R– SO3 Na ) F<br />
NH 3<br />
+ A – NH 3<br />
+ S –R<br />
− secundare (de hidrogen, interacţiuni dipolice, forţe nepolare);<br />
− covalente în zona neutră de pH sau în mediu slab alcalin:<br />
− + -+<br />
HOOC – F – NH2 + X – R – SO3 Na + A H3N – F – COOH<br />
−<br />
HOOC – F – NH – R – SO3H3N–F – COOH + HX + NaA<br />
− + -+<br />
F – SH + X – R – SO3 Na + A H3N – F – COOH<br />
F – S – RS -+<br />
pH ≥ 5<br />
O3 H3N – F – COOH<br />
Dacă în sistem legăturile secundare sunt de mică amploare, există premisele de<br />
apariţie a limitei de saturaţie, deoarece centrele de vopsire se găsesc într-o concentraţie<br />
limitată (de exemplu PA).<br />
Dacă se efectuează vopsirea cu un amestec de coloranţi diferenţiaţi prin capacitatea<br />
diferită de legare cu fibra (coloranţi monosulfonici sau polisulfonici), atunci va apărea<br />
fenomenul de blocare, în sensul că colorantul cu afinitate mai mică va rămâne în flotă<br />
(colorantul polisulfonic). Altfel spus şi în mod generalizat, colorantul cu afinitate mai mare<br />
blochează centrele de vopsire.