VIII.5

More documents

Recommendations

Info

Vopsirea materialelor textile 1761 VIII.5.3.4.Tratamente ulterioare vopsirii Indiferent de tehnologia de vopsire aplicată, după terminarea procesului de vopsire se efectuează tratamente finale ce constau în clătire, oxidare şi săpunire. VIII.5.3.4.1.Clătirea Scopul operaţiei de clătire este de a îndepărta colorantul şi alcaliile din flota aderentă materialului textil. Clătirea se face cu apă dedurizată, până când flota devine clară şi materialul vopsit are pH-ul = 9–10. Îndepărtarea parţială a alcaliilor este esenţială pentru oxidarea completă a majorităţii coloranţilor; pH-ul materialului vopsit nu trebuie să scadă sub 9. Dacă pH-ul este mai mic de 9, anumiţi coloranţi se pot transforma în forme greu oxidabile de leucoderivaţi acizi, cu formarea petelor de oxidare. Acest fenomen apare, în special, la coloranţii albaştri şi verzi. La coloranţii indigoizi şi în special la cei din grupa IK a căror substantivitate este mică, clătirea înainte de oxidare ar provoca desorbţia colorantului de pe material, deci vopsiri deschise şi inegale. Pentru vopsirile cu coloranţi din grupa IW şi IN în nuanţe medii şi închise se recomandă efectuarea unei clătiri la rece, timp de 5–10 minute, într-o baie ce conţine: 3–5 ml/l NaOH 38 0 Bé, 1–2 g/l Na2S2O4, 1–2 g/l Dispersil WS. În acest fel se îmbunătăţeşte rezistenţa vopsirilor la frecare. În finisarea formelor vopsite prin împachetare, flota trebuie să circule numai în sensul interior– exterior. VIII.5.3.4.2. Oxidarea După clătire, vopsirile realizate cu coloranţi de cadă trebuie oxidate cât mai rapid posibil, pentru transformarea colorantului în formă insolubilă. Reţetele de oxidare recomandate pentru coloranţii de cadă, la un hidromodul de 15:1, timp de 20–30 minute, sunt: • 1,5– 3,0 ml/l apă oxigenată 35 %, temperatura băii 25…60 0 C; • 1,5–3,0 ml/l apă oxigenată + 0,5– 3,5 ml/l acid acetic 85%, temperatura băii 25…60 0 C; • 2,0– 3,5 g/l perborat de sodiu, temperatura băii 50…70 0 C; • 2,0– 3,5 g/l perborat de sodiu + 2,0–3,5 ml/l acid acetic 85%, temperatura băii 50…70 0 C; • 2,0–4,0 g/l bicromat de sodiu + 2,0 –4,0 ml/l acid acetic 85%, temperatura băii 50…70 0 C; (atenţie la poluarea apelor) ; • 1,5 –3,0 g/l clor activ, pH -ul = 8,5–9, temperatura băii 25 0 C; • 1,0–2,0 g/l clorit de sodiu, pH-ul = 5(acid acetic), temperatura băii 30…40 0 C; • 1,5–7,0 g/l persulfat de sodiu + 1,8 –3,6 ml/l acid acetic 85%, temperatura băii 25…50 0 C. Cea mai recomandată metodă de oxidare este oxidarea cu apă oxigenată.
1762 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – TEHNOLOGIE CHIMICĂ TEXTILĂ VIII.5.3.4.3. Săpunirea Săpunirea are rolul de a îndepărta particulele de colorant aderente la suprafaţa fibrelor şi de a stabiliza forma fizică a colorantului, prin cristalizarea formelor nesubstantive oxidate ale colorantului. Prin săpunire se obţine nuanţa finală, clară, a colorantului, se îmbunătăţesc rezistenţele la frecare şi la lumină, reducându-se totodată tendinţa de fototropie. În procesul de săpunire, temperatura este factorul cel mai important pentru calitatea finală a vopsirii, comparativ cu tipul de detergent sau de alcalii utilizat. Cu cât temperatura de săpunire este mai mare, cu atât este mai scurtă durata de tratare. Soluţia de săpunire conţine:1–2 g/l carbonat de sodiu + 1–2 g/l agent tensioactiv(săpun, Romopal LN, alcool gras sulfatat), temperatura de săpunire este 80…100 0 C, durata 20–30 min. Pentru coloranţii sensibili la supraoxidare, în baia de săpunire se adaugă 1–2 g/l dextroză. După săpunire urmează spălările finale, care, eventual, pot fi precedate, pentru îndepărtarea produselor chimice auxiliare reziduale, de o acidulare cu 1–2 ml/l acid acetic 30 %.În scopul reducerii timpului, a economisirii apei, energiei şi produselor chimice auxiliare, săpunirea se poate realiza în baia de oxidare, în special pentru culorile deschise şi medii. Coloranţii de cadă au bune rezistenţe ale vopsirilor la tratamente umede şi la lumină, dar au neajunsul vopsirilor neuniforme, în special, pentru coloranţi IN, la vopsirea firelor pe bobine sau suluri de urzeală. Există trei metode de reglare a vitezei de sorbţie a coloranţilor de cadă în primele faze de vopsire: – folosirea de forme nesubstantive ale coloranţilor de cadă; – reglarea temperaturii; – adaos de egalizatori. VIII.5.3.5. Tehnologia vopsirii cu coloranţi de cadă prin folosirea formelor nesubstantive Aceste tehnologii de vopsire se clasifică astfel: • tehnologii discontinue: – semipigmentare; – pigmentare; – cu leucoderivat acid; • tehnologii de fulardare. VIII.5.3.5.1. Vopsirea discontinuă Procedeul prin semipigmentare practicat pe jigher, haşpel sau aparate cu circulaţia flotei, ocupă un loc intermediar între vopsirea cu leucoderivat sodic şi vopsirea prin pigmentare. În această variantă, se introduc în baia de vopsire toate componentele (colorant, alcalii, auxiliari chimici, reducător), se începe vopsirea la rece, încălzindu-se baia lent. La temperaturi joase, majoritatea coloranţilor nu sunt reduşi, există condiţii pentru sorbţia lentă a pigmentului neredus, nesubstantiv, sorbţie ce se realizează uniform. Se
Page 1 and 2: VIII.5 VOPSIREA MATERIALELOR TEXTIL
Page 3 and 4: 1746 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST
Page 17: 1760 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST
Page 69 and 70:
1812 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
show all

VIII.5

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?