31.07.2013 Views

VIII.5

VIII.5

VIII.5

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Vopsirea materialelor textile 1791<br />

Indiferent de forma sub care se prezintă materialele din fibre proteice pentru vopsire,<br />

în funcţie de cerinţele impuse de nuanţa şi rezistenţele coloristice ce trebuie obţinute, pentru<br />

vopsire se utilzează coloranţi aparţinând următoarelor clase:<br />

− coloranţi acizi;<br />

− coloranţi acizi cromatabili * ; coloranţi metal- complecşi 1:1 şi 2:1;<br />

− coloranţi reactivi;<br />

− coloranţi direcţi ** .<br />

Principalele legături ale diferitelor clase de coloranţi şi influenţa acestora asupra<br />

rezistenţelor la tratamente umede şi la lumină este prezentată în tabelul <strong>VIII.5</strong>.34.<br />

<strong>VIII.5</strong>.7.1.Vopsirea cu coloranţi acizi<br />

Coloranţii acizi, în funcţie de grupele chimice pe care le conţin, pot fi: azoici,<br />

antrachinonici, fenilmetanici, azinici, xantenici, nitro- şi nitrozo- derivaţi.<br />

Diversitatea de structură a coloranţilor variază de la colorant la colorant, iar din<br />

punct de vedere al afinităţii lor şi al comportării în timpul vopsirii, coloranţii acizi se pot<br />

clasifica în trei grupe:<br />

Coloranţii acizi cu o bună egalizare (A) au afinitate redusă, fapt care favorizează<br />

hidroliza legăturii tip sare între colorant şi fibră, prezentând rezistenţe slabe la tratamente<br />

umede şi o epuizare a băii de vopsire relativ mică; pentru vopsire se impune un pH= 2–4.<br />

Coloranţii din această grupă prezintă mase molare relativ reduse, conţin de obicei<br />

doar o singură grupă sulfonică, legăturile colorant-fibră sunt slabe, de unde rezultă o<br />

capacitate de migrare bună, dar şi rezistenţe scăzute la tratamente umede.<br />

Proprietăţile de migrare ale coloranţilor din această clasă sunt îmbunătăţite prin<br />

adaos de sulfat de sodiu.<br />

Atenţie! La concentraţii mai mari de electrolit, migrarea, fiind prea mare, poate conduce la<br />

apariţia de striuri pe material.<br />

Coloranţii cu o egalizare medie (B) au afinitate mare, prezentând o tendinţă slabă de<br />

hidroliză a legăturilor colorant – fibră, deci bune rezistenţe la tratamente umede şi o<br />

epuizare bună a soluţiei de vopsire,vopsirea fiind efectuată la pH = 4–6.<br />

Coloranţii cu o slabă egalizare (C) prezintă o afinitate foarte mare, fapt care<br />

determină o hidroliză redusă a legăturii colorant– fibră în timpul vopsirii şi rezistenţe foarte<br />

bune la tratamente umede, cu o epuizare a flotei de vopsire până la 100%, vopsirea<br />

efectuîndu-se la pH= 6–7.<br />

Sortimentul coloranţilor acizi este prezentat în tabelul VIII. 5.35.<br />

Vopsirea cu coloranţi acizi în mediu neutru conduce la vopsiri diferite între rădăcină<br />

şi vârful fibrelor de lână de diferite provenienţe, fineţi şi pretratări. Aceşti coloranţi nu se<br />

recomandă pentru combinabilitate, fiind utilizaţi doar în variantă unitară.<br />

Agenţii de egalizare cu afinitate pentru colorant sunt, de preferinţă, utilizaţi în<br />

vopsirile neutre; prin formarea unor legături cu colorantul, aceştia sunt capabili să reducă<br />

viteza de adsorbţie. Egalizarea este îmbunătăţită prin utilizarea acestor produse conjugată<br />

cu un control atent al pH-ului şi temperaturii.<br />

* Numai pentru lână;<br />

** Îndeosebi pentru poliamidă şi mai rar pentru mătasea naturală.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!