VIII.5
VIII.5
VIII.5
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Vopsirea materialelor textile 1791<br />
Indiferent de forma sub care se prezintă materialele din fibre proteice pentru vopsire,<br />
în funcţie de cerinţele impuse de nuanţa şi rezistenţele coloristice ce trebuie obţinute, pentru<br />
vopsire se utilzează coloranţi aparţinând următoarelor clase:<br />
− coloranţi acizi;<br />
− coloranţi acizi cromatabili * ; coloranţi metal- complecşi 1:1 şi 2:1;<br />
− coloranţi reactivi;<br />
− coloranţi direcţi ** .<br />
Principalele legături ale diferitelor clase de coloranţi şi influenţa acestora asupra<br />
rezistenţelor la tratamente umede şi la lumină este prezentată în tabelul <strong>VIII.5</strong>.34.<br />
<strong>VIII.5</strong>.7.1.Vopsirea cu coloranţi acizi<br />
Coloranţii acizi, în funcţie de grupele chimice pe care le conţin, pot fi: azoici,<br />
antrachinonici, fenilmetanici, azinici, xantenici, nitro- şi nitrozo- derivaţi.<br />
Diversitatea de structură a coloranţilor variază de la colorant la colorant, iar din<br />
punct de vedere al afinităţii lor şi al comportării în timpul vopsirii, coloranţii acizi se pot<br />
clasifica în trei grupe:<br />
Coloranţii acizi cu o bună egalizare (A) au afinitate redusă, fapt care favorizează<br />
hidroliza legăturii tip sare între colorant şi fibră, prezentând rezistenţe slabe la tratamente<br />
umede şi o epuizare a băii de vopsire relativ mică; pentru vopsire se impune un pH= 2–4.<br />
Coloranţii din această grupă prezintă mase molare relativ reduse, conţin de obicei<br />
doar o singură grupă sulfonică, legăturile colorant-fibră sunt slabe, de unde rezultă o<br />
capacitate de migrare bună, dar şi rezistenţe scăzute la tratamente umede.<br />
Proprietăţile de migrare ale coloranţilor din această clasă sunt îmbunătăţite prin<br />
adaos de sulfat de sodiu.<br />
Atenţie! La concentraţii mai mari de electrolit, migrarea, fiind prea mare, poate conduce la<br />
apariţia de striuri pe material.<br />
Coloranţii cu o egalizare medie (B) au afinitate mare, prezentând o tendinţă slabă de<br />
hidroliză a legăturilor colorant – fibră, deci bune rezistenţe la tratamente umede şi o<br />
epuizare bună a soluţiei de vopsire,vopsirea fiind efectuată la pH = 4–6.<br />
Coloranţii cu o slabă egalizare (C) prezintă o afinitate foarte mare, fapt care<br />
determină o hidroliză redusă a legăturii colorant– fibră în timpul vopsirii şi rezistenţe foarte<br />
bune la tratamente umede, cu o epuizare a flotei de vopsire până la 100%, vopsirea<br />
efectuîndu-se la pH= 6–7.<br />
Sortimentul coloranţilor acizi este prezentat în tabelul VIII. 5.35.<br />
Vopsirea cu coloranţi acizi în mediu neutru conduce la vopsiri diferite între rădăcină<br />
şi vârful fibrelor de lână de diferite provenienţe, fineţi şi pretratări. Aceşti coloranţi nu se<br />
recomandă pentru combinabilitate, fiind utilizaţi doar în variantă unitară.<br />
Agenţii de egalizare cu afinitate pentru colorant sunt, de preferinţă, utilizaţi în<br />
vopsirile neutre; prin formarea unor legături cu colorantul, aceştia sunt capabili să reducă<br />
viteza de adsorbţie. Egalizarea este îmbunătăţită prin utilizarea acestor produse conjugată<br />
cu un control atent al pH-ului şi temperaturii.<br />
* Numai pentru lână;<br />
** Îndeosebi pentru poliamidă şi mai rar pentru mătasea naturală.