ziar 45.pdf - trustul de presa al ministerului apararii nationale

Observatorul militar
14 LUMEA DE AZI
Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010)
www.presamil.ro
Secolul al XXI-lea a debutat abrupt [i violent.
Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au vizat
obiective simbolice ale lumii democratice. Au
urmat alte atentate teroriste la Londra [i Madrid, care au
declan[at un proces de transformare a mediului de securitate
[i au generat consecin]e ce afecteaz`, pe termen lung,
comunitatea interna]ional`. Într-o astfel de lume complex`,
dinamic` [i conflictual`, aflat` în plin proces de globalizare,
în]elegerea profund` a tendin]elor majore de evolu]ie a
securit`]ii interna]ionale [i a modului în care fiecare ]ar` are
[ansa s` devin` parte activ` a acestui proces constituie o
condi]ie esen]ial` a progresului [i prosperit`]ii. Prosperitatea
îns` necesit` leg`turi [i schimburi comerciale într-un climat
de pace. Dar pacea nu se sus]ine ea îns`[i. Raportul privind
Tendin]ele Globale 2025, raport ce reflect` consensul
comunit`]ii de informa]ii americane, anticipeaz` apari]ia unor
noi puteri economico-militare –unele ostile – [i scoate în
eviden]` nevoia de a avea o putere militar`, precum cea
american`, care s` apere libert`]ile democratice. Puterea
militar`, [i nu lipsa ei, aduce pacea în lume. S` ne amintim ce
spunea Sun Tzu, acum câteva mii de ani: „Pe timp de pace,
preg`te[te-te de r`zboi, pe timp de r`zboi preg`te[te-te pentru
pace. Arta r`zboiului este de importan]` vital` pentru stat. Este
o problem` de via]` [i de moarte, un drum c`tre bun`stare sau
unul c`tre ruin`. În nicio situa]ie nu trebuie neglijat`”.
Printre membrii Alian]ei circul` proiectul Conceptului
Strategic, un document care descrie rolul [i misiunile acesteia
pentru urm`torii ani. Acest document urmeaz` a fi aprobat la
DEMILITARIZAREA EUROPEI
summitul de la Lisabona. Precedentul concept strategic fusese
aprobat în 1999. Dezbaterile sunt concentrate asupra misiunii
din Afganistan, dar [i pe temerile ]`rilor din Europa de Est [i
Central` în privin]a asigur`rii securit`]ii lor, în special în
privin]a dorin]ei Rusiei de a-[i reface controlul asupra fostului
„lag`r socialist”. Alian]a a pus în dezbatere, de asemenea,
teme noi precum pirateria, atacurile cibernetice [i securitatea
energetic`. Aceste noi amenin]`ri nu au f`cut pân` acum
obiectul misiunilor NATO. De[i nu este pe agend`, situa]ia
bugetelor de ap`rare ale ]`rilor participante la Alian]` este o
tem` critic` în condi]iile economice actuale. Vorbind despre
noul Concept Strategic, secretarul american al ap`r`rii,
Robert Gates, argumenta: „Limit`rile bugetare devin o cultur`
[i un trend politic, ducând la sl`birea Alian]ei. Un triumf al
secolului trecut a fost pacificarea Europei, dup` secole de r`zboaie
care au ruinat-o. Dar am atins un punct de inflexiune, când o
parte a continentului [alia]ilor] a mers în cealalt` direc]ie.
Demilitarizarea Europei a plecat de la binecuvântare, în secolul
al XX-lea, [i a ajuns un impediment în realizarea unei securit`]i
reale [i a unei p`ci durabile în secolul al XXI-lea”. Declinul
bugetelor militare devine pe zi ce trece o amenin]are la propria
securitate a Alian]ei. În 2002, la summitul de la Praga, s-a
stabilit ca fiecare membru s` cheltuiasc` pentru bugetul
militar minimum 2% din PIB. În 2009, în afar` de SUA (4,9%),
numai patru din cele 28 de ]`ri membre au respectat ]inta
propus` (Marea Britanie, Fran]a, Grecia [i Albania). Dac`
datele anun]ate de diversele guverne pentru anul urm`tor
sunt reale, atunci situa]ia devine total nefavorabil`. În aceste
condi]ii, se estimeaz` c` anul viitor niciun membru al Alian]ei
nu va cheltui peste 2% din PIB pentru bugetul militar.
Marea Britanie a ap`rut ca o putere militar` important`,
europen`, dup` ce a înfrânt Armada spaniol`, în 1588. Dup`
1815, urmare a r`zboaielor napoleoniene, a devenit cea mai
mare putere militar` mondial`. Cele dou` r`zboaie mondiale
au prins Marea Britanie nepreg`tit`. În trei decenii dup` cel
de Al Doilea R`zboi Mondial, toate teritoriile coloniale pentru
care Londra a dus r`zboaie zeci de ani au disp`rut de sub
tutela regatului. {i, cu toate acestea, Marea Britanie a r`mas
o putere militar` de prim` m`rime în lume, capabil` s`
proiecteze for]e la mii de kilometri distan]` de Londra. În
1982, Marea Britanie a desf`[urat una dintre cele mai mari
opera]ii de debarcare din istoria militar`, opera]iune care a
rivalizat cu cea desf`[urat` în timpul R`zboiului Coreean pe
plajele de la Inchon, denumit` Opera]ia Chromite. Londra a
folosit 65 de nave de r`zboi [i 7.000 de marinari pentru
ocuparea insulei Falkland, în r`zboiul cu Argentina. Armata
britanic` a fost cel mai important aliat al SUA în R`zboiul din
Golf (1991) [i în cele dou` r`zboaie din Irak (2003) [i
Afganistan (2001). În R`zboiul din Golf, Londra a trimis
45.000 de militari, incluzând o întreag` divizie blindat` [i un
num`r important de brig`zi mecanizate. Ast`zi, în
Afganistan, sunt prezen]i peste 9.500 de militari britanici.
Dar zilele de glorie se pare c` apun sub un guvern Tory
care este dedicat, de-a lungul istoriei sale, unui sistem de
ap`rare puternic. Strategia de ap`rare [i securitate, elaborat`
[i prezentat` de cabinetul lui David Cameron, se constituie
într-o veste proast` pentru oricine mai crede c` Marea Britanie
va continua s` participe, la acela[i nivel, la opera]ii în teatre
militare situate în afara propriilor grani]e. De[i substan]ial`,
reducerea bugetului militar cu 8%, va însemna, oricum,
cheltuieli mai mari cu bugetul militar decât î[i permite
majoritatea ]`rilor europene. Reducerea financiar` va însemna
mic[orarea num`rului de militari [i renun]area la o serie de
programe de înzestrare, precum [i la utilizarea echipamentelor
a c`ror mentenan]` este costisitoare. De la sfâr[itul R`zboiului
Rece, britanicii au redus cu o treime num`rul militarilor, iar
acum urmeaz` o alt` reducere, de 7.000 de militari, ajungându-se
la 95.500, ceea ce înseamn` o [esime din m`rimea for]elor
armate americane. De asemenea, vor fi reduceri cu 40% la
tancuri [i de 35% la piesele de artilerie, ceea ce va face imposibil`
derularea unui Blitzkrieg de genul conflictelor din 1991 sau
2003 din Irak. În viitor, Londra va putea disloca numai o brigad`
cu 7.500 de solda]i pe o perioad` mai lung` într-un teatru de
opera]ii (mult sub num`rul solda]ilor britanici disloca]i acum
în Afganistan). Atât marina, cât [i For]ele Aeriene vor suferi
reduceri în personal [i echipamente. Numai 40 din cele 138 de
avioane F-35 comandate vor fi achizi]ionate din SUA. Marina
va scoate din uz deja învechitele avioane Harrier, dar [i portdrapelul
flotei britanice portavionul Ark Royal. Armata va
r`mâne cu un singur portavion [i va putea opera]ionaliza unul
nou undeva în 2020. Num`rul distrug`toarelor [i al fregatelor
General-locotenent (r) dr. Alexandru GRUMAZ
se va reduce de la 23 la 19, cel mai mic num`r de la victoria
împotriva Armadei. Inclusiv decizia privind înlocuirea
submarinelor nucleare Trident a fost amânat`.
Dar dac` Londra î[i permite aceste reduceri, ]`rile din
Europa Central` [i de Est nu [i le permit.Tehnica învechit`,
fabricat` în timpul Tratatului de la Var[ovia, cu tehnologie
sovietic`, participarea cu trupe în zonele de conflict necesit`
noi investi]ii pentru protec]ia propriilor militari. De asemenea,
restructurarea categoriilor de for]e armate, ie[irea din uz a
unor categorii de tehnic` (avioane, nave sau submarine)
necesit` fonduri suplimentare pentru ca acestea s`-[i
îndeplineasc` misiunile încredin]ate de Alian]`. Lucrurile nu
par a fi bune nici pentru alia]ii importan]i ai SUA din Asia.
Procentul din PIB alocat de Japonia armatei este în jur de 1%,
iar în Australia de 2%. Coreea de Sud are un procent de 2,8%,
având în vedere problemele de grani]` cu Coreea de Nord,
cu care se afl`, tehnic, în r`zboi. În acest timp, China î[i
m`re[te bugetul militar anual, în timp ce Coreea de Nord
încearc` o cre[tere a arsenalului nuclear.
Desigur, procentul din PIB nu reflect` exact cât de mare
este valoarea în dolari [i nici dorin]a de a se implica sau nu în
teatrele de opera]ii militare (vezi exemplul Danemarcei [i al
Australiei). Diferen]a bugetelor militare rezult` [i din
diferen]a dintre valoarea PIB-ului în diferite ]`ri. La un PIB
ca al Japoniei, 1% înseamn` o valoare substan]ial` a bugetului
militar. Valoarea procentului din PIB reflect`, de fapt, cât de
mult este ]ara respectiv` decis` s` acorde pentru securitatea
sa [i a alia]ilor s`i sau pentru descurajarea unei eventuale
agresiuni [i p`strarea securit`]ii într-un teatru de opera]ii
extern, în conformitate cu angajamentele asumate. Nici
America nu st` pe roze în privin]a exerci]iului financiar,
Administra]ia Obama luând m`suri de reducere a cheltuielilor
militare. Secretarul ap`r`rii, Robert Gates, a redus cheltuielile
Pentagonului cu peste 300 de miliarde de dolari. Dorin]a
Washingtonului este s` men]in` aceea[i structur` de for]e
din timpul Administra]iei Clinton, o for]` absolut esen]ial` în
îndeplinirea responsabilit`]ilor de securitate global`, asumate
de americani. În schimb, în Europa, la ora actual`, este un
evident declin în privin]a puterii militare. Vor pl`ti americanii
cecul cheltuielilor pentru asigurarea securit`]ii în Europa?
Nu.
Timpurile crizei economice sunt grele pe ambele maluri
ale Atlanticului. Declinul cheltuielilor militare europene este
direct legat de cre[terea eforturilor financiare în sistemul de
protec]ie social`, precum [i de modalit`]ile de administrare a
bugetelor na]ionale. Odat` cu reducerea cheltuielilor din
administra]ie, atitudinea guvernelor de pe continent este s`
se uite la cheltuielile militare ca la o surs` de economisire.
Dar economisirea din bugetul militar nu este neap`rat o
op]iune necesar`. Doi cen]i economisi]i dintr-un dolar
seam`n` cu o pic`tur` într-un pahar cu ap`. Dac` o asemenea
op]iune pare exorbitant`, atunci ar trebui ca aceia care
conduc Europa s` evalueze costurile alternativelor.
ANDERS FOGH
RASMUSSEN,
LA BERLIN
Marilena GEORGESCU
marilena.georgescu@presamil.ro
Secretarul general al NATO, Anders Fogh
Rasmussen, i-a întâlnit, la 22 octombrie, la Berlin,
pe cancelarul Germaniei, Angela Merkel, [i pe
ministrul de externe, Guido Westerwelle. La invita]ia
grupului parlamentar al Verzilor, secretarul general
al NATO a rostit o alocu]iune în cl`direa
Reichstagului.
NATO a fost
întotdeauna un
instrument al
p`cii [i a[a va
r`mâne [i în
continuare. Prin
opera]iile noastre,
noi ap`r`m
pacea. Prin abordarea
în cooperare
a securit`]ii,
noi favoriz`m
pacea. Prin rolul
pe care îl juc`m
în gestionarea
crizelor, men-
]inem pacea, a
declarat Rasmussen.
NATO
dore[te ca prin
adoptarea unei
noi strategii s`
evite s` devin`
“un dinosaur”
în contextul
actual al politiciiinterna]ionale
de securitate. În acest sens, Alian]a, format` din 28 de
state, trebuie s` se modernizeze [i s` se adapteze la noile
amenin]`ri, a subliniat secretarul general. Este un proiect la
care lucreaz` de un an, de când a preluat [efia NATO.
La Berlin, el a punctat anumite sl`biciuni ale NATO,
care ar trebui înl`turate prin noua strategie. Lec]ia înv`]at`
în urma r`zboiului din Afganistan sun` astfel: NATO trebuie
s`-[i îmbun`t`]easc` abilitatea de a colabora cu alte
organiza]ii [i institu]ii implicate în proiecte civile, cum ar
fi ONU [i UE.
O alt` tem` major` pe ordinea de zi a NATO este scutul
antirachet`. Peste 30 de ]`ri de]in, în prezent, rachete cu
care ar putea ataca alte ]`ri. Nu trebuie s` devenim ostatici ai
acestor amenin]`ri. Sper c` [efii de stat [i de guvern din ]`rile
NATO vor decide la summitul de la Lisabona s` apere Europa
de eventuale atacuri cu rachete. Aceasta se va face concomitent
cu o ofert` special` clar` pentru Rusia, care ar urma s` colaboreze
la proiect [i s` beneficieze de el, a afirmat Rasmussen.
Un subiect ce ar fi trebuit s` se reg`seasc` în noul
document al NATO, este, conform cercet`torului în domeniul
p`cii, Oliver Meier de la Universitatea din Hamburg, dar [i a
liderilor germani, men]ionarea retragerii din Europa a
armamentului nuclear american. Nu exist` nimeni, nici m`car
în NATO, care s` arate de ce mai este necesar acest armament.
Se p`streaz` deci pe teritoriul european capacit`]i militare
lipsite de scop, mai mult, popula]iile din Germania, Belgia [i
Olanda se declar` în majoritate pentru retragerea acestor arme
strategice, afirma Meier. Ministrul german de externe, Guido
Westerwelle, a cerut, de altfel, de mai mult timp, scoaterea
din Germania a celor 20 de bombe atomice americane, îns`
pân` acum f`r` succes.
Apropierea Alian]ei Nord-Atlantice de Rusia este un aspect
care face parte [i din conceptul de politic` extern` al
Germaniei. Pentru cancelarul Angela Merkel, participarea
pre[edintelui rus Dmitri Medvedev la reuniunea NATO la
nivel înalt de la Lisabona reprezint` un mare pas înainte.
Cancelarul german a avertizat, îns`, în leg`tur` cu o implicare
prea rapid` a Moscovei în activitatea Alian]ei: Cred c` nu
trebuie s` exager`m în ceea ce prive[te aceste raporturi. Dac`
realiz`m progrese este foarte bine, dar cred c` este prea mult s`
vorbim de o includere a Rusiei în NATO. Este vorba de un
parteneriat strategic, iar dac` ne vom axa pe proiecte comune
concrete va fi o dovad` foarte bun` de colaborare.