ziar 45.pdf - trustul de presa al ministerului apararii nationale

24
Observatorul militar
Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010)
www.presamil.ro
Sergiu Vitalian Vaida:
Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
ADRESA REDAC}IEI:
Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P.
4, C.P. 4-159, Cod 741382.
Tel./fax 021/322.83.88,
Redactor de serviciu: 021/322.82.87
Tiparul executat la SC PRINT UNITED
Redactor-[ef: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34
Redactor-[ef adjunct: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an,
tel. 021/322.82.87 int. 120.
Secretar de redac]ie: maior Viorel Amz`rescu,
tel. 021/322.82.87 int. 124
REDACTORI
REDACTORI: REDACTORI c`pitan Dan Scutaru locotenent Constantin Pi[tea
Irina-Mihaela Nedelcu Bogdan Oproiu Marilena Georgescu
Silvia Mircea Elena David
PERSONALITQ}I
DE LA PATRUSPREZECE ANI, ARMATA MI-A FOST MAM~ {I TAT~
- Sergiule, în decembrie 1989,
redactorul-[ef al ziarului La
datorie, locotenent-colonelul Iulian
Patca, a primit la redac]ie o poezie
semnat` de tine. Când ai scris-o?
- În seara de Cr`ciun. Eram în cas`
la cumnatul meu. V`zusem la televizor
un militar în termen, din batalionul de
paz` al {colii de ofi]eri din Sibiu, c`ruia
îi trecuse glon]ul prin carnetul de
serviciu, printr-o scrisoare neterminat`
c`tre p`rin]ii s`i, prin inim`... M-a
impresionat! S`-i scrii mamei c` e[ti
s`n`tos, c` totul e bine [i mai apoi...Vezi
[i tu pentru cine a murit! Dragii mei
p`rin]i [i fra]i, afla]i despre mine c` sunt
bine [i s`n`tos [i a trecut glon]ul!...
Radule, am continuat-o eu în locul lui.
În felul meu. A ie[it poezia Scrisoare
împu[cat`. L-am sunat apoi pe prietenul
nostru, Iulic` Patca, [i i-am citit ce-am
scris. Sensibil cum îl [tim, am sim]it c`
nu poate vorbi. Dup` o pauz`: Sergiule,
o public!
- Tu mai erai militar atunci?
- Nu. Eram mare profesor la {coala
de Arte din Zal`u.
- În rezerv`, de ce ?
- Ehei, cu motivele mele unii au
ajuns mini[tri!... Fusesem ales „utecistul
regimentului”, c` eram „ofi]er de viitor,
exemplu pentru tinerele cadre”. De la
„exemplu” mi s-a tras! Când mi-am
anun]at [efii c` divor]ez, am c`zut în
dizgra]ie. Am în[elat a[tept`rile [i
încrederea partidului!... Tot ce am f`cut
bun a fost uitat, nu mai eram nici
exemplu, nici model. M-au „promovat”
ofi]er cu preg`tirea fizic`, adic` o
func]ie cu dou` trepte mai mic`. De
aici, dup` ce de dou` ori la rând regimentul
a câ[tigat locul I pe Ministerul
Ap`r`rii, pentru cea mai bun` baz` [i
activitate sportiv`, am fost „promovat”
în continuare. În jos, ca nivelul de trai!
Mi-a pl`cut s` fiu pe locul I [i am fost.
Altora le-a pl`cut s` m` dea jos. Asta
era politica de cadre, se l`uda cu
d`râmarea celor ce fluierau în biseric`.
Fo[tii mei „colegi” activi[ti [i „prietenii”
C.I.-[ti vegheau. Drept este c` nici eu
nu-i prea sc`rpinam între coarne.
- ... Adic`?
- În septembrie 1978, am ajuns la
Zal`u. Locotenent, comandant de
pluton. Dimpreun` cu oamenii de-acolo,
începând cu 1979, ne-am aflat în frunte
în toate treburile culturale ale armatei
sau ale societ`]ii. Eu am devenit un fel
de campion na]ional în rândul
forma]iilor de satir` [i umor. Cu militarii
cu termen redus, viitori preo]i sau...
mineri, am îmbunat, artistic, ost`[ia.
Dac` trebuie s` m` laud cu ceva, apoi
m` laud c` sunt, din câte [tiu eu,
singurul ofi]er pentru care militarii,
trecu]i în rezerv` la mijlocul lui iunie,
au venit din civilie, dup` o lun` sau
dou`, pentru a reprezenta armata pe o
scen` sau pe alta.
Dup` o vreme, eram într-un fel
împrumutat de jude] ca s` îi preg`tesc
forma]iile. Consult` colec]iile României
literare, ale Urzicii, ba chiar ale Scînteii
[i vei vedea c`, între anii 1979–1989,
am fost un fel de oberst Rudel al genului.
Partea delicat` era c` forma]iile acestea
criticau, nu l`udau.
{i de aici mi s-a tras. Uite, mi-aduc
aminte c` la o analiz`, a Cânt`rii
României, la care participa [i ministrul
ap`r`rii de atunci, Constantin Olteanu,
am „gafat” r`u de tot. În sal`, lume
mult`, presa militar`, ofi]eri din toat`
]ara. În prezidiu, ministrul. Cum
[edin]ele astea erau lungi, te lovea
somnul. Pentru domnul Olteanu, a a]ipi
era ceva obi[nuit. Problema era când
se trezea, pe cine prindea la cuvânt, îl
desfiin]a. Dup` ce au vorbit câ]i erau
înscri[i pe list`, mi s-a dat cuvântul [i
mie, fiind reprezentantul regimentului
cu cele mai bune rezultate. Domnul
ministru, c`ruia nu-i pl`cea s`-i spui
domn general, pentru c` era cel mai
mic în grad dintre generalii armatei,
visa. La un moment dat, se treze[te [i
m` întrerupe: M`i, tovara[e, astea sunt
rezultate?! Cu ce v` ocupa]i voi acolo,
m` ? M-a desfiin]at. În sal`, lini[te
monumental`. Se trezise... vigilen]a.
Adormise când un coleg î[i f`cea
autocritica [i s-a trezit când vorbeam
eu. R`spunde, tovar`[e locotenentmajor!
{i i-am r`spuns: Tovar`[e
ministru, nu cred c` [ti]i cu cine vorbi]i.
Au înlemnit to]i. Dac` pe noi, care
suntem l`uda]i pentru cele mai bune
rezultate, ne critica]i în felul acesta,
atunci pe ceilal]i înseamn` c` trebuie
s`-i împu[ca]i! A c`zut tavanul uimirii
peste to]i din sal`. Stupoare. El: Mar[,
la locul t`u! {i c`tre cei din prezidiu:
S`-mi raporta]i ce m`suri a]i luat
împotriva nesim]itului! {i au luat, c` nu
eram nici eu îngera[. M-au trosnit de
nu m-am v`zut.
- Despre ce vorbeau forma]iile
tale?
- De pild`, noi le spuneam oamenilor
cum cânta coco[ul în armat`
toamna. {tii? Nu [tii. Cucuruzuuu!...
Alta: se termina stagiul militar, îns`
osta[ii, fiind în campania agricol`, în
loc s` treac` în rezerv`, în octombrie,
erau re]inu]i înc` dou` luni la str#nsul
recoltei. A[a se face c`, un p`rinte
îngrijorat d` telefon în Balta Br`ilei [i
reu[e[te s` vorbeasc` cu fiul s`u: - M`i,
copile, ]i-ai terminat armata, ce faci de
nu vii acas`? – Vin, tat`, când vom
termina de recoltat porumbul. – P`i
cum, c` la radio s-a anun]at c` l-a]i
terminat. – Ei, la radio am terminat,
da’ mai avem un pic la televizor!
- Cu Europa liber` cum a fost ?
- Eram singur, trist, schimbat din
func]ii, dat la o parte. Fiind seara,
ascultam ce spun cei de acolo.
Începuser` un serial despre armata
român`. {tiau tot despre unit`]ile de
munc`, despre câ]i militari [i unde
lucreaz` în campaniile agricole, ce mai,
ziceai c`-s angaja]i ai Marelui Stat
Major sau ai Direc]iei Cadre. {i s` vezi
pozn`: curge cortina emisiunii [i
crainicul anun]` c` în seara cu pricina
vor vorbi tot despre armat`, îns`
despre leg`tura ei cu Festivalul
Na]ional de Satir` [i Umor „Constantin
T`nase”, care tocmai se încheiase la
Vaslui. Am înlemnit. Forma]iile S`lajului,
preg`tite de mine, în competi]ie
cu alte 1.500 de forma]ii [i interpre]i
individuali din ]ar`, câ[tigaser` cam tot,
de la marele premiu, pân` la ultima
men]iune.
Care era leg`tura cu armata?
L`ud#ndu-i pe s`l`jeni, în emisiunea
respectiv`, se spunea c` partea
interesant` este aceea c` de destinul
lor în concurs se ocupa un c`pitan,
adic` suspinatul, subordonat al
generalului Ilie Ceau[escu!... Radule,
to]i militarii îi erau subordona]i acestuia,
c` el era secretarul Consiliului Politic
Superior al Armatei, dar de la mine,
din Zal`u, pân` la el, adormeai
num`rând treptele!
– {i tu cum ai reac-
]ionat?
– M-am ridicat din pat,
mi-am preg`tit cizmele [i
centura. {tiam c` urmeaz`
lupte grele. M-am hot`rât:
chiar dac` nu m` dau ei afar`,
C.V. Sergiu Vitalian Vaida. Data na[terii: 2 iunie 1956. Locul:
sat Iegheri[te, comuna Cruci[or, raionul {omcu]a Mare, regiunea
Maramure[ (azi \n jude]ul Satu Mare). {coala: clasele I – IV,
Iegheri[te, clasele V-VIII, Cruci[or. 1971-1975, Liceul Militar
„{tefan cel Mare”, C#mpulung Moldovenesc. 1975-1978, {coala
Militar` de Ofi]eri Activi „Nicolae B`lcescu”, Sibiu. 1978/1988,
ofi]er \n Regimentul 4 Mecanizat „Voievodul Gelu”, Zal`u. 1988-
1989, inginer principal Integrata de In, Zal`u. 1989-1991, profesor
II, {coala de Art`, Zal`u. 1991-1998, ofi]er MApN, redactor emisiuni
radio-TV Armata a IV-a „Transilvania”. 1998-2001, redactor Radio
Cluj. 2001-prezent, realizator TVR Cluj. C`s`torit, un copil.
plec eu! A doua zi diminea]a, la prima
or`, în Biroul Opera]ii [i Preg`tire de
Lupt`, unde eram încadrat, a intrat
secretarul de partid: - Mai, mânzu], vino
pân` la mine! A sosit o nota telefonic`...
{i a început dansul. M-au purtat, ca pe
un ciumat, la divizie, la armat`, la Bucure[ti.
Stres. Mi s-a „sugerat” s` m`
internez, la boli nervoase, la Nucet,
dac` vreau s` nu am probleme. Am
refuzat. M` luminasem. Radule, în
emisiunea cu pricina, s-au dat inclusiv
secven]e sonore din Festival. De unde
le aveau? Pe vremea aceea, noi, românii
de r#nd, nu aveam posibilitatea s`
înregistr`m a[a ceva. Am în]eles c`
„b`ie]ii” se foloseau de mine ca de o
supap`. Ma feream [i de oglind`! Miam
luat concediu de odihn` [i am
plecat la Câmpulung Muscel, unde se
]inea festivalul-concurs „Tudor Mu[atescu”.
La întoarcere, pe peronul g`rii
din Zal`u, ne a[teptau un microbuz de
la întreprinderea ai c`ror angaja]i erau
concuren]ii cu care am fost plecat [i...
doi fl`cai din Biroul Cadre al Regimentului.
– Du-te acas`, f`-]i bagajele,
peste dou` ore ai tren. E[ti mutat la
munci ! M` întorsesem în 1978. Eram
numit comandant de pluton la
exploatarea de suprafa]` a unei mine.
I-am refuzat, le-am spus c` vorbim dup`
concediu [i a început frecu[ul. M-au
învinuit de neexecutare de ordin [i de
dezertare. Nu m-am l`sat. De fapt, ei
nu executaser` ordinele în vigoare,
care prevedeau c` nu po]i fi mutat \n
timpul concediului. Iar dezertor nu
eram, c`ci în fiecare diminea]` m`
prezentam la regiment. Am cerut s`
fiu trecut în rezerv`. Îmi expirase
contractul semnat la intrarea în liceul
militar [i [tiam c` în armat` nu mai am
niciun viitor. Ei ]ineau una-ntruna cu
pu[c`ria. Numai c`, între timp, eu
devenisem doctor în legi [i
regulamente militare.
– Care a fost reac]ia dup`
apari]ia „Scrisorii împu[cate” ?
– Tot de la Iulian Patca trebuie s`
pornim. Ajunsese purt`tor de cuvânt al
ministrului ap`r`rii [i, într-o zi, m` sun`
s` întrebe dac` nu vreau s` revin în
armat`. Era chiar în zilele când celor de
la Topraisar li se învârto[ise boneta
democra]iei. Mi-am zis s` mai a[tept.
S-a schimbat ministrul, a plecat Militaru
[i a venit generalul St`nculescu. Mi-am
zis: am fost eu cum am fost, poate n-am
[tiut s` m` „orientez”, dar niciodat` nu
mi-am pus demnitatea în ghips. S`
comande St`nculescu pe al]ii, nu pe
mine! Dup` o vreme, a ajuns ministru
generalul Spiroiu. La o întâlnire cu
gazetarii militari, ace[tia l-au rugat s`
aprobe rechemarea mea în rândul
cadrelor active pentru nevoile presei [i
ca o repara]ie moral`. Recunosc c`
gestul colegilor mei [i motiva]ia lui m-au
muiat. Am fost de acord, cu rug`mintea
de a fi numit la Cluj. A[a am ajuns, la 1
iulie 1991, în redac]ia Scutul Patriei,
devenind, dup` un an, redactorul
emisiunilor de radio-televiziune ale
Armatei Transilvania, prima func]ie de
acest fel aflat` în afara Bucure[tilor.
– M-a[ întoarce acum la
dragostea ta pentru folclor. În
con[tiin]a public` ai r`mas ca unul
dintre promotorii folclorului
transilv`nean.
– Cred c` am ajuns zilele când
armata trebuie s` devin` gr`nicerul
identit`]ii noastre culturale. Cu inim`,
cu minte, cu diploma]ie. În Europa, în
cartea noastr` de identitate trebuie s`
existe, indubitabil, cel pu]in o fil`
dedicat` folclorului. Noi avem ce nu au
al]ii ! Ni l-ar lua, dar nu li se potrive[te.
L-am fi v#ndut, dar folclorul nu se poate
privatiza. Casa p`rinteasc` nu se vinde,
scria Grigore Vieru. Nu vreau s` ajungem
vase culturale goale. Altfel spus,
avem bani, avem avere, îns` n-avem
caractere! Îngustimea inimii e mai rea
decât cea a min]ii. Nu manelele sunt de
vin` de starea folclorului. Manelele sunt
urâte pentru c` e urât` lumea noastr`.
Folclorul este \n del`sare pentru c`
del`satori suntem noi. Eu m` zbat,
promovez tineri, umblu pe unde n-a
c`lcat picior de or`[ean. Aduc ce mai
www.presamil.ro;
tpa@presamil.ro
TEHNOREDACT
TEHNOREDACTAR
TEHNOREDACT AR ARE AR COMPUTERIZA
OMPUTERIZA
OMPUTERIZAT~
OMPUTERIZA T~ T~: T~
Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, Roxana Matei.
CORECTUR
CORECTUR
CORECTUR~: CORECTUR Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`.
FOT FOT FOTOREPOR
FOT OREPOR OREPORTAJ
OREPOR AJ
AJ::::: Eugen Mihai, Petric` Mihalache,
C`t`lin Ovreiu.
DIFUZARE: DIFUZARE: Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`l`n
Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C
nr. 137/8598-1980.
ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160
Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX
|nchiderea
edi]iei – luni,
ora 10.00
ISSN1223-3641.
0145.
C. 1211/2010
g`sesc! Unii în State, al]ii în Canada,
unii în Spania, al]ii în Italia... M` tem c`
se surp` lumea noastr` româneasc`. Dar
cât mai gr`im române[te, înseamn` c`
nu ne-am predat.
– Hai s` vorbim acum [i de
Festivalul cântecului ost`[esc,
pentru c` asta se întâmpl` doar la
Cluj. Cum s-a n`scut, ce se
întâmpl` cu cântecul ost`[esc în
zilele noastre?
– Ideea a apar]inut [efului cercului
militar de atunci, colonelul Victor Sîrbu,
în rezerv` acum. Vroia, ini]ial, s` fac` un
concurs între microgarnizoanele
Some[eni [i Flore[ti. Secretarul de
redac]ie de atunci, Marian Vere[ezan,
Dumnezeu s`-l odihneasc`, l-a chemat,
am studiat propunerea [i am zis c` e o
idee bun`. Generalul Cheler, comandant
atunci, a spus, da, dar s`-l face]i na]ional.
Prima edi]ie s-a declan[at mai greu, a
doua mai bine. Gânde[te-te c`, aici, s-a
lansat Grigore Le[e cu Cântecele de
c`t`nie. Cântecul de c`t`nie e pe cale
de dispari]ie. Serviciul militar nemaifiind
obligatoriu, frecven]a interpret`rii lor a
sc`zut. Au disp`rut [i motivele. Vor
ap`rea altele. Probabil legate de
înstr`inarea resim]it` de ai no[tri în variile
teatre de opera]ii. Menirea festivalului
nostru este de a ]ine cântecul de c`t`nie
în actualitate. Cântecul acesta este una
dintre mo[tenirile armiei române. În
momentul de fa]`, armata de la Cluj [i
oamenii de aici asta fac: î[i cheam`
confra]ii în ajutor pentru p`strarea
obâr[iilor. Chiar dac` nu sunt bani.
Închipui]i-v` c`, acum trei ani, festivalul
s-a ]inut cu un buget dodolo]. Anul trecut,
când trebuia s` se ]in`, a fost amânat,
întrucât bugetul era un sfert din cel
anterior. Ei bine, Radule, s-a ]inut anul
acesta, când n-a mai fost niciun leu! Dac`
nu-l f`ceam, disp`rea. Mi-a spus generalul
Avram C`t`nici c` \l va organiza [i
la anul, pentru a intra în normalitate [i a
reveni la perioada de doi ani între edi]ii.
- În emisiunea ta de pe TVR Cluj
- TVR3, de fiecare dat` vorbe[ti [i
despre armat`...
- Repet, de la patrusprezece ani,
armata mi-a fost mam` [i tat`. Cum s`-]i
ui]i p`rin]ii ? Eu sunt dintr-o familie
numeroas`. F`r` armat`, nu [tiu dac`
ajungeam ce am ajuns. Azi, mi se spune
generalul televiziunilor din Transilvania.
Cred c` [i din respect fa]` de mine, niciun
redactor nu vorbe[te despre armat` f`r`
s` m` consulte. Nu [tiu cât de util i-am
fost o[tirii ca militar activ, cred îns`, c` îi
sunt mai de folos în rezerv` !
- Sergiule, cum încheiam noi
coresponden]ele tale pentru Ora
armatei de la Radio România
Actualit`]i?
- De la Cluj-Napoca, tuturor, cinste
[i omenie, pace, s`n`tate [i trai bun! Iar
cititorilor Observatorului militar, le-a[
mai zice: Fi]i optimi[ti, suntem noi
s`raci, dar nu suntem pro[ti. La bun`
vedere!
Interviu realizat de
colonelul R`du] BÎLBÎIE
© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
„Reproducerea de scurte
extrase este permis` \n condi-
]iile prev`zute de art. 33 din
Legea nr. 8/1996 privind dreptul
de autor [i drepturile conexe.”