ziar 45.pdf - trustul de presa al ministerului apararii nationale

More documents

Recommendations

Info

8 Observatorul militar Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) www.presamil.ro LA ÎNCEPUT DE DRUM Maior George-Cosmin LUMÎN~ROIU Cu o resurs` uman` limitat`, dar eficient` Sec]ia 435 Mentenan]` Echipamente Militare de pe Valea Ghime[ului asigur` men]inerea st`rii tehnice a echipamentelor structurilor din aria de responsabilitate a Brig`zii 61 Vân`tori de Munte. Oamenii de pretutindeni Suntem \n miez de toamn`. Zgribuli]i de frig, patru s.g.v., echipa]i în salopete, sunt \n pauza de mas`. Este un moment prielnic de a se cunoa[te mai bine. Sunt colegi de numai trei s`pt`mâni, veni]i aici din unit`]i militare aflate în diverse localit`]i: Bacù, Hemeiu[ [i Miercurea Ciuc. Au diverse specialit`]i [i specializ`ri: infanterie, vân`tori de munte, geniu, rachete [i artilerie antiaerian`, iar aici sunt dintr-un singur motiv: apropierea de cas`. O ob]iune cu efecte benefice asupra bugetelor personale. Dup` micul osp`], fiecare î[i urmeaz` drumul spre locul sù de munc`. Cople[it de probleme, aflat în a[teptarea unui control de la e[alonul superior [i asaltat de un dosar stufos cu coresponden]`, [eful sec]iei, locotenent-colonel Imre Tibor Nemeth, abia mai are timp s`-[i trag` sufletul. A[a c` am ales s`-l abord`m pe c`pitanul inginer Sorin Marius Sînc`, actualul [ef al logisticii [i viitorul loc]iitor al [efului de sec]ie. Bucure[tean get-beget, naturalizat din 2001 în Harghita, fost [ef al comunica]iilor [i informaticii la o unitate vecin`, acesta ne asigur` c` sec]ia pentru care lucreaz` este în formare, iar resursele financiare alocate, precum [i încadrarea deficitar` cu tehnic` [i personal sunt câteva din problemele cu care se confrunt`, îns` au suficiente promisiuni care le dau speran]`. De la inginer la mecanic auto |n fa]a autoturismului de teren din dotarea sec]iei, se afl` soldatul Dumitru Urdea. A scos apa din radiator, pentru c` temperatura de - 6 grade Celsius, înregistrat` diminea]a, poate provoca nepl`ceri. Apa înc` ]ine locul antigelului. Apoi desface filtrul de motorin` pentru a-l cur`]a de impurit`]i. {tie c` altul de schimb nu mai are [i trebuie s`-l cure]e cu mare aten]ie. Îi monteaz` cu aten]ie capacul, deoarece cheile fixe sunt u[or decalibrate [i pot deteriora capul [uruburilor. Iar asta ar fi o tragedie pentru comunitatea mica a sec]iei. Plin de via]`, Dumitru Urdea are 26 de ani [i este din comuna Palanca, aflat` la 20 de kilometri de unitate. A început cu [coala profesional` în domeniul protec]iei mediului industrial. Apoi a încercat s` se angajeze ca inginer mecanic la mai multe firme de profil din Bacù, îns` salariile nu treceau de 1.100 de lei, la un program de lucru care dep`[ea [i 12 ore. În 2007 a ales cariera militar`, la îndemnul prietenei sale din Com`ne[ti. A luat calea Bacùlui [i s-a angajat la o unitate de artilerie [i rachete antiaeriene. Anumite considerente personale l-au determinat s` schimbe ora[ul cu via]a la ]ar`. Referinduse la schimbarea f`cut`, Dumitru spune: Îmi lipse[te ora[ul, dar lucrul într-o garnizoan` izolat` este o experien]` util` pentru carier`, pentru via]`. {i-ar fi dorit s` fie ofi]er, îns` anul trecut nu a fost suficient de preg`tit [i a ratat examenul de admitere la Academia For]elor Terestre din Sibiu. {tie c` regulile jocului s-au schimbat [i acum se preg`te[te pentru examenul de admitere de la [coala de subofi]eri. Un om cu experien]` U[or aplecat peste motorul autoatelierului de repara]ii tehnic` de comunica]ii – M5, soldatul Valentin Cobuz verific` integritatea conductelor, racordurilor [i a furtunurilor de aer pentru frân`. {tie c` temperaturile foarte sc`zute din Valea Ghime[ului, precum [i num`rul mic al orelor de func]ionare a SOLDA}I {I GRADA}I VOLUNTARI motoarelor diesel reprezint` cel mai mare du[man al autocamioanelor. Are experien]a anilor petrecu]i la volanul mai multor camioane pe care a lucrat pân` în 2008, când afacerile cu lemnul de pe Valea Trotu[ului au început u[or s` intre în faliment. Salariul pe care-l primeam la firm` era destul de bun, îns` efortul depus era mult prea mare: zilnic plecam în curs` la [ase diminea]a [i m` întorceam la miezul nop]ii. Dormeam patru-cinci ore [i diminea]a o luam de la cap`t, spune interlocutorul nostru, referindu-se la acele vremuri. Prietenii din satul sù natal, Brusturoasa, care deja lucrau în armat`, i-au sugerat s` i se al`ture. {i iat` c` au trecut doi ani [i jum`tate de atunci [i Valentin mai a[teapt` [ase luni, ca s`-[i rotunjeasc` vechimea ca s.g.v. la trei ani, când poate s`-[i îndeplineasc` visul: acela de a deveni subofi]er. Autodidactul În interiorul autoatelierului de repara]ii tehnic` de comunica]ii, pe o mas` improvizat` dintr-o lad` de transport pentru tehnica radio, lucreaz` în lini[te soldatul Marian Portic. Desface caseta de alimentare a unui telefon de campanie F 1603, ale c`rui borne sunt oxidate. De pe o fi[` cite[te defectul [i modul de remediere a acestuia. Nu are mult` experien]` în domeniu, dar atunci c#nd a fost încadrat pistolar la Batalionul 24 Vân`tori de Munte din Miercurea Ciuc, a realizat c`, f`r` comunica]ii, tot efortul depus de lupt`tori ar fi în zadar. Naveta zilnic` de peste 70 de kilometri, la [i de la serviciu, oboseala acumulat` pe timpul transportului, [i condi]iile traficului anevoios din timpul iernii, l-au determinat pe Marian s` se mute aici, la sec]ie. {tie cât de importante sunt comunica]iile pentru vân`torii de munte [i este con[tient de importan]a muncii sale [i chiar î[i aduce aminte de o p`]anie de anul trecut: Eram într-o tab`r` de munte la Delu], lâng` Topli]a. De acolo am pornit într-un mar[ de 25 de kilometri, cu plutonul meu de vân`tori de munte. Era pe înserate [i, la un moment dat, ne-am r`t`cit. Dup` zece minute, leg`tura radio cu tab`ra s-a întrerupt. Radiotelefonistul a scos acumulatorul sta]iei radio [i a r`mas surprins s` constate c` una din lamelele acestuia era atât de oxidat`, încât nu mai f`cea contact cu sistemul de alimentare al sta]iei. Temperatura de -25 de grade Celsius din zon` a distrus garnitura de protec]ie, iar umezeala din aer a p`truns la lamelele acumulatorului. Locuind într-o zon` cu condi]ii climatice asem`n`toare, [tiam ce am de f`cut. Am luat baioneta [i, dup` ce am cur`]at lamela oxidat`, sta]ia a func]ionat de la prima încercare. Am restabilit leg`tura cu comandantul de companie, care ne-a ghidat pe drumul cel bun [i a[a am reu[it s` ajungem cu bine la destina]ie. Acum este ner`bd`tor s` plece la cursul de ini]iere în domeniul sù, organizat în noiembrie, la Some[eni, unde î[i va perfec- ]iona deprinderile de reparator tehnic` radio. Gospodarul Este ora 15.00 [i programul zilei se apropie de sfâr[it. Ne dep`rt`m u[or de atelier, înspre comandament. Gr`bit, cu un teanc de fi[e în mân`, soldatul Peter Sarig se îndreapt` spre zona de depozitare a materialelor. Intr` în depozitul cu materiale de cazarmare, verific` trei solduri, bifeaz` pe fi[ele cu eviden]a materialelor [i r`sufl` u[urat. Tocmai a terminat de aranjat mesele [i scaunele primite, de curând, pentru dotarea atelierelor de repara]ii. Apreciaz` munca bine f`cut` [i întotdeauna î[i g`se[te câte ceva de retu[at. El [tie cel mai bine cât de greu se câ[tig` banul. Înainte de armat`, a lucrat ca fochist la un restaurant din Ghime[, unde primea lunar doar 400 de lei. Fiind unicul între]in`tor al familiei sale, cu banii c#[tiga]i nu reu[ea s`-[i acopere nici m`car cheltuielile legate de hran`, a[a c` a luat drumul c`t`niei. A[a a ajuns, în 2009, la Depozitul de materiale de intenden]` de la Hemeiu[, unde a fost angajat ca s.g.v.-ist. Mi-am f`cut de fiecare dat` datoria ca la carte. Când mi-am cerut transferul mai aproape de cas`, comandantul unit`]ii de la Hemeiu[ nici n-a vrut s` aud`. Povestindu-i situa]ia mea familial`, acesta m-a în]eles [i mi-a aprobat cererea, spune soldatul Peter Sarig, amintindu-[i peripe]iile legate de mutarea lui la sec]ia unde lucreaz` acum. De la buc`tar, paznic [i manipulant la ajutor de gestionar, Peter le-a f`cut pe toate, îns` distan]a mare pân` la mama sa l-a determinat, în scurt timp, s`-[i cear` transferul mai aproape de cas`. Venit de numai trei s`pt`mâni, nici aici n-a ezitat s` munceasc` la fel de bine cum a f`cut-o [i în alte p`r]i. A fost u[or de remarcat [i acum este omul de baz` al [efului de sec]ie.
Orice serviciu de informa]ii modern î[i are r`d`cinile [i tradi]iile în istoria poporului sù. În istoria militar` a României, structurile de informa]ii au fost apreciate pentru aportul deosebit la succesul în confrunt`rile armate. Unirea Principatelor Române, înf`ptuit` la 24 ianuarie 1859, reprezint` actul care a schimbat fundamental realit`]ile [i evolu]ia istoric` din arealul Dun`rii de Jos. Acesta este momentul care marcheaz` na[terea României moderne, ]el scump în con[tiin]a neamului nostru. Reorganizarea armatei, proces firesc ce a urmat Unirii Principatelor, a determinat [i institu]ionalizarea activit`]ii de informa]ii militare. La 12 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza decreta, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, înfiin]area Sec]iei a II-a în cadrul Statului Major al Armatei Principatelor Unite, „pentru tot ce se atinge de lucr`rile statistice [i tot ce prive[te lucr`rile tactice [i strategice, precum recunoa[teri [i itinerare militare, combinarea sau dirijarea manevrelor, alegerea pozi]iilor [i înt`rirea taberelor militare", sec]ie condus` atunci de sublocotenentul Sl`niceanu Gheorghe, având ca ajutor pe sublocotenentul {tefan F`lcoianu. Cei doi ofi]eri [i-au confirmat ulterior valoarea, avansând în ierarhia militar` pân` la gradul de general [i func]ia de ministru de r`zboi. Sec]ia a II-a a avut, de fapt, atribu]ii în care ast`zi se reg`sesc originile a mai multor direc]ii centrale ale Statului Major General. Privind aceast` perioad` de început a serviciului de informa]ii militare, trebuie subliniat faptul c`, din cauza statutului interna]ional al Principatelor Unite, domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu putea trimite ambasadori sau ata[a]i militari în marile capitale europene. De aceea, acest neajuns a fost suplinit prin trimiterea unor reprezentan]i personali speciali sau a unor agen]i diplomatici dintre care pot fi aminti]i Vasile Alecsandri (la Paris), doctorul Ludovic Steege (Berlin [i Viena), T. Calimachi (Belgrad), locotenent-colonelul Iancu Alecsandri, Costache Negri sau Nicolae Bordeanu. În timpul R`zboiului de Independen]`, la 14 august 1877, Sec]ia a II-a a intrat în compunerea Marelui Cartier General primind noi atribu]ii impuse de situa]ia de r`zboi, conducerea fiind asigurat` de maiorul Br`tianu Constantin. |n primele luni de la declan[area r`zboiului, activitatea de informa]ii militare nu s-a desf`[urat în condi]iile cele mai bune, în afar` de supravegherea mi[c`rilor de trupe inamice, de pe malul drept al Dun`rii, [i exploatarea unor informa]ii de la agen]ii diplomatici acredita]i în unele capitale europene nu s-a putut face mare lucru, aten]ia autorit`]ilor române fiind concentrat` pe probleme privind înzestrarea [i preg`tirea armatei. Privind modul de ob]inere a informa]iilor pe timpul R`zboiului de Independen]`, [eful Marelui Stat Major, colonelul Sl`niceanu (fost [ef al Sec]iei a II-a în anii de început), a transmis, la 6 iulie 1877, marilor unit`]i o dispozi]ie cu privire la culegerea informa]iilor de la prizonieri, dezertori, spioni sau alte surse, ar`tând c`: „Având în vedere însemn`tatea ce o au informa]iile exacte asupra mi[c`rii [i situa- ]iei inamicului se prescriu mai la vale mijloacele cele mai obi[nuite întrebuin]ate pentru a dobândi asemenea [tiri, precum [i un sumar de chestiunile principale ce se adreseaz` prizonierilor, dezertorilor [i locuitorilor." 1 Tratatele de la San Stefano [i, ulterior, Berlin consfin]esc independen]a României. Dup` încetarea opera]iilor militare, la începutul anului 1878, „serviciul de informa]ii al armatei române reu[e[te s` intercepteze cererea de armisti]iu a turcilor [i acceptul Rusiei, alertând pe primul-ministru I.C. Br`tianu, mai ales în ceea ce prive[te punctul 3 al conven]iei, care prevedea recunoa[terea independen]ei României [i Serbiei, acordarea de desp`gubiri teritoriale Serbiei, dar [i modificarea frontierelor României." 2 Prin aceste ac]iuni Serviciul de ANIVERSQRI Observatorul militar Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) www.presamil.ro DIREC}IA INFORMA}II MILITARE – ARC PESTE TIMP General maior dr. Ilie BOTO{ Colonel dr. Ovidiu FR~}IL~ informa]ii militare pune în gard` conducerea României oferind instrumente deosebit de utile pentru derularea tratativelor diplomatice care consfin]esc noul statut al ]`rii noastre. În 12/24 decembrie 1896, [eful Marelui Stat Major a prezentat ministrului de R`zboi propuneri pentru dezvoltarea [i perfec]ionarea organiz`rii activit`]ii Serviciului de informa]ii militare. Prin acestea se preconiza ca Serviciul de informa]ii militare s` fie compus permanent dintr-un organ central care s` coordoneze activitatea de culegere de informa]ii a grupurilor operativ-informative, care urmau s` fie dislocate în statele cercetate [i s` prelucreze informa]iile de la acestea. Propunerile f`cute de colonelul Vasile Zottu [i c`pitanul Marin Nicolescu [i promovate de [eful Marelui Stat Major, mai ar`tau [i faptul c` „Serviciul de informa]ii completeaz` activitatea de explorare a cavaleriei [i importan]a lui cre[te, cu atât mai mult, cu cât cavaleria noastr` este mai pu]in numeroas` în compara]ie cu cavaleria inamic`. De asemenea, chiar cavaleria cea mai îndr`znea]` nu va putea s` cunoasc` [i s` p`trund` la proiectele inamicului." 3 Aceste rânduri arat` preocup`rile pentru definirea rolului [i locului informa]iilor militare în contextul evolu]iei artei militare. Evenimentele anului 1914 au însemnat pentru România o reevaluare a politicii externe [i a m`surilor pentru men]inerea avantajelor câ[tigate în urma R`zboiului de Independen]` [i a r`zboaielor balcanice. În seara de 14 august 1916, la Viena se remite declara]ia de r`zboi a României împotriva Austro-Ungariei, în noaptea de 14/15 trupele române trec Carpa]ii, iar la 30 august 1916 Germania declar` r`zboi României fiind urmat` de Turcia [i Bulgaria. În anii 1916 [i 1918, privind desf`[urarea muncii specifice de informa]ii militare, instruc- ]iunile Sec]iei a II-a prevedeau ca aceasta s` se execute în trei faze: - cùtarea informa]iilor; - centralizarea [i clasificarea informa]iilor; - exploatarea [i utilizarea informa]iilor clasate. Serviciul de informa]ii militare a furnizat Marelui Stat Major, pân` la declan[area ofensivei din Transilvania, un foarte bogat material informativ [i documentar. Este important de prezentat modul în care era perceput gradul de detaliere a datelor puse la dispozi]ia comandan]ilor unit`]ilor române, aceasta prin prisma celor spuse de „colonelul M. Urd`reanu, comandantul regimentului de infanterie Arge[ care, pe baza informa]iilor primite a fost în m`sur` s` indice subordona]ilor sì localit`]ile [i liste cu oameni de încredere care s` poat` fi utiliza]i drept ghizi." 4 În perioada interbelic`, Marele Stat Major a acordat o aten]ie deosebit` Serviciului de informa]ii militare. S-au dezvoltat astfel capacit`]ile de culegere de informa]ii, metodele [i procedeele specifice, precum [i regulamentele [i manualele necesare. În 1939, Serviciul de informa]ii militare al Armatei României a intrat în posesia planurilor de opera]ii germano-ungare împotriva Poloniei [i României, [i, ca urmare, Marele Stat Major a luat m`surile necesare de ap`rare în Transilvania, m`suri, de altfel, insuficiente datorit` atitudinii conducerii politice a statului român, care nu a alocat resursele necesare desf`[ur`rii cu succes a opera]iilor de acoperire [i ap`rare a frontierei. Din MESAJUL MINISTRULUI AP~R~RII NA}IONALE, GABRIEL OPREA, CU OCAZIA ZILEI DIREC}IEI INFORMA}II MILITARE „Celebr`m „Celebr`m 151 151 de de ani ani de de la la înfiin]area înfiin]area primei primei structuri structuri de de informa]ii informa]ii mili militare mili tare din din Armata Armata României, României, a a c`rei c`rei c`rei glorioas` glorioas` tradi]ie tradi]ie este este continuat`, continuat`, cu cu cu cinste cinste [i [i responsabilitate responsabilitate responsabilitate de de Direc]ia Direc]ia Direc]ia informa]ii informa]ii militare. militare. În În vremurile vremurile actuale, actuale, actuale, tendin]a tendin]a de de de globalizare, globalizare, r`spândirea r`spândirea pe pe scar` scar` larg` larg` a a a tehnologiilor tehnologiilor de de comunicare comunicare de de mare mare vitez`, vitez`, vitez`, interdependen]a interdependen]a interdependen]a ridi ridicat` ridi cat` dintre dintre state, state, amenin]`rile amenin]`rile de de securitate securitate securitate de de tip tip asimetric asimetric asimetric [i [i tero- tero rismul rismul se se constituie constituie în în provoc`ri provoc`ri provoc`ri de de de prim` prim` prim` importan]` importan]` la la adresa adresa comunit`]ii comunit`]ii de de informa]ii informa]ii în în general. general. general. Este Este încurajator încurajator s` s` s` constat`m constat`m cum cum speciali[tii speciali[tii Armatei Armatei Române Române în în infor informa]ii infor ma]ii militare militare î[i î[i demonstreaz` demonstreaz` profesionalismul profesionalismul de de înalt înalt înalt nivel, nivel, prin prin îndeplinirea îndeplinirea misiunilor misiunilor complexe complexe care care le le revin, revin, în în ]ar`, ]ar`, ]ar`, în în teatrele teatrele de de opera]ii opera]ii sau sau în în diferitele diferitele diferitele p`r]i p`r]i ale ale lumii lumii [i [i ne ne ne înt`resc înt`resc convingerea convingerea c` c` secu securitatea secu securitatea ritatea na]ional` na]ional` [i [i euroatlantic` euroatlantic` se se afl` afl` afl` pe pe cele cele cele mai mai mai bune bune mâini. mâini. Activitatea Activitatea de de informa]ii informa]ii informa]ii militare militare desf`[urat` desf`[urat` de de personalul personalul personalul Direc]iei Direc]iei informa]ii informa]ii militare, militare, în în ]ar` ]ar` [i [i peste peste hotare, hotare, cu cu cu prec`dere prec`dere prec`dere în în teatrele teatrele de de de ope ope opera]ii ope ra]ii militare, militare, prin prin structuri structuri specializate specializate de de tip tip HUMINT HUMINT, HUMINT HUMINT, , SIGINT SIGINT [i [i IMINT IMINT IMINT, IMINT IMINT, , precum precum [i [i prin prin elemente elemente de de comand` comand` [i [i [i analiz` analiz` analiz` multisurs`, multisurs`, multisurs`, [i-a [i-a cucerit cucerit cucerit deja deja recunoa[terea recunoa[terea interna]ional`, interna]ional`, iar iar ast`zi, ast`zi, mai mai mai mult mult mult ca ca oricând, oricând, se se bucur` bucur` de de un un respect respect binemeritat binemeritat în în cadrul cadrul NA NATO NA O [i [i UE”. UE”. Înc` de la intrarea României în cel de Al Doilea R`zboi Mondial conducerea Sec]iei a IIa informa]ii militare a urm`rit ca s` organizeze cercetarea la trupe ca o component` esen]ial` a activit`]ii de informa]ii. Astfel au fost create structuri [i au fiin]at subunit`]i de cercetare (informa]ii militare de lupt`) la toate e[aloanele. La nivelul Marelui Cartier General, comandamentelor de Armat` [i Grupurilor de Armate existau structuri de nivel sec]ie (numerotarea se p`stra sub forma Sec]ia a 2-a din comandamentul Armatei a 3-a, de exemplu) [i care erau parte component` a statelor majore ale acestora, subordonate pe linia activit`]ii de informa]ii militare Sec]iei a II-a informa]ii [i contrainforma]ii din Marele Stat Major. Respectând regula de numerotare a structurilor din cadrul statelor majore ale marilor unit`]i (la comandamentele de Corp de Armat`, de Divizie, Brigad`) func]iona Biroul 2 informa]ii. În cadrul Regimentelor [i forma]iunilor corp aparte exista Serviciul de cercetare regimentar. Avalan[a evenimentelor interne [i interna]ionale ce au urmat sfâr[itului celui de Al Doilea R`zboi Mondial, au avut repercusiuni negative asupra organiz`rii, dot`rii [i instruirii armatei române. Toace aceste m`suri au avut 9 efecte [i asupra Serviciului de informa]ii militare. În urma demersurilor întreprinse de speciali[ti în domeniul informa]iilor militare, începând cu anul 1949, conducerea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale a reevaluat [i în]eles rolul [i importan]a Serviciului de informa]ii militare, aceasta [i datorit` modific`rii contextului interna]ional (începe cristalizarea celor dou` blocuri militare, Organiza]ia Tratatului Atlanticului de Nord - NATO [i Tratatul de la Var[ovia), astfel Sec]ia a II-a devine Direc]ia Informa]ii în baza ordinului Marelui Stat Major Nr.00316.204/ 15.02.1951. În anul 1958, începând cu data de 1 februarie, a luat fiin]` prima subunitate de cercetare în adâncimea dispozitivului inamic, cunoscut` sub denumirea de „Compania special` de cercetare", subordonat` nemijlocit Direc]iei Informa]ii din Marele Stat Major, structur` transformat` dup` cinci ani, în 1963, în batalion (B. 404 Cc.), care de la 1 septembrie 2010 este brigad` de informa]ii [i reprezint` o unitate de elit` a Armatei Române. Este cert c` odat` cu schimb`rile de regim din Europa de Est, ce au avut loc în anul 1989, s-au produs muta]ii majore în întregul sistem social, politic, economic [i de securitate din regiune [i nu numai. Începutul anilor nou`zeci a presupus [i reevaluarea structurii ata[aturii militare. Au fost redeschise birurile ata[a]ilor ap`r`rii în Austria, Cehoslovacia, China, Elve]ia, Grecia, Siria, Spania, Suedia, În acest început de secol [i mileniu, precum [i în vremurile ce vor veni, atâta timp cât exist` interese fundamentale divergente, resurse insuficiente pentru nevoile tuturor statelor, conflicte între guverne sau între guverne [i unele grup`ri ostile, serviciile de informa]ii vor fi men]inute în func]iune. Atât tehnicile [i tehnologiile de culegere a datelor sau informa]iilor, cât [i cele de analiz` de informa]ii vor deveni din ce în ce mai sofisticate, de o complexitate de neimaginat în deceniul trecut. Privind evolu]ia serviciului de informa]ii militare a Armatei României, în primul deceniu al noului mileniu, trebuie spus c` acesta a parcurs un proces de transformare fundamentat [tiin]ific, în concordan]` nevoile de ap`rare [i securitate ale României. Anul 2002, când ]ara noastr` a primit invita]ia de aderare la NATO, a g`sit serviciul de informa]ii militare al armatei române deja preg`tit organiza]ional [i func]ional pentru a r`spunde noilor comandamente impuse de apartenen]a României la structurile euroatlantice. Pentru a veni în întâmpinarea acestei necesit`]i, Direc]ia informa]ii militare [i-a adaptat [i dezvoltat permanent elementele de preg`tire [i conducere a acestor tipuri de misiuni în conformitate cu exigen]ele NATO [i ale Uniunii Europene. Trebuie men]ionat c` structurile de informa]ii militare au desf`[urat misiuni în zona Balcanilor de vest, Irak [i Afganistan. Participarea în Irak s-a încheiat în 2009 [i reprezint` un succes deosebit din perspectiva demonstr`rii [i recunoa[terii profesionalismului speciali[tilor români în informa]ii militare. Din nefericire, dar spre onoarea lor, aceast` participare a însemnat [i pl`tirea jertfei supreme de c`tre sublocotenen]ii post-mortem Samuil` Mihai Anton, Fogora[i Iosif Silviu, {onei Narcis. Actualmente, Direc]ia informa]ii militare este prezent` în toate teatrele de opera]ii unde România este angajat` cu for]e, prin celule na]ionale de informa]ii, deta[amente speciale de informa]ii [i ofi]eri [i subofi]eri în cadrul structurilor de comand` multina]ionale. S`rb`torirea a 151 de ani de la înfiin]area primei structuri de informa]ii militare, ne ofer` prilejul de a ne manifesta recuno[tin]a [i gratitudinea pentru to]i cei care au f`cut jertfa suprem`, sub stindardul informa]iilor militare, în numele României. 1 Paul {tef`nescu, Istoria serviciilor secrete române[ti , Divers-Press, Bucure[ti 1994, p. 27. 2 Colectiv, Diploma]ia român` a ap`r`rii – un secol [i jum`tate sub zodia Minervei, ed. Medro, Bucure[ti, 2007, pag.37. 3 Dosarul 8965/1998, Istoricul Sec]iei a II-a din Marele Stat Major, vol. I, Fondul DIM, pag. 18. 4 Paul {tefãnescu, Istoria serviciilor secrete române[ti , Divers-Press, Bucure[ti 1994, p. 49.
Page 1 and 2: Observatorul militar FONDAT FONDAT
Page 3 and 4: FOTOREPORTAJ Ministrul ap`r`rii na]
Page 5 and 6: EVENIMENT MESAJUL MINISTRULUI AP~R~
Page 7: - Mai este artileria o arm` cùtat`
Page 11 and 12: Cluj-Napoca SQNQTATE Observatorul m
Page 13 and 14: CERCETA{II MUN}ILOR Maior George-C
Page 15 and 16: LUMEA DE AZI CENTRALA DE LA BUSHEHR
Page 17 and 18: LA DISPOZI}IA DUMNEAVOASTRQ! Observ
Page 19 and 20: A {APTEA ART~ Andrei Ujic` a strân
Page 21 and 22: ÎN LUMINA ASTRELOR Elena-Irina SP
Page 23 and 24: Dup` Dup` numai numai trei trei eta

ziar 45.pdf - trustul de presa al ministerului apararii nationale

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?