ziar 45.pdf - trustul de presa al ministerului apararii nationale

More documents

Recommendations

Info

18 Colonel R`du] B|LB|IE Aurelia N~STASE aurelianastase@yahoo.fr Observatorul militar Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) www.presamil.ro PRICINI DE LECTURQ MARI IMPERII ALE LUMII ANTICE Nu sunt mul]i aceia care mai [tiu ast`zi cine au fost hiti]ii sau ce rol au jucat în istorie sasanizii ori armatele împ`ratului mauryan Ašoka. Mari imperii ale lumii antice reînvie îns` în 288 de pagini, sub pana lui Thomas Thomas Harrison Harrison, Harrison lumea fascinant`, deseori stranie, a faraonilor considera]i zei, a împ`ra]ilor chinezi p`zi]i [i dup` moarte de solda]i din teracot`, a romanilor cuceritori, a b`t`liilor lui Alexandru cel Mare sau a regilor babilonieni. Bine documentat`, scris` obiectiv, îmbog`]it` de ilustra]ii elegante, cartea nu se adreseaz` doar pasiona]ilor de istorie, ci tuturor celor care vor s` în]eleag` prezentul privind în urm`, spre trecut, la m`re]ia imperiilor demult uitate, pe care s-a cl`dit contemporaneitatea. Limba român` este patria mea Nichita St`nescu „NUM~RUL UNU” Cuvântul „unu”, când se refer` la num`rul întreg „unu” sau la rezultatul unei num`r`ri, este, conform gramaticii, numeral cardinal. El are opt forme: „un” („un om”) – „am avut la examen [i un elev sau doi cu pu]in peste 40 de ani” (observatordevalcea.ro); |N EDITURA LITERA: ARHITECTURA - ELEMENTE DE STIL ARHITECTONIC Lewis Lewis Barron Barron [i echipa sa interna]ional` de istorici ai arhitecturii [i arhitec]i examineaz` în detaliu, pe parcursul a 400 de pagini format mare, elemente individuale precum funda]ii, ziduri, acoperi[uri, sc`ri sau ferestre, specifice unor cl`diri publice sau particulare, propunându-ne o abordare de ansamblu a istoriei arhitecturii. Autorii descriu scopul, designul [i aplica]iile practice ale acestor elemente [i ilustreaz` incitant diferitele mijloace de expresie ale fiec`ruia. Mai mult decât atât, cartea pune în lumin` realiz`rile unor constructori, arhitec]i [i ingineri, precum [i varii tr`s`turi estetice ale anumitor perioade [i curente în arhitectur`, acoper` stiluri [i perioade din toate col]urile lumii, exploreaz` originile [i func]iile unor detalii arhitectonice precum podele, u[i, arce, por]i, portaluri sau arcade, prezentând cele mai cunoscute construc]ii, inclusiv multe din Patrimoniul Mondial UNESCO. V` mai a[teapt` peste 500 de fotografii color, înf`]i[ând imagini de amsamblu sau detalii de cl`diri [i peste 60 de ilustra]ii originale extrem de sugestive. „unui” („unui copil”) – „a dona banii unui copil sau tuturor” (forum.desprecopii.com); „o” („o zi”) – „poate o zi din zece, chiar [i în timpul verilor, când ar fi trebuit s` locuiasc` amândoi acolo” (sdn.ro); „unei” („unei nop]i”) – „s` putem face fa]` m`car unei nop]i la un hotel din capitala Suediei” (romlit.ro); „unu” - „disput` trei contra unu” (cuvintenoi.ro); „unui” – „înlocuirea doar a unuia din doi func]ionari care ies din activitate” (revista22.ro); „una” - „Nu una, nu trei, cinci echipe!” (studentclub.ro); „uneia” – „apar]ine uneia din cele patru categorii men]ionate” (just.ro). Prima form` are [i varianta „unul”: „doar unul din 35 de [omeri ar putea s`-[i g`seasc` de lucru” (evenimentul.ro); „numai unul din zece proiecte de cercetare române[ti - selectat pentru finan]are” (curierulnational.ro). Aceast` variant`, omonim` cu pronumele nehot`rât „unul”, apare [i în numeralele compuse: „am dou`zeci [i unul de ani (forum.portal.edu.ro); „dou`zeci [i unul dintre actorii care i-au interpretat pe Rangers” (cinemagia.ro). F`r` aceast` omonimie, s-ar putea face deosebirea formal` dintre „unu” numeral cardinal - „numai unu din trei absolven]i de programe [...] [i-a deschis o CULTURQ Ce r`mâne dup` plecarea unui poet? A trecut la Domnul, poetul [i publicistul Adrian Pùnescu (20 iulie 1943 - 5 noiembrie 2010), cel pe care {erban Cioculescu îl considera cel mai mare poet social de dup` Tudor Arghezi. A debutat cu versuri în 1960, devenind în 1973 redactor-[ef al revistei Flac`ra. În toamna anului 1990 a fondat revista Totu[i iubirea, fiind unul dintre cei mai influen]i, talenta]i [i prolifici jurnali[ti ai genera]iei sale. De numele sù este legat [i destinul uneia dintre cele mai complexe experien]e sociale de mas`, Cenaclul Flac`ra. Debuteaz` editorial cu volumul de versuri Ultrasentimente (1965), urmat de Mieii primi (1966) foarte bine primite de critic`. Acestora li se adaug` peste 20 de volume de versuri (Istoria unei secunde, Manifest pentru s`n`tatea p`mântului, Totu[i iubirea, Manifest pentru mileniul trei), de proz` [i publicistic`, literatur` de c`l`torie [i memorialistic`. Promotor al valorilor na]ionale, Adrian Punescu a fost un apropiat al o[tirii [i a acordat presei militare de-a lungul timpului câteva interviuri. Dumnezeu s`-l odihneasc`! GHID DE ARHITECTUR~ afacere” (zf.ro); „doar unu din trei [omeri [i-a g`sit de munc`” (adevarul.ro) - [i „unul” pronume nehot`rât – „unul dintre noi spunea s` ne oprim” (zf.ro). Distingerea riguroas`, prin form`, a numeralului cardinal de pronumele nehot`rât nu este posibil`, întrucât se folosesc curent: locu]iunea adjectival` „unul [i unul” – „invita]i numai unul [i unul” (acasatv.ro); locu]iunea adverbial` „de unul singur” – „candideaz` de unul singur pentru func]ia de manager” (infobraila.ro); locu]iunea adverbial` „to]i pân` la unul” – „to]i pân` la unul, oamenii se arunc` spre arme” (romlit.ro). Hipnoz` de toamn` E-o lini[te pl`tit`-atât de scump {i e o pace de sorginte sfânt` De se aude tìnuit cum cânt` M`tasea în [tiule]ii de porumb. Colinele se-ntunec` de cai, Am`r`ciunea toamnei reînvie {i cade sufletul din ciocârlie Pecetluind ]â]ânile din rai. Dinspre poteci de purpur` sub]ire Se cânt` imnul nun]ilor de cerbi, Cerboaice senzuale fat`-n ierbi {i reîncep legende s` respire. Orfeu, curând, va fi r`pit de sterpi {i-nchis într-un azil de patru lire. Cele 256 de pagini ale acestei enciclopedii semnat` Carol Carol Davidson Davidson Cragoe Cragoe v` ajut` s` descifra]i stilul, istoria [i evolu]ia unei cl`diri. Orice edificiu ascunde indicii pe baza c`rora putem descoperi nu doar stilul arhitectural c`ruia îi apar]ine, ci întreaga poveste a construc]iei lui: cine l-a ridicat, pentru cine [i de ce. Acest manual unic, bine documentat, se adreseaz` oric`rui iubitor de arhitectur`, l`murindu-i pe to]i aceia care s-au întrebat care este semnifica]ia unei coloane corintice, în ce const` importan]a unui portal ionic sau ce st` la originea frontonului clasic. CUM S~ CITIM SIMBOLURILE Cum s` citim simbolurile este o introducere practic` în în]elegerea [i aprecierea bog`]iei de simboluri folosite pretutindeni în art`, din perioada antic` pân` în perioada modern`. Cu o abordare regional` [i tematic`, aceast` carte, semnat` Clare Clare Gibson Gibson, Gibson examineaz` originile, stilul [i semnifica]ia celor mai importante simboluri din diverse culturi. Suficient de mic încât s` încap` în buzunar [i suficient de documentat cât s` ofere r`spunsuri, acest ghid explic` limbajul simbolurilor [i v` ajut` s` identifica]i indiciile [i mesajele pe care arti[tii le-au codificat în lucr`rile lor, exploreaz` simbolurile imaginilor sacre, identitatea personal` [i sistemele simbolice, comparând asem`n`rile [i deosebirile dintre culturi, combin` un text interpretativ accesibil cu peste 500 de imagini. „Unu” este ignorat de unii când particip` la numeralele compuse „un milion” [i „un miliard” (Mioara Avram, 1987, „Probleme ale exprim`rii corecte”, Editura Academiei, Bucure[ti, p. 110): „se preg`te[te s`[-l] primeasc` [pe] al milionulea client” (airbuzz.ro); „poate al miliardulea ecou al acesteia” (bibliotecaonline2.files. wordpress.com). Corect este s` se recurg` [i la „unu”: „bran[area celui de-al un milionulea abonat” (impactingorj. com); „acest virus apare cam la al un miliardulea caz” (spiruharet-vn.myforum.ro).
A {APTEA ART~ Andrei Ujic` a strâns [i a pus cap la cap câteva m`rturii filmate, de-a lungul timpului, despre cariera politic` a lui Nicolae Ceau- [escu în fruntea Partidului Comunist Român [i a statului român, în speran]a c` acestea vor vorbi prin ele însele despre un personaj istoric ce înc` ne bântuie (dac` judec`m dup` sondajele de opinie care arat` c` românii încep s` priveasc` altfel spre anii de dinainte de 1989, spre disperarea anticomuni[tilor de serviciu). Pentru c`, previn spectatorii, nu exist` nici urm` de comentariu [i nici vreo precizare temporal` sau indica]ie biografic`, tocmai pentru a contura imaginea unei întreprinderi cinematogra- ATA{AMENT MORGEN Fran]a – România – Ungaria, 2010 Scenariul [i regia: Marian Cri[an Imaginea: Tudor Mircea Montajul: Tudor Pojoni Cu: Hatházi András, Yilmaz Yalcin, Elvira Rîmbu Acum doi ani, Marian Cri[an primea la Cannes trofeul Palme d’Or pentru cel mai bun film de scurtmetraj. La Bucure[ti, Hatházi András era distins cu premiul UNITER pentru cel mai bun actor într-un rol principal. Primul f`cuse Megatron [i Luni, al doilea fusese Unchiul Vania [i Woyzeck. S-au înt#lnit când pentru interpretarea lui Nelu din Morgen regizorul [i-a dorit un mare actor înc` necunoscut spectatorilor de cinema. Nelu are o motociclet` cu ata[ [i un hobby – pescuitul. Mai are, ca orice pescar, zile bune [i zile proaste. |n cele bune sper` s`-[i conving` nevasta c`-n delt` e la fel ca la mare, mai bine chiar, cât` vreme poate [i pescui. Pân` atunci se mul]ume[te cu iazurile din împrejurimile casei lui singuratice situate într-o zon` de frontier`. În cele proaste pescuie[te degeaba, fiindc` i se interzice s` treac` peste grani]` pe[tele prins. Cum a[a? Încearc` s` l`mureasc` situa]ia. În zadar. Nu-i r`mâne decât s`-l verse pe gr`tarul unui canal, unde se va zbate pân` va muri. Din aceast` imagine se înfiripeaz` o poveste exemplar`, împ`r]it` pe zile, ca-n primele versete din Facerea. La început b`rbatul masiv, t`cut [i solitar î[i poart` motorul de la balt` la supermarketul unde lucreaz` ca bodyguard bun la toate, apoi acas`, unde acoperi[ul cârpit cu plastic [i internit` a[teapt` s` fie reparat [i din nou la balt`, de o parte [i de alta a frontierei, care se prefigureaz` ca reper pentru decizii neb`nuite. TIMP LIBER O AUTOBIOGRAFIE RATAT~ fice deta[ate, obiective (m` întreb îns` cum ar putea tinerii de azi sau unii spectatori occidentali neaviza]i s` recunoasc` perioadele istorice [i unele personaje din nomenclatura comunist` care apar în imaginile selectate!). Dar secven]ele selectate de Andrei Ujic` (care semneaz` scenariul [i regia) [i montate de Dana Bunescu în acest film documentar sui generis sunt cele înregistrate de cameramanii oficiali, selecta]i cu rigurozitate, [i ale c`ror produc]ii erau atent controlate de structurile de propagand` comuniste. Ceau[escu nu este surprins în intimitate decât rareori, în sânul familiei, mai degrab` în gesturi tandre fa]` de copiii sì, într-un veritabil film mut, dar color. Din acest motiv, acel Ceau[escu care poart` pe umeri, al`turi de al]i lideri comuni[ti, sicriul cu corpul neînsufle]it al lui Gheorghiu-Dej, în 1965, mi se pare la fel de sincer îndurerat [i atunci când poart` pe umeri sicriul mamei sale, Alexandrina, la Scornice[ti, în 1977. Secven- ]ele acestea ar vrea s` vorbeasc` despre omul Ceau[escu, în încercarea de a contura o imagine uman` personajului politic, dar, din punctul meu de vedere, nu ne spun mare lucru, tocmai pentru c` ele sunt surprinse de cameramanii oficiali. Ujic` a f`cut ce a putut, în vreo trei ore de film documentar, dar cu grave erori de montaj (în sens istoric, nu tehnic), pentru c` îmi e greu s` cred c` are minusuri în privin]a unei minime cunoa[teri cronologice – pe care se întemeiaz`, în esen]`, filmul –, dup` cum speram s` nu fie atât de tributar cli[eelor omniprezente în discursul general Cea dintâi dintre ele va fi r`spunsul firesc la o problem` nimic mai mult decât omeneasc`.În timp ce pescuie[te într-un canal de iriga]ii, la doi pa[i de el g`se[te refugiu un imigrant. Omul este atât de speriat, încât, de[i pare atent numai la undi]a lui, Nelu nu poate sta indiferent. Cum–necum, îl ia acas` [i-i d` s` m`nânce. Pe un peretar citim textul duios-caraghios "Toate p`s`rile cânt` – De durerea mea". Este unul dintre numeroasele elemente m`runte de sorginte documentar` care contribuie la autenticitatea cu totul impresionant` a acestei fic]iuni. Celelalte vin dinspre lexicul regional bihorean, aspectul irepetabil al gesturilor [i natura rela]iilor sociale. În orizontul unui astfel de refuz al oric`rei gratuit`]i, asist`m la conturarea unei rela]ii fraterne între doi b`rba]i care de]in toate datele incompatibilit`]ii. Nimic din vorb`ria unuia nu pare s`-l ating` pe cel`lalt. {i totu[i, în pofida faptului c` nu în]elege o iot` din ce despre Nicolae Ceau[escu (eternele vân`tori, dar cu un Ceau[escu rezervat, f`r` excese cinegetice, vizitele în România ale unor lideri occidentali importan]i [i vizitele liderului comunist român în China [i Coreea de Nord, vizitele de lucru din ]ar`) încât s` produc` o reconstituire f`cut` dup` chipul [i asem`narea anticomuni[tilor cu securea [i ciocanul în din]i. E suficient, deocamdat`, s` precizez c` imaginile cu demol`rile din cartierul Uranus [i construc]ia deja celebrei Case a Poporului (sau Casa Republicii), în Bucure[ti, sunt plasate în siajul unor imagini din capitala Coreei de Nord, Phenian, sugestia fiind, astfel, implicit`, în v`dit` contradic]ie cu realitatea istoric`. Celor care, totu[i, se vor osteni pân` la s`lile cinematografelor, pentru a viziona filmul lui Andrei Ujic`, le atrag aten]ia asupra a dou` lucruri care reies cu prisosin]` din imaginile filmate alt`dat` [i repuse acum în circuitul cinematografic. Întâi de toate, privi]i cu aten]ie cum arat` publicul din Cehoslovacia la mitingul prilejuit de vizita lui Nicolae Ceau[escu în aceast` ]ar`, în 1968, [i conferin]a de pres` din aceea[i ]ar`. Sunt grìtoare pentru spiritul care avea s` duc` la Prim`vara de la Praga. În al doilea rând, observa]i cum arat` [i se comport` conducerea de partid în anii 1965-1975 [i în anii 1980-1989. Sunt diferen]e vizibile, semnificative. M`car pentru acestea, filmul lui Andrei Ujic` î[i are rostul sù. Locotenent-colonel Florin {PERLEA i se spune abundent [i precipitat, Nelu îl g`zduie[te pe strìn. Apreciaz`, probabil, naturale]ea cu care i se al`tur` la treburile casei: la spartul lemnelor, la s`patul gr`dinii, la cur`]atul cartofilor. Dup` un timp, deduce din fotografii [i din repetatul cuvânt Alemania c` acolo voia s` ajung`. Ocazii ar exista, bunòar` meciul echipei de fotbal cu vecinii de peste grani]`. Behran, cum avem s` afl`m într-un târziu c` se nume[te b`rbatul, trece frontiera împreun` cu fotbali[tii [i cu suporterii, dar, singur [i dezorientat, se întoarce la stadion [i revine "acas`". În aceste condi]ii, gradul sù de integrare cre[te. D` o mân` de ajutor la repararea acoperi[ului [i la culesul porumbului, este angajat într-o fabric` de panifica]ie, ba este cât pe-aci s` mai treac` o dat` grani]a cu ma[ina de marcat indicatoarele rutiere. Locuie[te în pivni]`, îns` lucreaz` la vedere. Lumea vrea s`-l cunoasc` pe turcul lui Nelu. Fine]ea cu care este tratat` problematica imigr`rii, acut` azi, ca [i ieri, este sus]inut` de o imagine axat` pe privirea de la distan]` combinat` cu detaliul semnificativ. S-a observat c` autorul a preferat s` trag` o singur` dubl` [i asta pentru a spori doza verosimilit`]ii. Patru distinc]ii importante la Festivalul de Film de la Locarno (Elve]ia), între care Premiul special al juriului [i un premiu al tineretului, arat` c` nici tema, nici mijloacele filmice puse în serviciul ei nu-i las` pe spectatori indiferen]i. Dimpotriv`, ele recompenseaz` vocea lucid` care se pronun]` asupra unei umanit`]i împov`rate de conven]ii absurde [i talentul din care izvor`[te o perspectiv` rar`: nu a celor debusola]i în drumul lor spre Occident, ci aceea a persoanelor întâlnite în cale. "Mì omule, îi zice Nelu poli]istului de frontier`, tu nu în]elegi c` trebuie s` ajung` în Germania la bìatul lui?" Altfel spus, dac` are nevoie de ajutor, trebuie ajutat [i atât. Mai e de adùgat numai c` ata[amentul deriv` câteodat` dintr-un singur cuvânt. În cazul de fa]`, acesta e morgen (= mâine). Adrian LEONTE Observatorul militar Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) www.presamil.ro 19 Num`rul 6 (144)/2010 al revistei Marina Român` v` invit` într-o incursiune în universul marinarilor din For]ele Navale Române, prin prisma activit`]ilor pe care ace[tia le-au desf`[urat în perioada iulieseptembrie. Schimb`rile survenite în echipa de comand` a For]elor Navale Romane sunt prezentate în paginile 6-7. „Interviul revistei" îl are ca invitat pe contraamiralul dr. Aurel Popa, [eful Statului Major al For]elor Navale, într-un dialog despre priorit`]ile la comanda acestei categorii de for]e ale Armatei, dar [i despre trecutul [i prezentul For]elor Navale la 150 de ani de la înfiin]are. Rubrica „Pavilion NATO" v` prezint` certificarea fregatei M`r`[e[ti în cadrul exerci]iului BREEZE/CERTEX 2010 [i exerci]iul desf`[urat pe mare de fregata Regele Ferdinand cu fregata Goksu din Turcia. INCURSIUNE ÎN UNIVERSUL MARINARILOR Preluarea comenzii BLACKSEAFOR de c`tre For]ele Navale [i activarea acestei grup`ri navale sub comand` româneasc` sunt articolele rubricii „Cooperare Regional`". |n num`rul recent al revistei inaugur`m o nou` rubric`, denumit` generic, „Resurse", în care descoperi aspecte din problematica logisticii For]elor Navale, transportul naval, maritim sau fluvial, dar [i ordinele, medaliile [i emblemele primite de personalul For]elor Navale cu ocazia Zilei Marinei Rom#ne. Rubrica de „Psihologie Naval`" v` invit` în lumea dur` a scafandrilor [i a limitelor acestei profesii. Sfâr[itul carierei în For]ele Navale pentru viceamiralul Dorin D`nil` ne-a oferit ocazia unui interviu despre mare [i marin`, despre resorturile alegerii acestei cariere [i despre pasiunea cu care [i-a desf`[urat activitatea în aceast` frumoas` arm`. Continu`m [i în acest num`r al revistei, incursiunea noastr` în lumea celor din „Intelligence", iar „Alma Mater" v` invit` în lumea institu]iilor militare de înv`]`mânt de marin`. {i pentru c` la 15 august, marinarii [i-au serbat ziua armei, v` invit`m s`-i descoperi]i pe marinarii militari în universul lor, în paginile de „Fotoreportaj". Nu lipsesc din cuprinsul revistei nici rubricile „Securitate maritim`", „Magazin", cu povestea „insignelor marinarilor romani", [i cu un prim episod despre navele romane[ti construite în Germania, „Anivers`rile Marinei", „Istoria naval`", cu povestea unui împ`rat care a vizitat un rege, „Po[ta Redac]iei" [i „In Memoriam". Cel mai recent num`r al revistei Marina Român` este o invita]ie la lectur` pentru cunoa[terea prezentului [i trecutului For]elor Navale Române în cel de-al 150-lea an de la înfiin]are. Locotenent-comandor Mihai EGOROV, redactor-[ef, Grupul Mass-Media al For]elor Navale
Page 1 and 2: Observatorul militar FONDAT FONDAT
Page 3 and 4: FOTOREPORTAJ Ministrul ap`r`rii na]
Page 5 and 6: EVENIMENT MESAJUL MINISTRULUI AP~R~
Page 7 and 8: - Mai este artileria o arm` cùtat`
Page 9 and 10: Orice serviciu de informa]ii modern
Page 11 and 12: Cluj-Napoca SQNQTATE Observatorul m
Page 13 and 14: CERCETA{II MUN}ILOR Maior George-C
Page 15 and 16: LUMEA DE AZI CENTRALA DE LA BUSHEHR
Page 17: LA DISPOZI}IA DUMNEAVOASTRQ! Observ
Page 21 and 22: ÎN LUMINA ASTRELOR Elena-Irina SP
Page 23 and 24: Dup` Dup` numai numai trei trei eta

ziar 45.pdf - trustul de presa al ministerului apararii nationale

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?