16.09.2013 Views

ziar 45.pdf - trustul de presa al ministerului apararii nationale

ziar 45.pdf - trustul de presa al ministerului apararii nationale

ziar 45.pdf - trustul de presa al ministerului apararii nationale

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Observatorul militar<br />

22 FINANCIAR<br />

Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010)<br />

www.<strong>presa</strong>mil.ro<br />

Radar economic<br />

BNR men]ine dobânda <strong>de</strong><br />

politic` monetar` la 6,25%. Consiliul<br />

<strong>de</strong> Administra]ie <strong>al</strong> B`ncii Na]ion<strong>al</strong>e a<br />

României (BNR) a hot`rât, s`pt`mâna<br />

trecut`, s` men]in` rata dobânzii <strong>de</strong><br />

politic` monetar` la minimul istoric, <strong>de</strong><br />

6,25% pe an, precum [i nivelul actu<strong>al</strong><br />

pentru rezervele minime obligatorii<br />

aplicabile pasivelor în lei [i în v<strong>al</strong>ut` la<br />

15%, respectiv, 25%. Totodat`, BNR a<br />

<strong>de</strong>cis s` men]in` ]inta <strong>de</strong> infla]ie, pentru<br />

2012, la 3%, +/- un punct procentu<strong>al</strong>, [i s`<br />

adopte o ]int` sta]ionar`, începând din<br />

2013, situat` la nivelul <strong>de</strong> 2,5%, +/- un<br />

punct procentu<strong>al</strong>.<br />

Industria româneasc` d` semne<br />

<strong>de</strong> revigorare. Cifra <strong>de</strong> afaceri în<br />

industrie a crescut cu 10,8%, în primele<br />

nou` luni <strong>al</strong>e anului, [i cu 17,4% în<br />

septembrie, raportat la acela[i interv<strong>al</strong><br />

<strong>de</strong> timp <strong>de</strong> anul trecut, potrivit datelor<br />

Institutului Na]ion<strong>al</strong> <strong>de</strong> Statistic` (INS).<br />

Comenzile noi primite <strong>de</strong> companiile din<br />

industrie, în perioada ianuarie-septembrie,<br />

au fost cu 26% mai mari <strong>de</strong>cât cele<br />

din perioada similar` din 2009.<br />

Avansul cu 10,8% <strong>al</strong> afacerilor din<br />

industrie, în primele nou` luni <strong>al</strong>e anului,<br />

s-a datorat cre[terii cu 11,7% din industria<br />

prelucr`toare, la polul opus situându-se<br />

industria extractiv`, un<strong>de</strong> afacerile au<br />

sc`zut cu 7,3%.<br />

Vânz`rile <strong>de</strong> medicamente au<br />

crescut cu 24,2%, în primele nou`<br />

luni din 2010. Dup` o cre[tere <strong>de</strong> 35%,<br />

în trimestrul doi a.c., vânz`rile <strong>de</strong><br />

medicamente au consemnat o încetinire,<br />

în trimestrul trei. Astfel, în perioada iulieseptembrie,<br />

pia]a <strong>de</strong> profil a avansat cu<br />

20,4%, fa]` <strong>de</strong> aceea[i perioad` din 2009.<br />

La finele primelor nou` luni <strong>al</strong>e acestui<br />

DEPRECIEREA<br />

DOLARULUI<br />

CONTINU~<br />

Rezerva Rezerva fe<strong>de</strong>r<strong>al</strong>` fe<strong>de</strong>r<strong>al</strong>` a-<br />

a<br />

me merican` me rican` (FED, (FED, banca<br />

banca<br />

cen centr<strong>al</strong>` cen tr<strong>al</strong>` a a SUA) SUA) a a a aprobat,<br />

aprobat,<br />

s`pt`mâna s`pt`mâna trecut`, trecut`, un<br />

un<br />

program program <strong>de</strong> <strong>de</strong> achizi]ie achizi]ie <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong><br />

obli obliga]iuni, obli obliga]iuni,<br />

ga]iuni, în în în v<strong>al</strong>oare v<strong>al</strong>oare v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong> <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong><br />

600 600 <strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong> dolari,<br />

dolari,<br />

v<strong>al</strong>abil v<strong>al</strong>abil v<strong>al</strong>abil pân` pân` în în iunie iunie iunie 201 2011, 201 1,<br />

în în ve<strong>de</strong>rea ve<strong>de</strong>rea sus]inerii sus]inerii sus]inerii eco-<br />

eco<br />

no nomiei no miei prin prin lichidit`]i.<br />

lichidit`]i.<br />

Aceast` <strong>de</strong>cizie a dus la o<br />

<strong>de</strong>preciere major` a dolarului pe<br />

pie]ele v<strong>al</strong>utare interna]ion<strong>al</strong>e.<br />

Astfel, moneda european` a<br />

urcat la 1,4250 dolari, la mijlocul<br />

s`pt`mânii trecute, cea mai<br />

bun` performan]` din ultimele<br />

nou` luni. În perioada an<strong>al</strong>izat`,<br />

leul s-a apreciat cu 5,01 bani în<br />

raport cu dolarul, dar a pierdut<br />

2,67 <strong>de</strong> bani fa]` <strong>de</strong> euro, pe<br />

fondul cererii <strong>de</strong> moned`<br />

european` din partea b`ncilor<br />

comerci<strong>al</strong>e, care î[i constituie, în<br />

aceast` perioad`, provizioane<br />

pentru creditele în v<strong>al</strong>ut`.<br />

an, potrivit datelor furnizate <strong>de</strong> compania<br />

<strong>de</strong> an<strong>al</strong>iz` [i studii <strong>de</strong> pia]` Cegedim<br />

România, pia]a loc<strong>al</strong>` <strong>de</strong> medicamente a<br />

crescut cu 24,2%, comparativ cu perioada<br />

similar` <strong>de</strong> anul trecut, [i a ajuns la 7,3<br />

mld. lei (1,7 mld. euro).<br />

Intel <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> un centru<br />

software în România. În aceast`<br />

s`pt`mân`, compania american` Intel,<br />

cel mai mare produc`tor <strong>de</strong> microprocesoare<br />

din lume, va inaugura la<br />

Bucure[ti un centru software, primul din<br />

Europa care va fi <strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong> la zero.<br />

Firma va angaja, în prima faz`, câteva<br />

zeci <strong>de</strong> oameni, în speci<strong>al</strong> programatori.<br />

BNP Paribas-este cea mai mare<br />

banc` din lume, în func]ie <strong>de</strong> active.<br />

Potrivit Bloomberg, activele b`ncii<br />

franceze au crescut, din 2007 pân` în<br />

iunie, la 2237 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro,<br />

<strong>de</strong>vansând, astfel, mari institu]ii<br />

financiare din Statele Unite [i Elve]ia. De<br />

remarcat c`, în trimestrul trei <strong>al</strong> acestui<br />

an, BNP Paribas [i-a majorat cu 46%<br />

profitul, care a fost în v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong> 1,91<br />

miliar<strong>de</strong> euro (2,7 miliar<strong>de</strong> dolari). În<br />

topul marilor b`nci mondi<strong>al</strong>e, în func]ie<br />

<strong>de</strong> active, BNP Paribas este urmat` <strong>de</strong><br />

HSBC (1976 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro), Barclays<br />

(1938 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro), Roy<strong>al</strong> Bank of<br />

Scotland (1.932 miliar<strong>de</strong> euro) [i Bank of<br />

America (1.931 miliar<strong>de</strong> euro), toate în<br />

cre[tere, din 2007, cu 12%-56%.<br />

CE REPREZINT~ EURIBOR,<br />

LIBOR {I ROBOR?<br />

Dac` a]i contractat un împrumut sau dori]i s` accesa]i unul <strong>de</strong><br />

la o institu]ie bancar` <strong>de</strong> pe pia]a româneasc`, atunci este bine s`<br />

[ti]i c` Euribor, Libor [i Robor sunt indici <strong>de</strong> care <strong>de</strong>pind<br />

majoritatea produselor <strong>de</strong> creditare existente pe plan loc<strong>al</strong>.<br />

E aproape imposibil, ast`zi, s` ne gândim c` putem<br />

cump`ra o cas`, un teren, o ma[in` sau un pachet<br />

turistic <strong>de</strong> vis f`r` a apela la un împrumut <strong>de</strong> la o<br />

banc`. Indiferent c` opt`m, spre exemplu, pentru un<br />

credit imobiliar/ipotecar sau <strong>de</strong> nevoi person<strong>al</strong>e,<br />

banca <strong>al</strong>ege unul dintre indicii Euribor, Libor [i<br />

Robor în stabilirea dobânzii variabile ce o aplic` creditului.<br />

În mod uzu<strong>al</strong>, pentru creditele în euro,<br />

indicele folosit este Euribor, pentru cele în lei, Robor,<br />

iar pentru împrumuturile oferite în dolari americani<br />

sau <strong>al</strong>te v<strong>al</strong>ute majore <strong>de</strong> pe pia]a financiar` (<strong>de</strong><br />

exemplu, dolari canadieni, franci elve]ieni, yeni<br />

japonezi), Libor.<br />

Euribor (Euro Interbank Offered Rate) este un<br />

indice <strong>de</strong> referin]` in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt, recunoscut interna-<br />

]ion<strong>al</strong>, ce reprezint` rata dobânzii la creditele în euro,<br />

practicat` între princip<strong>al</strong>ele b`nci europene. Pentru<br />

a putea studia evolu]ia acestuia, <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> important`<br />

în c<strong>al</strong>culul ratei dobânzii la creditele contractate<br />

în euro, pute]i accesa site-ul www.euribor.org. În perioada<br />

crizei, Euribor a înregistrat varia]ii puternice: un<br />

record <strong>de</strong> 5,393%, la 8 octombrie 2008, [i un minim<br />

istoric, <strong>de</strong> 0,634%, în luna martie a acestui an. De<br />

atunci, Euribor a crescut continuu, <strong>de</strong>p`[ind, în urm`<br />

cu dou` s`pt`mâni, pragul <strong>de</strong> 1%. Libor (London<br />

InterBank Offered Rate) este cel mai activ indice din<br />

lume, care caracterizeaz` pia]a dobânzilor bancare.<br />

Acesta reprezint` rata dobânzii la creditele în dolari<br />

americani (sau <strong>al</strong>te v<strong>al</strong>ute majore) oferite pe pia]a<br />

interbancar` londonez`, respectiv media dobânzilor<br />

cu care b`ncile <strong>de</strong> prim rang î[i remunereaz` <strong>de</strong>pozitele<br />

la termen <strong>al</strong>e clien]ilor. Totodat`, Robor (Romanian<br />

Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii<br />

pentru creditele în lei acordate pe pia]a interbancar`<br />

autohton`, fiind stabilit` <strong>de</strong> Banca Na]ion<strong>al</strong>` a<br />

României. Atât Euribor, Libor, cât [i Robor se stabilesc<br />

pentru perioa<strong>de</strong> diferite <strong>de</strong> timp, cum ar fi: ON - în<br />

fiecare zi; 1W - la o s`pt`mân`; 1M - la o lun`; 3M - la<br />

3 luni; 6M - la 6 luni; 9M - la 9 luni; 12M - la 12 luni.<br />

Desigur, fiecare banc` î[i stabile[te periodicitatea<br />

cu care se raporteaz` la ace[ti indici, cele mai folosite<br />

perioa<strong>de</strong> fiind <strong>de</strong> 3M (3 luni) [i 6M (6 luni).<br />

De exemplu, s` presupunem c` a]i contractat un<br />

credit ipotecar în euro cu dobând` variabil`. Aceasta<br />

este compus` dintr-o marj` fix`, s` zicem 5%, la care<br />

se adaug` indicele Euribor, la trei luni sau la [ase<br />

luni. Ce înseamn` acest lucru? Când dobânda este<br />

variabil`, în func]ie <strong>de</strong> Euribor 3M, rata dobânzii se<br />

schimb` o dat` la 3 luni, în ziua 25 a lunii (martie,<br />

iunie, septembrie, <strong>de</strong>cembrie), în func]ie <strong>de</strong> indicele<br />

Euribor 3M din data <strong>de</strong> 15 a lunii respective. Dac`<br />

dobânda este variabil`, în func]ie <strong>de</strong> Euribor 6M,<br />

banca se va raporta, pentru prima jum`tate a anului,<br />

la cota]ia Euribor 6M din ultima zi a anului anterior,<br />

iar pentru a doua jum`tate a anului, la acela[i indice,<br />

dar din data <strong>de</strong> 30 iunie a anului respectiv. Cum<br />

cota]iile celor trei indici nu difer` <strong>de</strong> la o banc` la<br />

<strong>al</strong>ta, pentru aceea[i perioad` <strong>de</strong> timp, atunci marja<br />

fix` este cea care diferen]iaz` produsele <strong>de</strong> creditare,<br />

ca nivel <strong>de</strong> dobând`. A[adar, dac` dori]i s` face]i un<br />

credit, marja fix` reprezint` un mod important <strong>de</strong><br />

selec]ie a acestuia, dar nu trebuie s` uita]i c`, în<br />

perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> cre[tere economic`, a[a cum se<br />

preconizeaz` a fi în urm`torii ani, Euribor, Libor [i<br />

Robor pot avea v<strong>al</strong>ori cu mult mai mari <strong>de</strong>cât în<br />

prezent, iar dobânda anu<strong>al</strong>` efectiv` pe care va trebui<br />

s-o pl`ti]i la banii împrumuta]i poate cre[te cu 1-5%.<br />

INTERNETUL - UNICA MODALITATE A<br />

CONTRIBUABILILOR MARI {I MIJLOCII PENTRU<br />

DEPUNEREA DECLARA}IILOR FISCALE<br />

Agen]ia Agen]ia Na]ion<strong>al</strong>` Na]ion<strong>al</strong>` <strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong> Administrare Administrare Fisc<strong>al</strong>` Fisc<strong>al</strong>` (ANAF) (ANAF) a a anun]at, anun]at, <strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong> curând,<br />

curând,<br />

c`, c`, începând începând cu cu cu obliga]iile obliga]iile <strong>de</strong>clarative <strong>de</strong>clarative aferente aferente lunii lunii octombrie, octombrie, octombrie, contribuabilii<br />

contribuabilii<br />

mari mari [i [i mijlocii, mijlocii, <strong>de</strong>fini]i <strong>de</strong>fini]i conform conform reglement`rilor reglement`rilor în în vigoare, vigoare, vor vor <strong>de</strong>pune<br />

<strong>de</strong>pune<br />

<strong>de</strong>clara]iile <strong>de</strong>clara]iile <strong>de</strong>clara]iile fisc<strong>al</strong>e fisc<strong>al</strong>e numai numai numai electronic.<br />

electronic.<br />

Astfel, potrivit ANAF, <strong>de</strong> la 25 noiembrie 2010,<br />

contribuabilii vor transmite prin intermediul<br />

Sistemului Electronic Na]ion<strong>al</strong> un num`r <strong>de</strong> nou`<br />

<strong>de</strong>clara]ii: 100 "Declara]ie privind obliga]iile <strong>de</strong><br />

plat` la bugetul <strong>de</strong> stat"; 101 "Declara]ie privind<br />

impozitul pe profit"; 102 "Declara]ie privind<br />

obliga]iile <strong>de</strong> plat` la bugetele asigur`rilor soci<strong>al</strong>e<br />

[i fondurilor speci<strong>al</strong>e"; 120 "Decont privind<br />

accizele"; 130 "Decont privind impozitul la ]iteiul<br />

din produc]ia intern`"; 300 "Decont <strong>de</strong> tax` pe<br />

v<strong>al</strong>oarea ad`ugat`"; 301 "Decont speci<strong>al</strong> <strong>de</strong> tax`<br />

pe v<strong>al</strong>oarea ad`ugat`"; 390 VIES "Declara]ie<br />

recapitulativ` privind livr`rile/achizi]iile/<br />

prest`rile intracomunitare"; 710 "Declara]ie rectificativ`". Declara]iile men]ionate se <strong>de</strong>pun prin<br />

accesarea site-ului www.e-guvernare.ro. Documentele trebuie semnate prin utilizarea certificatului<br />

c<strong>al</strong>ificat emis <strong>de</strong> un furnizor <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> certificare acreditat în condi]iile Legii nr. 455/2001 privind<br />

semn`tura electronic`. Pentru garantarea securit`]ii opera]iunilor electronice, titularii certificatelor<br />

c<strong>al</strong>ificate se vor înregistra conform Instruc]iunilor <strong>de</strong> utilizare a serviciului <strong>de</strong> <strong>de</strong>punere <strong>de</strong>clara]ii<br />

online, publicate pe www.anaf.ro. Aceea[i procedur` se aplic` [i în situa]ia în care titularul certificatului<br />

c<strong>al</strong>ificat este <strong>de</strong>semnat sau împuternicit <strong>de</strong> c`tre mai mul]i contribuabili pentru semnarea <strong>de</strong>clara]iilor<br />

fisc<strong>al</strong>e. Lista furnizorilor <strong>de</strong> certificate digit<strong>al</strong>e c<strong>al</strong>ificate acredita]i, în prezent, se g`se[te pe site-ul<br />

Ministerului Comunica]iilor [i Societ`]ii Informa]ion<strong>al</strong>e (www.mcsi.ro).<br />

Pagin` re<strong>al</strong>izat` <strong>de</strong> locotenent-colonelul Gheorghe VI{AN

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!