100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2006

P3. Sentimentul de apatie şi pasivitate în viaţa publică
Subiect
Rezultatele alegerilor din martie 2005 au creat în RM un sistem politic, care funcţionează
după modelul regimului bipartit, în care partidul, în calitate de patron sau “hegemon”,
coabitează cu un grup de partide minuscule, acceptate şi controlate, totodată, prin regula
votului majoritar.
Descriere
Fenomenul este tipic mai multor ţări, dar toate acestea ţin de tradiţiile existente în lumea „a
treia”. Aceste ţări sunt guvernate de câte un lider autoritar, a cărui legitimitate este prea slabă
să se încreadă în regulile competiţiei politice şi prea puternică pentru a fi înlocuit prin alegeri.
Acest tip de regim politic redistribuie, prin excludere, beneficiile regimurilor administrativ,
politic şi social pe care le gestionează ierarhic spre elementele loiale grupului politic – pivot.
În R. Moldova adoptarea modelului bipartit imperfect coincide cu apariţia “politicii de
coabitare” sau a „cooperării fără reciprocitate”.
Formatul cooperării între PCRM, PPCD şi PD este totuşi destul de neclar şi atribuit unor
relaţii tipic-patronale, în sensul în care acestea aparţin exclusiv fruntaşilor de partid şi rămân
absolut enigmatice majorităţii membrilor acestor formaţiuni. Restul partidelor politice pot
alege să participe autonom la o parte din aceste beneficii, cu condiţia să susţină regimul şi
„linia” „partidului-patron”.
Această tactică contrazice ideologia monopolist-etatistă, care defineşte cel mai bine
identitatea programatică a PCRM, dar nevoia de “coechipieri” este abil exploatată de către
liderii acestuia care o explică prin logica “tacticii pragmatice” sau prin orice alte circumstanţe
atenuante. Coabitarea le permite liderilor de partid să se consulte periodic, delimitându-se,
astfel, prin mijloace nonviolente, spaţiile de interes; gestionând ori creând impresia că
gestionează împreună instituţiile statului.
Grupul ţintă
partidul de guvernământ
partidele de opoziţie
administraţia centrală.
Impactul
În cadrul acestui sistem « bipartit imperfect », repartizarea funcţiilor în stat are loc în mod
patriarhal, asimetric, aflându-se la discreţia liderului „partidului-patron”. Un alt efect al
sistemului de relaţii de partid în cadrul regimului bipartit imperfect este că funcţiile partidului
sunt reduse.
Cei mai mulţi lideri de partide politice devin victime ale deficitului constant al resurselor.
Respectiv, ei caută să vâneze resurse noi şi nu idei politice, în speranţa că baza financiară le
va rezolva automat lipsa de vitalitate politică. Reputaţia nu compensează lipsa de statut politic
pentru elitele culturale, crispate într-o pleiadă de nostalgii desuete, cu aproape nici o legătură
cu lumea reală a business-ului autohton, sufocate de corupţie, tratament abuziv din partea
autorităţilor şi de favoruri menţinute cu insistenţă în jurul verticalei puterii.
În ciuda fragmentării partidelor de opoziţie din ultimii ani, există şi anumite semne de
metamorfoză în RM, ca efect al reducerii optimismului social al populaţiei, al creşterii
aşteptărilor inflaţioniste, al scăderii consumului intern şi al unor nemulţumiri în creştere faţă
de ineficienţa politicilor economice statale.
Dinamica
Elitele câştigătoare la ultimele alegeri sunt astăzi preocupate de menţinerea poziţiei lor şi a
beneficiilor alocate prin intermediul instrumentelor de putere în stat. Cele care au pierdut nu
16