100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2006

P4. Dezvoltare economică fără bunăstare socială durabilă
Subiect
Dezvoltarea economică stabilă a R. Moldova, atât de des invocată de administraţia
centrală, nu este însoţită de o bunăstare socială, de o reducere a sărăciei, de o îmbunătăţire a
nivelului de viaţă.
Descrierea problemei
Creşterea economică stabilă din 2000 până în prezent nu a adus schimbări esenţiale în viaţa
cetăţenilor. În perioada de creştere economică s-au materializat tendinţe de modernizare
structurală a economiei, cum ar fi: intensificarea rolului serviciilor în PIB şi în utilizarea forţei
de muncă, comprimarea agriculturii. Dar această modernizare a avut costuri sociale foarte
înalte, deoarece eliminarea forţei de muncă din agricultură nu a fost însoţită de apariţia
oportunităţilor economice în alte sectoare. De fapt, în sfera formală a economiei numărul de
ocupaţii accesibile a scăzut în toate sectoarele. În lipsa altor oportunităţi, cetăţenii moldoveni
au găsit emigrarea ca cea mai bună soluţie pentru supravieţuire. Nu întâmplător, în percepţia
majorităţii cetăţenilor, perioada de creştere economică a ţării nu a fost neapărat însoţită şi de
bunăstarea lor individuală. Principalele surse de venit ale populaţiei rămân a fi remitenţele de
peste hotare, ceea ce a accelerat migraţia ilegală, a lăsat ţara fără forţă de muncă calificată,
copii fără educaţie şi bătrâni fără îngrijire.
Grupuri-ţintă
Cetăţenii RM;
administraţia;
donatorii internaţionali.
Impact
Creşterea economică este determinată de creşterea consumului, satisfăcut în cea mai mare
parte de importuri şi finanţat din remitenţe. Potrivit Raportului Naţional pentru Dezvoltare
Umană din 2006 "fluxul mare de remitenţe (30% din PIB), majorarea importului (77.5% din
PIB), deficitul balanţei comerciale (39% din PIB) şi deficitul contului curent (7.3% din PIB)
reprezintă caracteristici ale accentuării dependenţei creşterii economice şi situaţiei economice
în general de factorii externi”.
Creşterea economică ar putea fi succedată de descreştere, ceea ce poate fi observat în
statistica actuală. Acest fapt va conduce fie la limitarea finanţărilor bugetare pentru sfera
socială, fie la preluarea banilor din alte surse. Cu toate acestea, situaţia este foarte incertă,
fiind nevoie de o abordare strategică şi conştiincioasă.
Dinamica
Creşterea economică poate fi considerată calitativă dacă ea contribuie la modernizarea şi
dezvoltarea economiei şi dacă se îmbunătăţesc percepţiile cetăţenilor asupra prosperităţii lor şi
a ţării. Cu toate acestea, percepţia populaţiei faţă de nivelul lor de trai a rămas neschimbată.
Potrivit BOP din martie-aprilie 2006, 43,4 % din populaţie nu sunt nici mulţumiţi, nici
nemulţumiţi de felul în care trăiesc, iar 27 % sau arătat nu prea mulţumiţi. 55,6 % din
responsdenţi apreciază că starea lor socială nu s-a schimbat cu mult comparativ cu cea de
acum un an. 37,1 % din populaţie consideră situaţia economică proprie neschimbată, iar
38,8% o consideră puţin mai bună. Cu toate acestea, 35,8 % sunt îngrijoraţi în primul rând de
sărăcie, iar mai apoi de creşterea preţurilor şi de şomaj.
În primul semestru al anului 2006, 52,1 % din populaţie considerau că în ţara noastră
„lucrurile merg într-o direcţie greşită”. Situaţia ar putea să se înrăutăţească, luând în calcul
18