Ziarul Financiar

Ziarul
Financiar
EDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL XII / NR. 3015 20 PAGINI LUNI, 1 NOIEMBRIE 2010 PRE}: 3 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288
EVENIMENT
n CNN, reportaj din Romånia:
Adev`ratul castel al lui Vlad }epe[,
eclipsat de „mai comercialul“ Bran.
Pagina 2
n BCR va aloca 3 milioane de euro
pentru finan]area \ntreprinderilor
sociale din Romånia.
Pagina 3
BURSE-FONDURI MUTUALE
n BVB a \nchis vineri \n stagnare, \n
condi]iile \n care nici bursele externe nu
consemnau varia]ii semnificative.
Pagina 4
n Conducerea Oltchim Råmnicu-
Vålcea spune c` a reu[it s` redreseze
activitatea firmei revenind pe profit \n
septembrie. Pagina 5
n Ropharma Bra[ov pune la b`taie
6,8 mil. lei pentru r`scump`rarea de
ac]iuni. Pagina 5
B~NCI-ASIGUR~RI
n B`ncile locale au \nregistrat \n
trimestrul al treilea o pierdere cumulat`
de 55 de milioane de euro.
Pagina 6
n Trezoreria [i-a planificat s`
\mprumute \n noiembrie 4,6 miliarde de
lei de la b`nci prin vånzarea de titluri
de stat. Pagina 6
n ProCredit ]inte[te economiile
pensionarilor cu dobånzi de 4% la euro.
Pagina 6
n Vl`descu: Ordonan]a 50 \[i produce
deja efectele [i n-am v`zut nicio banc`
plecånd. Pagina 7
COMPANII
n Deloitte se a[teapt` la „mariaje de
convenien]`“ \n industria alimentar`.
Pagina 8
n Curierii: businessul cre[te pe baza
pachetelor livrate \n str`in`tate.
Pagina 11
n Dinu Patriciu nu a g`sit chiria[i
pentru cl`direa pe care o are \n
construc]ie \n zona Pie]ei Romane din
Capital`. Pagina 15
ZF Pe scurt
PUBLICITATE
n Brandurile toamnei:
Ce companii au investit sute de mii de
euro \n promovarea m`rcilor din
industria alimentar`.
Pagina 16
n Ecovalor mizeaz` \n acest an pe o
cifr` de afaceri de 10 mil. euro, \n
cre[tere cu 25% fa]` de anul trecut.
Pagina 16
BUSINESS INTERNA}IONAL
n Compania rus` care de]ine 10%
din Facebook este evaluat` la
5,7 miliarde de dolari.
Pagina 13
n Guvernul polonez i-a acordat lui Jan
Kulczyk drepturi exclusive de a negocia
un acord de privatizare a Enea.
Pagina 13
n Nimic nu mai surprinde \n China
politic` de ast`zi, o ]ar` plin` de
surprize pentru lumea occidental`.
Pagina 14
Vl`descu: Ordonan]a 50 \[i
produce deja efectele [i nu
am v`zut nicio banc`
plecånd
Semnatar al ordonan]ei, fostul ministru
de finan]e spune c` s-a ajuns la o
confruntare natural` \ntre interesul
clien]ilor pentru un cost mai mic [i cel
al b`ncilor pentru profit, iar pozi]iile se
vor regla treptat. Pagina 7
n La ini]iativa Germaniei, legea
fundamental` a UE va fi modificat`
pentru a proteja Europa de crizele
financiare. Pagina 18
n Ungaria va crea un fond care s`
administreze pensiile venite de la
privat. Pagina 18
n Economia Statelor Unite a avansat
cu o rat` anualizat` de 2% \n perioada
iulie-septembrie.
Pagina 18
Cele mai citite [tiri pe
www.zf.ro
n „Vizionarul“ de la Microsoft:
Windows [i Office sunt istorie
n Cine sunt magna]ii care de]in
1.000 ha la nord de Bucure[ti
n „Romånii pleac` resemna]i din
casele executate. |n Canada
proprietarii rupeau tot“
n Cum arat` cel mai nou hotel de
cinci stele din Capital`
n Harta celor mai mari contracte din
retail
Grupul BCR, controlat de Erste, a f`cut
profit net de 6 mil. lei \n trimestrul al III-lea
Miza Ordonan]ei 50 devine miza acordului cu FMI
LIVIU CHIRU
APLICAREA Ordonan]ei 50, prin care sunt
stabilite condi]ii mai transparente pentru cre -
ditele consumatorilor [i pentru \mpru muturile
aflate \n derulare, a devenit subiectul unui con -
flict deschis \ntre Guvern [i reprezentan]ii FMI,
care condi]ioneaz` continuarea acor du lui de
finan]are de modificarea sau chiar abro ga rea
noilor reglement`ri. Miza or do nan]ei de vine
astfel miza continu`rii acordului cu FMI,
ROXANA PRICOP
PRIMUL buget al Fondului Proprie tatea (FP) \ntocmit de
noul administrator Franklin Templeton este conservator
comparativ cu a[tept`rile pie]ei [i cu comisionul de circa 15
milioane de eu ro pe an pe care \l va \ncasa Templeton
pentru administrarea activelor de 3,5 mld.euro.
Proiectul de buget pe 2011, \ntocmit de Franklin Tem -
ple ton, arat` c` dividendele [i dobånzile vor continua s` fie
principala surs` de venit. „Bugetul este foarte conservator [i
privit strict ca informa]ie poate fi perceput negativ. Trebuie
\ns` avut \n vedere c` Templeton nu de]ine \nc` toate
pårghi ile la fond [i prioritar pentru administrator este ges tio -
narea rela]iei cu statul la Petrom, Romgaz [i la cele dou`
mari companii ener getice“, a spus Ovidiu Fer, analist la casa
ce h` de brokeraj Wood&Co, ac]ionar` cu 2,7% la fond.
Pentru anul viitor, fondul [i-a bugetat un profit net de
207 mil. lei, mai mult cu 6% fa]` de bugetul pe acest an, [i ve -
ni turi de aproape 300 mil. lei, mai mult cu 8% fa]` de es -
tim`rile pentru 2010. Cea mai mare parte a cheltuielilor, de
66,8 mil. lei reprezint` comisionul de administrare \ncasat de
Frank lin Templeton (0,479% din activele nete).
Vezi pagina 5
Rezultate financiare
Creditele neperformante, pierderile de venit din comisioane [i trezorerie au adus cel mai mic profit trimestrial din ultimii 5 ani.
R~ZVAN VOICAN
vizioanelor. Divizia de retail a b`ncii a \nre-
gis trat \n T3 o pierdere de aproape 14 mil.
rupul BCR, care are \n cen - euro, conform datelor publicate de Erste
tru cea mai mare banc` de Group, banca-mam` a BCR.
pe pia]`, a raportat pe tri - Pe nou` luni, profitul net a fost de 494,5
mes trul al treilea un profit mil. lei (117,7 mil. euro), \n sc` dere cu
G net de 6 mil. lei (1,4 mil. aproape 30% fa]` de acela[i interval din
euro), \n sc`dere cu peste 93% fa]` de anul trecut. Banca folose[te un curs mediu
perioada corespun z`toare din 2009. pentru trimestrul al III-lea de 4,20 lei/euro,
Rezultatul este calculat dup` stan dar - de[i dup` calculele BNR a fost de 4,25
dele interna]ionale de raportare, care per - lei/euro. Rezultatul pe tri mes trul al treilea
mit un tratament mai lejer al pro - se ex plic` prin cre[ terea cu 63% a chel tu ie -
Pentru 15 mil. euro
comision, FP are un
buget prea conservator
principalul punct de conflict fiind aplica rea
noilor reglement`ri [i pentru cre ditele afla te \n
derulare, considerat` retro activ` de bancheri.
Negocierile s-au blocat peste weekend, iar
surse citate de Mediafax precizeaz` c` repre -
zen tan]ii FMI \[i vor prelungi vizita \n Ro -
månia, iar suspendarea acordului de finan]are
nu este exclus`. Autorit`]ile romåne nu sunt
dispuse s` modifice ordonan]a.
„Vom merge, vom discuta la nivelul CE [i
am convingerea - din punctul nostru de vedere,
CLAUDIA MEDREGA
PRE{EDINTELE Romåniei Traian
B`sescu a anun]at la sfår[itul s`pt` må -
nii trecute c` „povestea“ care
apa re \n ziare [i la te le -
viziune des pre revenirea
economiei \nc` nu este
realitate, Europa fiind
\nc` \n criz`.
|n condi]iile \n care
vor \ncetini exporturile
[i \n absen]a unor
m` suri care s` antre -
ne ze o revenire a con -
sumului, [ansele redres`rii
economiei \n 2011 se
diminueaz`.
„Tocmai am \ncheiat
\ntålnirea cu [efii de stat [i
de guvern din UE (vineri,
la Bruxelles, la lucr`rile
Consiliului European - n.
red.). Ei probabil [tiu
mai bine decåt al]ii c`
Europa este \nc` \n
17,4 %
este ponderea creditelor
neperformante din
bilan]ul BCR, cu dou`
puncte procentuale mai
sus fa]` de nivelul de la
30 iunie 2010, potrivit
datelor Erste Group.
lilor cu pro vi zioa nele pentru credite ne -
perfor mante fa]` de nivelul din iunie 2010,
pån` la circa 1,6 mld. lei (373 mil. euro).
De asemenea, Dominic Bruynse els,
pre[edintele executiv al BCR, spu ne c`
ban ca a pierdut circa 3 mil. euro prin eli -
minarea comisionului de rambursare anticipat`
la credite de retail, \n timp ce tre zo -
reria a pierdut 17 mil. euro prin efectul ne -
gativ de reevaluare a unor pozi]ii valutare
leu/dolar \n iulie [i sep tembrie. La nivel de
grup, rezultatul a fost afectat [i de reduce -
PUBLICITATE
a[a cum [i Consiliul Concuren]ei a considerat -
c` nu avem probleme“, a spus ieri Constantin
Cerbulescu, pre[edintele ANPC, la emisiunea
„Dup` 20 de ani“ difuzat` de ProTV.
Sebastian Vl`descu, care a contrasemnat
ordonan]a din pozi]ia de ministru al finan ]e lor,
pe care a de]inut-o pån` \n septembrie,
subliniaz` c` noile reglement`ri \[i produc deja
efectele de cåteva luni, iar nicio banc` nu a ie[it
de pe pia]` \n acest timp.
Vezi paginile 7 [i 17
B`sescu arunc` o umbr` peste
optimismul Guvernului
criz`. Povestea care apare \n ziare [i la
televiziune despre revenirea economiei
\nc` nu este realitate“, a spus B`sescu la
\nceputul unei \ntål ni rii cu FMI, men ]io -
nånd c` riscul ca econo mi ile s`
reintre \n criz` este \nc`
„aproa pe de noi to]i“, po -
trivit Mediafax.
Majoritatea economiilor
europene, prin -
ci palii parteneri co -
merciali ai Romåniei,
au ie[it din re ce siune.
|ns` perspectivele nu
sunt foarte op timiste
avånd \n ve dere pre -
siunea ajust`rii cheltuielilor
publice pen tru
reducerea deficitelor bugetare.
Stimulate de ce re -
rea extern`, exporturile au
crescut, f`r` a antrena revenirea
economiei, care continu`
s` se zbat` \n recesiune.
DESEN: Romeo R`ileanu Continuare \n
Traian B`sescu
pagina 3
rea cu 28 mil. euro a valorii contabile a unor
active din bilan]ul BCR Leasing, sub si diara
cu cea mai mare pondere dup` banc`.
„M`surile de austeritate adoptate de
guvern au un efect clar [i ne a[tep t`m ca
acesta s` continue \n 2011. Nu anticipez
vreo sc`dere important` a costului cu pro -
vi zioanele. (...) Probabil c` va mai fi o dete -
riorare pe zona IMM-urilor [i a companiilor
mai mari pe parcursul iernii [i \n pri ma
jum`tate a lui 2011“, a declarat [eful BCR.
Vezi pagina 6
Ac]iunile Mercedes
vor fi cotate la bursa
de la Bucure[ti
ANDREI CHIRILEASA
BU RSA de Valori este pe cale de a aduce la Bucure[ti
ac]iunile produc`torului german de automobile
Daimler AG, produc`torul automobilelor Mercedes, \n
sec]iunea interna]ional` a sistemului alternativ de
tranzac]ionare CAN-ATS, pia]` special creat` unde pot
fi listate mari companii interna]ionale.
Conform unor surse de pe pia]a de capital, ac]iunile
Daimler sunt aduse de grupul Erste prin divizia de
brokeraj a BCR. Aceasta este prima listare a unei mari
companii interna]ionale la Bucure[ti [i vine \n contextul
\n care statul \n tårzie s`-[i listeze compa ni ile, iar brokerii
nu reu [esc s` conving` compa ni ile private ro må ne[ti s`
vin` pe pia]`. Daimler este una din tre cele mai mari
com panii germane, cu o ca pita lizare de peste 50 mld.
euro, fa]` de 22,6 mld. euro cåt este capitalizarea tuturor
companiilor listate pe bur sa romåneasc`. Pentru listarea
pe CAN-ATS nu este necesar` aprobarea emitentului.
Ac]iunile Daimler vor fi cotate \n lei, dåndu-li-se
astfel po sibilitatea fondurilor de pensii sau a unor inves -
titori mai mici de a cump`ra ac]iuni interna]ionale, dar
\n lei, f`r` a-[i lua expunere pe curs [i f`r` a apela la ser -
viciile unor firme de brokeraj str`ine. BCR va fi furnizor
de lichiditate pentru ac]iunile Daimler [i va oferi perma -
nent cota]ii de vånzare [i cump`rare pentru investitorii
care vor s` vånd` sau s` cumpere.
Nici reprezentan]ii BCR [i nici cei ai Bursei nu au
dorit s` comenteze pe marginea acestui subiect.
Continuare \n pagina 5
Managerii caut` iar
s` fac` MBA-uri
ADELINA MIHAI
PESTE 6.000 de romåni [i-au c`utat la finele s`pt`månii
trecute un program de MBA, masterat sau licen]` la
universit`]ile din str`in`tate \n cadrul a dou` tårguri
educa]ionale organizate \n Capital`, num`r \n cre[tere
fa]` de anii trecu]i. Criza i-a determinat pe manageri s`
fie mai precau]i [i s`-[i securizeze locurile de munc` prin
cåt mai multe diplome, iar tot mai mul]i studen]i romåni
vor s` plece \n Marea Britanie sau \n Danemarca pentru
a-[i g`si un job bine pl`tit din timpul facult`]ii.
De[i perioada de sc`dere economic` nu influen ]ea z`
decizia managerilor locali de a urma un program de
MBA, se observ` totu[i o cre[tere a interesului pe care \l
acord` romånii \n acest an pentru programele edu ca -
]ionale de business. Un num`r de 300 de executivi \n spe -
cial din middle management au fost joia trecut` la tårgul
interna]ional de MBA QS World MBA Tour, or ganizat
de compania QS, aproape dublu fa]` de anul trecut.
„Calitatea candida]ilor a crescut, nu mai vin ca \n
anii trecu]i adolescen]i sau tineri, ci vin manageri cu ex -
pe rien]a necesar` pentru \nscrierea la un MBA. Dac` \n
ur m` cu 4 – 5 ani majoritatea executivilor romåni voiau
s` plece \n Marea Britanie sau \n SUA la studii, acum ei
vor s` fie mai aproape de cas`, s` urmeze cursurile \n
Ro månia sau \n regiune, pentru c` vor s`-[i p`streze
joburi le“, sus]ine Zoya Zaitseva, regional marketing
director al QS. Vezi pagina 2
CURS VALUTAR - 29.10.2010
4,2664
RON
3,0904
RON
ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.242, 0318.256.244
PLEXUS ANGAJEAZ~ 500 DE
OAMENI |NTR-O FABRIC~ DE
IT&C LA ORADEA Pagina 19
VIITORUL ST~PÅN AL CHINEI – UN
PRIN} RO{U CU SÅNGE ALBASTRU
Pagina 14

2
S`pt`måna [i
mo]iunea de cenzur`.
Acum, legea educa]iei
IULIAN ANGHEL
CONDUCEREA Senatului [i a Camerei Deputa]ilor ar urma
s` decid` ast`zi sau måine data la care va fi citit` [i apoi
votat` mo]iunea ce cenzur` depus`, la finele s`pt`månii, de
PNL [i PSD, ca urmare a angaj`rii r`spunderii Guvernului pe
noua lege a educa]iei (care aduce modific`ri majore \n structura
\nv`]`måntului).
Aceasta este ce-a de-a doua mo]iune depus` de opozi]ie
\mpotriva Guvernului, \n decurs de dou` s`pt`måni, \n con -
di]iile \n care mo]iunea de s`pt`måna trecut` a fost respins` cu
119 voturi „pentru“, fa]` de 236, cåte erau necesare pentru
adoptarea ei, adoptare care ar fi condus la c`derea Guvernului.
Opozi]ia nu crede nici acum c` demersul s`u va fi, automat,
\ncununat de succes, dar mizeaz`, de aceast` dat`, pe sprijinul
parlamentarilor puterii, mai
ales a celor din Ardeal, \n trucåt noua
lege acord` o serie de libert`]i
minorit`]ilor (deci [i maghiarilor)
\ntre care acelea de a studia istoria [i
geografia Romåniei \n limba matern`.
Angajarea r`spunderii pe legea
educa]iei este cu atåt mai controversat`
cu cåt ea a fost retras` din
dezbaterea Senatului [i promovat`
prin angajarea r`spunderii, lucru
Daniel Funeriu,
ministrul educa]iei
care ar fi neconstitu]ional - o lege
odat` intrat` \n circuitul legislativ
neputånd fi retras`. Curtea Constitu]ional`,
sesizat` de pre[e dintele
Senatului, Mircea Geoan`, nu s-a pronun]at.
Opozi]ia mai acuz` politizarea la vårf a universit`]ilor [i
dispari]ia autonomiei universitare, \n condi]iile \n care noul
act normativ ofer` posibilitatea ministrului educa]iei s`-i demit`
pe rectori.
Pentru adoptarea unei mo]iuni de cenzur` sunt necesare
236 de voturi, dar opozi]ia nu le are. PNL [i PSD au \mpreun`
114 voturi, iar s`pt`måna trecut` au mai ob]inut cinci din partea
unor independen]i, insuficiente pentru trecerea mo]iunii.
Anticipånd e[ecul, cursul [i bursa au r`mas stabile. Anali[tii
cred \ns` c` o c`dere a Guvernului va conduce la deprecierea
monedei na]ionale, pe fondul instabilit`]ii politice.
|n joc intr` [i bugetul
Parlamentarii puterii nu se tem de mo]iune, \ns` atrag
aten]ia asupra bugetului pentru 2011 pe care amenin]` c` nu-l
voteaz`. Vicepre[edintele PDL, Cezar Preda, care, \n ultima
vreme, s-a remarcat prin critici la adresa premierului, a afirmat
c` parlamentarii democrat-liberali nu vor mai vota bugetul pe
anul viitor \n situa]ia \n care banii nu vor fi \mp`r]i]i \n mod
echitabil c`tre toate jude]ele ]`rii, potrivit Mediafax.
Cezar Preda a sus]inut c` vorbe[te \n numele a peste 50
de parlamentari PDL: „Parlamentarii PDL nu vor vota bugetul
dac` resursele ]`rii, [i a[a pu]ine, nu vor fi \mp`r]ite corect.
Aceasta este problema principal` a Guvernului [i nu mo]iunile
de cenzur`“. Vicepre[edintele PDL a ad`ugat c` Guvernul
Boc trebuie s`-[i schimbe atitudinea fa]` de jude]ele din
Oltenia, Muntenia [i sudul Moldovei, zone unde nu sunt alocate
fonduri. Preda a acuzat c` Emil Boc \ndreapt` banii spre
jude]ele unde are interese, precum Clujul de unde provine,
Aradul, Dåmbovi]a sau Suceava.
Modific`ri majore ale
structurii \nv`]`måntului
n |nv`]`måntul obligatoriu este de 10 ani - \ncepe cu clasa
preg`titoare (acum la gr`dini]`) [i sfår[e[te cu clasa a IX-a.
n |nv`]`måntul obligatoriu cuprinde \nv`]`måntul primar [i pe
cel gimnazial. Clasa preg`titoare intr` la \nv`]`måntul primar,
iar clasa a noua (prima de liceu acum) la \nv`]`måntul
gimnazial.
n Clasa preg`titoare trece la \nv`]`måntul gimnazial \ncepånd
cu anul [colar 2012-2013.
n Clasa a noua trece la gimnaziu \ncepånd cu genera]ia care
\ncepe clasa a V-a \n anul [colar 2011-2012.
n Liceul va avea doar trei ani [i va deveni obligatoriu pån` \n
anul 2020.
n |n cadrul \nv`]`måntului preuniversitar cu predare \n limbile
minorit`]ilor, toate disciplinele se studiaz` \n limba matern`,
cu excep]ia disciplinei Limba [i literatura romån`.
n La finalul clasei preg`titoare, [coala \ntocme[te un raport de
evaluare a elevului.
n La finalul clasei a II-a, fiecare [coal` organizeaz` [i realizeaz`
evaluarea competen]elor fundamentale: scris-citit [i
matematic`.
n La finalul clasei a VI-a, toate [colile organizeaz` [i realizeaz`
evaluarea elevilor prin dou` probe transdisciplinare: limb` [i
comunicare, matematic` [i [tiin]e.
n La finalul clasei a IX-a, [colile realizeaz` o evaluare na]ional`
obligatorie a tuturor elevilor.
n La finalul clasei a XII-a/a XIII-a (\n cazul [colilor voca]ionale)
se va sus]ine examenul na]ional de bacalaureat.
n Unit`]ile de \nv`]`månt sunt conduse de consiliile de
administra]ie [i de directori.
n Rectorii universit`]ilor pot fi demi[i de ministrul de resort.
O
Urmare din pagina 1
liver Olson, directorul programului
de MBA al [colii
de afaceri Maastricht School
of Management, spune c`
\nc` mai sunt oameni dispu[i
s` investeasc` \n educa]ie.
„Volumul candida]ilor care vin la tårg a
sc`zut, dar a crescut num`rul poten]ialilor
studen]i, adic` al celor care sunt siguri c` vor
s` urmeze cursurile unui program de
MBA“, adaug` Olson.
Rajendra S. Shirole, directorul programului
de MBA al University of Kent (Marea
Britanie), sus]ine c`, de[i majoritatea
absolven ]ilor au avut parte de cre[teri salariale
dup` absolvirea programului, mul]i
dintre ei vor s` fac` un MBA pentru a face
o schimbare \n carier`. De aceea[i p`rere
este [i Alina Vasile, country manager
al programului de MBA oferit
pe pia]a local` de City College,
International Faculty of
the University of Sheffield:
„Romånii vin s` se intereseze
de programele de
MBA pentru c` observ`
multe lacune \n dezvoltarea
lor. Vin genera]iile de manageri
din urm` [i v`d c` nu mai
sunt competitivi, sunt subcalifica]i
[i se preg`tesc pentru dezvoltare“,
spune Vasile.
Andrei M., 28 de ani, care conduce de
opt ani un business \n domeniul \nchirierii de
ma[ini, spune c` [i-ar dori s` urmeze un program
de MBA \n Europa. „Recesiunea nu
are nicio leg`tur` cu dorin]a mea de a urma
un program de MBA – consider c` este momentul
din via]` \n care simt c` trebuie s`
fac asta pentru a m` dezvolta. A[ vrea s`
EVENIMENT
Infla]ie de studen]i [i manageri la tårgurile de
educa]ie: tot mai mul]i vor s` \nve]e \n str`in`tate
ob]in o burs` par]ial` care s`-mi acopere
10.000 de euro din costul programului, iar
restul taxei s-o pot pl`ti din profitul companiei“,
spune Andrei.
Interesul mare al managerilor locali s-a
manifestat [i \n cadrul campaniei lansate de
ZF \n parteneriat cu WU Executive Academy
din cadrul Universit`]ii de {tiin]e Economice
[i Administrative din Viena, pentru
oferirea unei burse de 35.000 de euro, pentru
a urma cursurile celui mai scump program
de EMBA de pe pia]a local`.
6.000 de vizitatori \n mai pu]in
de dou` zile
50 de universit`]i str`ine [i locale au fost
prezente \n acest weekend la tårgul Romanian
International University Fair 2010
(RIUF), iar pån` ieri la amiaz` au fost 6.000
de vizitatori.
„To]i cei care vin ar vrea s` \nve]e \n
str`in`tate, \ns` mul]i renun]` pentru
c` le e greu s`-[i fac` dosarul
de aplicare. Dac` vor s` studieze
\n str`in`tate, este bine
s` \nceap` preg`tirile cu 6 -
9 luni \nainte, pentru a avea
timp s` dea testele de limb`,
s` redacteze eseurile sau s`
corecteze gre[elile din scrisorile
de recomandare“, spune
Andrei Hanganu, PR & Marketing
Manager al grupului Educativa,
un grup de companii [i organiza]ii non-guvernamentale
cu activit`]i \n sectorul educa]ional
[i organizator al RIUF. Educativa
ofer` [i servicii gratuite de consiliere pentru
admiterea la universit`]i din str`in`tate prin
serviciul Edmundo.
„Anul acesta au plecat 500 de romåni la
studiu \n str`in`tate cu ajutorul nostru. Cei
mai mul]i pleac` s` \nve]e \n Marea Britanie,
CNN, Huffington Post [i The Guardian [i-au amintit
de Romånia lui Dracula cu ocazia Halloween-ului
Castelul Poienari
ANDREEA NEFERU
DE{I asocierea Castelului Bran cu Dracula [i cu Vlad
}epe[ a fost \n mod eronat promovat` la nivel mondial,
adev`rata re[edin]` a domnitorului romån [i \n
acela[i timp a unuia dintre cei mai celebri vampiri ai
tuturor timpurilor, Castelul Poienari, atrage un num`r
mult mai mic de turi[ti, sus]in reporterii re]elei americane
de televiziune CNN \n edi]ia online.
Americanii de la CNN nu sunt singurii care [i-au
adus aminte de Romånia, \ntr-o perioad` \n care tot
Occidentul a fost cuprins de febra Halloween-ului. Publica]ia
online The Huffington Post recomand` Sighi -
[oara ca destina]ie turistic` \n perioada Halloweenului,
\n timp ce cotidianul britanic The Guardian atrage
aten]ia asupra faptului c` Romånia nu [tie s` vånd`
brandul Dracula [i nu \l include \n campaniile turistice
na]ionale. |ntr-adev`r, Romånia nu are o strategie pe
plan interna]ional de promovare a acestui brand, care
este poate cel mai cunoscut brand romånesc pe plan
mondial, \n condi]iile \n care nu organizeaz` un festival
cu specific, a[a cum se \ntåmpla \n Germania, cu Oktoberfest,
sau \n Spania, la Pamplona.
Materialul jurnali[tilor de la CNN surprinde extrem
de bine lipsa de preocupare pentru sus]inerea
tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/eveniment
PUBLICITATE
Castelul Bran
brandurilor turistice romåne[ti. „Ruinele Castelului
Poienari se reg`sesc pe un vårf de munte, \n mijlocul
unei panorame aparent f`r` sfår[it, aproape de chei
adånci, stånci de culoarea c`rbunelui [i izvoare de
munte“, astfel debuteaz` materialul celor de la CNN,
care adaug` \ns` c` Poienari nu este principala atrac]ie
turistic` din zon` [i c` principalul inconvenient este
greutatea cu care se ajunge la acest castel. Fosta locuin]`
a lui Vlad }epe[ nu atrage nici pe departe la fel
de mul]i turi[ti precum Castelul
Bran, de[i exist` pu]ine dovezi
c` domnitorul [i-ar fi petrecut
timpul \n aceast` din urm` loca]ie.
„Transportul public (c`tre
Poienari - n.red.) nu este frecvent
[i cel mai mare ora[ turistic
din regiune, Bra[ov, se afl`
la cåteva ore distan]`. Femeia
la care am stat a g`sit o cu -
no[tin]` care ne-a dus pån` la
Poienari cu 40 de euro de persoan`, noi fiind trei“, explic`
reporterii CNN. |n c`utarea lui Dracula, celebrul
personaj creat de Bram Stoker \n urm` cu peste
un secol, reporterii CNN descoper` c` Vlad }epe[,
Drumul pån` la castelul
Poienari este extrem de prost,
astfel c` nu de pu]ine ori
trebuie s` mergi pe contrasens
pentru a evita gropile.
Danemarca [i Suedia. Sistemul lor de
\nv`]`månt le permite s` lucreze 20 de ore
pe s`pt`mån`, iar ei sunt pl`ti]i cu 10-13 euro/or`,
bani cu care \[i pl`tesc masa [i cazarea
[i le mai r`mån [i bani de buzunar“, mai
spune Hanganu.
M`d`lina, 21 de ani, student` \n anul III
la Facultatea de Medicin`, vrea s` fac`
reziden ]iatul \n Fran]a sau \n Germania,
pentru un salariu mai bun. „Am colegi mai
mari care fac reziden]iatul \n Fran]a [i care,
dup` ce \[i pl` tesc toate cheltuielile, r`mån
cu 1.100 de euro \n mån`. |n Romånia, reziden]ii
primesc 750 de lei (178 euro), bani cu
care trebuie s`-[i achite toate cheltuielile“,
spune M`d`lina.
Andrei Iulian N`stase, 20 de ani, este
student \n anul I la International Business
Academy din Danemarca, unde \nv`]`måntul
este gratuit pentru studen]ii care provin
din statele membre ale UE. „Chiria \n Danemarca
este \ntre 200 [i 400 de euro pe lun`,
iar måncarea ajunge la maximum 200 de euro
lunar. Mi-am c`utat un loc de mun c`, \ns`
\nc` m` sus]in p`rin]ii, pentru c` e greu s`-[i
g`se[ti un job dac` nu [tii limba danez`.“
domnitorul romån dup` a c`rui imagine a fost creionat
personajul romanului Dracula, este un erou la nivel
na]ional, [i nicidecum un infam. „El a fost liderul nostru.
Nu merit` o astfel de reputa]ie“, sus]ine unul dintre
ghizii celor trei jurnali[ti.
Drumul pån` la castel este extrem de prost, astfel
c` nu de pu]ine ori trebuie s` mergi pe contrasens pentru
a evita gropile. De asemenea, pe drum jurnali[tii
au \ntålnit c`ru]e [i vaci, imagine tipic` promovat` [i
de englezii de la Top Gear.
„Intrarea castelului este
p`zit` de o singur` persoan`
care nu vorbe[te aproape deloc
englez`. Taxa de intrare este de
5 lei“, noteaz` reporterii CNN,
ad`ugånd c` „\n pofida asocierii
cu Vlad, castelul este orice
numai vizitat de turi[ti nu; am
mai \ntålnit doar dou` persoane
\n frumoasa zi de toamn` \n
care am vizitat locul“.
Pe de alt` parte, Castelul Bran, numit [i castelul lui
Dracula, de[i nu are prea multe leg`turi cu domnitorul
Vlad }epe[, beneficiaz` de pe urma mitului dezvoltat
de scriitorul Bram Stoker.
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
PUBLICITATE
Anual, aproximativ 5.000 de romåni
pleac` la studii \n str`in`tate, potrivit datelor
furnizate de Ministerul Educa]iei, iar majoritatea
\nva]` la universit`]ile aflate la mijlocul
topurilor interna]ionale.
„Principala problem` a romånilor e cea
de informare, to]i cei care se gåndesc s` studieze
\n str`in`tate se gåndesc la Ivy League
(la facult`]i precum Harvard, Princeton sau
Yale) [i c` n-o s` aib` 50.000 de euro pentru
a-[i asigura costurile de [colarizare“, mai
spune Andrei Hanganu, managerul de la
Educativa.
5.000
de romåni
pleac` anual la studii \n
str`in`tate, potrivit statisticilor
Ministerului Educa]iei.
Duncan Robertson, Regional Manager
al Swiss Hotel Management School (Elve -
]ia), care are \n prezent 25 de studen]i romåni,
spune c` cele mai frecvente \ntre b`ri
ale elevilor [i studen]ilor romåni sunt cele legate
de burse, de salariul mediu pe care \l
vor avea dup` absolvire sau de practica din
timpul programului.
„E prima lor experien]` de acest gen, de
aceea \ntreab` mai mult de beneficiile pe care
le au decåt despre criteriile pe care trebuie
s` le \ndeplineasc` pentru a fi admi[i“,
spune Robertson.
1 miliard de lei, factur`
nepl`tit` [i ap`rut`
peste noapte \n s`n`tate
IOANA DAVID
FARMACIILE au primit de la Casa Na]ional` de Asigur`ri
de S`n`tate (CNAS) peste 2 mld. lei (476 mil. euro) \n perioada
septembrie – octombrie, reprezentånd arierate (restan]e
de plat` de peste 90 de zile), \ns` recent au mai ap`rut
[i alte datorii, de un miliard de lei.
„De[i Guvernul a pl`tit 2 miliarde de lei \n contul datoriilor
c`tre companiile furnizoare din s`n`tate, imediat au
ap`rut noi arierate, facturi neachitate de mult timp, dar care
nu erau \nregistrate [i nu au fost luate \n calcul. Aceast` situa]ie
nu e doar \n s`n`tate, se reg`se[te [i la transporturi, la
alte proiecte de infrastructur`, mai ales la autorit`]ile locale“,
au declarat surse guvernamentale citate de Mediafax. Sursele
au precizat c` aceste facturi au ap`rut \n ultima perioad`,
dup` ce au fost pl`tite cele 2 mld. lei. Plata noilor arierate ar
putea s` fie o cerin]` a FMI pentru eliberarea urm`toarei
tran[e de bani, conform surselor Mediafax.
La mijlocul lunii octombrie ministrul s`n`t`]ii a spus c` a
pl`tit farmaciilor din ]ar` arierate de peste 2 mld. lei dup` ce
la rectificarea bugetar` din august 2010 ministerului i s-a atribuit
suma de 2,9 mld. lei, din care 0,8 mld. lei urmau s` revin`
pentru plata arieratelor spitalelor.
Repezentan]ii farmaciilor au confirmat c` [i-au \ncasat
banii de la Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tate pe medicamentele
eliberate pån` \n luna aprilie. Totu[i, este posibil
s` existe restan]e de anul trecut care au tot fost amånate la
plat` pe unele programe decontate integral de stat pentru farmaciile
care elibereaz` astfel de produse. Nu exist` \ns` informa]ii
certe legate de acest subiect.
Pe de alt` parte, la produc`tori banii nu au ajuns \nc` \n
totalitate. „Niciodat` termenele de la produc`tori nu sunt
acelea[i cu cele dintre Cas` [i farmacii, ci sunt mult mai mari
pentru c` acestea sunt condi]iile comerciale“, a spus Sorin Popescu,
corporate affairs director al Amgen, companie cu
vånz`ri de peste 15 mil. euro \n Romånia anul trecut.
Pentru industria farma, problemele de lichiditate au
ap`rut anul trecut, dup` ce Ministerul S`n`t`]ii a decis prelungirea
termenelor la care pl`te[te medicamentele compensate
[i gratuite eliberate de farmacii, \n condi]iile \n care nu
existau suficien]i bani. Astfel, medicamentele compensate se
elibereaz` dup` 90 de zile, iar cele gratuite dup` 180 de zile.
La acest termen se adaug` \ns` 30 zile, perioad` \n care farmaciile
depun re]etele la CNAS.
PUBLICITATE
{tiri ZF
ARACO: Pia]a va merge \n jos [i la anul
Pia]a construc]iilor a fost sus]inut` \n acest an
\n principal de lucr`rile de repara]ii, situa]ie
care va fi valabil` [i anul viitor, cånd ar putea
fi atins punctul critic de minus \n acest
domeniu, urmat \n 2012 de revenirea pe
cre[tere, apreciaz` pre[edintele ARACO,
Lauren]iu Plosceanu. „Din p`cate, dup`
discu]iile pe care le-am avut cu reprezentan]ii
Fondului Monetar Interna]ional s`pt`måna
trecut`, premisele sunt [i pentru 2011 de
men]inere a contrac]iei“, a declarat
reprezentantul Asocia]iei Romåne a
Antreprenorilor de Construc]ii. El a precizat c`
men]inerea pie]ei \n 2011 la nivelul din acest
an reprezint` un scenariu optimist.
Pre]ul la gaze r`måne la fel peste iarn`
Ministrul economiei, comer]ului [i mediului de
afaceri, Ion Ariton, a declarat, vineri, la Alba
Iulia, c` nu dore[te scumpirea gazelor naturale
pentru popula]ie [i sus]ine ca pre]ul s` r`mån`
\n aceast` iarn` la valoarea actual`. „Nu
doresc scumpirea gazelor [i \n aceast` iarn` a[
dori ca pre]ul gazului s` r`mån` cel care este
actual. Sus]in acest punct de vedere. Nu este
un atribut al ministerului de a stabili pre]urile,
este agen]ia care face acest lucru, dar din
punctul de vedere personal sus]in ca pre]
actualul pre] al gazului, deci \n perioada de
iarn` s` nu scumpim pre]ul gazului la
popula]ie“, a spus Ariton.
Guvernul poate \ncasa 5 miliarde de euro
dac` vinde casele RA-APPS
Guvernul preg`te[te un proiect de lege prin
care Regia Patrimoniului de Stat (RA-APPS)
s` vånd`, \n timp, majoritatea imobilelor
de]inute \n portofoliu, iar institu]ia s` r`mån`
\n administrare doar cu locuin]ele de protocol
destinate \nal]ilor demnitari, au declarat surse
oficiale. Imobilele vor fi våndute dup` ce vor
fi trecute din proprietatea public` \n cea
privat` a statului. Activele RAAPPS sunt
evaluate \n scripte la circa 3 mld. euro, deci
\n realitate s-ar putea ridica la 5-6 mld. euro.
Aeroportul Tg. Mure[ vrea s` fie finan]at
cu 40 de milioane de euro de la UE
Proiectul de extindere a pistei Aeroportului
„Transilvania“ din Tårgu-Mure[ a[teapt`
deschiderea sesiunii pentru fondurile
europene oferite prin Programul Opera]ional
Sectorial (POS) Transporturi, suma necesar`
pentru extinderea pistei \ncadråndu-se
\n 40 de milioane de euro. Directorul
Aeroportului „Transilvania“ din Tårgu-Mure[,
{tefan Petru Runcan, a declarat, vineri, \ntr-o
conferin]` de pres`, c` deschiderea sesiunii
pentru fondurile europene oferite prin
Programul Opera]ional Sectorial (POS)
Transporturi ar putea avea loc la \nceputul
anului 2011, iar unitatea pe care o conduce
figureaz` \ntre cele 12 aeroporturi eligibile
din ]ar`.
Ministrul agriculturii vrea obiective de
dezvoltare independente de UE
Ministrul agriculturii, Valeriu Tab`r`, a
declarat la Bistri]a, la o \ntrunire cu fermierii
din mai multe jude]e din Transilvania, c`
„Romånia, dincolo de ce \nseamn` ca ]ar`
european`, trebuie s` aib` [i propriile ei
obiective \n dezvoltarea economico-rural`,
altfel e haos total“. „Sunt \n continuare
partizanul elabor`rii unei strategii \n
agricultur`, industrie alimentar` [i dezvoltare
rural` pe termen lung, chiar dac` a[ veni \n
contradic]ie cu unii care spun c` cele [apte
programe pe care le avem noi, pe cåte [apte
ani, cu UE sunt adev`rate strategii. Nu sunt“,
a spus Valeriu Tab`r`.
Termenul pentru 121, prelungit cu 3 luni
Termenul pentru depunerea de proiecte \n
baza M`surii 121, care vizeaz` modernizarea
exploata]iilor agricole, a fost amånat cu trei
luni, la cererea UE, a spus ministrul
agriculturii, Valeriu Tab`r`. „Din fericire, UE
ne-a cerut s` nu \ncepem depunerile de
proiecte pe M`sura 121 \n 2 decembrie, ci s`
amån`m cu trei luni ca s` fie timp suficient s`
poat` fi rev`zute studiile de fezabilitate [i
ref`cute proiectele. |n urm`toarea lun` \i voi
asculta pe to]i cei care vin cu propuneri
concrete pe M`sura 121.“
Grupaj realizat din surse Mediafax

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
I
Urmare din pagina 1
ar poten]ialul exporturilor de a
ajuta economia este limitat,
avånd \n vedere perspectiva
\ncetinirii relans`rii principali -
ilor parteneri comerciali ai Romåniei,
precum [i ponderea redus` a exporturilor
\n PIB, de circa 30%.
Industria, exporturile nu au suficient`
for]` pentru a trage economia din
recesiune, \n timp ce consumul intern
r`måne foarte slab.
|n 2009, \n timp ce criza r`v`[ea mediul
de afaceri cu mii de insolven]e [i
zeci de mii de angaja]i concedia]i, to]i
oamenii de afaceri \[i puneau speran]ele
\n 2010, a[teptåndu-se la un an mai bun.
Acum speran]ele s-au mutat spre 2011.
Dar \n 2011 ar urma s` continue
procesul de consolidare fiscal`, Guvernul
trebuind s` reduc` deficitului bugetar
de la 6,8% din PIB \n acest an la
4,4% din PIB%. {i se a[teapt` s` continue
[i concedierile \n sectorul public.
|n ceea ce prive[te salariile bugetarilor
persist` \ngrijorarea c` Guvernul ar
putea s` fie nevoit de la 1 ianuarie s` le
readuc` la nivelul anterior diminu`rii cu
25%. Reducerea salariilor bugetarilor
cu 25% este o m`sur` temporar`, valabil`
pån` la sfår[itul acestui an, astfel c`
Guvernul trebuie s` g`seasc` solu]iile
juridice pentru a nu fi obligat de Curtea
Constitu]ional` s` readuc` de la 1 ianuarie
toate veniturile la nivelul anterior
sc`derii.
Relansarea economic` r`måne fragil`
din cauza diminu`rii fluxurilor de
capital, a ajust`rilor fiscale [i a cre[terii
[omajului.
Previziunile unor anali[ti pentru
anul viitor au devenit pesimiste, ei anticipånd
o posibil` revenire pe cre[tere
economic` de-abia \n 2012. Totu[i, FMI
[i guvernul sunt \ncrez`tori [i estimeaz`
revenirea economiei pe cre[tere \n 2011,
prognozånd un avans al PIB de 1,5%.
|ntrebat dac` Romånia va avea cre[tere
economic` anul viitor, [eful misiunii
FMI \n Romånia, Jeffrey Franks, a replicat:
„Credem c` da, cre[terea va fi pozitiv`
anul viitor“.
{i BERD, cel mai mare investitor
institu]ional din Romånia, [i-a \mbu -
n`t`]it estim`rile privind evolu]ia PIB
anul viitor, de la o cre[tere zero prognozat`
\n iulie la 0,9%. Chiar [i a[a, prognoza
este de departe cea mai pesimist`
dintre toate ]`rile din regiune.
{eful statului [i membrii delega]iei
FMI, CE [i BM au mai discutat såm -
b`t`, la Cotroceni, [i despre perspectivele
unei eventuale noi colabor`ri astfel
\n cåt, prin accentul pus pe privatizare [i
re forme, s` se ating` obiectivul unei
cre[ teri economice sustenabile
A [asea derogare pentru arierate?
Acumularea de arierate este unul
dintre factorii care \mpiedic` revenirea
economiei pentru c` afecteaz` fluxurile
de lichidit`]i ale firmelor.
Reducerea arieratelor pån` la eliminare
a fost principala solicitare a FMI
astfel \ncåt statul s` nu mai ac]ioneze ca
un factor de blocaj financiar \n economie.
De[i Guvernul s-a angajat \n fa]a
EVENIMENT
tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/eveniment
B`sescu arunc` o umbr` peste declara]iile
optimiste ale Guvernului despre cre[terea PIB
Pre[edintele s-a \ntålnit asear` cu reprezentan]ii FMI
Fondului s` reduc` arieratele c`tre sectorul
privat, la fiecare evaluare a acordului
a cerut o nou` derogare, nereu[ind
s` se \ncadreze \n valorile trimestriale
asumate. Iar FMI a fost \ng`duitor,
acordånd de fiecare dat` derog`rile solicitate.
FOTO: Octav Ganea
Din 2011, Executivul vrea s` oblige
autorit`]ile locale s` includ` pl`]ile de
arierate \n execu]ia bugetar` proprie [i
s` nu mai angajeze noi cheltuieli sau
\mprumuturi \nainte de a rambursa vechile
datorii, dup` ce FMI a sesizat noi
acumul`ri de arierate.
„Cuiul“ arieratelor
n }intele trimestriale privind arieratele, criterii
cantitative de performan]` \n acordul cu FMI,
nu au fost respectate niciodat`. De[i Guvernul
s-a angajat \n fa]a Fondului s` reduc`
arieratele c`tre sectorul privat, la fiecare
evaluare a acordului a cerut o nou` derogare,
nereu[ind s` se \ncadreze \n valorile
trimestriale asumate. Iar FMI a fost
\ng`duitor, acordånd derog`rile solicitate.
n Legisla]ia privind salarizarea unitar`, unul
dintre criteriile structurale de referin]` \n
cadrul acordului cu FMI, a beneficiat de
clemen]` din partea Fondului. Dup` o serie de
amån`ri, la \nceputul acestui an a intrat \n
vigoare legea salariz`rii. |ns` aplicarea a fost
un e[ec, accentuat [i de discrepan]ele
salariale create de acordarea stimulentelor. La
sfår[itul lunii octombrie a expirat noul termen,
prelungit cu o lun`, pentru finalizarea
legisla]iei de aplicare. |n 2011, se va aplica o
alt` lege a salariz`rii, complet diferit` de cea
existent`.
n Legea pensiilor, un alt criteriu structural, a
fost de asemenea \ntårziat`. Ultimul termen
pentru aprobarea legii pensiilor a fost 30
septembrie. La \nceputul lunii octombrie legea
sistemului unitar de pensii publice a fost
declarat` constitu]ional`. Partea din reforma
pensiilor referitoare la reducerea pensiilor
speciale a fost deja implementat`. Noile
prevederi privind indexarea pensiilor vor intra
\n vigoare \n 2012, dup` ce \nceteaz`
\nghe]area pensiilor din 2011.
Bancherul cu Nobel
a convins BCR s` dea
credite f`r` dobånd`
ALEXANDRA CHELU - MEDIAFAX
3
FOTO: AFP/Mediafax Foto
Antreprenoriatul social este un concept
dezvoltat de profesorul Muhammad
Yunus, laureat al Premiului Nobel
pentru Pace
BCR va aloca 3 milioane de euro pentru finan]area \ntreprinderilor sociale
din Romånia, respectiv acele firme care au ca obiectiv solu]ionarea
unor probleme sociale, de educa]ie, s`n`tate sau reducerea s`r`ciei, ob]in
profit, dar nu distribuie dividende ac]ionarilor.
Aceste firme au ca obiectiv nu maximizarea profitului, ci solu]ionarea
anumitor probleme care amenin]` oamenii [i societatea. Ac]ionarii \[i recupereaz`
doar investi]ia, f`r` a primi dividende, \ntrucåt profitul companiei
se reinveste[te pen tru dezvoltare. „Aceast` su m` reprezint` o parte
din linia de finan]are de 10 milioane de euro pe care grupul Erste a anun -
]at c` o va aloca pentru spri jinirea ini]iativelor de \ntreprinderi sociale din
Europa Cen tral` [i de Est“, a
anun]at banca.
Procesul de aplicare [i managementul
\ntregului proiect
va fi supervizat de good.bee,
platforma de servicii bancare
sociale a Funda]iei Erste [i a
grupului Erste.
Antreprenoriatul social, un
concept dezvoltat de profesorul
Muhammad Yunus, laureat al
Premiului Nobel pentru Pace,
are un poten]ial enorm pentru
\mbun`t`]irea condi]iilor de trai
ale persoanelor defavorizate [i
pentru a produce schimb`ri sociale
pozitive atåt de necesare \n
societate.
Yunus este prezent la Bucure[ti
cu ocazia evenimentului
Social Business Tour 2010.
„Social Business Tour va
\ncuraja crearea de noi \ntreprinderi
sociale. Aceasta nu reprezint` doar un pas important spre echitate
social` [i dezvoltare durabil` \n Europa, ci [i o contribu]ie semnificativ`
la eforturile noastre de a eradica s`r`cia la nivel mondial pån` \n
2030“, a spus Yunus.
alexandra.chelu@mediafax.ro
Card cu CV [i analize medicale pentru constructori
PUBLICITATE
PUBLICITATE
IOAN DORNESCU - MEDIAFAX
ANGAJA}II din construc]ii ar putea utiliza
un card electronic care s` cuprind`, printre altele,
referin]e profesionale [i analize medicale,
dup` modelul implementat deja \n alte state
europene, a declarat pre[edintele ARACO,
Lauren]iu Plosceanu.
„Muncitorul din construc]ii dintr-o ]ar` comunitar`
nu este neap`rat o resurs` a unei firme
de construc]ii, este o resurs` a sectorului de
construc]ii. Sectorul de construc]ii \nseamn` diverse
proiecte, care dureaz` un an-doi, \n diverse
loca]ii, dar omul nu este neap`rat angajatul
unei singure firme de construc]ii de-a lungul
carierei sale profesionale. S-a pus problema ca
pentru aceast` resurs` a sistemului [i nu doar a
unei firme s` se creeze un sistem de ges tionare
a datelor, prin care din punctul de vedere profesional,
al calific`rii, analizelor medicale, locurilor
de munc` pe unde a trecut, ce pozi]ii a
avut [i pe ce proiecte, aceste elemente s` fie
preluate \ntr-o baz` de date pentru to]i muncitorii,
iar aceast` baz` de date s` fie [i la purt`tor
valabil`, pentru fiecare muncitor \n parte, utilizånd
un card electronic al angajatului“, a afirmat
pre[edintele Asocia]iei Romåne a Antreprenorilor
de Construc]ii (ARACO). El a precizat
c` acest sistem este utilizat \n prezent \n
Spania, unde func]ioneaz` conform unui contract
colectiv de munc` la nivel de ramur` obligatoriu
pentru firme, \n Italia [i \n Germania.
„Este o variant` eficace de lupt` \mpotriva
muncii la negru. La nivel de FIEC (European
Construction Industry Federation, n.r.) se pune
problema unei extinderi cåt mai largi, poate
chiar generalizate la nivel comunitar, a acestui
sistem“, a spus reprezentantul ARACO.
Implementarea \n Romånia ar putea dura 2-3
ani, a ad`ugat Plosceanu.
|n prezent, \n Romånia activeaz` 320.000
de angaja]i \n domeniului construc]iilor.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

4
BURSE - FONDURI MUTUALE
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
Brokerii cred c` valul de rezultate de la Burs` va mai anima pia]a
B
MONICA JUG~NARU
VB a \nchis vineri \n stag -
nare, \n condi]iile \n care
nici bursele externe nu
con semnau varia]ii sem -
ni ficative, pe un rulaj
redus pe segmentul de ac]iuni, de
4,9 mil. lei, aproape de minimul lunii oc -
tom brie, astfel c` indicele BET-C se
situa cu 0,14% sub nivelul din septem -
brie.
Indicele BET, al celor mai lichide
zece ac]iuni, a \ncheiat ziua \n coboråre
cu 0,33%, iar titlurile companiilor din
sectorul energetic au dus indicele BET-
NG cu 0,1% peste nivelul de la finalul
[e din]ei precedente. Linia pie]ei a fost
ur mat` [i de ac]iunile celor cinci socie -
PUBLICITATE
t`]i de investi]ii financiare (SIF), astfel
c` indicele BET-FI a coboråt cu 0,16%.
„Perioada aceasta este marcat` de
ra port`rile emiten]ilor la nou` luni.
Aceste rapoarte ar putea conduce la o
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale
cre[ tere de lichiditate, punctual`, pe
anu mi]i emiten]i, \n func]ie de rezul ta te -
le raportate“, a spus Marcel Murgoci, di -
rec tor de opera]iuni la Estinvest Foc -
[ani, completånd c` bursele externe r` -
mån reperul pentru pia]a bursier` lo -
cal`.
Rulajul pie]ei ac]iunilor, de 4,91 mil.
lei (1,1 mil. euro), a fost cu mult sub
valoarea cumulat` a opera]iunilor de
joi, de 30,55 mil. lei (7,1 mil. euro).
„Pu]ini investitori r`ma[i \n pia]`
stau \n gard` [i speculeaz` abaterile de
mo ment, iar o corec]ie venit` dup` cre[ -
terea de 15% a ultimelor 5 s`pt`måni de
pe pia]a american` ar putea influen]a
negativ pia]a local`. Dac` lu`m \n calcul
volumele mici [i faptul c` pia]a local` nu
a mai avut un grad a[a de mare de co re -
la re cu bursele interna]ionale, nu ar tre -
bui s` ne a[tept`m la corec]ii foarte se ve -
re“, a declarat Alexandru Constan ti -
nescu, trader la KBC Securities Ro må -
nia. El consider` c` oportunit`]ile de
mo ment vor fi singurele evenimente
care vor putea atrage bani noi \n pia]` [i
din acest motiv to]i participan]ii a[teap t`
list`rile anun]ate pentru 2011, pre cum
Fon dul Proprietatea, Romgaz, dar [i
tran[e noi din Transgaz [i Trans elec tri ca.
„Bursa local` se afl` \ntr-o situa]ie
similar` cu cea de la \nceputul anilor
2000 [i presupun c` [i acum vom avea
nevoie de o perioad` mai lung` de timp
decåt restul ]`rilor din regiune pentru a
ne reveni atåt din punctul de vedere al
lichidit`]ii, cåt [i din perspectiva ran da -
men telor. S` sper`m ca de data aceasta
BVB s` fie mai dinamic` [i c` vom
putea rivaliza din punct de vedere tehnic
cu celelalte burse regionale“, a
completat Constantinescu.
Cele mai lichide ac]iuni au fost SIF
Oltenia [i Erste Group Bank (EBS).
Titlurile Erste au \nchis \n sc`dere cu
3,19%, la 136,5 lei, dup` ce institu]ia a
rapor tat pentru primele nou` luni un
pro fit sub a[tept`rile pie]ei. Rulajul a
fost re dus, de 595.900 de lei, similar cu
va loa rea tranzac]iilor de la jum`tatea
[e din ]ei. Profitul net al Erste Group a
urcat cu 2,3% \n primele nou` luni, la
737 mil. euro, ca urmare a reducerii
costurilor de risc [i \mbun`t`]irii
aspectelor econo mi ce din Europa
Central` [i de Est.
Ac]iunile OMV Petrom (SNP) au
f`cut obiectul unei tranzac]ii speciale
prin care s-au cedat 2,3 mil. ac]iuni la un
pre] similar cu referin]a, de 0,331 lei pe
unitate. Pe pia]a principal`, cota]ia SNP
a avansat cu 0,6%, la 0,333 lei/euro.
Totodat`, investitorii au realizat
transferuri [i cu obliga]iuni, produse
structurate, unit`]i de fond [i contracte
futures \n valoare cumulat` de 1,2 mil.
lei, astfel c` lichiditatea total` a BVB a
fost de 6,15 mil. lei (1,4 mil. euro).
A dat \napoi
DE URM~RIT AST~ZI
Ac]iunile Azomure[ Tg.-Mure[ (AZO)
0.68
n Evolu]ia titlurilor BRD Société Générale
lei/ac]iune
ultimul pre]: 0,48 lei/ac]iune
(BRD), care urmeaz` s`-[i publice
ast`zi rezultatele financiare pe primele 0.9
varia]ie: -3,4%
nou` luni. Banca Transilvania, a doua
banc` romåneasc` ca m`rime listat` lei/ac]iune
pe Burs`, a \nregistrat un profit net de
69,7 mil. lei (16,3 mil. euro) \n primele 0.8
nou` luni ale anului, mai mult cu 44%
fa]` de acela[i interval din anul
0.48
precedent.
0.7
0.28
4 ian.
2010
-12,7%
29 oct.
2010
este sc`derea ac]iunilor Azomure[
Tårgu-Mure[ (AZO) de la maximele
din acest an.
n Evolu]ia ac]iunilor Transelectrica
Bucure[ti (TEL), care-[i va publica
ast`zi rezultatele din primele trei
trimestre. La jum`tatea anului
compania a raportat pierderi de peste
58 mil. lei de[i pe tot anul conducerea
prognozeaz` c` va realiza un cå[tig
net de 13 mil. lei.
n Evolu]ia titlurilor Ropharma Bra[ov
(IAFR), care vrea s` r`scumpere ac]iuni
proprii de pe pia]` reprezentånd pån`
la 4% din capitalul societ`]ii la un pre]
cuprins \ntre 0,1 lei [i 3 lei pe ac]iune.
n Evolu]ia burselor externe, dup` ce
pia]a american` [i principalele pie]e
europene au \nchis [edin]a de vineri
cu varia]ii foarte mici.
Cre[te \nainte de
rezultate
Ac]iunile VAE Apcarom (APC)
0.6
0.5
4 ian.
2010
30,9 %
ultimul pre]:
0,72 lei/ac]iune
varia]ie: 12,5%
29 oct.
2010
este cre[terea consemnat` de titlurile
Vae Apcarom (APC) pe parcursul
acestui an.
Pia]a Futures BMFMS 29 octombrie 2010
Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Num`r
lei lei contracte
BRD CFD 12.4 0 0
BRK CFD 0.311 0 0
CO2_RON EUA 65.55 0 0
DEBRD 10-Dec 12.6 0 0
DEBRD 11-Mar 12 0 0
DEBRK 10-Dec 0.286 0 0
DEBRK 11-Mar 0.3 0 0
PUBLICITATE
Numele Programelor
de investi]ii ING
Unit Linked
Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Num`r
lei lei contracte
DEBVB 10-Dec 38.3 0 0
DEDJIA_RON 10-Dec 11040 0.15 5885
DEDJIA_RON IUN11 10965 0.13 4
DEDJIA_RON 11-Mar 10975 -0.02 6
DESIF2 10-Dec 1.27 1.2 20
DESIF2 IUN11 1.297 0.54 1
DESIF5 10-Dec 1.492 -0.41 337
Bond RON 29.10.2010 13,61 14,326316 0,15 7,25
Mixt 25 RON 29.10.2010 16,66 17,536842 -0,06 12,34
Mixt 50 RON 29.10.2010 10,61 11,168421 -0,19 15,58
Mixt 75 RON 29.10.2010 9,38 9,873684 -0,42 17,69
Equity RON 29.10.2010 8,54 8,989474 -0,70 18,28
Verde - USD USD 29.10.2010 15,18 15,978947 -0,07 7,97
Albastru - USD USD 29.10.2010 16,34 17,200000 0,06 6,94
Alb - USD USD 29.10.2010 14,01 14,747368 0,14 6,06
Ro[u - USD USD 29.10.2010 10,11 10,642105 0,20 5,09
www.ingasigurari.ro
Programele de investi]ii ING
Unit Linked \n lei [i valut`
pentru Planurile de pensii
[i Planurile de investi]ii ING
Data
evalu`rii
Evolu]ia pre]ului
Pre] de Pre] de de vånzare (%) fa]` de:
vånzare cump`rare S`pt`måna precedent` 31 dec. 2009
Programele de investi]ii \n BOND [i MIXT25 au fost lansate \n data de 1 Noiembrie 1998;
Programele de investi]ii MIXT 50, MIXT 75, EQUITY au fost lansate \n data de 20 mai 2008;
Programele de investi]ii Ro[u, Alb [i Albastru au fost lansate \n data de 1 Februarie 2000;
Programul de investi]ii Verde a fost lansat \n data de 1 Martie 2001; pentru toate aceste Programe
de investi]ii se calculeaz` cota]ii zilnice care sunt accesibile la adresa noastr` de Internet.
Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Num`r
lei lei contracte
DESIF5 11-Mar 1.5296 -0.02 11
DESIF5 11-Sep 1.5974 -0.02 1
EUR/RON 11-Mar 4.3495 0.21 176
EUR/RON 10-Dec 4.298 0.02 7
SIBGOLD_RON 10-Dec 1349.3 0.66 17
SIBGOLD_RON 11-Feb 1340.9 3.07 5
Nivelul mediu al ratelor dobån zilor
pe pia]a interbancar` 29 octombrie 2010 la ora 11.00
Termene BUBID BUBOR
ON 3,25 3,75
TM 3,35 3,85
1W 3,79 4,29
1M 4,23 4,73
3M 6,14 6,64
6M 6,39 7,12
9M 6,39 7,14
12M 6,39 7,14
Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la
28 octombrie: 4.876,0 mil. RON
BUBID - rata dobånzii la depozitele atrase;
BUBOR - rata dobånzii la depozitele plasate
n Cota]iile dolarului
Fonduri mutuale 29 octombrie 2010
Fond Administrator Valoare la zi Varia]ie Varia]ie Varia]ie Varia]ie Num`r Activ net
(lei) ultima s`pt`mån` ultima lun` \n 2010 anul trecut de investitori (mil. lei)
Fonduri monetare
BCR Monetar Erste Asset Management 13,9503 0,17% 0,71% 7,50% 15,45% 62236 1450,236
Simfonia 1 BRD Asset Management 29,77 0,10% 0,57% 6,32% 12,95% 13133 344,2267
Raiffeisen Monetar Raiffeisen Asset Management 128,5854 0,15% 0,62% 7,64% 14,85% 26690 1057,8596
iFond Monetar Intercapital Investment Management 5,1546 0,11% 0,48% n.a. n.a. 31 1,8118
Tezaur Aviva Investors 66,62 0,15% 0,85% 8,08% 7,26% 622 7,7005
Fortuna Gold Target Asset Management 17,94 0,11% 0,45% 4,73% 10,66% 1669 0,5957
OTP ComodisRO OTP Asset Management 12,9202 0,17% 0,99% 6,43% 13,67% 1452 108,8723
Fonduri de obligatiuni si instrumente cu venit fix
BCR Obligatiuni Erste Asset Management 14,0166 0,20% 0,84% 7,85% 14,51% 28487 793,64
BRD Obligatiuni (Concerto) BRD Asset Management 124,98 0,11% 0,48% 3,42% 19,35% 517 29,8998
Orizont Aviva Investors 21,22 0,38% 1,05% 8,27% 14,35% 401 11,1735
BT Obligatiuni BT Asset Management 13,01 0,15% 0,62% 7,25% 14,00% 4414 111,9199
Stabilo Pioneer Asset Management 9,5953 0,68% 0,48% 5,79% 8,23% 898 13,9222
Vanguard Protector Vanguard Asset Manag. 29,4166 0,07% 0,29% 3,67% 8,70% 542 1,6509
Fonduri diversificate
Fortuna Classic Target Asset Management 6,62 -0,30% 0,30% -1,05% 9,14% 22815 6,9043
Carpatica Global Carpatica Asset Management 12,3971 -0,03% 1,70% 8,82% 16,61% 189 36,6104
Carpatica Stock Carpatica Asset Management 13,8595 -0,99% 2,91% 11,50% 56,35% 203 12,6478
Zepter Actiuni Zepter 10,0543 -0,77% -0,54% -2,45% n.a. 20 10,3371
Zepter Mixt Zepter 10,168 -0,31% n.a. -0,05% n.a. 16 5,5387
Zepter Obligatiuni Zepter 10,537 -0,69% -0,07% 2,66% n.a. 14 3,8217
Diverso Europa Regional BRD Asset Management 120,35 -0,55% 0,97% 6,81% n.a. 268 23,1578
Capital Plus Aviva Investors 9,99 -0,30% 1,42% 4,06% 7,87% 8388 5,7389
Intercapital Aviva Investors 4,5038 -0,65% 2,62% 0,72% 12,68% 1576 10,0788
Raiffeisen Benefit Raiffeisen Asset Management 114,5735 -0,21% 0,71% 8,44% 33,98% 427 24,3395
Star Focus Star Asset Management 4,9132 -0,08% 0,84% 5,59% 18,40% 65 4,3315
Napoca Globinvest 0,3463 -0,35% 1,11% 10,39% 42,59% 1371 10,8098
Omnitrust SIRA 3,032 -0,41% -0,68% 10,21% 31,73% 424 2,6544
Star Next Star Asset Management 3,8702 -0,18% 1,34% 4,42% 21,92% 99 5,1239
KD Optimus KD Investments 9,9888 -0,57% 1,14% 10,44% 24,58% 16 0,906
Transilvania Globinvest 30,2142 -0,31% 1,25% 9,16% 26,74% 794 21,2166
BCR Dinamic Erste Asset Management 20,3697 -0,17% 0,89% 5,88% 20,70% 2572 35,0773
BT Clasic BT Asset Management 15,28 -0,52% 0,86% 7,45% 25,84% 852 44,5256
Oportunitati Nationale Vanguard Asset Manag. 26,5259 -0,04% -0,23% -4,03% 1,67% 487 0,9213
Integro Pioneer Asset Management 3,6568 -0,22% 1,82% 3,89% 16,94% 11202 14,8265
OTP BalansisRO OTP Asset Management 10,12 -0,39% 2,85% 8,47% 17,36% 83 9,5836
Fonduri de actiuni
BT Maxim BT Asset Management 7,79 -2,38% 1,56% 7,30% 62,78% 2330 64,8782
BRD Index Europa Regional BRD Asset Management 104,723 -0,58% 1,83% n.a. n.a. 5 2,3585
Actiuni Europa Regional BRD Asset Management 120,65 -0,68% 0,63% 10,27% n.a. 139 14,6918
Raiffeisen Prosper Raiffeisen Asset Management 94,5318 -0,41% 1,22% 9,97% 56,69% 1199 37,8213
Raiffeisen Romania Actiuni Raiffeisen Asset Management 33,1895 -1,02% 0,77% 3,25% 70,82% 518 22,0948
Omninvest SIRA 4,9556 0,68% -1,84% 19,67% 16,43% 4001 2,5829
KD Maximus KD Investments 13,8344 -1,30% 3,35% 11,59% 37,14% 811 41,553
Active Dinamic Swiss Capital Asset Management 11,8973 -2,42% -3,37% -1,96% 101,68% 2025 14,9616
BCR Expert Erste Asset Management 62,4031 -0,56% 2,17% 6,47% 52,00% 852 15,4
BT Index BT Asset Management 7,23 0,14% 1,69% 9,71% 50,11% 457 21,81
OTP AvantisRO OTP Asset Management 6,83 -0,58% 3,02% 7,90% 15,30% 254 9,5419
iFond Actiuni Intercapital Investment Management 4,0513 -1,86% 1,41% n.a. n.a. 11 0,4772
XT Index Aviva Investors 85,86 -0,15% 2,54% n.a. n.a. 17 0,2336
Alte fonduri
BRD Euro Fond (denominat \n euro) BRD Asset Management 103,79 0,15% 0,57% n.a. n.a. 380 20,9635
Raiffeisen Euro Plus (denominat \n Raiffeisen Asset Management 104,1299 0,08% 0,33% n.a. n.a. 6457 159,9141
euro)
Raiffeisen Confort Seria 2 Raiffeisen Asset Management 103,5396 0,16% 0,85% n.a. n.a. 868 40,1261
Raiffeisen Confort Raiffeisen Asset Management 120,0978 0,14% 0,80% 9,64% 12,87% 822 21,6745
BCR Europa Avansat Erste Asset Management 10765,1541 -0,30% 1,10% -0,07% 19,89% 6 8,973
Audas Piscator (denominat Piscator Capital 8,9376 -0,11% -5,11% 1,02% -0,81% 11 0,44
\n euro)
SURSA: BNR
Yenul japonez 80,86
Lira sterlin` 1,5887
Francul elve]ian 0,9895
Coroana danez` 5,4009
Coroana norvegian` 5,9477
Coroana suedez` 6,7846
Dolarul australian 0,9688
Dolarul canadian 1,0247
n Cota]iile euro
Dolarul american 1,3805
Lira sterlin` 0,869
Yenul japonez 111,64
Francul elvetian 1,366
Dolarul australian 1,425
Coroana danez` 7,4561
Coroana norvegian` 8,2109
Coroana suedez` 9,3664
Dolarul canadian 1,4147
Not`: Datele din aceast` sec]iune sunt furnizate de societ`]ile de administrare a investi]iilor (SAI) care administreaz` fondurile mutuale. Ziarul Financiar depune toate eforturile pentru a verifica acurate]ea datelor [i corectarea
eventualelor erori. Ziarul Financiar nu va putea fi tras la r`spundere pentru eventuale erori sau omisiuni care ar putea ap`rea \n datele publicate \n aceast` sec]iune. Deciziile de investi]ii \n fondurile mutuale trebuie s` se bazeze
pe informa]iile primare furnizate direct de societ`]ile de administrare.
SURSA: www.zf.ro/fonduri-mutuale/
Bursa de Valori
Top cre[teri
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
(lei) (%) (lei)
VAE APCAROM S.A. 0,7200 12,50 23822
MECANICA CEAHLAU 0,1000 11,11 300
BERMAS S.A. 0,5700 9,62 147404
SC TRANSILVANIA CONSTR. 39,0000 6,85 5742
CASA DE BUCOVINA 0,0934 6,02 1801
ELECTROAPARATAJ S.A. 0,1160 5,45 178
ROMCARBON SA BUZAU 0,2410 4,78 3495
COMPA S. A. 0,4390 3,78 26770
FARMACEUTICA REMEDIA SA 0,2070 3,50 7284
OIL TERMINAL S.A. 0,2530 2,02 41623
Top sc`deri
INDICI BVB
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
Varia]ie \n 2010 vineri
(lei) (%) (lei)
BET 12.6% -0.33%
PREFAB SA BUCURESTI 2,0500 -4,65 258
BET-FI 1.7% -0.16%
BET-NG 27.3% 0.10%
AMONIL S.A. 0,0162 -4,14 49439
ROTX 11.2% -0.72%
THR MAREA NEAGRA S.A. 0,1440 -4,00 1096
BET-C 14.1% -0.01%
AZOMURES S.A. 0,4800 -3,42 283203
BET-XT 6.0% -0.23%
ROMPETROL WELL SERVICES 0,3110 -3,12 1555
PRODPLAST S.A. 1,3600 -2,86 2020
GR. IND. ELECTROCONTACT 0,0302 -2,58 30
Erste Group Bank AG 137,5000 -2,48 597290
TERAPLAST SA 0,4400 -2,22 39075
CONDMAG S.A. 0,7300 -2,01 11460
Top tranzac]ii
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
(lei) (%) (lei)
OMV PETROM S.A. 0,3330 0,60 809660
SIF OLTENIA S.A. 1,4700 0,00 807893
Erste Group Bank AG 137,5000 -2,48 597290
AZOMURES S.A. 0,4800 -3,42 283203
SIF MOLDOVA S.A. 1,2500 0,00 216593
SIF TRANSILVANIA S.A. 0,5850 -0,85 205985
SC BURSA DE VALORI BUC. 38,3000 0,52 175250
C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 18,0000 0,00 162715
SIF MUNTENIA S.A. 0,6800 0,00 160883
BERMAS S.A. 0,5700 9,62 147404
Categoria I
Pia]a RASDAQ
CONSERVATOR
\n 210 vineri
Varia]ie 15.39% 1.24%
Pre] \nchidere Pondere
0.3330 19.7%
SNP BRD 12.4000 13.8%
ATB 0.5950 14.3%
TGN 263.0000 20.7%
SPCU 0.2850 6.5%
RMAH 0.2070 7.2%
BRM 0.5700 5.2%
ALBZ 0.2670 6.7%
WRO 175.0000 5.8%
VALOARE LA ZI 1598.43
Conservator
1600
puncte
1595
1590
1585
1580
1575
1570
25 oct.
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
ATB ANTIBIOTICE S.A. 0,5950 1,71 0,5950 0,5800 0,5827 12.900 0,7500 0,4700
AZO AZOMURES S.A. 0,4800 -3,42 0,4900 0,4800 0,4858 582.891 0,5500 0,2780
BCC BANCA COMERCIALA 0,0875 -0,68 0,0895 0,0871 0,0876 605.383 0,1130 0,0833
CARPATICA S.A.
TLV BANCA TRANSILVANIA S.A. 1,3700 -1,44 1,3700 1,3600 1,3693 37.968 2,4000 1,3000
BIO BIOFARM S.A. 0,1930 -1,03 0,1940 0,1890 0,1906 229.672 0,2450 0,1380
BRD BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE 12,4000 0,00 12,4000 12,3000 12,3828 9.990 15,9000 10,5000
TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 18,0000 0,00 18,0000 17,8000 17,9241 9.078 21,9000 11,5000
OIL OIL TERMINAL S.A. 0,2530 2,02 0,2530 0,2490 0,2514 165.500 0,3000 0,1700
OLT OLTCHIM S.A. RM. VALCEA 0,2270 1,34 0,2290 0,2240 0,2266 26.000 0,3200 0,1630
SNP OMV PETROM S.A. 0,3330 0,60 0,3350 0,3300 0,3310 2.446.029 0,3660 0,2460
PREH PREFAB SA BUCURESTI 2,0500 -4,65 2,0500 2,0500 2,0600 125 3,1600 1,4000
TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 263,0000 0,00 263,0000 262,4000 262,9222 328 264,0000 145,0000
BRK S.S.I.F. BROKER S.A. 0,3110 0,00 0,3130 0,3100 0,3106 52.892 0,4110 0,2030
SOCP SOCEP S.A. 0,3550 0,28 0,3550 0,3520 0,3542 23.956 0,3960 0,1450
TBM TURBOMECANICA S.A. 0,0982 -0,81 0,1010 0,0980 0,0981 51.000 0,1620 0,0860
Societ`]i de investi]ii
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A. 1,1500 0,00 1,1500 1,1300 1,1426 84.528 1,7300 0,8950
SIF2 SIF MOLDOVA S.A. 1,2500 0,00 1,2600 1,2400 1,2494 173.351 1,5700 0,8100
SIF4 SIF MUNTENIA S.A. 0,6800 0,00 0,6800 0,6700 0,6755 238.135 0,9650 0,5450
SIF5 SIF OLTENIA S.A. 1,4700 0,00 1,4800 1,4600 1,4656 551.203 1,9600 1,0200
SIF3 SIF TRANSILVANIA S.A. 0,5850 -0,85 0,5850 0,5750 0,5835 352.999 0,9000 0,4560
Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum
ALBZ ALBALACT SA RGBS 0.267 0.75 0.255 0.267 0.259 9 36,000
AMAL INTERNAT. CAVIAR CORPORATION RGBS 0.48 20 0.3 0.48 0.342 14 10,000
ARAX ARMAX GAZ SA Medias RGBS 0.145 -1.36 0.141 0.146 0.143 28 99,000
ARCV IMOTRUST SA ARAD RGBS 0.101 -0.98 0.099 0.104 0.1 44 579,500
ARTE ARTEGO SA Tg. Jiu RGBS 2.55 0 2.55 2.55 2.55 1 3,500
ATRA ASTRA SA Bucuresti RGBS 1.61 15 1.61 1.61 1.61 1 5,000
ATRD ATELIERELE CFR GRIVITA XMBS 13.4 -3.6 13.4 13.4 13.4 2 15
AUEC AUTOMECANICA SA MEDIAS XMBS 6.9 130 6.8 6.9 6.9 3 2,530
AVLE AVICOLA SA BRASOV XMBS 2.03 -3.79 2.03 2.1 2.06 6 340
AVZU AVICOLA SA BUZAU RGBS 0.035 -2.51 0.035 0.035 0.035 1 14,500
BARU BAD RULMENTI SA BRASOV XMBS 0.14 250 0.09 0.14 0.14 4 31,919
BEZA BETA SA BUZAU XMBS 15 37.61 11 15 11.4 4 174
BUCU BUCUR OBOR SA BUCURESTI XMBS 2.15 2.38 2.1 2.15 2.11 2 500
BUCV BUCUR SA Bucuresti RGBS 0.465 0 0.465 0.465 0.465 1 500
CAOR CALIPSO SA ORADEA XMBS 2.98 -0.67 2.98 2.98 2.98 1 100
CCOL COMCEREAL OLT SA SLATINA XMBS 3.35 1.52 3.3 3.35 3.35 24 3,914
CFED CONSTRUCTII FEROVIARE CRAIOVA RGBS 1 33.33 1 1 1 1 500
CFOR COZIA FOREST SA RGBS 0.06 0 0.06 0.06 0.06 2 4,000
COFI CONCEFA SA SIBIU XMBS 0.16 0 0.16 0.16 0.16 21 136,500
CORZ CORD SA BUZAU XMBS 1.68 1.82 1.68 1.68 1.68 1 70
COSC COMNORD SA BUCURESTI XMBS 0.74 -1.33 0.72 0.76 0.73 99 84,778
DGNA DUNAPREF SA GIURGIU XMBS 7.1 24.56 7 7.1 7.1 2 123
DUCL DUCTIL SA BUZAU RGBS 0.615 17.14 0.56 0.64 0.61 31 105,000
ELCT EL-CO SA TARGU SECUIESC XMBS 9 -8.16 9 9 9 3 199
ELMA ELECTROMAGNETICA SA RGBS 0.71 1.43 0.7 0.71 0.705 16 47,500
ELTR BEGA ELECTROMOTOR SA XMBS 0.77 22.22 0.77 0.77 0.77 1 10,000
ERCA HERCULES SA Baile Herculane RGBS 0.285 1.79 0.28 0.285 0.281 4 3,500
FOSB FORAJ SONDE SA CRAIOVA XMBS 0.2 -13.04 0.2 0.2 0.2 2 9,424
FOSP FORAJ SONDE SA ERNEI XMBS 100 0 100 100 100 3 55
HLEB HERCULES SA BRAILA XMBS 7 2.94 7 7.2 7.1 2 255
IAFR ROPHARMA SA BRASOV XMBS 1.38 5.34 1.31 1.38 1.35 24 64,355
IARV IAR SA Brasov RGBS 1.56 0 1.56 1.56 1.56 1 500
Portofoliile ZF
29 oct.
MODERAT
Portofoliile ZF prezint` trei variante de investi]ii \n
ac]iuni listate la Bursa de Valori Bucure[ti cu
grade diferite de risc, cu scopul de a ob]ine
performan]e superioare indicilor pie]ei. Acestea
vor fi ajustate periodic \n func]ie de evolu]ia
pie]ei. Ac]iunile au fost repartizate \n
cele trei portofolii \n func]ie de
domeniul de activitate,
evolu]ia anterioar` [i
situa]ia
\n 210 vineri
Varia]ie 0.57% -0.69%
Pre] \nchidere Pondere
EBS 137.5000 14.4%
TLV 1.3700 9.9%
BCC 0.0875 7.9%
SIF1 1.1500 5.7%
SIF2 1.2500 6.2%
SIF3 0.5850 6.5%
SIF4 0.6800 9.3%
ALR 3.0000 6.7%
TEL 18.0000 10.8%
RRC 0.0600 10.0%
TRP 0.4400 5.3%
VNC 0.0745 7.3%
VALOARE LA ZI 1934.47
Moderat
1960
puncte
1940
Categoria a II-a
1920
25 oct. 29 oct.
AGRESIV
\n 210 vineri
Varia]ie -3.0% -0.48%
Pre] \nchidere Pondere
0.3110 11.1%
BRK IMP 0.4370 5.1%
SIF1 1.1500 13.2%
SIF2 1.2500 11.1%
SIF3 0.5850 7.0%
SIF5 1.4700 11.2%
COMI 0.7300 9.3%
BIO 0.1930 6.1%
ALU 1.6100 6.0%
ART 1.8200 6.4%
PTR 0.3110 5.2%
SNO 4.0000 4.6%
ARCV 0.1010 3.7%
VALOARE ZI 2059.68
LA Agresiv
2080
puncte
2064
2048
2032
2016
25 oct. 29 oct.
financiar`. Portofoliile prezentate mai sus au
doar un rol educativ [i nu reprezint` o
recomandare de investi]ii. |n func]ie de apetitul
pentru risc, investitorii trebuie s` ia \n
considerare [i alte variante de plasamente, nonbursiere.
Calculul portofoliilor a \nceput la
1 ianuarie 2009 cu valoarea 1.000 pentru
fiecare, valorile la zi din tabelele de
mai sus fiind pentru data de
ieri.
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
ARS AEROSTAR S.A. 1,0100 -1,94 1,0200 1,0100 1,0130 5.000 1,3700 0,5700
ALT ALTUR S.A. 0,0432 0,47 0,0432 0,0415 0,0419 95.000 0,0583 0,0300
ALU ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. 1,6100 0,63 1,6100 1,5800 1,6017 290 3,0100 1,3400
AMO AMONIL S.A. 0,0162 -4,14 0,0170 0,0160 0,0162 3.042.500 0,0315 0,0162
BRM BERMAS S.A. 0,5700 9,62 0,5950 0,5300 0,5750 256.338 0,9000 0,4750
SPCU BOROMIR PROD SA BUZAU (SPICUL) 0,2850 1,79 0,2850 0,2800 0,2816 1.500 0,6200 0,2600
BCM CASA DE BUCOVINA-CLUB DE MUNTE 0,0934 6,02 0,0934 0,0850 0,0878 20.500 0,1350 0,0680
CEON CEMACON SA ZALAU 0,1300 0,00 0,1330 0,1280 0,1302 33.500 0,1540 0,0755
CMCM COMCM SA CONSTANTA 0,2950 0,00 0,2950 0,2950 0,2950 12.500 0,3490 0,2110
CMP COMPA S. A. 0,4390 3,78 0,4390 0,4230 0,4296 62.300 0,5650 0,2680
COMI CONDMAG S.A. 0,7300 -2,01 0,7400 0,7300 0,7393 15.500 1,0300 0,5550
CGC CONTOR GROUP S.A. Arad 0,0800 0,00 0,0000 0,0000 0,0700 630 0,1430 0,0710
DAFR DAFORA SA 0,1380 0,00 0,1380 0,1360 0,1371 65.000 0,1760 0,0961
ELJ ELECTROAPARATAJ S.A. 0,1160 5,45 0,1250 0,1140 0,1183 1.500 0,2400 0,0936
EPT ELECTROPUTERE S.A. 0,1010 0,00 0,1070 0,1000 0,1012 4.000 0,2040 0,0960
RMAH FARMACEUTICA REMEDIA SA DEVA 0,2070 3,50 0,2070 0,1980 0,2006 36.300 0,2770 0,1400
ECT GRUPUL IND. ELECTROCONTACT S.A. 0,0302 -2,58 0,0302 0,0302 0,0302 1.000 0,0478 0,0288
MECF MECANICA CEAHLAU 0,1000 11,11 0,1000 0,1000 0,1000 3.000 0,1250 0,0790
PEI PETROLEXPORTIMPORT S.A. 20,8000 0,48 20,8000 20,8000 20,8000 3 35,5000 18,0000
PPL PRODPLAST S.A. 1,3600 -2,86 1,3600 1,3400 1,3466 1.500 1,9500 0,9600
ROCE ROMCARBON SA BUZAU 0,2410 4,78 0,2410 0,2410 0,2410 14.500 0,4550 0,2100
RRC ROMPETROL RAFINARE S.A. 0,0600 0,00 0,0600 0,0600 0,0600 17.000 0,0751 0,0550
PTR ROMPETROL WELL SERVICES S.A. 0,3110 -3,12 0,3110 0,3110 0,3110 5.000 0,6000 0,3100
BVB SC BURSA DE VALORI BUCURESTI SA 38,3000 0,52 38,4000 37,9000 38,1641 4.592 40,0000 24,5000
COTR SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA 39,0000 6,85 39,0000 37,0000 38,2826 150 73,3000 32,0000
STZ SINTEZA S.A. 0,2500 0,00 0,2500 0,2500 0,2500 39.000 0,3980 0,2500
TRP TERAPLAST SA 0,4400 -2,22 0,4500 0,4400 0,4465 87.500 0,7300 0,4210
TUFE TURISM FELIX S.A. BAILE FELIX 0,1870 -0,53 0,1870 0,1810 0,1814 6.300 0,2880 0,1740
EFO THR MAREA NEAGRA S.A. 0,1440 -4,00 0,1500 0,1440 0,1460 7.500 0,6150 0,1400
APC VAE APCAROM S.A. 0,7200 12,50 0,7200 0,5800 0,6301 37.806 0,8300 0,5300
Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum
ICMR ICMRS SA Galati RGBS 0.084 -6.67 0.083 0.119 0.0957 83 349,000
ICPM UZINSIDER ENGINEERING SA XMBS 14 6.06 13.5 14 13.9 8 357
INBW INSCUT BUCURESTI SA RGBS 11 10 11 11 11 1 100
IPRU IPROEB SA Bistrita RGBS 1.3 0.78 1.28 1.3 1.29 5 5,000
MABE MARTENS SA GALATI XMBS 5.2 13.04 5.2 5.2 5.2 1 100
METY MECANICA ROTES SA Targoviste RGBS 0.084 -1.41 0.084 0.09 0.0843 14 49,000
PACY PALACE SA SINAIA XMBS 0.55 17.02 0.47 0.55 0.5 2 300
PAJU PAJURA SA BUCURESTI XMBS 0.14 -6.67 0.14 0.14 0.14 1 1,334
PELA PERLA COVASNEI SA BUCURESTI RGBS 1.1 0 1.1 1.1 1.1 5 7,000
PREB PREBET SA AIUD RGBS 0.416 1.96 0.402 0.416 0.411 11 11,500
PRSN PROSPECTIUNI SA BUCURESTI RGBS 0.264 0 0.258 0.264 0.26 21 12,050
REFE REMARUL 16 FEBRUARIE SA RGBS 18.7 0.54 18.6 18.7 18.7 2 600
REMM REMAT MARAMURES SA XMBS 13.1 0.77 13 13.1 13 3 157
REMO COREMAR SA Constanta RGBS 0.27 0 0.27 0.279 0.273 7 10,500
RTRA RETRASIB SA SIBIU XMBS 0.41 0 0.41 0.41 0.41 5 31,000
SCDE BEGA TURISM SA TIMISOARA XMBS 6.45 -0.77 6.45 6.5 6.45 6 749
SCDM UNIREA SHOPPING CENTER SA RGBS 65.2 0.31 65.2 65.2 65.2 1 10
SERC SERICO SA BUCURESTI XMBS 1.24 2.48 1.24 1.24 1.24 1 644
SIDG ARCELORMITTAL HUNEDOARA XMBS 1.41 4.44 1.41 1.41 1.41 3 177
SIGS SIGSTRAT SA SIGHET XMBS 0.2 0 0.2 0.2 0.2 2 1,000
STRO RAFINARIA STEAUA ROMANA XMBS 0.19 0 0.19 0.19 0.19 1 3,000
SUNP SUINPROD SA CERNICA XMBS 13.9 71.6 9.5 13.9 9.6 3 42
TALD TALC DOLOMITA HUNEDOARA RGBS 2.63 5.2 2.63 2.63 2.63 1 100
TIMP TIMPURI NOI SA BUCURESTI XMBS 14.5 -7.05 14.5 14.5 14.5 1 10
TROB TROCADERO SA BUCURESTI XMBS 35.3 0 35.3 35.3 35.3 2 15
UARG ARGUS SA Constanta RGBS 1.7 1.19 1.7 1.7 1.7 4 3,000
UNIO UNIO SA BAIA MARE XMBS 1.7 3.66 1.7 1.7 1.7 1 55
UPET UPET SA TARGOVISTE RGBS 1.85 5.71 1.84 1.85 1.84 3 3,000
URUL URB RULMENTI SA SUCEAVA XMBS 0.19 -5 0.19 0.19 0.19 1 1,182
UZIN UZINEXPORT SA BUCURESTI RGBS 0.6 -4.76 0.6 0.615 0.605 7 9,000

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
Erste listeaz`
Mercedes
la BVB
Urmare din pagina 1
S~PT~MÅNA viitoare, conducerea
Bursei ar trebui s` ia \n analiz` dosarul
de listare al ac]iunilor Daimler
Chrysler. |n urm` cu dou` s`pt`måni,
Bursa a anun]at c` este \n discu]ii
avan sate cu participan]ii la sistemul de
tranzac]ionare al Bursei \n vederea
dobåndirii calit`]ii de furnizori de
lichi ditate pentru titluri admise la tran -
zac]ionare \n sec]iunea interna ]ional`
a sistemului alternativ de tran zac -
]ionare CAN-ATS.
Pe list` mai sunt alte companii
interna]ionale importante care ar
putea fi listate pe sistemul alternativ al
BVB, cum ar fi grupul energetic ceh
CEZ.
Interesul investitorilor romåni
pentru ac]iuni interna]ionale este \n
cre[tere, \n condi]iile \n care list`rile
noi de companii romåne[ti sunt foarte
pu]ine.
|n ultimul an, Depozitarul Central
a realizat decont`ri transfrontaliere
ale unor tranzac]ii cu ac]iuni Daimler,
Deutsche Bank, CEZ [i BP, realizate
de investitori romåni. Listarea acestor
companii pe sistemul CAN-ATS ar
u[ura tranzac]ionarea lor de c`tre
investitorii locali.
{i produsele structurate listate pe
Burs` de Erste Bank au atras un
interes ridicat din partea investitorilor
romåni, cele mai tranzac]ionate fiind
certificatele turbo pe indicele german
DAX, al c`ror pre] fluctueaz` \n
func]ie de evolu]ia indicelui DAX.
Ac]iunile Daimler au o pondere
important` \n indicele german.
Grupul Daimler este unul dintre
cei mai mari produc`tori auto din
lume, cu venituri de 79 de miliarde de
dolari [i pierderi de 2,64 miliarde de
euro \n 2009 din cauza sc`derii pie]ei
auto.
|n primele nou` luni ale anului,
afacerile Daimler au crescut \ns` cu
24%, la 71 de miliarde de euro, grupul
raportånd un profit net de 3,5 mld.
euro. Rezultatele \n revenire au
determinat o cre[tere a ac]iunilor
Daimler cu 27% de la \nceputul
anului.
Pe Bursa de la Bucure[ti nu mai
este listat \n prezent niciun produc`tor
auto, dup` ce Automobile Craiova,
compania prin care Ford controleaz`
uzina de la Craiova, a fost delistat`
anul trecut. {i ac]iunile Automobile
Dacia au fost listate la Burs` \n anii
‘90, dar au fost retrase dup` pre -
luarea com paniei de c`tre grupul
francez Re nault.
{tiri ZF
Ropharma Bra[ov pune la b`taie
6,8 milioane de lei pentru
r`scump`rarea propriilor ac]iuni
Conducerea distribuitorului de
medicamente Ropharma Bra[ov
(IAFR), companie de]inut` de omul
de afaceri Mihai Miron, va propune
ac]ionarilor \n adunarea de luna
viitoare r`scump`rarea unui pachet
de 5 mil. titluri ale companiei,
reprezentånd aproape 4% din
capital. Pachetul ar urma s` fie
achizi]ionat de pe pia]` la un pre]
cuprins \ntre 0,1 lei [i 3 lei/ac]iune.
|n prezent, titlurile Ropharma se
tranzac]ioneaz` pe pia]a RASDAQ la
un pre] de 1,38 lei/ac]iune, astfel c`
societatea ar putea cheltui 6,8 mil.
lei pentru programul de
r`scump`rare. Ac]iunile
r`scump`rate urmeaz` s` fie oferite
membrilor din CA, conducerea
executiv`, [i c`tre salaria]i \n
vederea recompens`rii acestora \n
mod gratuit sau printr-un plan de
op]iuni, potrivit unui anun] transmis
Bursei. Banii necesari realiz`rii
achizi]iei de titluri proprii vor
proveni din profitul [i rezervele
acumulate de companie. Compania
urmeaz` s` se transfere de pe pia]a
RASDAQ la categoria I a Bursei de la
Bucure[ti, decizia fiind aprobat` de
ac]ionari \n adunarea care a avut loc
la jum`tatea lunii septembrie.
Adrian Cojocar
Turbomecanica a f`cut un profit de
3,2 mil. lei \n trimestrul al treilea
Produc`torul de motoare pentru
industria aeronautic` Turbomecanica
Bucure[ti (TBM) a \nregistrat \n
perioada iulie-septembrie din acest an
un profit net de 3,2 mil. lei (0,76 mil.
euro), fa]` de un rezultat negativ de
5,2 mil. lei consemnat \n acela[i
interval din 2009. Dup` primele [ase
luni, compania \nregistra pierderi de
9,6 mil. lei (2,3 mil. euro). |n
trimestrul al treilea, afacerile
companiei s-au majorat cu aproape
18%, la 13,8 mil. lei (3,2 mil. euro).
Revenirea vånz`rilor din trimestrul al
treilea a f`cut ca afacerile companiei
s` stagneze dup` primele nou` luni,
la un nivel de 39,2 mil. lei (9,4 mil.
euro). Pierderile Turbomecanica din
BURSE - FONDURI MUTUALE
Afacerile Oltchim au \nceput s`-[i revin`. S-au oprit pierderile?
ADRIAN COJOCAR
I
CONDUCEREA combinatului chimic Oltchim
Råmnicu Vålcea (OLT) spune c` a reu[it s`
redreseze activitatea firmei revenind pe profit \n
luna septembrie pentru prima dat` \n ultimii doi
ani dup` ce a \mbun`t`]it segmentele de activitate
care nu depind de etilena pe care Arpechim o
furniza companiei.
|n luna septembrie din 2008 Petrom a sistat
activitatea Arpechim, care livra c`tre Oltchim cea
mai mare parte a materiei prime, de la acea dat`
combinatul acumulånd pierderi de aproape 600
mil. lei (circa 145 mil. euro).
|n trimestrul al treilea din acest an rezultatele
Oltchim au \nregistrat o \mbun`t`]ire, compania
reducåndu-[i pierderile de peste 50 de ori fa]` de
acela[i interval din 2009, pån` la circa un milion de
lei (235.000 de euro), \n condi]iile \n care afacerile
combinatului s-au majorat cu 43%, la 367,7 mil. lei
(86,4 mil. euro).
„În paralel cu achizi]ia petrochimiei, Oltchim
a îmbun`]it func]ionarea instala]iilor care nu sunt
dependente de consumul de etilen`, astfel încåt s`
se eficientizeze activitatea chiar [i în condi]ii de
func]ionare redus`“, au precizat reprezentan]ii
Oltchim.
Afacerile companiei din luna septembrie s-au
cifrat la 132,5 mil. lei (31 mil. euro), iar conducerea
societ`]ii estimeaz` c` vånz`rile vor urca \n
octombrie la 31,8 mil. euro [i la 40,6 mil. euro \n
ROXANA PRICOP
potezele de la care porne[te Franklin
Templeton, noul administrator al activelor
de 3,5 mld. euro ale Fondului Proprietatea,
sunt c` anul viitor Fondul nu va achizi]iona
participa]ii în alte societ`]i, nu va vinde
niciuna dintre cele 83 de participa]ii din portofoliu [i,
dac` este cazul, nu va participa la major`rile de
capital ale societ`]ilor din portofoliu.
Reprezentan]ii Fondului au precizat \ns` c`
acestea sunt doar ipoteze [i nu o reflectare a
activit`]ilor pe care inten]ioneaz` s` le deruleze.
Focusul administratorului \n 2011 va fi
„evaluarea drepturilor Fondului [i cre[terii
controlului cu privire la companiile existente în
portofoliu, inducerii îmbun`t`]irii standardelor de
guvernan]` corporatist` din cadrul acestora în
vederea list`rii“, a[a cum au anun]at oficialii
Franklin Templeton \n proiectul de buget pentru
anul 2011.
Portofoliul Fondului este format din 83 de
participa]ii la companii din sectorul energetic, petrol,
distribu]ie. La cea mai mare parte din companii,
Fondul \mparte ac]ionariatul cu statul romån
(Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Nuclear elec -
trica, CET-urile, Po[ta Romån`). Fondul Pro -
prietatea este \n continuare controlat de stat, care
prin intermediul Ministerului Finan]elor de]ine
44,7% din capital, potrivit celor mai recente
informa]ii disponibile.
„Fondul Proprietatea este foarte greu de
administrat pentru c` de]ine participa]ii la companii
unde statul este ac]ionar, dar nu are planuri concrete
de privatizare a respectivelor companii. Mai mult,
Fondul nu \[i poate bugeta planuri ambi]ioase de
investi]ii, dac` nu gestioneaz` mai \ntåi rela]ia cu
statul“, consider` Ovidiu Fer, analist la casa ceheasc`
de brokeraj Wood & Co., ac]ionar` cu 2,7% la Fond.
Obiectivele anun]ate de
administrator vin s` mai
tempereze din a[tept`rile pe
care investitorii [i pia]a local`
de capital le aveau fa]` de
preluarea administr`rii
activelor de c`tre unul dintre
cei mai mari administratori de
active la nivel mondial.
„A[tept`rile sunt mari, pentru c` to]i investitorii
\[i doresc ca Fondul Proprietatea s` fie administrat
activ. |ntr-un orizont scurt de timp este greu de
crezut c` se va \ntåmpla acest lucru pentru c`
priorit`]ile administratorului sunt gestionarea
rela]iei cu statul avånd \n vedere c` Fondul este
penultima lun` a anului. Afacerile prognozate din
luna noiembrie sunt \ns` condi]ionate de
asigurarea de c`tre combinat a finan]`rii necesare
furniz`rii materiei prime necesare pentru pornirea
instala]iilor petrochimiei Arpechim, ale c`rei
active au fost achizi]ionate de Oltchim la \nceputul
anului.
Conducerea combinatului chimic a declarat
s`pt`måna trecut` pentru Ziarul Financiar c` a
finalizat lucr`rile de revizie [i de repara]ii în
vederea repornirii instala]iilor petrochimiei de la
Pite[ti [i c` \n prezent face demersurile necesare \n
vederea atragerii de \mprumuturi pentru
asigurarea capitalului de lucru.
La finele lunii septembrie, ac]ionarii
combinatului au aprobat contractarea unor
împrumuturi bancare în valoare de 100 mil. euro,
dintre care 40 mil. euro erau destinate lucr`rilor de
repornire a instala]iilor de la Pite[ti, iar restul
pentru capital de lucru necesar punerii în
func]iune integrat` a combinatului.
Între timp, principalul ac]ionar minoritar al
Oltchim, grupul german PCC, care de]ine o
participa]ie de 12,15% din capital, a contestat în
instan]` decizia luat` de ac]ionari privind
contractarea noilor credite pe motiv c`
împrumuturile erau garantate cu activele
petrochimiei Arpechim care fuseser` achizi]ionate
de companie cu un euro. Reprezentan]ii PCC
consider` c` activele preluate au fost reevaluate
artificial la 89,5 mil. euro.
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale
FP: Nu vindem, nu cump`r`m,
ci cre[tem controlul
Americanii de la Franklin Templeton au creionat o strategie conservatoare pentru
primul an de administrare a Fondului Proprietatea, de[i toat` lumea se a[tepta la un
management activ al portofoliului [i la o cre[tere a profiturilor.
Fondul Proprietatea este
controlat de stat, care are
45% din ac]iuni.
Primul buget marca Templeton
F`r` investi]ii, dividendele r`mån
principala surs` de venit
Principalii indicatori ai bugetului Fondului Proprietatea pentru anul viitor
ac]ionar al`turi de stat la Petrom, Romgaz“, a mai
spus Ovidiu Fer.
Recent, Franklin Templeton a reu[it s` scoat` de
pe ordinea de zi a AGA la Romgaz, unde Fondul
de]ine 15% din capitalul produc`torului Romgaz,
dona]ia de 400 mil. lei din profitul firmei c`tre stat.
Acesta ar fi primul duel cå[tigat de Franklin
Templeton \n fa]a statului.
De asemenea, bugetul
pentru 2011 pune sub semnul
\ntreb`rii \n ce m`sur`
Fondul va participa cu cele
120 de milioane de euro pe
care ar trebui s` le subscrie \n
cadrul major`rii de capital de
600 mil. euro de la Petrom. Compania Petrom, unde
Fondul de]ine 20,1% din capital, se preg`te[te
pentru o majorare de capital de 600 de milioane de
euro.
Fondul estimeaz` c` va \nregistra venituri de
299,3 mil. lei, cu 8% mai mari decåt cele bugetate
pentru anul 2010. Dividendele bugetate sunt în
primele trei trimestre ale acestui an
s-au majorat \ns` cu 34%, ajungånd
la 6,4 mil. lei (1,5 mil. euro). Ac]iunile
companiei au pierdut vineri 0,8% [i
au \nchis ziua la un nivel de 0,0982
lei, la care capitalizarea
Turbomecanica este de 8,5 mil. euro.
Adrian Cojocar
Profitul Bermas Suceava a urcat
cu 29%
Produc`torul de bere Bermas Suceava
a înregistrat în primele nou` luni o
cifr` de afaceri net` de 21,1 mil. lei, în
cre[tere cu 2,5% fa]` de aceea[i
perioad` a anului trecut, în timp ce
profitul net a urcat cu 29%, la 2,65
mil. lei. Volumul vånz`rilor a înregistrat
o u[oar` sc`dere, de 1%, fa]` de
perioada corespunz`toare a anului
precedent, recuperånd astfel din
declinul din primul semestru, compania
notånd c` exist` premisele recuper`rii
în întregime pån` la sfår[itul anului
2010. Compania men]ioneaz` printre
factorii care au afectat evolu]ia
companiei vremea nefavorabil` din
perioada ianuarie-aprilie 2010, precum
|n ciuda revenirii afacerilor, situa]ia financiar`
a companiei este \n continuare precar`, la data de
31 septembrie combinatul avånd datorii de 2,19
mld. lei (515 mil. euro). Valoarea contabil` a
firmei era una negativ`, de circa -150 mil. euro.
Afacerile Oltchim din primele nou` luni ale
anului au ajuns la 909,1 mil. lei (217,3 mil. euro), \n
cre[tere cu 14,8% fa]` de intervalul ianuarie-sep -
tem brie din 2009. De[i mai mari, vånz`rile \nre -
gistrate de companie sunt mult \n urma pre -
[i din iulie, puterea de cump`rare în
sc`dere a popula]iei sau calamit`]ile
naturale. Mediafax
Socep Constan]a a avut afaceri
mai mici cu 10,3%
Operatorul portuar Socep Constan]a
(SOCP) a înregistrat în primele nou`
luni o cifr` de afaceri de 31,2 mil. lei,
în sc`dere cu 10,3% fa]` de 34,8 mil.
lei în perioada similar` din 2009.
Socep a consemnat în intervalul
ianuarie-septembrie un profit net de
597.067 lei, mai mic cu 29,4%
comparativ cu 846.180 lei. În perioada
analizat`, veniturile Socep au sc`zut
cu 5,5%, de la 37,8 mil. lei la 35,7 mil.
lei, în timp ce cheltuielile au coboråt
cu 6,5%, de la 36,6 mil. lei la 34,2 mil.
lei. Pachetul majoritar de ac]iuni
al Socep, respectiv 57,9%, este
controlat de mai mul]i ac]ionari.
Grupul DD Constan]a de]ine 31,5%
din capital, iar persoana fizic` Samara
Stere are 10,5% din titluri. Ac]iunile
operatorului portuar au fost
tranzac]ionate joi la BVB la pre]ul de
0,354 lei pe unitate, în urcare cu
Buget 2011 Buget revizuit 2010 Realizat 2009
(mil. lei) (mil. lei) (mil. lei)
Profit net 207,0 194,9 730,1
Total venituri curente 299,3 277,4 1.320,0
din dividende 209,2 173,1 118,1
din dobånzi 90,0 104,1 142,4
din investi]ii cedate 0,0 0,0 980,0
Total cheltuieli curente 92,3 78,3 486,1
cu serviciile executate de ter] (SAI) 66,8 33,1 7,9
cu comisioanele [i onorariile (CNVM, DC) 13,4 6,1 0,3
cu salariile, indemniza]iile brute 1,0 3,9 10,6
SURSA: FP
valoare de 209,2 mil. lei, în timp ce \ncas`rile din
dobånzi sunt estimate la 90 mil. lei din dobånzi.
Bugetul prevede cheltuieli de 92,3 mil. lei, cu 17,8%
mai mari decåt cele anticipate pentru acest an. Cea
mai mare pondere o de]in cheltuielile cu comisionul
de administrare calculat ca 0,479% pe an din va -
loarea a activelor nete, pl`tit administratorului
Franklin Templeton. La finele lunii septembrie, ac -
tivele nete ale Fondului Proprietatea erau de 13,96
mld. lei.
Proiectul de buget va fi supus votului ac]ionarilor
pe 29 noiembrie \n cadrul AGA. Tot atunci,
ac]ionarii vor stabili nivelul remunera]iilor supli -
mentare maxime pentru cei [ase membri ai Co -
mitetului reprezentan]ilor. |n AGA din 6 sep -
tembrie, ac]ionarii au stabilit un nivel al remune -
ra]iilor de 9.000 de lei pentru membrii Comitetului.
Secretarul de stat \n cadrul Ministerului Finan]elor
Bogdan Dr`goi este pre[edintele Comitetului,
printre membri num`råndu-se Monica Maurer-
George, Cristian Bu[u, Corin Trandafir [i Sorin
M\ndru]escu.
SURSA: BVB
viziunilor de la \nceputul anului, cånd con ducerea
estima c` afacerile o s` urce \n acest an de 2,5 ori,
pån` la 2,66 mld. lei (circa 625 mil. euro).
Dup` primele nou` luni din 2010, Oltchim a
\nregistrat pierderi de 178,2 mil. lei (42,6 mil.
euro), u[or mai ridicate comparativ cu perioada
similar` din 2009.
Ac]iunile Oltchim au cå[tigat vineri 1,3% [i au
\nchis ziua la un pre] de 0,227 lei, nivel la care
capitalizarea companiei este de 18,2 mil. euro.
0,28% fa]` de referin]`. La aceast`
cota]ie Socep are o capitalizare de
121,5 mil. lei. Mediafax
Marian Milu] [i-a dublat profitul
la Prefab
Afacerile produc`torului de materiale
de construc]ii Prefab (PREH), unul
dintre cei mai mari produc`tori de
BCA din Romånia controlat de omul
de afaceri Marian Milu], au sc`zut cu
peste 16% în primele nou` luni ale
anului, de la 69,29 mil. lei (13,88 mil.
euro) în perioada similar` a anului
trecut la 58,09 mil. lei, îns` profitul
s-a dublat, la 3,29 mil. lei (786.000
euro). Marian Milu], de]ine prin firma
Romerica Interna]ional din Bucure[ti
80,29% din ac]iuni. În ac]ionariat se
mai reg`se[te SIF Muntenia (SIF4), cu
aproape 13% din titluri. Cel mai
recent transfer cu titlurile Prefab la
BVB a fost realizat mar]i, la un pre]
de 2,15 lei pe titlu, în cre[tere cu
2,87% fa]` de cota]ia de referin]`. La
aceast` cota]ie, compania are o
capitalizare de 104,3 mil. lei (24,4
mil. euro). Mediafax
Brokerii lui Chelu au urcat
pe primul loc \n octombrie
ANDREI CHIRILEASA
FIRMA de brokeraj Eldainvest din
Gala]i, controlat` de Adrian M`n`il`, a
urcat pe primul loc \n topul brokerilor
dup` tranzac]iile cu ac]iuni intermediate
pe Burs` \n luna octombrie, cu un rulaj
total de 62,4 mil. lei (14,6 mil. euro), cåt
tranzac]iile cumulate intermediate de
firm` \n precedentele opt luni ale anului.
Principalul client al firmei de
brokeraj este omul de afaceri C`t`lin
Chelu, unul dintre cei mai puternici
investitori de pe Burs`, care [i-a realizat
\n ultimii ani majoritatea tranzac]iilor pe
Burs` prin intermediul Eldainvest.
Chelu [i-a reluat \n ultima perioad`
investi]iile pe Burs`, realizånd mai
multe tranzac]ii importante. El a
cump`rat \n octombrie, prin intermediul
a trei firme pe care le controleaz`,
aproape 50% din ac]iunile Lactate
Natura Tårgovi[te (INBO) de la SIF
Oltenia [i Broker Cluj pentru circa 16,5
mil. lei (3,86 mil. euro), aceasta fiind cea
mai mare tranzac]ie din ultima lun` de
pe pia]a RASDAQ.
De altfel, Eldainvest a fost prima \n
topul brokerilor de pe RASDAQ, cu un
rulaj total de 33 mil. lei, de unde rezult`
c` pe lång` tranzac]iile cu INBO a mai
intermediat tranzac]ii de circa 16 mil. lei
cu alte ac]iuni (SIF Oltenia a våndut
ac]iunile INBO prin Voltinvest, iar
Broker [i-a intermediat singur`
tranzac]iile, deci Eldainvest a fost doar
de partea cump`r`torului).
Singura companie pe care s-au mai
derulat tranzac]ii mari pe RASDAQ a
fost produc`torul de echipamente
electrice Electroarge[ (ELGS), unde
s-au transferat circa 36% din ac]iuni \n
ultima s`pt`mån` pentru 13,7 mil. lei.
Datele din topul brokerilor arat` c`
Eldainvest a fost implicat` [i \n aceste
tranzac]ii, astfel c` este posibil ca \n
Electroarge[ intr` miercuri
pe Burs` cu ac]ionari noi
ANDREI CHIRILEASA
AC}IUNILE produc`torului de
electro casnice Electroarge[ Curtea de
Arge[ (ELGS) vor debuta la categoria a
II-a a Bursei de Valori Bucure[ti (BVB)
\n [edin]a de miercuri, 3 noiembrie.
S`pt`måna trecut` s-au transferat
pe RASDAQ circa 36% din ac]iunile
Electroarge[ pentru 13,7 mil. lei (3,2 mil.
euro), astfel c` ac]ionariatul companiei
a suferit modific`ri semnificative.
Firma de brokeraj GM Invest din
Bucure[ti, controlat` de un off-shore din
Cipru - Comac Limited, despre care se
spune c` ar fi de]inut de omul de afaceri
Sorin Ovidiu Våntu, [i-a våndut la finele
s`pt`månii trecute participa]ia de
aproape 19% de]inut` \n cadrul
companiei pentru circa 6,9 mil. lei (1,6
mil. euro). GM Invest a intrat \n ac]io na -
riatul Electroarge[ \n 2008 [i [i-a ma -
jorat participa]ia prin achizi]ii succesive
pe Burs`. Firma de brokeraj a cump`rat
chiar la finele lunii septembrie \nc` 4%
din Electroarge[, la pre]ul mediu de 0,71
lei/ac]iune. GM a våndut joi la 1,3
lei/ac]iune, astfel c` profitul brokerului
din acest exit s-ar putea ridica la peste
100%. Titlurile Electro ar ge[ [i-au triplat
valoarea de la \nceputul anului.
Doi membri ai Consiliului de Ad -
minis tra]ie al Electroarge[, Toma Va -
leriu [i Lauren]iu C`pc`naru, au våndut
la råndul lor circa 2,8% din companie
s`pt`måna trecut`.
|n spatele achizi]iilor de la Electro -
ar ge[ s-ar putea afla omul de afaceri
C`t`lin Chelu, tranzac]iile derulåndu-se
prin intermediul Eldainvest din Gala]i.
Unul dintre principalii cump`r`tori
la ELGS a fost \n ultima perioad` [i
0.9
0.7
0.5
0.3
4 ian.
2010
5
spatele lor s` se afle tot C`t`lin Chelu.
Doi dintre ac]ionarii minoritari ai
Electroarge[ au våndut circa 2,8% din
ac]iuni prin intermediul Eldainvest.
Pån` vineri nu fusese raportat niciun
ac]ionar nou semnificativ la
Electroarge[.
Eldainvest a fost activ` [i pe pia]a
principal` a BVB luna trecut`, unde a
ocupat locul al cincilea \n top, cu
tranzac]ii de 29,4 mil. lei. O explica]ie ar
fi vånzarea unor pachete de ac]iuni
de]inute de C`t`lin Chelu la companii
de pe Burs`, printre care se num`r`
SIF-urile, pentru finan]area achizi]iilor
de pe RASDAQ.
Chelu este unul dintre cei mai mari
ac]ionari de la SIF-uri, de]inånd
\mpreun` cu mai mul]i investitori cu
care ar ac]iona \n mod concertat
pachete de peste 6% la SIF Moldova
(SIF2) [i SIF Oltenia (SIF5), potrivit
raport`rilor din aprilie ale celor dou`
societ`]i. Omul de afaceri neag` \ns`
orice asociere cu firmele care apar ca
ac]ionånd \n mod concertat cu el la
SIF-uri.
Chelu are propria sa firm` de
brokeraj, City Invest din Gala]i, care a
primit \n urm` cu cåteva luni autoriza]ia
de a realiza tranzac]ii pe Burs`. City
Invest a intermediat \ns` luna trecut`
tranzac]ii de doar 290.000 de lei.
Reprezentan]ii Eldainvest nu au
dorit s` comenteze clasarea \n topul
brokerilor.
Eldainvest este urmat` \n top de BT
Securities, EFG Eurobank Securities,
Raiffeisen Capital & Investment [i ING
Bank, toate cu tranzac]ii \n jur de 10 mil.
euro. KBC Securities, liderul topului
cumulat pe primele nou` luni ale anului,
s-a clasat \n octombrie abia pe locul [ase.
Luna octombrie a fost cea mai slab`
din acest an pe Burs`, cu tranzac]ii de
doar 313 mil. lei (73 mil. euro).
Brokerii din Gala]i au urcat pe primul loc
Topul brokerilor \n octombrie dup` tranzac]iile cu ac]iuni (mil. lei)
Firm` de brokeraj Total BVB RASDAQ
Eldainvest Gala]i 62,4 29,5 32,9
BT Securities 44,5 39,6 4,9
EFG Eurobank Sec. 43,8 40,9 2,9
Raiffeisen Capital & Inv. 43,4 25,2 18,2
ING Bank 43,1 43,1 0,0
KBC Securities 42,1 41,9 0,2
Tradeville 31,2 11,5 19,7
Broker 26,3 18,2 8,1
IFB Finwest 22,9 20,2 2,7
Actinvest 21,6 21,1 0,5
GM Invest 18,4 7,9 10,5
Voltinvest 16,2 0,5 15,7
Carpatica Invest 15,7 10,2 5,5
Raiffeisen Centrobank 14,4 14,0 0,4
UniCredit CA IB Sec. 13,6 13,5 0,1
SURSA: BVB
Au decolat
Evolu]ia ac]iunilor Electroarge[
1.1
lei/ac]iune
29 oct.
2010
SURSA: BVB
omul de afaceri Dumitru Tudor, care a
cump`rat \n nume propriu [i prin
intermediul firmei Vidraru Curtea de
Arge[, ajungånd s` de]in` peste 12%
din ac]iuni. El spune c` nu [tie cine a
cump`rat [i c` \[i va reevalua strategia \n
perioada urm`toare \n func]ie de
planurile noilor ac]ionari. Noii ac]ionari
semni ficativi ar urma s` fie raporta]i
ast`zi sau måine.
Un alt ac]ionar semnificativ al
companiei este directorul general Ion
Gavril`, cu un pachet de 13%.
Electroarge[ este evaluat` \n pre -
zent la 37,2 mil. lei (8,7 mil. euro). Firma
a avut \n primul semestru afaceri de 51,6
mil. lei (12,1 mil. euro), \n cre[tere cu
45% fa]` de perioada similar` a lui 2009,
[i un profit net de 3,57 mil. lei, de peste
trei ori mai mare decåt \n primul
semestru al anului trecut.
PUBLICITATE

R~ZVAN VOICAN
P
ortofoliul de credite al BCR a sc` -
zut cu aproape 850 mil. lei (1,7%)
\n trimestrul al treilea fa]` de
nivelul de la jum`tatea anului, pån`
la 46,8 mld. lei (10,9 mld. euro), \n
condi]iile \n care creditele noi våndute nu au
acoperit ramburs`rile.
Principala surs` a declinului au constituit-o
creditele pentru persoane fizice, al c`ror sold a
sc`zut cu aproape 2,8% fa]` de decembrie
2009, de[i BCR a acordat credite ipotecare de
465 mil. euro prin programul „Prima cas`“.
De asemenea, viteza de cre[tere a credi -
tului corporate fa]` de perioada cores pun -
z`toare din 2009 a \ncetinit de la 7% \n semes -
trul I la 4% pe nou` luni, fiind incluse aici [i
finan]`rile pentru sectorul public.
Ca urmare a sc`derii vånz`rilor de credite,
ve ni turile nete din taxe [i comisioane s-au
redus cu aproape 10% pe primele nou` luni
din acest an fa]` de aceea[i perioad` din 2009,
pån` la 431 mil. lei.
Dominic Bruynseels, CEO al BCR, spune
c` aici se reflect` [i efectul negativ evaluat la
3 mil. euro al elimin`rii comisioanelor de ram -
bur sare anticipat` prin aplicarea Ordonan]ei
50 privind creditele de retail. „Pierderile de
venituri vor continua pån` schimb`m modul
de tarifare pentru a implementa un alt sistem
de comisioane la retail.“ Cåt prive[te formula
de calcul al dobånzii cerut` de ordonan]`, el se
declar` \ncrez`tor c` pån` la urm` aceasta nu
va fi aplicat` [i contractelor de credit vechi,
mizånd \n acest sens [i pe sprijinul Comisiei
Europene.
|n acela[i timp, BCR a \nregistrat la nou`
luni o sc`dere de aproape 29% a venitului net
din tranzac]ionare, pån` la 232 mil. lei.
Bruynseels o explic` prin efectul negativ de
reevaluare a unor pozi]ii leu/dolar deschise de
banc` \n iulie [i septembrie [i care ar fi antrenat
o pierdere de 17 mil. euro.
|n pofida mediului economic dificil [i al
concuren]ei de pe pia]`, BCR a reu[it s`-[i
creasc` principala surs` de profit - venitul net
din dobånzi - cu peste 51% \n trimestrul III fa]`
de nivelul de la jum`tatea anului, cre[terea
anual` fiind de peste 7%, pån` la 2,8 mld. lei
(687 mil. euro). Potrivit datelor Erste, marja de
dobånd` a fost men]inut` la 7%, dup` un vårf
de 7,2% \n martie. Totu[i, politica
de dobånzi la de po zite nu a
\mpiedicat
men ]inerea
tendin ]ei de sc`dere a sol -
dului depozi telor atrase,
care s-a di minuat cu
aproape 2% nu -
mai \n tri mestrul al
III-lea fa]` de tri -
mestrul al II-lea,
pån` la 34,8 mld.
lei (8,16 mld.
euro).
Pe segmentul
cheltuielilor, ban ca
raporteaz`
la
nou` luni o
sc`dere cu 8,4%
a cheltuielilor cu
personalul, pån` la 619,5 mil. lei,
de[i pe trimestrul al III-lea apare
un salt de 56% fa]` de trimestrul
al II-lea. Po tri vit datelor Erste,
num`rul angaja]ilor BCR a ajuns
la 9.185, \n cre[ tere cu 146 fa]` de
septembrie 2009, respectiv cu 44
fa]` de T2, \n condi]iile \n care
banca a deschis 6 unit`]i \n primele
nou` luni ale anului, ajun gånd la
667. De ase me nea,
cheltuielile
administrative au \nregistrat o cre[ tere anual`
de 4%, majo rarea trimestrial` din T3 fiind de
54%.
Presiunea cea mai mare pe partea de chel -
tuieli a fost generat` \ns` de nevoia constituirii
de provizioane suplimentare, \n condi]iile \n
care ponderea creditelor neperformante
cre[te cam cu dou` puncte procentuale pe
trimestru [i a ajuns la 17,4%, potrivit datelor
Erste. Volumul neperformantelor raportat de
ban ca-ma m` pe Romånia este de 1,95 mld.
euro, \n cre[tere cu 33% fa]` de decembrie
2009, la care se adaug` 1,77 mld. euro
reprezentånd credite „substandard“, cu
restan]e \ntre 60 [i 90 de zile. |n aceste condi]ii,
provizioanele BCR au ajuns la 1,59 mld. lei
(378 mil. euro).
Bruynseels nu anticipeaz` o deteriorare
suplimentar` a situa]iei portofoliului de retail.
„Poate pe segmentul creditelor de consum
f`r` garan]ii s` mai apar` efecte negative ca
urmare a sc`derii salariilor, \ns` nu cred c` va
mai fi vreun impact serios.“
Pentru [eful BCR continu` s` fie o zon` de
\ngrijorare IMM-urile, la care adaug` de data
aceasta [i companii mai mari, care depind de
cererea intern`, iar aceasta nu d` semne de
revenire.
„Probabil c` va mai fi o deteriorare pe
zona IMM-urilor [i a companiilor mai mari pe
parcursul iernii [i \n prima jum`tate a lui 2011.“
razvan.voican@zf.ro
Trimestrul al III-lea a adus pentru cea mai mare banc` local` o cre[tere de
51% a cå[tigului din dobånzi, dar [i cheltuielile cu personalul au s`rit cu 56%.
6
B+NCI - ASIGUR+RI
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
Trezoreria caut` s` \mprumute
4,6 miliarde de lei \n noiembrie
LIVIU CHIRU
TREZORERIA [i-a planificat s` \m -
prumute \n noiembrie 4,6 miliarde de
lei de la b`nci prin vånzarea de titluri de
stat, suma fiind similar` cu cele
anun]ate \n septembrie sau octombrie.
Luna aceasta sunt
planificate patru emi -
siuni de certi fi cate de
trezo rerie pe [ase luni [i
un an \n valoare de un
miliard de lei fiecare [i
dou` de obli ga ]iuni tip
benchmark, pe trei ani
[i cinci ani, \n va loare
de 300 de mi lioane de
lei.
|n octombrie, statul a \mprumutat
3,7 miliarde de lei, \n cre[tere fa]` de
lunile precedente, de[i a men]inut
plafonul de 7% pe an pen tru randa -
mentele pl`tite. Interesul mai mare din
partea investitorilor a ap`rut pe fondul
dobånzilor foarte sc` zute de pe pia]a
monetar`, dar [i al \mbu n`t`]irii ape -
titului pentru activele con si derate mai
riscante pe plan inter na ]ional. Astfel,
Trezoreria a reu[it s` vånd` luna
trecut` chiar [i obliga]iuni pe cinci sau
[apte ani, dup` mai multe emisiuni care
fuseser` anulate.
Anali[tii au remarcat avertizarea
guvernatorului Mugur Is`rescu de s`p -
t`måna trecut` legat` de \ncheierea pe -
rioadei de finan]are ief -
tin` pentru Finan]e.
„Nu suntem siguri
c` aceasta \nseamn` c`
ran damentele pentru ti -
tlurile de stat vor cre[te,
de[i ar putea fi cazul“,
spune Nicolaie Alexan -
dru-Chide[ciuc, econo -
mistul-[ef al ING Bank.
Dobånzile r`mån pentru moment
la niveluri sc`zute pe pia]a inter -
bancar`, coborånd sub 3% pentru sca -
den ]ele scurte [i r`månånd sub 5%
pentru maturitatea de trei luni.
Prima licita]ie din lun` este pro -
gramat` chiar ast`zi, pentru vånzarea
de certificate de trezorerie cu matu -
ritatea de [ase luni, \n valoare de un
miliard de lei.
liviu.chiru@zf.ro
Allianz-}iriac caut` clien]i \n råndul firmelor mici
Allianz-}iriac, o companie de top pe pia]a asigur`rilor
controlat` de grupul german Allianz [i omul de afaceri Ion
}iriac, \ncearc` s` atrag` clien]i din råndul \ntreprinderilor
mici [i mijlocii (IMM) cu o asigurare de via]` pentru angaja]i
[i o poli]` Casco la tarife preferen]iale. Poli]ele de asigurare
de via]` pentru angaja]ii firmelor care de]in deja o asigurare
property sau auto emis` de Allianz-}iriac pot fi achizi]ionate
\nainte de 19 noiembrie la pre]uri reduse cu pån` la 12,5%
\n func]ie de pachetul de protec]ie ales. Totodat`,
asigur`torul a redus cu 5% pre]ul pentru cump`rarea sau
\nnoirea unei poli]e Casco de c`tre firmele mici, poli]` care
acoper` riscurile de avariere sau [i furt al autovehiculului.
„Firmele mici [i mijlocii reprezint` pentru noi unul dintre
segmentele de clien]i strategici. C`ut`m s` ne adapt`m
progresiv oferta adresat` acestor companii“, a declarat
Rangam Bir, directorul general al Allianz-}iriac Asigur`ri.
Poli]a de asigurare de via]` \ncheiat` de firme \n beneficiul
angaja]ilor acoper` atåt riscurile de accident la locul de
munc`, cåt [i \n afara programului de lucru. Prima anual`
porne[te de la circa 10 euro/angajat. Ciprian Botea
ProCredit ]inte[te economiile pensionarilor cu
dobånzi de 4% la euro
ProCredit Bank, un juc`tor de talie mic` specializat pe
finan]area micilor \ntreprinz`tori [i a produc`torilor agricoli,
a majorat cu 0,2 puncte procentuale dobånzile la depozitele
\n euro pentru pensionari, care variaz` \n prezent \ntre
3,2% [i 3,95% pe an. Bonifica]ia maxim`, de 3,95%
pe an, este pl`tit` pentru sumele atrase pe termen lung,
adic` unu, doi sau trei ani. Pentru depozitele pe o lun`,
banca pl`te[te o dobånd` de 3,2%, \n timp ce pentru
depunerile pe trei [i [ase luni dobånzile ajung la 3,45%,
respectiv 3,7% pe an. La depozitele \n lei pentru
pensionari dobånzile variaz` \ntre 7,05% [i 8,05% pe an,
fiind cu 0,3 puncte procentuale mai mari decåt dobånzile
standard. Suma minim` pentru constituirea unui depozit de
500 de lei sau 100 de euro. Printre costurile suportate de
clien]i se num`r` comisionul de deschidere a contului
curent de 5 lei [i comisionul de 0,55% pentru sumele
retrase \n afara intervalului de cinci zile lucr`toare de la
scaden]`. Ciprian Botea
Leul a fost stabil \n ultima [edin]` din octombrie
Leul s-a men]inut pe pozi]ii \n fa]a monedei europene \n
ultima [edin]` de tranzac]ionare din octombrie, cursul oficial
al BNR urcånd cu doar 0,2 bani fa]` de ziua anterioar`, la
4,2664 lei/euro. Moneda na]ional` era tranzac]ionat` la
4,2710-4,2730 lei/euro la \nceputul zilei pentru ca spre
jum`tatea [edin]ei de tranzac]ionare paritatea s` coboare la
4,2670-4,2680 lei/euro ca urmare a ordinelor mai mari de
vånzare de euro. Totodat`, moneda american` a urcat cu
aproape un ban, pån` la un curs oficial de 3,0904 lei/dolar.
Cursul de schimb-euro dolar a fost stabil pe parcursul zilei de
vineri, \n condi]iile \n care investitorii s-au aflat \n a[teptarea
unor indicatori importan]i privind economia american`.
Dobånzile pe termen foarte scurt la depozitele plasate pe
pia]a interbancar` au sc`zut nesemnificativ, situåndu-se \n
intervalul 3,25%-3,75% pe an. {i ratele pentru plasamente la
o s`pt`mån` au oscilat u[or, valorile afi[ate fiind de
3,79%-4,29% pe an. Ciprian Botea
Banca Na]ional` a scos din eviden]e 27 de IFN-uri \n
primele nou` luni
Banca Na]ional` a radiat din registrele sale 27 de institu]ii
financiare nebancare (IFN) \n primele nou` luni din 2010,
num`rul acestora fiind \n cre[tere fa]` de perioada similar` a
anului trecut, cånd 18 IFN-uri au fost scoase din eviden]ele
BNR. Cele mai multe firme radiate aveau ca obiect principal
de activitate finan]area bunurilor achizi]ionate \n leasing.
Doar din registrul general al BNR au fost radiate 13 companii
de leasing \n primele nou` luni, pe lång` acestea ie[ind din
eviden]a b`ncii centrale \nc` trei companii care \n paralel cu
alte activit`]i operau [i pe segmentul de leasing. Din registrul
special, unde figureaz` IFN-urile care au un sold minim al
creditelor de 25 mil. lei [i capitaluri proprii [i sume
\mprumutate de cel pu]in 50 mil. lei, a fost radiat` o singur`
firm` de leasing [i [ase IFN-uri cu activit`]i multiple de
creditare. Pia]a de leasing a sc`zut puternic anul trecut [i \n
prima jum`tate a acestui an pe fondul c`derii pie]ei auto, iar
\n condi]iile \n care cererile noi de finan]are au fost tot mai
pu]ine vånzarea bunurilor recuperate de la clien]ii r`uplatnici
a devenit principalul obiect de activitate al acestor
firme. Ciprian Botea
{tiri ZF
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/banci-si-asigurari
Cursurile pie]ei valutare
anun]ate de BNR - 29 octombrie 2010
Valute \n cont
Curs
Dolarul australian 2,9940
Leva bulgareasc` 2,1814
Dolarul canadian 3,0158
Francul elve]ian 3,1233
Coroana ceh` 0,1730
Coroana danez` 0,5722
Lira egiptean` 0,5350
Euro 4,2664
Lira sterlin` 4,9096
100 Forin]i maghiari 1,5618
100 Yeni japonezi 3,8217
Leul moldovenesc 0,2608
Coroana norvegian` 0,5196
Zlotul polonez 1,0699
Rubla ruseasc` 0,1001
Coroana suedez` 0,4555
Lira turceasc` 2,1461
Dolarul american 3,0904
Dinarul sårbesc 0,0397
Hryvna ucrainean` 0,3876
Gramul de aur 132,5903
DST 4,8452
BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI:
1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale socie t` ]i lor
bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`.
2. Prezenta list` nu implic` obligati vita tea utiliz`rii cursu rilor \n
tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.
SURSA: BNR
BANCA
TELEFON
Bank Leumi Romania
2067075; 0800080777 (apel gratuit)
BCR 08010801227
BRD 0800803803 (free); 3026161
Bancpost 3080901
Raiffeisen Bank
08008020202 (free)
Raiffeisen Banca pt. Locuin]e 021 2333000
CEC
3111119; 0800800848 (free)
Banca Transilvania 0264/407150
OTP Bank 0800882288
Banca Romåneasc` 3059000
Alpha Bank 0800825742
Libra 2088000
Eximbank 0214053333
RBS Bank Romånia 0801022622
ING 2221600
UniCredit }iriac Bank 2032222
Italo-Romena 3171311
Piraeus Bank 0213036969
RIB 3189515
Intesa Sanpaolo Bank
02140533600; 0800800888 (free)
Blom Bank France 3027200/3027206
ATE Bank 3030752
Credit Europe Bank 3017100
C.R. Firenze Romania 2011930
Volksbank Romania 2094400
Banc of Cyprus 40.99.100
Garanti Bank 0800801234
ProCredit Bank 021.2015555; 0372.100.200
Ziarul Financiar nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]` poate proveni din netransmiterea la timp c`tre Ziarul Financiar a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE. Libra: *pentru posesori card Libra MIX, la min. 500 RON p`stra]i
pe card. Volksbank * cont Dinamic EXTRA. OTP: *Pentru depozitele cu virament lunar al dobånzii; Nivelul ratelor dobånzilorpentru persoane juridice cu cifra de afaceri de maxim 2.000.000 EUR. Leumi: * Pentru sume peste 50.000 de lei Bank of Cyprus * Economii; ** Depozitul Lunii; ProCredit: * pentru PF comisionul 0 e valabil \n primele 5 zile bancare de la data scaden]ei (inclusiv), dac` retragerile se efectueaz` \n moneda depus`, pån` la echivalentul a 10.000 EUR/depozit.
persoane
fizice
persoane
juridice
taxa
deschidere
cont
comision
din suma
restituit`
(%)
la vedere
(%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
la vedere
(%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
VALUT~
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
la vedere
la termen
la vedere
(%/an)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
comision
din suma
restituit`
(%)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni
la vedere
la termen
la vedere
(%/an)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni
NOT~: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute decåt cele men]ionate \n tabel. ProCredit: * pentru PF comisionul 0 e valabil \n primele 5 zile bancare de la data scaden]ei (inclusiv), dac` retragerile se efectueaz` \n moneda depus`, pån` la echivalentul a 10.000 EUR/depozit. Bancpost: *pt. solduri mai mari de 5.000 RON/$/€ pf [i 35.000 RON/$/€ pj. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE.
Leumi: * detalii la banc` Volksbank: * cont Dinamic EXTRA; ** pt. depozitele nou constituite OTP: * Pentru depozitele cu virament lunar al dobånzii; Nivelul ratelor dobånzilor pentru persoane juridice cu cifra de afaceri de minim 2.000.000 EUR. Bank of Cyprus: * Cont de economii; ** Depozitul Lunii, 35 zile minim 1leu/euro
BANCA
BANCA
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE
LEI
s
s
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
Bank Leumi Rom. 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 0 1,6 1,8 2 - 2 10.000 1.500 0 1,6 1,8 2 - 2
Bancpost - 5.000 0,4 0 2 2 2 - 2 - 20.000 0 2 2 2 - 2
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2,25 - - 2
BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 1 1,2 1,4 1,7 1,85 3.000 3.000 0,25 1,25 1,35 1,5 1,5 1,75
BRD - 10.000 - - 1,5 1,6 1,8 1,9 2 - 50.000 - 1,5 1,6 1,8 1,9 2
UniCredit }iriac Bank - 200 0,6 0,1 1.7 1,8 1,9 2 2 - 3.000 0,1 1,25 1,2 1,3 1,4 1,6
OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (=150) 2 2 2,1 1,9 1,75 >=5.000 1,75 1,75 1,85 1,75 1,75
RBS Bank Romånia - 500 0 0,1 0,15 0,2 0,3 - 0,4 25.000$ - - 0,35 0,45 0,65 0,8 1
ING 200 1.000 0,1 0,5 0,5 - - 0,5 0,1 0,5 0,5 - - 0,5
Raiffeisen - 30.000 0,5 0,1 1,5 1,7 1,9 - 2,2 5.000 0,25 2,4 2,6 2,8 2,9 3
Transilvania 250 250 0,4pf/0,75pj 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75 1.000 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75
Romåneasc` 150 - 0,1 2,5 2,8 2,8 2,8 2,8 1.000 500 0,9 2,5 2,8 2,8 2,8 2,8
Certificate de depozit nominative - USD: 1 lun` - 1,85%, 3 luni - 2%, 6 luni - 2,2%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4%
Alpha Bank - 0,1 2 2 2,25 2,25 2,25 - 0,1 1,75 1,75 2 2 2
Certificate de depozit cu cupoane (pf) - USD: 1 lun` - 3%, 3 luni - 3,5%, 6 luni - 3%, 9 luni - 3%, 12 luni - 3%.
Banca Italo Romena - - 0,6%(minim eq 2 euro) 0,5 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 - - 0,5 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7
Depozite la termen din fonduri noi 1,75 1,75 1,75 1,75 1,75 - - - 1,75 1,75 1,75 1,75 1,75
Certificate de depozit 1,75 1,75 1,75 1,75 - - - - 1,75 1,75 1,75 1,75
Libra - - 0 0,02 0,5 0,55 0,6 0,65 0,75 - - 0,02 0,5 0,55 0,6 0,65 0,75
Piraeus Bank 100 100 0 la scad. 0,1 2,75 2,85 3 2,9 3 1.000 1.000 0,1 2,75 2,85 3 2,9 3
Carduri Visa Electron [i Business \n USD 2% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,8% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`)
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 0,5 0,5 1 - 3,5 - 100 - 0,5 0,5 1 - 3,5
Intesa Sanpaolo - 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2 2,25 2,5 2,5 2,5 - 10.000 0,2 2 2,25 2,5 2,5 2,5
Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2 2,25 2,40 2,5 2,5 10.000 1.000 - 2 2,25 2,4 2,5 2,5
CEC Bank - 200 0 la scad. PF; 0,5 min 5 eur PJ 0,15 1,25 1,74 1,74 2,03 2,03 3.000 0,15 1 1,25 1,25 1,5 1,5
RIB Bank 0 300 - 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2 0 1.000 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2
ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 2,25 2,5 2,5 2,75 3 100 1.000 0,1 2,25 2,5 2,5 2,75 3
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 2,75% pentru: 2L,5L,7L, 10L; alte informa]ii despre produsele noatre g`si]i pe site-ul b`ncii: www.atebank.ro
Millennium Bank - 200 cf. list` 0,2 2,9 2,8 2,8 2,6 2,6 - 200** 0,1 1 1,25 1,5 1,5 1,75
* Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions; ** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000 - alt` maturitate
Volksbank Romania 0 0 echiv. 1 euro 0,1 1 1,1 1,2 1,25 1,25 0 0 0,1 1 1,1 1,2 1,25 1,25
Bank of Cyprus 250* >250 0 0,5* 2,15 2,35 2,4 – 1,9 250 >250 0,1 2,15 2,35 2,4 - 1,9
Garanti Bank 200 0 0,25 2,4 2,6 2,8 – 2,9 200 0,25 2 2,1 2,3 - 2,4
Carpatica 0 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 2,75 3 3 3,15 3,25 0 5.000 0 2 2,25 2,4 2,25 2,5
Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,1 2,6 2,7 2,7 2,9 3 – – 0,1 2,6 2,7 2,7 2,9 3
Bank Leumi Rom. 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 1,75 2,6 2,8 3 - 3 10.000 1.500 0 2,6 2,8 3 - 3
Bancpost - 5.000 0,4 0 2,75 2,75 2,75 - 2,75 - 20.000 0 2,5 2,5 2,5 - 2,5
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -
BCR 0,5 1,8 2 2,3 2,3 2,5 3.000 3.000 0,25 1,5 1,6 1,75 1,75 2
BRD - 1.000 - 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 - 10.000 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3
UniCredit }iriac Bank - 200* 0,6** 0,1 2 2,2 2,4 2,6 3 - 3.000 0,1 1,75 2 2.25 2.5 2,75
OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (=150) 2,4 2,9; 3,25* 2,65;3,25* 2,6 2,8 - >=5.000 - 1,75 2,25 2,3 2,25 2,25
RBS Bank Romånia 500 - 0,1 2,25 2,5 2,5 - 2,75 25.000 25.000 - 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8
ING 200 1.000 0,25 2,25 2,75 - - 3,25 0,25 2,75 3 - - 3,25
Raiffeisen - 30.000 0,5 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 40.000 0,25 1,8 1,85 1,9 - 1,95
Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,4pf/0,75pj 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5 ech.1.000$ 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5
Romåneasc` 150 - 0,15 3,05 3,2 3,2 3,2 3,2 1.000 1.000 0,3 3,05 3,2 3,2 3,2 3,2
Super Depozit: 3,75% la economiile \n euro (plata la scaden]`) [i 3,5% (plata \n avans) pe 120 de zile
Alpha Bank - 0 0 3 3,25 3,25 3 3 - 0 2,25 2,75 2,5 2,25 2,25
Certificate de depozit cu cupoane - EURO (pf): 1 luna - 3,5%, 3 luni - 3,75%, 6 luni - 4,25%, 9 luni - 4%, 12 luni - 3,75%
Banca Italo Romena - - - 0,75 2,5 2,6 2,75 2,75 2,75 - - 0,75 2,5 2,6 2,75 2,75 2,75
Depozite la termen din fonduri noi 3 3 3,25 3,5 3,6 - - - 3 3 3,25 3,5 3,6
Certificate de depozit 3,1 3,4 3,6 3,7 3,1 3,4 3,6 3,7
Libra - - 0 0,1 2,75 3 3 2,75 2,75 - - 0,1 2,75 3 3 2,75 2,75
Piraeus Bank 1.500 1.500 0 la scad. 0,1 3,25 3,25 3,5 - 3,5 1.500 1.500 0,1 3,25 3,25 3,5 - 3,5
Intesa Sanpaolo 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2,25 2,75 3 3 3 - 10.000 0,2 2 2,5 2,75 2,75 2,75
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 3 3,25 3,5 - 3,75 - 100 - 3 3,25 3,5 - 3,75
Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2,75 3 3 3,25 3,25 10.000 1.000 - 2,75 3 3 3,25 3,25
CEC Bank - 200 0 la scad. PF; 0,5 min 5 eur PJ 0,15 2,25 2,9 2,9 3,19 3,19 3.000 0,15 2 2,25 2,25 2,5 2,5
RIB Bank 0 300 - 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75 0 1.000 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75
ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 3,5 3,75 4 4 4,25 100 1.000 0,1 3,5 3,75 4 4 4,25
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 4,25% pentru: 2L, 5L, 7L, 10L; ZIUA TA 5% pentru 12L [i contul economii DEMETRA dobånzi pe tran[e pån` la 3,25%
Millennium Bank - 200 cf. list` 3 3 4 3 3 3 - 200** 0,25 2,25 2,75 2,75 2,75 2,75
* Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions; ** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000- alt` maturitate
Volksbank Romania 0 0 1 2,511* 2,75 2,85 2,95 2,05 3 0 0 0,1 2,75 2,85 2,95 2,05 3
Bank of Cyprus 250* >250 0 2* 3,25 3,55 3,4 - 2,75 250 >250 0,1 3,25 3,55 3,4 - 2,75
Garanti Bank 200 0 0,25 3 3,25 3,35 - 3,40 200 0,25 2,5 2,75 3 - 3
Carpatica 10.000 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 2,8 3,5 4 4 3,75 4 0 5.000 0 3 3,25 3,25 3,25 3,5
Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,1 3,25 3,5 3,5 3,75 3,75 – – 0,1 3,25 3,5 3,5 3,75 3,75
Bank Leumi Rom. 1.000 1.000 0 0,5 pf, 0.5 pj 6 6,5 6,75 6,75 - 7 0 6,5 6,75 6,75 - 7
* detalii la banc`
Promo]ie: Depozitul Zefir - dobånd` fix`: 7% la lei [i 3,25% la EUR pentru un termen de 2 luni;
BCR 100 200 4 0,5 0,25 6,25 6,74 6,5 6,6 6,7 0,1 5,5 6,25 6,5 6,5 6,5
Certificate de depozit la termen: 3 luni - 6%; 6 luni - 6,1%; 12 luni- 6,2%
BRD Depozitul 1.000 Depozitul 10.000
1.000 10.000 - - - 6 6,25 6,5 - 6,5 - 5 5,25 5,5 - 5,5
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 5,5% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON
Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 6,25% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic).
Bancpost 5.000 20.000 0 0,5 0 5 5 5 - 5 0 5 5 5 - 5
500 - 0 0,5 0 - - 7,5 - 7,13 - - - - - -
Raiffeisen 4.000 IMM - 50.000 0,5 0,1 6,1 6,4 6,7 - 6,8 0,25 4,7 4,9 5,1 - 5,3
Bank 40.000- IMM - 150.000 0,5 0,1 6,25 6,6 6,8 - 7 - 4,9 5 5,3 - 5,5
UniCredit }iriac Bank 500* 10.000 0 0,5** 0,1 6 6,5 6,5 6,75 7,25 0,1 5 5,5 5,75 6,25 6,25
* minimum 1.00 lei pentru depozitele promo]ionale la 2/4/7 luni; ** 0% \n ziua scaden]ei depozitului, la oricare din sucursalele UniCredit }iriac Bank
Libra Bank - - 0 pf / 20 pj 0 4,5* 5 5,25 5,5 5,75 6 0,1 5 5,25 5,5 5,75 6
Romåneasc` 500 1.000 1 fiz 0% 0,3 7,6 7,8 7,5 7,5 7,25 0,3 7,6 7,8 7,5 7,5 7,25
Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0 6,5 6,75 6,75 7 7 0 5,75 6 6 6,25 6,25
10 jurid. 0,55 jurid
OTP Bank 100-4.999 =25.000 0 0-scaden]` 0,25% (>=500) 6,4 5,9; 7,25* 5,35 5,2 5 5 5,1 5 4,75 4,65
CEC Bank 300 5.000 0 PF 0 la scaden]` PF 0,15 6 7,25 7,25 7,54 7,54 0,15 5,5 5,75 5,75 6 6
15 PJ 0,5 min 2 lei PJ
Alpha Bank - - - 0 0 6,5 7 7 7 7 0 5,75 6 6 6 6
Certificate de depozit cu cupoane (pf): 1 lun` -7%; 3 luni - 7,25%; 6 luni - 7,25%; 9 luni - 7%; 12 luni - 7%
RBS Bank Romånia 1.500 25.000 - - 1 6,75 6,75 6,5 - 6,5 - 4 4,6 4,6 4,6 4,6
ING 1.000 10.000 - - 4* 6,5 7 - - 7 0,1 8 8,5 - - 7,5
* pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 100.000 de lei: 0,5%
Banca Italo Romena - - - - 0 4,5 5 5,25 5,25 5,25 - 4,5 5 5,25 5,25 5,25
Depozite la termen din fonduri noi - - - - 5,25 5,5 5,8 5,8 5,8 - 5,25 5,5 5,8 5,8 5,8
Certificate de depozit - 5,5 5,8 5,8 5,8 - - 5,5 5,8 5,8 5,8
Piraeus Bank 5.000 5.000 - - 0,1 8,5 8,35 8,25 - 8,15 0,1 8,5 8,35 8,25 - 8,15
Intesa Sanpaolo 1.000 5.000 5 pf/10 pj 0,4 pf/0,6 pj 0,1 6,5 7 7 7 6,75 0,1 6,5 7 7 7 6,75
Romania
Credit Europe Bank 300 2.000 - - - 7 7,25 7,25 7 6,75 - 7 7,25 7,25 7 6,75
RIB Bank 300 1.000 3 pf / 30 pj - 0,1 7,1 7,1 6,6 6,5 6,5 0,1 7,1 7,1 6,6 6,5 6,5
Millennium Bank 500 500*** cf. list` n. a. 7 7 8,5 6,75 6,5 6,5 0,25* 7,25* 7,5* 7,25* 7* 7*
*** \ntreprinz`tori 500; companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt 2 s`pt., 3.000- alt` maturitate; * \ntreprinz`tori, ** companii 0,25** 7,25** 7,5** 7,25** - 7**
ProCredit Bank 500 500 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - 6,75 7,25 7,5 - 7,75 - 6,75 7,25 7,5 - 7,75
Volksbank Romania 0 0 3,5 0 5,13* 7 7,25 7,5 5,75 7,25 0,1 7 7,25 7,5 5,75 7,25
Bank of Cyprus 500* >2.000 - 0 5* 7,8** 7,65 7,5 - 6,75 0,25 7,80** 7,65 7,5 - 6,75
ATE Bank Romånia 100 1.000 5 (pf); 20 (pj) 0,5 0,15 7,5 7,75 7,75 7,75 7,5 0,15 7,5 7,75 7,75 7,75 7,5
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 8,25% pentru: 2L, 5L, 7L, 10L; ZIUA TA 8% pentru 12L [i contul economii DEMETRA dobånzi pe tran[e pån` la 6%
Garanti Bank 200 200 0 0,25 7,5 7,75 7,5 - 7,4 0,25 7,25 7,25 7 – 7
Carpatica vedere: 50.000; termen: 50-200 vedere: 100; termen: 200-5.000 franco - p.f.; 20 - p.j. 0,4 pf; 0,5 pj 7 7,25 8,5 7,5 7,5 7,5 0 7,25 8,5 7,25 7 7
Marfin Bank Romånia – – 10 euro - p.j. 0≥1 lun` - p.f. 0,20 7,5 7,75 7,5 7,25 7,25 0,2 7,5 7,75 7,5 7,25 7,25
USD
EUR
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
DOBÅNZI
Dobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice
Finan]ele au de
rambursat sau de
rostogolit obliga]iuni \n
euro de 1,4 mld. euro.
Pr`bu[ire de peste 90% a cå[tigului
Evolu]ia profitului trimestrial net al BCR (mil. lei)
B`ncile [i-au redus
pierderile \n trim. III la
55 de milioane de euro
LIVIU CHIRU
B~NCILE locale au \nregistrat \n
trimestrul al treilea o pierdere
cumulat` de 55 de milioane de euro,
considerabil mai mic` decåt cea din tri -
mestrul al doilea, cånd conta bilizaser`
un minus de circa 150 de milioane de
euro.
„Dintre b`ncile mari, majoritatea
s-au men]inut pe profit, iar rezultatele
cu plus tota li -
zeaz` un cå[tig
de 1,3 mi liarde
lei. Restul b`n -
cilor au cumu -
lat pierderi de
1,77 miliarde
lei.
Problema
prin cipal` r` -
måne, ca [i på -
n` acum, cre[terea provizioanelor \n
tot sistemul“, a declarat Nicolae Cin -
tez`, directorul Direc]iei Supra -
veghere din BNR, citat de Mediafax.
Pierderile la nivelul sistemului
bancar au urcat astfel cu 240,5 mi -
lioane lei \n trimestrul al treilea [i au
ajuns la 474 milioane lei (110 milioane
euro) la sfår[itul lunii septembrie.
La jum`tatea anului BNR calcu -
lase o pierdere de 234 de milioane de
lei (55 mil. euro) pentru b`ncile locale,
dup` ce pe primele trei luni se
\nregistrase un profit de circa 100 de
milioane de euro.
Rezultatele sunt calculate conform
standardelor romåne[ti de contabilitate
(RAS), care prev`d un tratament mai
dur al creditelor care \nregistreaz`
restan]e la plata ratelor decåt stan -
dardele interna]ionale de raportare
financiar` (IFRS).
Astfel, \n conta bilitatea local` un
credit cu restan]e mai vechi de 90 de
zile trebuie provi zio nat integral, iar
banca poate deduce doar 25% din
valoarea garan]iilor de]inute. Bancherii
au cerut constant adop tarea IFRS
pentru calculul provi zioa nelor [i pe
plan local, pentru c` rezultatele cal cu -
late \n RAS di -
fer` semnificativ
de ce le ra portate
c`tre ac ]ionarii
str` ini. BNR nu
a agreat \ns`
aceast` variant`,
astfel c` adop -
tarea IFRS a r` -
mas programat`
pentru 2012.
La sfår[itul lunii august, creditele
\ncadrate ca „pierdere“ totalizau 32,3
mld. lei (7,5 mld. euro), repre zen tånd
15,8% din totalul finan]`rilor acordate
de b`nci, potrivit celor mai recente
date ale BNR. |n aceste condi]ii,
volumul provizioanelor con sti tuite de
b`nci a urcat la 22 mld. lei \n august
(5,2 mld. euro), \n cre[tere cu 40% fa]`
de \nceputul anului.
Anul trecut, sistemul bancar a
\nregistrat un profit net de 815 mi -
lioane lei (200 de milioane euro), \n
condi]iile \n care 22 de institu]ii de
credit au \ncheiat exerci]iul financiar
pe plus, iar 20 de b`nci au raportat
pierderi, potrivit datelor centralizate
de BNR.
au \nsumat pierderile
sistemului bancar la 9
luni, multe b`nci mijlocii
[i mici fiind pe minus.
110
mil. €
276,5
92,7
172,2
243
245,5
6
T3
2010
T2
2010
T1
2010
T4
2009
T3
2009
T2
2009
T1
2009
{eful BCR a[teapt` noi presiuni
pe IMM-uri [i firme mai mari
Num`rul angaja]ilor a crescut cu
146 \n ultimul an, pån` la 9.185.
Activele
BCR au
ajuns la 65,6
mld. lei (15,3
mld. euro),
nivel u[or mai
mic decåt la
jum`tatea anului
DESEN: Romeo R`ileanu
SURSA: BCR
330,3
Dominic
Bruynseels,
CEO al
BCR

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
P
R~ZVAN VOICAN
ierderile de sute de milioane de
euro pe care b`ncile le-ar avea
de suferit ca urmare a aplic`rii
Ordonan]ei 50 privind creditele
de retail constituie o exagerare
[i nu se pune problema ca vreuna dintre
B+NCI - ASIGUR+RI
Vl`descu: Ordonan]a 50 \[i produce deja
efectele [i n-am v`zut nicio banc` plecånd
Semnatar al ordonan]ei, fostul ministru de finan]e spune c` s-a ajuns la o confruntare
„natural`“ \ntre interesul clien]ilor pentru un cost mai mic [i cel al b`ncilor pentru
profit, iar pozi]iile se vor regla treptat.
institu]iile de credit s` plece din Romånia
din cauza acestui act normativ, afirm` Sebastian
Vl`descu, ministru al finan]elor pån` \n
septembrie.
„Am semnat aceast` ordonan]` ca mi -
nistru [i sunt de acord cu regulile pe care le
stabile[te. Cred c` se exagereaz` atunci cånd
se invoc` pierderi majore pentru b`nci,
ordonan]a func]ioneaz` deja de cåteva luni
[i n-am v`zut pe nimeni plecånd din aceast`
cauz`. Nici nu cred c` se va \ntåmpla a[a
ceva“, a declarat Vl`descu pentru ZF.
Fostul oficial guvernamental se bucur`
de respect \n mediile bancare [i are numeroase
contacte \n domeniu.
El crede c` actualele tensiuni dintre
bancheri [i clien]ii lor nu reprezint` decåt o
confruntare „natural`“ \ntre interesele celor
dou` p`r]i. „Este o b`t`lie natural` \ntre
furnizori [i clien]i vizavi de nivelul costurilor
suportate de client, pe de-o parte, [i profitul
furnizorilor, de cealalt` parte, iar lucrurile se
vor regla treptat. Cert este c` sistemul
bancar trebuie s` fie mult mai transparent
decåt este acum.“
B`ncilor nu le-ar strica [i pu]in`
voca]ie educativ`
Vl`descu respinge abord`rile din tab`ra
bancherilor de genul „omul a semnat un
contract, trebuia s` deschid` ochii [i s` aib`
grij` ce semneaz`“.
„Eu cred c` omul acela are dreptul la
just` informare, iar dac` aceasta presupune
[i ceva just` educare, cred c` s-ar cuveni s`
fie f`cut` tot de c`tre b`nci.“
De regul`, \ntr-o astfel de dezbatere
bancherii se ap`r` sus]inånd c` le-au spus
clien]ilor ce presupune angajarea la un
credit, \ns` Vl`descu afirm` c` totu[i s-a
profitat de un anumit nivel de lips` de
educa]ie financiar` [i ignoran]`.
„Da, le-au spus, dar ei [tiau foarte bine
cui \i spun [i de multe ori s-a profitat de
graba clien]ilor de a lua un credit [i de o
anumit` naivitate. Sigur nu stric` un pic de
Guvernul nu a reac]ionat
oficial la reclama]iile
b`ncilor [i ale BNR privind
efectele ordonan]ei,
dezbaterea din Parlament
avansånd lent \n comisiile
de la Camera Deputa]ilor.
voca]ie educativ` din partea b`ncilor vizavi
de clien]i. Pentru stabilitatea viitoare a
b`ncilor, cred c` este mai bine s` aib` clien]i
informa]i [i nu clien]i dispera]i [i ignoran]i.“
Cåt prive[te eliminarea comisionului de
rambursare anticipat` - unul dintre pilonii
importan]i ai ordonan]ei [i necontestat de
bancheri \n compara]ie cu scandalul privind
formula de calcul al dobånzilor - Vl`descu o
consider` „absolut corect`“ pentru c` va
stimula competi]ia pe pia]` din moment ce
clientul va avea libertatea s` se mute de la o
banc` la alta pentru a putea beneficia de cele
mai bune condi]ii oferite.
Dincolo de deschiderea unei pie]e a refinan]`rilor
de credite, modul \n care autorit`]ile
au prezentat Ordonan]a 50 a indus la
nivelul publicului percep]ia c` dobånzile la
toate creditele vor fi diminuate. |n acela[i
timp, a \ncurajat reclamarea abuzurilor
contractuale la Protec]ia Consumatorilor.
Cert este c` BCR, cea mai mare banc`, a
ajuns la proces cu un grup de reclaman]i, iar
Volksbank [i Raiffeisen ar putea fi confruntate
cu aceea[i situa]ie.
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/banci-si-asigurari
Cele mai vulnerabile sunt b`ncile care
au folosit a[a-numite rate interne de referin]`
ca baz` de calcul pentru pre]ul creditelor.
Teoretic, acele rate puteau absorbi
eventuale fluctua]ii ale elementelor de cost
provocate fie de tensiuni externe, fie de
episoade de criz` intern` precum cel din
toamna lui 2008. Nu to]i bancherii recunosc
\ns` c` de regul` evolu]ia acelor rate
reflecta mai degrab` cre[teri de costuri, nu
[i sc`derile EURIBOR, de exemplu.
De asemenea, exist` pe pia]` b`nci
care de mai mul]i ani au inclus \n
oferte credite cu dobånda legat`
direct la EURIBOR plus o marj`
[i care sunt acum ferite de scandalul
rescrierii formulelor de calcul.
Pentru celelalte, preocuparea ac -
tual` este s` invoce cåt mai multe elemente
de cost care s` justifice acumularea unor
marje de dobånd` care ajung [i la 9 puncte
Sebastian Vl`descu
fost ministru al finan]elor
Cred c` se exagereaz` atunci cånd se invoc` pierderi majore
pentru b`nci, ordonan]a func]ioneaz` deja de cåteva luni [i n-am
v`zut pe nimeni plecånd din aceast` cauz`. Nici nu cred c` se va
\ntåmpla a[a ceva.
procentuale peste EURIBOR pentru credite
\n sold.
Costurile administrative incluse cu
prisosin]` \n costul creditelor sunt considerate
un segment „intangibil“, despre a c`rui
ajustare bancherii nu vor s` vorbeasc`,
preferånd s` invoce costul riscului de ]ar` [i
cre[terea costului cu riscul, care ajunge s` fie
suportat [i de clien]ii buni-platnici.
La nivel institu]ional, principalul sus -
]in`tor al pozi]iei b`ncilor r`måne FMI,
dup` ce Banca Na]ional` a \ncetat s` mai
vorbeasc` despre pierderile ipotetice pe care
le-ar suferi sistemul bancar, a[teptånd forma
final` a legii ce va fi adoptat` de Parlament.
Acolo discu]iile se prelungesc la Camera
Deputa]ilor.
razvan.voican@zf.ro
DESEN: Romeo R`ileanu
{tiri ZF
BCE: |n UE se confirm` tendin]a de abandonare
a supravegherii financiare sectoriale
7
Modelul de supraveghere sectorial` a pie]elor financiare mai
este prezent numai \n [ase ]`ri din UE - Grecia, Spania, Cipru,
Lituania, Slovenia [i Romånia - [i cu unele nuan]e [i \n
Portugalia, iar tendin]a de trecere la formule consolidate este
confirmat`, potrivit unui studiu al B`ncii Centrale Europene
(BCE). Bulgaria are un supraveghetor unic pentru asigur`ri [i
pia]a de capital, \n timp ce Luxemburg are un supraveghetor
pentru b`nci [i pia]a de capital [i altul pentru asigur`ri.
Grecia se preg`te[te s` treac` la supravegherea consolidat`
a b`ncilor [i a asigur`torilor. Dominant la nivelul UE este
modelul unei singure autorit`]i de supraveghere - banc`
central` sau o entitate din afara acesteia, fiind folosit de 15
]`ri membre: Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania,
Ungaria, Irlanda, Letonia, Malta, Austria, Polonia, Slovacia,
Finlanda, Suedia [i Marea Britanie, iar recent s-a ad`ugat
Finlanda. Pe de alt` parte, ]`ri care aplic` acest sistem \ncep
s` se gåndeasc` la o variant` cu doi supraveghetori - Belgia,
Marea Britanie [i, posibil, Germania. Fran]a are deja un
asemenea model, iar Olanda [i Italia inten]ioneaz` s`-l
adopte. BCE concluzioneaz` c` nu exist` un model optim,
diferen]ele \ntre ]`ri fiind semnificative inclusiv din cauze
istorice, structuri politice [i culturale. R`zvan Voican
Clien]ii BCR \[i fac asocia]ie, ca s` \[i apere mai bine
interesele
Clien]ii BCR \nregistra]i \n grupul constituit pe yahoo! dup`
aplicarea Ordonan]ei 50 inten]ioneaz` s` bun` bazele unei
asocia]ii cu statut juridic, care s` le reprezinte interesele \n
raport cu ter]ii. „Prin asocia]ie putem lupta mult mai u[or
\mpotriva nedrept`]ilor b`ncilor“, potrivit anun]ului trimis
membrilor grupului. Aceasta ar fi prima asocia]ie a clien]ilor
din zona serviciilor financiare constituit` pe plan local [i ar
putea fi o contrapondere \n fa]a asocia]iilor juc`torilor din
domeniu. Spre exemplu, bancherii au o organiza]ie
profesional` - Asocia]ia Romån` a B`ncilor, care are rol de
lobby pentru a reprezenta interesele industriei. Pe pie]ele
mature, dar chiar [i \n economiile emergente, cum este
Polonia, organiza]iile clien]ilor au un rol important \n
consilierea consumatorilor de servicii financiare sau chiar \n
medierea conflictelor cu b`ncile, la nivel individual.
Liviu Chiru
BT vede o cre[tere de 20-30% a cererii de credite
pentru medici la anul
Divizia pentru Medici a B`ncii Transilvania (BT) estimeaz` c`
va acorda anul viitor credite pentru sectorul medical \n
cre[tere cu 20-30% fa]` de nivelul estimat pentru 2010, de
aproximativ 36 milioane euro, a declarat directorul Andrei
Baican. „Creditele acordate pentru sectorul medical au
crescut \n primele trei trimestre cu 20% fa]` de perioada
perioada similar` a anului trecut. Vrem s` cre[tem \n
continuare cu un procent similar [i \n 2011.“
|n opinia lui, cre[terea va fi determinat` printre altele de
subfinan]area sistemului public de s`n`tate, care \i determin`
pe pacien]i s` caute unit`]ile medicale private. „Aceast`
cre[tere pe care o estim`m este determinat` de faptul c`
avem o echip` care abordeaz` direct persoanele din domeniu
[i le ofer` produse specifice. De asemenea, al]i factori de
influen]` sunt slaba finan]are a sistemului public de s`n`tate,
care \i determin` pe medici s` se \ndrepte c`tre investi]iile
private [i s` \[i fac` propriul cabinet, dar [i investi]iile reduse
realizate pån` acum \n domeniu“, a explicat Baican.
Alice Gheorghe, Mediafax
PUBLICITATE
PUBLICITATE

8
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
PUBLICITATE
Deloitte se a[teapt` la „mariaje de convenien]`“ \n industria alimentar`
FOTO: Mihai D`sc`lescu
H
IOANA DAVID
ein van Dam, partner in charge financial
advisory Balkan Region al Deloitte, este
de p`rere c` de anul viitor pia]a de
fuziuni [i achizi]ii (M&A) va \ncepe s`
creasc`, pentru c` vor ajunge la finalizare
tranzac]iile la care consultan]ii lucreaz` \n prezent.
„Pia]a de M&A este \ns` la un punct de cotitur`,
dup` ce \n ultimul trimestru a consemnat o \mbun`t`]ire,
dar m` a[tept s` \nceap` s` creasc` din nou anul viitor.
|n Romånia, activitatea de M&A a fost influen]at` de
investi]iile str`ine directe. Sl`biciunile macroeconomice
din \ntreaga lume au influen]at \n mod clar investitorii
tradi]ionali din Romånia, astfel c` activitatea de M&A a
\ncetinit \n to]i ace[ti ani“, a spus Hein van Dam \ntr-un
interviu acordat Ziarului Financiar.
Conform unei analize recente a ZF, pia]a de M&A
a dat unele semne de revigorare \n ultimele luni ale
anului, zece tranzac]ii \n valoare total` de peste 140 mil.
euro fiind semnate, dintre care trei \ntr-o singur` zi,
HEIN VAN DAM, partner in charge financial advisory
Balkan Region al Deloitte: Sectorul de energie r`måne
foarte atractiv. Vom continua s` vedem investi]ii \n
energie verde.
prima dat` de la \nceputul crizei cånd se concentreaz`
atåtea tranzac]ii \ntr-o perioad` scurt` de timp.
„Europa Central` [i \n special Romånia a fost pån`
acum o pia]` a vånz`torilor, \ns` cånd oamenii reali -
zeaz` c` nu va exista o revenire puternic` [i c` multiplii
de evaluare nu vor mai cre[te a[a cum se \n tåmpla \n
trecut, sunt pu[i \n situa]ia de a-[i reevalua business
planul [i de a \n]elege ce vor s` fac` \n continuare cu
afacerea“. El a ad`ugat c` deal-urile au devenit com -
plexe acum dep`[indu-se „faza eu te cump`r pe tine, tu
m` cumperi pe mine“.
|n ultima perioad`, unul dintre domeniile care s-au
remarcat pe pia]a de fuziuni [i achizi]ii este cel al
serviciilor medicale private. Mai multe tranzac]ii au fost
\ncheiate, iar \n continuare se a[teapt` c` juc`torii s`
continue s` cumpere.
„Unele dintre aceste sectoare, asa-numitele sectoare
«defensive», sunt \n continuare «fierbin]i». Dac` ar fi s`
ne uit`m la multiplii din zona de servicii medicale
private, spre exemplu, nici nu s-ar zice c` am avut o criz`.
Sectorul medical privat va r`måne „fierbinte“ mult timp
de acum \ncolo, \ns` r`måne de v`zut ce vor face \n
continuare autorit`]ile de reglementare pentru a
\ncuraja astfel de ini]iative“, a mai spus Hein van Dam.
Un alt domeniu efervescent a r`mas [i cel al
energiei, unde pe lång` investi]iile de miliarde de euro
anun]ate, au existat [i parteneriate \ntre dezvoltatori
Cine st` \n spatele
tranzac]iilor
Pe pia]a de consultan]` pentru fuziuni [i achizi]ii
competitorii Deloitte sunt celelalte divizii locale de
consultan]` \n fuziuni [i achizi]ii ale firmelor de
consultan]` BIG 4 (PwC, E&Y, KPMG), diviziile de
investment banking ale unor b`nci ca Raiffeisen, ING
sau UniCredit, precum [i alte firme de advisory \n
fuziuni [i achizi]ii create de fo[ti bancheri sau
consultan]i cum sunt Capital Partners (Doru
Lion`chescu), BAC Investment (fondat` de Matei
P`un) sau Altria Capital (Marian Tescaru).
locali [i gigan]i interna]ionali. „Sectorul de energie
r`måne foarte atractiv. Vom continua s` vedem investi]ii
\n energie verde. Vom vedea mai mult` activitate \n ju -
rul investitorilor strategici care \[i echilibreaz` porto -
foliul de active. S-ar putea s` vedem c` unii juc`tori vor
renun]a la active din Europa Central` [i de Est [i din
Romånia. Nu m` refer la o retragere complet`, ci doar
pe anumite segmente“.
Pe lista domeniilor \n care vom avea tranzac]ii, el a
mai trecut sectorul de food & beverage, serviciile
financiare, IT-ul, zona de produc]ie, dar [i media. „Un
alt sector \n care m` a[tept s` existe tranzac]ii este cel de
food & beverage, unde costul distribu]iei este foarte
mare, iar competi]ia se transfer` din ce \n ce mai mult la
nivelul brandurilor. Cred c` vor fi multe mariaje de con -
ve nien]` pe aceast` pia]`. Apetitul pentru a chel tui a
sc`zut dramatic \n Romånia, ceea ce influen]eaz` veni -
turile \n media. A[ fi suprins s` nu avem dou`-trei dealuri
\n media“.
Primele semne ale unor astfel de „mariaje“ au
ap`rut deja \n industria alimentar` unde filiala local` a
grupului Campofrio a fuzionat cu produc`torul local
Caroli, controlat de familia El Solh, sau produc`torul de
lactate Rar`ul a fost cump`rat de Albalact, cel mai mare
produc`tor de lactate de]inut de un antreprenor romån.
|n anii „buni“, pia]a de M&A s`rea de 5 mld. euro,
iar pentru 2010 prognozele sunt de 1 mld. euro. Pia]a a
c`zut dramatic \n 2009, tr`gånd dup` ea [i businessul
consultan]ilor .
„Europa Central` [i de Est [i \n special Romånia
este defazat` comparativ cu restul lumii, iar acest lucru
se observ` cel mai bine la o analiz` a companiilor din
Vest care s-au stabilizat. Romånia este \nc` \n recesiune
[i este pu]in probabil s` dep`[easc` aceast` situa]ie mai
devreme de anul viitor. Mul]i \ncep s` realizeze c` vom
avea un alt fel de ajustare. Nu ne mai uit`m la o revenire
\n form` de V“.
PUBLICITATE

ANDREEA NEFERU
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
L
ucr`rile la Autostrada Bucure[ti-Pite[ti,
denumit` [i A1, au \nceput \n 1967 [i au fost
finalizate \n 1972. Cu alte cuvinte, cu
tehnologia din anii ’70 \n decurs de cinci ani a
fost finalizat` o Autostrad` de 106 kilometri.
Americanii de la Bechtel tocmai au „aniversat“ [ase ani
de cånd au \nceput s`p`turile la autostrada Transilvania,
dar se pot „l`uda“ cu doar 42 de kilometri finaliza]i [i alte
tronsoane \n lucru.
Este adev`rat: relieful autostr`zii Transilvania este
diferit, iar americanii depind [i de ritmul \n care
autorit`]ile elibereaz` sumele necesare construc]iei.
Revenind la autostrada spre Pite[ti, de[i nu este cel
mai circulat drum din Romånia (titlul revenindu-i
Drumului Na]ional 1 - por]iunea Bucure[ti-Ploie[ti),
repara]iile parc` nu se mai termin` niciodat`.
Fiind intens circulat` de autocamioane, pe banda unu
a autostr`zii s-au format „[an]uri“ care \ngreuneaz` circu -
la]ia. Nimic nu pare s` arate a autostrad` european`, iar
reprezentan]ii firmelor de transport sus]in c` pån` la
urm` aceasta este situa]ia \ntregii infrastructuri rutiere din
Romånia [i c` A1 nu este cu nimic mai diferit` din acest
punct de vedere.
„Por]iunea de autostrad` dintre kilometri 23-46,
pentru care am efectuat lucr`ri de repara]ii al`turi de
firmele Euroconstruct Trading ’98 [i Search Corporation,
este corect executat`. Personal nu pot comenta cu privire
la calitatea acestei autostr`zi, decåt \n ceea ce prive[te
tronsonul pentru care am lucrat, pentru c` \n rest nu circul
c`tre Pite[ti. Nu am de ce“, spune omul de afaceri Costel
C`[uneanu, ac]ionar al firmei PA&CO Interna]ional [i
considerat unul dintre „regii asfaltului“ din Romånia.
C`[uneanu a cå[tigat, al`turi de Euroconstruct
Trading ’98 [i Search Corporation, un contract de 30 de
milioane de euro pentru reabilitarea por]iunii dintre
kilometri 23 [i 46 de pe A1, contract \ncheiat \n 2006.
Omul de afaceri b`c`uan a intrat \n aten]ia presei [i ca
urmare a colec]iei de ma[ini pe care o de]ine, printre care
[i un Bugatti Veyron, cu un pre] de aproximativ un milion
de euro [i care poate atinge viteze de 400 de kilometri pe
or`, dar nu [i \n Romånia.
„Toat` lumea a f`cut caz pe tema ma[inilor pe care le
de]in. Consider c` \n Romånia se poate circula [i cu
ma[ini mai bune dac` nu dep`[e[ti limitele de vitez`. Nu
mi-am cump`rat ma[ini scumpe pentru c` vreau s` alerg
pe autostr`zi, ci pentru c` sunt colec]ionar“, mai spune
C`[uneanu. Acesta ar fi ultimul contract important de
reabilitare, potrivit reprezentan]ilor Companiei
Na]ionale de Autostr`zi [i Drumuri Na]ionale din
Romånia (CNADNR), care prin directorul general, Liviu
Costache, precizeaz` c` \n prezent, pe autostrada A1 nu
se execut` lucr`ri de reabilitare. Sunt desf`[urate \ns`
lucr`ri de \ntre]inere periodic`“.
Care este diferen]a \ntre „reabilitare“ [i „\ntre]inere
periodic`“ nu [tim exact. Cert este c` de circa dou` luni
traficul este restric]ionat la kilometrul 28 al autostr`zii, pe
tronsonul reabilitat de PA&CO, Euroconstruct [i Search
Corporation, unde pentru o por]iune de cåteva sute de
metri se circul` pe o singur` band` cu restric]ie de vitez`
de 80 de kilometri pe or`.
„La kilometrul 28 sunt lucr`ri de reabilitare a unui
pod, dar cu mic` aten]ie nu sunt probleme de circula]ie.
Lucr`rile au \nceput cam \n urm` cu 60 de zile, dar se
preconizeaz` c` vor fi finalizate pån` la 1 noiembrie“,
spun reprezentan]ii Info Trafic.
6.000 de camioane pe A1
|n fiecare zi pe A1 circul` \ntre 15.000 [i 30.000 de
vehicule, potrivit datelor furnizate de CNADNR. Pån` la
kilometrul 30, num`rul vehiculelor poate dep`[i 30.000 \n
24 de ore, datorit` faptului c` \n prima por]iune a
autostr`zii spre Pite[ti sunt concentrate aproximativ 80%
din spa]iile logistice moderne din Bucure[ti, respectiv
circa 800.000 de metri p`tra]i.
Majoritatea vehiculelor care circul` pe A1 sunt
autoturisme, microbuze [i camionete, \ns` \ntre 1.400 [i
aproape 6.000 de autocamioane tranziteaz` zilnic A1, \n
func]ie de fiecare tronson al autostr`zii.
Marii transportatori de pe pia]a local` s-au obi[nuit
deja cu infrastructura romåneasc`, astfel c` nu mai sunt
de loc surprin[i de faptul c` A1 nu este pe m`sura auto -
str`zilor europene. „|ntr-adev`r, exist` por]iuni \n lucru,
de teriorate, dar nu a[ spune c` e chiar un chin s` circuli pe
A1. Aceasta este infrastructura cu care ne-am obi[nuit \n
Romånia. Nu A1 este problema num`rul unu, ci \ntreaga
infrastructur` din ]ara noastr`, care \n primul rånd este
insuficient`. |n medie, pe autostrada Bucure[ti-Pite[ti cir -
cul` zilnic 10-20 de camioane ale companiei International
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Studiu de caz: Cea mai veche autostrad` din Romånia,
Bucure[ti-Pite[ti, o poveste cu „[an]uri“ [i „cratere“
Prima autostrad` din Romånia [i principala rut` care leag` Bucure[tiul de vestul Europei pare a avea \n permanen]` nevoie de reabilitare. La fiecare cåteva luni
traficul trebuie restric]ionat pe anumite por]iuni ca urmare a vreunei gropi sau a „[an]urilor“ s`pate de camioane pe banda 1, scrie revista Business Construct.
Cum v`d situa]ia asta autorit`]ile, drumarii [i [oferii?
Laz`r“, a declarat Dana Midvichi, director de vånz`ri \n
cadrul transportatorului International Laz`r.
Sediul firmei de transport se afl` \n localitatea Bascov
din jude]ul Arge[, la cap`tul dinspre Pite[ti al autostr`zii,
unde aceasta pare „dintr-un alt film“. Este vorba de tron -
so nul care ocole[te Pite[tiul prin partea de est [i care are
o lungime de 15 km, por]iune dat` \n folosin]` \n noiem -
brie 2007. Ulterior, \n zona Bascov din Pite[ti a fost cons -
truit [i un pasaj subteran cu o band` pe sens, prin care
autostrada este legat` astfel de DN7, c`tre Råmnicu-
Vålcea. Pentru construc]ia variantei de ocolire a
municipiului Pite[ti a fost semnat la 27 aprilie 2004 un
contract cu consor]iul format din firmele Astaldi [i
Italstrade, \n valoare de 66,7 milioane de euro, cu o durat`
de execu]ie de 36 de luni (2004-2007), potrivit
reprezentan]ilor CNADNR.
{oferii care str`bat zi de zi autostrada Bucure[ti-
Pite[ti confirm` faptul c` cei 15 kilometri dinspre Pite[ti
sunt construi]i la standarde europene [i adaug` c` [i pe
autostrada spre Constan]a se circul` \n condi]ii mult mai
bune decåt pe A1.
„Este extrem de abrupt` trecerea de la varianta
ocolitoare a Pite[tiului, unde ai senza]ia c` e[ti \n
Occident dac` analiz`m calitatea asfaltului la A1 \n sine.
|ncerc \ntotdeauna s` merg cu viteza maxim` legal`, dar
oricum niciodat` nu o pot atinge pentru c` mi-este fric` s`
nu nimeresc \ntr-o groap` [i, \n cel mai bun caz, doar s`
r`mån cu camionul pe loc. Sunt mai mul]umit de A2 \n
privin]a aceasta, pentru c` m`car pån` acum nu am avut
nicio problem`, am circulat f`r` team`“, spune Marcel,
[ofer pentru o firm` de construc]ii din Craiova.
Cine a mai reabilitat A1
Povestea autostr`zii Bucure[ti-Pite[ti de dup`
Revolu]ie \ncepe abia \n a doua jum`tate a deceniului
trecut. |n 1996 a fost semnat un acord de \mprumut \ntre
Banca European` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare
(BERD) [i Administra]ia Na]ional` a Drumurilor, \n
valoare de 53,1 milioane de dolari, pentru finan]area
proiectului privind modernizarea [i introducerea tax`rii
pe autostrada Bucure[ti-Pite[ti.
Astfel, cea mai important` reabilitare a autostr`zii
„fanion“ de la acea vreme a Romåniei s-a derulat la
finalul anilor ’90, dar la proiectul de introducere a tax`rii
s-a renun]at ulterior.
|n 1997, consor]iul italian Federici, Astaldi, Todini
(FAT) cå[tiga licita]ia pentru acest proiect, angajåndu-se
s` finalizeze lucr`rile pån` \n lunile iulie-august 1999.
Primul contract, care viza kilometri 10,6 - 51 [i a c`rui
valoare s-a ridicat la 83,7 mld.
lei vechi (8,3 milioane lei noi),
urma s` se concretizeze la 31
iulie 1999, \ns` data de
finalizare a fost \ntårziat`
FOTO: Mediafax Foto
ISTORIA A1A
n 1967-1972 - au fost construi]i primii 106 kilometri ai
autostr`zii Bucure[ti-Pite[ti;
pån` la finalul lui iunie 2000.
De asemenea, cel de-al doilea
contract, cu o valoare de 117,9
mld. lei vechi (11 mil. lei noi), care se referea la kilometri
51,1 - 106,500, a fost finalizat cu o \ntårziere de un an, la
31 august 2000.
Recep]ia la terminarea lucr`rilor s-a f`cut \n a doua
jum`tate a lunii noiembrie 2000, potrivit CNADNR.
Lucr`rile executate de FAT au stårnit \n acea perioad` o
serie de controverse, atåt din cauza \ntårzierilor la
predare, cåt [i din cauza calit`]ii lucr`rilor realizate.
„Lucr`rile de construc]ii-montaj efectuate de FAT
Italia s-au caracterizat printr-o lips` general` a calit`]ii“,
se ar`ta \ntr-un raport al Cur]ii de Conturi a Romåniei.
Ulterior, \n perioada 2002-2004, firmele Albix
Timi[oara [i Cosar Bucure[ti au mai reparat tronsonul
n 1997-2000 - consor]iul italian FAT reabiliteaz` \n
\ntregime A1 cu o „lips` general` a calit`]ii“, potrivit
Cur]ii de Conturi;
n 2002-2004 - firmele Albix Timi[oara [i Cosar
Bucure[ti reabiliteaz` tronsonul dintre kilometri 37 [i
29, pe rela]ia Pite[ti spre Bucure[ti;
n 2004-2007 - Astaldi [i Italstrade construiesc varianta
de ocolire a municipiului Pite[ti, contrat de 66 mil.
euro pentru 15 km de autostrad`;
n 2006 - consor]iul format din PA&CO International,
Euroconstruct Trading 98 [i Search Corporation
reabiliteaz` tronsonul dintre kilometri 23-46;
n 2010 - pe dese por]iuni ale autostr`zii sunt „[an]uri“
s`pate de camioane, iar la kilometrul 28 este o
restric]ie de trafic cauzat` de lucr`rile la un pod.
dintre kilometri 37 [i 29 pe rela]ia dintre Pite[ti [i
Bucure[ti, sumele destinate reabilit`rilor urcånd pån` la
circa 14 milioane de dolari.
Ultimii la autostr`zi
Romånia are \n prezent doar 321,3 kilometri de
autostrad` construi]i, [i asta \n descurs de mai bine de 40
de ani. Pån` \n 2012, ar urma s` mai fie finalizate [i alte
tronsoane, dar cifrele avansate de Ministerul Transpor -
turilor nu mai conving pe nimeni.
|n prezent se afl` \n construc]ie tronsoanele de
autostrad` Cernavod`-Medgidia (19 kilometri) [i Medgi -
dia-Constan]a (32 de kilometri), ce ar urma s` fie fina -
lizate \n 2011, dar [i autostrada Bucure[ti - Ploie[ti sau
por]iuni din autostrada
Transilvania.
Romånia este coda[` \n
Europa Central` [i de Est nu
numai \n ceea ce prive[te nu -
m`rul de kilometri de auto -
strad` construi]i, ci [i \n ceea ce
prive[te calitatea drumurilor,
doar 57% dintre acestea fiind
asfaltate, \n condi]iile \n care \n
Cehia nu exist` niciun
kilometru de drum nepavat, iar
\n Bulgaria, cel mai s`rac stat al
Uniunii Europene, 99% dintre
drumuri sunt asfaltate, potrivit
CIA Factbook.
Chiar [i a[a, la nivelul
anului 2009, \n Europa
Central` [i de Est num`rul
total de kilometri de autostr`zi
nu reprezint` decåt un sfert din
totalul celor din Germania.
Acum, dup` 20 de ani de
capitalism, autostr`zile din
Polonia, Cehia, Ungaria [i
Bulgaria nu dau, puse cap la
cap, decåt circa 3.100 de
kilometri.
La nivel regional, cel mai bine st` Polonia. Cu o
suprafa]` mai mare decåt cea a Romåniei, Polonia are 837
de kilometri de autostrad` [i o re]ea de peste 420.000 de
kilometri de drumuri, dintre care circa 70% asfaltate. La
ace[tia se adaug` al]i 420 de kilometri de autostrad` afla]i
\n construc]ie [i al]i 714,5 kilometri pentru care lucr`rile
au \nceput \n 2010.
Am r`mas [i \n urma Ungariei, Cehiei [i chiar
Bulgariei, ]`ri care de[i sunt mai mici decåt Romånia au
cu cel pu]in 40% mai mul]i kilometri de autostrad`. |n
Ungaria sunt 696 de kilometri, Cehia st` [i mai bine,
avånd \n vedere c` exist` 727 de kilometri de autostrad`,
\n timp ce bulgarii au \n total 459 de kilometri.
9
PUBLICITATE

10
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Coca-Cola va relua extinderea pe noi segmente de pia]`
din 2012, cånd se a[teapt` la revenirea consumului
Intrarea Coca-Cola Romånia pe categorii noi de
produse ar putea fi posibil` dup` revenirea pe
cre[tere a pie]ei de b`uturi nonalcoolice, adic`
din 2012, potrivit noului director al companiei,
Evguenia Stoichkova.
MIHAELA POPESCU
Managerul bulgar vede o
stabilizare a consumului
local anul viitor [i
sus]ine c` decalajele
mari fa]` de media european`
\nc` dau speran]e Romåniei c` va
r`måne \n plutonul celor mai dinamice pie]e
emergene pentru gigantul american.
Stoichkova, fostul Brand Director Still Beverages
(b`uturi necarbonatate) la Coca-Cola
Company pe Europa de Sud-Est, a venit \n Romånia
la jum`tatea lui 2010, dar st` cu ochii pe
pia]a local` de cinci ani - perioad` \n care a
urm`rit evolu]ia tuturor ]`rilor din regiune de
pe pozi]ia de]inut` anterior \n cadrul companiei
americane.
Managerul de 41 de ani coordoneaz` la nivel
local o echip` cu circa 30 de oameni care are
sarcina de a controla tot ce se \ntåmpl` cu brandurile
Coca-Cola pe pia]` [i de a sesiza oportunit`]i
noi de extindere a portofoliului.
Sistemul Coca-Cola pe pia]a local` este format
din Coca-Cola Romånia - care de]ine brandurile
[i concentratele de sucuri - [i partenerul
s`u \mbuteliator, compania greceasc` Coca-
Cola Hellenic care produce, distribuie [i vinde
produsele sub licen]`. |mbuteliatorul este condus
de romånul C`lin Dr`gan.
B`uturile sunt \mbuteliate \n prezent \n trei
fabrici din Ploie[ti, Timi[oara [i Vatra Dornei,
iar toate lans`rile de produse [i campaniile de
marketing sunt coordonate de echipe mixte
alc`tuite din angaja]i ai celor dou` companii din
sistem.
Stoichkova spune c` pe termen scurt pia]a
nu este atractiv` pentru lans`ri de categorii noi
de produse.
„Vedem oportunit`]i de extindere a portofoliului
local pe segmente noi de pia]` \ncepånd
cu 2012, cånd ne a[tept`m la o revenire a consumului
pe un trend ascendent. Anul viitor v`d
o stabilizare a pie]ei de b`uturi nonalcoolice“,
anticipeaz` managerul, care sus]ine c` exist` o
corelare aproape perfect` a pie]ei b`uturilor
nonalcoolice cu economia \n ansamblul s`u.
De altfel, primele dou` rapoarte financiare
trimestriale ale \mbuteliatorului Coca-Cola din
acest an indic` existen]a unei „presiuni pe volumele
de vånz`ri din Romånia“, singurul factor
invocat fiind deteriorarea mediului economic
local. |n cel de-al treilea trimestru \ns`, vånz`rile
Coca-Cola au sc`zut \n Romånia cu mai
pu]in de 10%, iar reprezentan]ii companiei au
spus c` v`d semne de revenire pe pie]ele emergente.
Pe termen lung \ns`, produse foarte populare
\n vestul Europei sau \n Statele Unite, precum
apa \mbog`]it` cu vitamine sau smoothies
(b`uturi din lapte [i fructe - n. red.) se vor impune
[i pe pia]a local`, potrivit managerului
Coca-Cola.
Produc`torul a realizat anul trecut o cifr`
de afaceri de 440 mil. euro, \n sc`dere cu 20%
fa]` de 2008, potrivit datelor de la Ministerul de
Finan]e.
Declinul vånz`rilor \n volum a fost mai
temperat, de 12%, ceea ce s-ar putea explica
prin cre[terea num`rului promo]iilor la brandurile
Coca-Cola \n magazine sau printr-o
majorare mai accentuat` a vånz`rilor de produse
cu un pre] pe litru sub media portofoliului
local.
Exist` o migrare c`tre produse
mai ieftine?
„Anul acesta ne-am majorat cota de pia]`
\n volume \n aproape toate segmentele \n care
suntem prezen]i, printre care b`uturile carbonatate,
apa, ice tea-ul (ceaiul gata preparat - n.
red.) [i energizantele“, sus]ine Stoichkova, care
\ns` nu a vrut s` dea detalii despre cotele de]i -
nute \n prezent.
|mbuteliatorul local al Coca-Cola a inversat
astfel trendul pe pia]a b`uturilor carbonatate,
segment pe care \n 2009 compania a pierdut o
cot` de 2% fa]` de anul anterior, potrivit raportului
financiar al companiei. Au cå[tigat teren
sucurile mai ieftine?
„Nu a[ spune c` exist` o migrare \n mas`
a consumatorilor c`tre produse mai ieftine.
Pentru consumator, cred c` cea mai important`
ecua]ie \n criz` este value-for-money
(raportul calitate-pre] - n. red.), pe ea s-a bazat
strategia noastr` \n acest an. Dac` ai un
brand puternic cu o propunere de pre] atractiv`
pentru consumatorii afecta]i de sc`derea
veniturilor, atunci nu ai cum s` nu cå[tigi“,
afirm` Stoichkova. Compania a investit [i \n
Cele mai mari proiecte
de marketing \n 2010
n lansarea sucurilor de fructe cu pulp`
Cappy Wholefruit, Romånia fiind a treia
pia]` acoperit` de acest produs
n lansarea energizantului „Burn shot“, cu
cåteva s`pt`måni \nainte ca Red Bull, cel
mai mare juc`tor pe pia]a de profil, s`
fac` o mi[care similar` cu „Red Bull
shots“. „Am vrut s` aducem pu]in
«entuziasm» \n consumul de nectaruri [i
juice-uri [i de energizante“, explic`
Evguenia Stoichkova.
n semnarea unui contract pe patru ani cu
FRF (Federa]ia Romån` de Fotbal) pentru
promovarea brandurilor din portofoliul
Coca-Cola
Cifrele Coca-Cola
\n Romånia
440 mil. euro, vånz`rile \nregistrate de
\mbuteliatorul local \n 2009
49%, cota de pia]` de anul trecut pe
segmentul sucurilor carbonatate
-12%, declinul volumelor våndute de
companie \n 2009 fa]` de anul anterior
2.000, num`rul de angaja]i ai
produc`torului
12, num`rul de centre de distribu]ie
de]inute de Coca-Cola Hellenic la nivel local,
la care se adaug` alte 8 depozite
31, num`rul de angaja]i ai subsidiarei locale
a Coca-Cola Company, companie cu afaceri
de 15,5 mil. euro \n 2009
acest an \n campanii de comunicare bazate pe
mesaje emo]ionale, \ns` managerul Coca-Cola
afirm` c` promo]iile [i strategiile de pre] \n comer]
au fost cel pu]in la fel de importante pentru
sus]inerea vånz`rilor.
„Uneori, consumatorul [i cump`r`torul
brandurilor noastre sunt dou` persoane diferite:
\n cazul b`uturii Sprite, de exemplu, [tim c`
majoritatea consumatorilor sunt tineri sau adolescen]i,
dar cump`r`torii, cei care iau produsul
de pe raft, sunt de multe ori mamele acestora“,
subliniaz` Stoichkova.
Coca-Cola Company acoper` 23 de ]`ri,
Romånia fiind printre cele mai mari pie]e
emergente ale companiei americane.
Cåt de mari sunt decalajele fa]`
de consumul din Europa
Pia]a local` a b`uturilor nonalcoolice este
estimat` la pu]in peste un miliard de euro, cei
mai mari juc`tori fiind multina]ionalele Coca-
Cola [i Pepsi [i grupurile romåne[ti European
Drinks [i Romaqua Borsec. Cel mai dezvoltat
segment este cel al sucurilor carbonatate, fiind
FOTO: Mihai D`sc`lescu
Evguenia Stoichkova
Operation Director al Coca-Cola Romånia
Nu a[ spune c` exist` o migrare \n mas` a consumatorilor c`tre produse mai ieftine. Pentru consumator,
cred c` cea mai important` ecua]ie \n criz` este value-for-money (raportul calitate-pre] - n. red.), pe ea s-a
bazat strategia noastr` \n acest an.
urmat de apa mineral` \mbuteliat`. Romånii
consum` anual 60 de litri de b`uturi r`coritoare
carbonatate per capita, potrivit datelor din raportul
financiar pe 2009 al \mbuteliatorului Coca-Cola
Hellenic.
|n ultimii ani, produc`torii au mizat mai
mult pe lans`ri de b`uturi necarbonatate, acesta
fiind un segment cu o cre[tere mai mare decåt
cel al sucurilor cu bule.
„Oportunit`]ile de dezvoltare a consumului
sunt \nc` aici, de aceea Romånia continu` s` fie
o pia]`-cheie pentru noi. Dac` ne uit`m la consumul
de b`uturi carbonatate per capita, pia]a
local` este la nivelul de 80% din media european`,
deci chiar [i aceast` categorie are oportunit`]i
de cre[tere“, sus]ine managerul Coca-
Cola.
Pe segmentul b`uturilor de tip juices (cu
100% con]inut de suc) [i nectar, Stoichkova estimeaz`
decalajul \ntre Romånia [i media european`
la un nivel mult mai mare: consumul local
reprezint` doar 40% din media european`,
potrivit studiilor de pia]` citate de managerul
bulgar.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
11
PUBLICITATE
Businessul curierilor cre[te pe baza pachetelor livrate \n str`in`tate
FOTO: Shutterstock
De[i primele nou` luni ale anului au adus rezultate mai bune decåt cele de anul trecut, juc`torii din curierat
sus]in c` este dificil de prezis ce se va \ntåmpla \n 2011
MIRABELA TIRON
M
PREVIZIUNI
2011
arii juc`tori de pe pia]a de
curierat, UPS, DHL [i
DPD (fosta Pegasus), sus]in
c` afacerile lor s-au majorat
cu pån` la 20% \n primele
nou` luni ale anului pe
fondul expedierii mai
multor colete \n str`i -
n`tate.
„Volumul de colete
expediate \n Germania,
Fran]a, Spania, Italia [i alte ]`ri prin trans port
rutier s-a dublat fa]` de 2009. Aproa pe cu
10% vor contribui livr`rile interna]ionale \n
cifra de afaceri de anul acesta, fa]` de pu]in
sub 5% \n urm` cu un an“, a declarat Sorin
Ghinescu, directorul de marketing al com -
paniei DPD.
Compania a avut anul trecut afaceri de
5,7 milioane de euro, ceea ce o pozi]ioneaz`
\n topul primilor zece juc`tori de pe aceast`
pia]`. |n 2008 francezii de la GeoPost \m -
preun` cu turcii de la Yurtici Kargo au intrat
\n ac]ionariatul companiei locale Pegasus,
care a preluat brandul DPD.
|n primele nou` luni ale anului acesta,
volumul de colete expediate de compania
DPD a crescut cu 20% fa]` de aceea[i
perioad` a anului trecut, pe o pia]` evaluat`
la 200 milioane de euro, pe care mai activeaz`
companiile TNT, Fan Courier, UPS, TCE,
DHL [i al]ii.
{i compania UPS Romånia, parte a gi -
gantului american UPS, a raportat \n primele
nou` luni o cre[tere cu 20% a volu mului de
colete expediate fa]` de aceea[i perioad` a
anului trecut.
„Segmentul de livrare a pachetelor \n
str`in`tate este pe cale de a \nregistra cel mai
bun profit opera]ional din istoria sa de
func]ionare, iar cre[terea expedierilor din
Romånia joac` un rol important“, a declarat
Iulia Nartea, country manager al UPS. La
nivel global, gigantul american UPS a
transportat, \n primele nou` luni ale anului
acesta, 14,9 milioane de colete [i documente
pe zi \n medie, \n cre[tere cu 3,8% fa]` de
aceea[i perioad` a anului trecut, ceea ce i-a
adus \ncas`ri de 36,1 miliarde de dolari.
„Datorit` expedierilor efectuate din [i
\nspre Romånia, compania DHL Internatio -
nal a avut o cre[tere de dou` cifre \n primele
nou` luni ale anului fa]` de perioada similar`
a anului trecut“, au transmis oficialii com -
paniei DHL, care a achizi]ionat compania
local` Cargus \n 2008.
Greu de estimat
De[i primele nou` luni ale anului au adus
rezultate mai bune decåt cele de anul trecut,
juc`torii din curierat sus]in c` este dificil de
prezis ce se va \ntåmpla \n 2011.
Cåteva milioane \n minus
Ce afaceri au avut anul trecut marii juc`tori din
curierat
Compania
Cifr` de afaceri
(mil. euro)
2008 2009
Fan Courier 41 40
DHL International 34,7 32,4
TNT Romånia 34,4 30,8
UPS Romånia 12,8 13,8
DPD (Pegasus) 6,5 5,7
SURSA: Registrul Comer]ului
„|nc` nu am \nceput s` lucr`m la
bugetele pentru anul viitor, pentru c` situa]ia
din pia]` este \nc` \n cea]`. A[tept`m s` se
finalizeze [i lunile noiembrie [i decembrie
pentru a face bugetele pe 2011. Astfel ne
asigur`m c` nu va trebui s` schimb`m [i s`
revizuim bugetele f`cute“, a declarat Adrian
Mihai, unul dintre cei trei ac]ionari ai
companiei de curierat Fan Courier, care a
\nregistrat o cifr` de afaceri de 40 de milioane
de euro anul trecut. Adrian Mihai mai sus]ine
c` afacerile companiei pe care o conduce au
fost \n cre[tere cu 10-13% \n ianuarieseptembrie
anul acesta.
{i oficialii DPD afirm` c` se a[teapt` la o
stabilizare a pie]ei de curierat \n 2011 [i c`
pl`nuiesc s` investeasc` \n dezvoltarea re]elei
opera]ionale, estimånd o cre[tere a busi -
nessului. Investi]ii \n infrastructur` [i \n
portofoliul de servicii anun]` [i compania
UPS, f`r` a preciza ce buget va aloca pentru
pia]a romåneasc`.
Pe de alt` parte, reprezentan]ii DHL au
transmis c` \nc` nu au f`cut bugetele pentru
2011, \ns` se a[teapt` la o cre[tere a veni -
turilor \n concordan]` cu strategia de m`rire
a cotei de pia]`.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

ADELINA MIHAI
12
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
HR News Cover Story Interviu Interna]ional Special Training
Portretul celui mai bun angajator romån din
2010: \n]eleg`tor, comunicativ [i sociabil
Nu au f`cut concedieri, continu` angaj`rile [i chiar au majorat salariile \n cei doi ani de criz`. Prefer` s` comunice direct cu angaja]ii [i, dac` nu este \ntotdeauna posibil,
dezvolt` tot felul de platforme interne prin care s`-[i anun]e angaja]ii de cele mai noi schimb`ri din companie. Organizeaz` petreceri [i-[i trimit angaja]ii \n teambuildinguri,
iar salaria]ii performan]i primesc [ofer care s` le rezolve problemele personale sau zile suplimentare de concediu de odihn`. Acesta este portretul celor mai buni angajatori
romåni care au ie[it pe primele locuri \n topul Best Employers 2010, realizat \n acest an de compania de consultan]` \n resurse umane AonHewitt, prezent` \n Romånia prin
partenerul Monday Insight Consulting.
G
laxoSmithKline, McDonald’s,
Astra Zeneca, Carpatcement,
Henkel, }uca Zbårcea & Asocia]ii,
Syngenta, Adobe Romånia,
Avangate [i Hilti sunt
cei mai buni angajatori din 2010, potrivit
edi]iei din acest an a studiului Best Employers
2010. Studiul a fost realizat \n perioada
septembrie 2009- iunie 2010, pe un e[antion
de 24 de companii care au \mpreun` peste
6.400 de angaja]i. Anul trecut, la studiu au
participat 50 de companii cu peste 13.000 de
angaja]i.
Aceste companii au un nivel de implicare
a angaja]ilor de peste 78%, ceea ce \nseamn`
c` angaja]ii \[i prezint` compania \ntr-un
mod pozitiv fa]` de colegii [i de prietenii lor,
clien]i [i potentiali angaja]i. De asemenea,
angaja]ii din aceste companii sunt dispu[i s`
r`mån` \n firm` pentru o perioad` mai lung`
de timp decåt restul [i fac eforturi suplimentare
pentru a-[i atinge obiectivele.
Pentru recompensarea angaja]ilor, casa
de avocatur` }uca Zbårcea & Asocia]ii,
aflat` pe locul I \n topul celor mai buni angajatori
din categoria IMM-urilor, ofer` celor
mai performan]i salaria]i posibilitatea de a
face parte din partenerii afacerii. Cei care
sunt promova]i pe aceast` pozi]ie au ocazia
s` se implice în luarea deciziilor [i primesc o
serie de responsabilit`]i.
„Aceast` grup` de salaria]i beneficiaz`
de o serie de facilit`]i specifice, printre care
un [ofer dedicat pentru rezolvarea problemelor
personale, un contabil, un abonament la
fitness sau SPA, zile suplimentare de odihn`,
facilit`]i de creditare din partea firmei, facilit`]i
care, în ciuda crizei, nu au fost înl`turate
sau diminuate“, a spus Florentin }uca,
Managing partner al casei de avocatur` }uca
Zbårcea & Asocia]ii.
În prezent, 12 avoca]i [i 3 directori executivi
din cadrul departamentelor marketing,
IT [i resurse umane fac parte din grupul de
asocia]i ai casei de avocatur`, care a avut
anul trecut o cifr` de afaceri de 22,7 mil. euro
[i un profit net de 13, 2 milioane de euro.
Se consider` cei mai buni pentru c`
au continuat recrut`rile
O parte din companiile care aflate \n clasamentul
Best Employers din acest an sus]in
c` unul din atuurile pe care le au prin compara]ie
cu alte companii \l reprezint` faptul c`
au continuat angaj`rile [i c` nu au f`cut disponibiliz`ri
\n mas`, activit`]i care \n anii anteriori
nu ar fi f`cut nicio diferen]` \n cadrul
clasamentelor de acest tip.
„Chiar [i \n perioada de criz` am continuat
s` angaj`m, avånd numai \n acest an 15
pozi]ii deschise \n cadrul companiei. Orice
pozi]ie nou` este comunicat` mai \ntåi intern,
cei interesa]i avånd posibilitatea s` aplice
[i pentru pozi]ii din alte departamente“, a
spus M`d`lina Teodorescu, HR Officer la
compania de consultan]` \n business [i IT
Avantgate, parte a grupului Gecad. |n acest
an, cei 62 de angaja]i ai Avantgate, aflat` pe
locul 4 \n topul celor mai buni angajatori romåni
din categoria IMM-urilor, au beneficat
de dou` teambuildinguri [i de o petrecere de
var`, iar la pachetele salaria]ilor s-au ad`ugat
[i asigur`rile medicale pentru copii. Fluctua]ia
de personal din ultimul an a fost de
6%, pe fondul emigr`rilor sau al deciziei angaja]ilor
de a-[i deschide un business propriu.
|n cadrul casei de avocatur` }uca Zbårcea,
care are 146 de avoca]i \n Bucure[ti [i \n
Cluj, anul trecut au fost f`cute zece promov`ri
interne, iar o nou` etap` de evalu`ri
are loc chiar în aceast` perioad`, inclusiv în
vederea coopt`rii de noi parteneri. Nu sunt
excluse major`rile de salarii. „|n ciuda unui
climat economico-financiar defavorabil, noi
Topul celor mai buni
angajatori \n 2010
COMPANII MARI
(PESTE 250 DE ANGAJA}I)
Locul Compania Domeniu
1. GlaxoSmithKline Farma
2. McDonalds Restaurante
3. Astra Zeneca Farma
4. Carpatcement Construc]ii
5. Henkel FMCG
COMPANII MICI {I MIJLOCII
(MAI PU}IN DE 250 DE ANGAJA}I)
Locul Compania Domeniu
1. }uca, Zbårcea& Asocia]ii Avocatur`
2. Syngenta Ind. chimic`
3. Adobe Romånia IT
4. Avangate IT
5. Hilti Construc]ii
PUBLICITATE
Topul celor mai buni
angajatori \n 2009
COMPANII MARI
(PESTE 250 DE ANGAJA}I)
Locul Compania Domeniu
1. McDonald’s Romånia Restaurante
2. Provident Financial Servicii financiare
3. Henkel Romånia FMCG
4. Holcim Romånia Construc]ii
5. Macromex Alimentar
COMPANII MICI {I MIJLOCII
(MAI PU}IN DE 250 DE ANGAJA}I)
Locul Compania Domeniu
1. Adobe Romånia IT
2. Syngenta Romånia Ind. chimic`
3. }uca Zbårcea & Asocia]ii Avocatur`
4. Microsoft Romånia IT
5. Neogen IT
E[antion: 50 de companii
am continuat recrut`rile de personal
avoca]ial [i administrativ, promov`rile interne,
programele de training, ac]iunile de responsabilitate
social` [i cele de tip teambuilding.
De asemenea, nu am operat concedieri
colective [i nici nu am afectat pachetele de
beneficii [i compensa]ii, chiar am acordat
prime [i major`ri salariale pe parcursul ultimului
an de zile“, a mai spus }uca.
De[i cei mai buni angajatori nu au fost
nevoi]i s` fac` disponibiliz`ri \n acest an sau
anul trecut din nevoia de reducere de costuri,
unele efecte ale crizei asupra bugetelor
s-au resim]it [i \n råndul acestor angaja]i.
„Pentru noi anul cel mai greu a fost 2009,
cånd am trecut de la cre[teri salariale spectaculoase
la cele de criz`. |n ciuda faptului c`
anul trecut am avut m`riri peste media industriei,
acestea au fost totu[i sub a[tept`rile
oamenilor“, a explicat Teodorescu.
Facebook, intranet sau reviste interne-
modalit`]i frecvente de comunicare
intern`
Pe lång` [edin]e, alte modalit`]i de comunicare
folosite \n cadrul celor mai buni
angajatori se afl` [i re]elele de socializare
online sau revistele interne.
„Exist` multe canale de comunicare cu
angaja]ii: [edintele periodice la nivel de
companie sau departamente \n care se comunic`
obiectivele strategice sau opera]ionale
[i progresul \nregistrat \n \ndeplinirea
acestor obiective, revista companiei, chestionarul
anual de opinie al angaja]ilor, alte modalit`]i
obi[nuite de comunicare \n business.
|ns` pentru angajat este foarte important` [i
eficien]a comunic`rii cu managerul direct,
care are responsabilitatea de a «traduce»
mesajele companiei. De aceea investim \n
dezvoltarea abilit`]ilor de comunicare [i
coaching ale managerilor no[tri“, spune
Ileana Vi]elaru, directorul de resurse umane
al companiei farmaceutice AstraZeneca.
Doi din trei angaja]i din aceste companii
spun c` s-ar l`sa foarte greu convin[i s`
p`r`seasc` compania \n care lucreaz`, \n
timp ce numai 48% din restul angaja]ilor romåni
spun acest lucru. Procentul este \ns` redus
fa]` de media \nregistrat` la nivelul ]`rilor
din Europa Central` [i de Est, unde 81%
din angaja]ii celor mai buni angajatori iau
spun c` le-ar fi greu s` se gåndeasc` la o
schimbare de job.
Principalul canal ce comunicare intern`
din cadrul Avantgate \l reprezint` meetingurile,
acesta fiind [i cel mai eficient.
„De obicei, dubl`m meetingurile printro
comunicare scris` prin e-mail, pentru
trans paren]` [i pentru a transmite mesajul [i
la restul oamenilor din afar`: Olanda, SUA,
FLORENTIN }UCA,
Managing Partner al casei de
avocatur` }uca Zbårcea & Asocia]ii
O alt` modalitate prin
care îi sus]inem pe cei
interesa]i de dezvoltarea
carierei este acordarea de
sprijin financiar celor care
doresc s` urmeze cursuri
postuniversitare sau de
perfec]ionare în ]ar` sau
în str`in`tate.
SURSA: Best Employers 2009, Hewitt Associates
Taiwan. Avem [i un wiki intern, unde se pot
posta de la proiecte personale sau date de
contact pån` la documente de business [i
inen]ion`m s` demar`m cåt de curånd un forum
intern“, a mai spus Teodorescu.
Pagina de internet a firmei [i platforma
de intranet sunt printre modalit`]ile de comunicare
intern` folosite de }uca Zbårcea
& Asocia]ii, la care se aduag` inform`rile
periodice (prin e-mail) cu privire la activitatea
firmei. Pentru comunicarea extern`, firma
folose[te [i re]elele de socializare online
Facebook, Twitter [i LinkedIn, prin intermediul
c`rora \[i promoveaz` [i campaniile
de recrutare a studen]ilor [i a absolven]ilor
de Drept.
„Aceste metode de comunicare ne permit
s` interac]ion`m cu fo[tii angaja]i, cu
studen]i ai Facult`]ii de Drept, dar [i cu viitori
poten]iali angaja]i“, a mai spus }uca.
Aproape 60% din angaja]ii din aceste
companii spun c` le-ar pl`cea s` aib` mai
mult timp liber decåt cre[terile salariale, \n
timp ce numai unu din cinci angaja]i (23%)
din celelalte companii consider` acest lucru,
mai arat` rezultatele studiului.
„|n ultimii doi ani am m`rit frecven]a
mesajelor c`tre angaja]i, folosind diverse canale
pentru a le comunica situa]ia economic`
[i planurile de viitor ale companiei. Am
extins sistemul de evaluare al performan]ei
[i am adoptat diverse programe de dezvoltare
profesional` folosind cursurile «Academiei
Henkel»“, a spus Adriana Radu, HR
Manager \n cadrul Henkel Romånia, companie
care are \n prezent 500 de angaja]i.
Au planuri de carier` pentru angaja]i
Opiniile [i sugestiile angaja]ilor sunt luate
\n considerare atunci cånd se iau decizii \n
companie, \n medie, cu 20% mai mult \n
companiile aflate \n topul Best Employers
decåt \n celelalte, mai arat` rezultatele studiului.
O component` important` \n pachetele
oferite acestor companii o reprezint`
programele de training sau dezvoltare oferite
angaja]ilor.
Trainingurile de ini]iere sunt doar prima
etap` prin care trec angaja]ii casei de avocatur`
}uca Zbårcea, la care se adaug` ulterior
cursuri de drept organizate intern, axate pe
studii de caz. La acestea se adaug` programe
de \mbun`t`]ire a cuno[tin]elor lingvistice [i
a vocabularului juridic în limba englez`.
„O alt` modalitate prin care îi sus]inem
pe cei interesa]i de dezvoltarea carierei este
acordarea de sprijin financiar celor care doresc
s` urmeze cursuri postuniversitare sau
de perfec]ionare în ]ar` sau în str`in`tate“, a
mai spus }uca. Evolu]ia profesional` \n cadrul
casei de avocatur` presupune parcurgerea
mai multor etape, de la cea de avocat junior/stagiar
la avocat definitiv, prin parcurgerea
etapelor de avocat colaborator, avocat
colaborator senior, avocat colaborator coordonator
(Managing Associate) [i avocat asociat
(Partener).
„Avoca]ii [i salaria]ii beneficiaz` de
onorarii sau salarii competitive, credite de la
firm` în condi]ii avantajoase, existånd [i un
sistem de premiere special, în func]ie de performan]ele
deosebite sau de aportul într-un
anumit dosar sau proiect. De asemenea,
avem o colaborare cu un centru medical de
ale c`rui servicii beneficiaz` gratuit sau la
pre]uri preferen]iale to]i angaja]ii [i
acord`m facilit`]i speciale femeilor îns`rcinate
[i proaspetelor m`mici“, mai spune
}uca.
|n cadrul firmei Astra Zeneca exist` planuri
de dezvoltare individual`, revizuit`
anual, pentru fiecare angajat.
M~D~LINA TEODORESCU,
HR Officer la compania de
consultan]` \n business [i IT
Avantgate, parte a grupului Gecad
Chiar [i \n perioada de
criz` am continuat s`
angaj`m, avånd numai \n
acest an 15 pozi]ii deschise
\n cadrul companiei. Orice
pozi]ie nou` este
comunicat` mai \ntåi
intern, cei interesa]i avånd
posibilitatea s` aplice [i
pentru pozi]ii din alte
departamente.
FOTO: Shutterstock
„Important este ca angajatul s` fie
preg`tit, s` de]in` competen]ele necesare
care s`-l recomande ca pe un candidat valoros
atunci cånd aceste oportunit`]i apar.
Avantajul unei companii multina]ionale este
faptul c` oportunit`]ile nu se limiteaz` la
organiza]ia din Romånia“, a mai spus directorul
de resurse umane al Astra Zeneca.
Din topul celor mai buni angajatori din
acest an au ie[it companiile Provident Financial,
Holcim, Macromex (de la companiile
mari) [i companiile Microsoft Romånia [i
Neogen de la categoria IMM-uri.
La studiul Best Employers poate participa
orice companie care activeaz` pe pia]a
romåneasc` de cel pu]in doi ani [i care are
cel pu]in 50 de angaja]i. Acesta face parte
dintr-un proiect mai amplu, desf`[urat \n 12
]`ri din Europa Central` [i de Est, companiile
participante din fiecare ]ar` candidånd
automat pentru titlul Best Employers la nivel
regional, al c`rui rezultat se va anun]a \n
iunie 2012.
Companiile participante la studiu au
completat trei chestionare, unul care a evaluat
gradul de satisfac]ie [i implicare a angaja]ilor,
unul care a analizat opiniile managerilor
de top [i unul care a analizat structura [i
strategiile departamentului de resurse umane.

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
BUSINESS INTERNA}IONAL
Var[ovia \i vinde un gigant energetic celui mai bogat polonez
GABRIEL RAZI
G]`rii, scrie Bloomberg.
uvernul polonez i-a acordat
miliardarului Jan Kulczyk
drepturi exclusive de a negocia
un acord de privatizare a Enea,
al treilea furnizor de energie al
Decizia autorit`]ilor de la Var[ovia
elimin` din cursa pentru aceast` achizi]ie
GDF Suez, cel mai mare furnizor de utilit`]i
din Fran]a.
Compania miliardarului, Kulczyk
Holding, va avea rolul de girant pentru
compania Eleckron, care trebuie s` ajung` la
un acord cu Ministerul Trezoreriei pentru
achizi]ia pachetului de ac]iuni de 51% pån` pe
data de 3 noiembrie. Tranzac]ia ar putea
ajunge la 1,3 miliarde de euro.
Balan]a s-a \nclinat c`tre compania
miliardarului polonez [i pentru c` sindicatele
angaja]ilor de la Enea au declarat c` prefer`
un investitor local \n dauna unuia str`in.
Arkadiusz Chojnacki, analist la Ipopema
Securities Var[ovia, a declarat c` „este de
a[teptat ca Kulczyk s` preia \ntreaga
companie fiind sus]inut [i de angaja]ii Enea“.
Vånzarea companiei energetice face parte
dintr-un program guvernamental ce \[i
propune s` vånd` o parte din activele
controlate de stat pentru a strånge peste
6 miliarde de euro, ce urmeaz` a fi folosi]i
pentru acoperirea deficitului bugetar.
Autorit`]ile poloneze au solicitat
cå[tig`torului licita]iei s` plaseze o ofert`
pentru \ntreaga companie, care este cotat` pe
bursa de la Var[ovia la 2,61 miliarde de euro.
Se pare c` tranzac]ia va fi finalizat` pån` la
sfår[itul acestui an.
|ncheierea unui acord i-ar permite
companiei Vanttenfall s` renun]e la par -
ticipa]ia sa de 19% de]inut` \n cadrul Enea.
|m prealabil compania energetic` suedez`
a anun]at c` inten]ioneaz` s` se concentreze
pe opera]iunile de pe pia]a local`, dar [i pe
cele din Germania [i Olanda.
Jan Bury, ministru adjunct al trezoreriei, a
declarat c` se a[teapt` ca statul s` ob]in` un
pre] cu 10%-20% mai mare decåt valoarea
actual` a ac]iunilor.
Lupta pentru Enea, una dintre cele cinci
companii energetice la care statul polonez
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
JAN KULCZYK, CEL MAI BOGAT POLONEZ
Jan Kulczyk, n`scut la 24 iunie 1950, este
unul dintre cei mai cunoscu]i oameni de
afaceri din Polonia, cu o avere estimat` de
revista american` Forbes la 2,1 miliarde de
dolari. A absolvit Univesitatea Economic` din
Poznan [i de]ine titlul universitar de doctor \n
drept interna]ional de la Universitatea Adam
Mickiewicz. Cu o istorie de trei genera]ii \n
afaceri, Kulczyk pune pe picioare \n 1988
primul s`u business, compania Kulczyk
Tradex, singurul importator oficial al
Volkswagen [i al Audi din Polonia \n acea
perioad`. Tranzac]ia care l-a f`cut milionar a
fost vånzarea a mai mult de 1.000 de
autoturimse c`tre poli]ia polonez` \n 1992.
Aceast` tranzac]ie, precum [i achizi]ia a 51%
din Euro Agro Centrum, unul dintre cei mai
urmeaz` s` \[i vånd` participa]ia, s-a dat \ntre
Kulczyk, GDF Suez [i alte patru companii.
Statul polonez urmeaz` s` vånd` pachete
de ac]iuni [i la al]i mari furnizori de energie
mari produc`tori polonezi de bere, de la
guvern au intrat \n atentia autorit`]ilor privind
acte de corup]ie care nu au putut fi \ns`
dovedite. |n ultimii zece ani, omul de afaceri
[i-a diversificat afacerile achizi]ionånd
pachete de ac]iuni \n mai multe companii din
domeniul telecomunica]iilor, asigur`rilor,
fondurilor de pensii private sau cel petrolier.
Istoria acuza]iilor de corup]ie a continuat [i \n
cazul unora dintre aceste tranzac]ii, totul
culminånd cu zvonurile c` ar fi spion rus.
Kulczyk a negat toate specula]iile [i a
transparentizat opera]iunile companiilor pe
care le controleaz` pentru a evita alte acuza]ii
de corup]ie \n viitor. |n 2007 a fost obligat s`
renun]e la o parte din averea sa \n urma
divor]ului de so]ia sa, cu care are doi copii.
cum ar fi PGE, Tauron Polska Energia, PAK
[i Energa, pentru care sper` s` ob]in`
4 miliarde de euro.
gabriel.razi@zf.ro
Miliardarul Jan Kulczyk are de partea sa sindicatele [i angaja]ii ENEA
13
FOTO: Reuters
Compania rus` care de]ine 10% din Facebook este evaluat` la 5,7 miliarde de dolari
Companiile germane se tem de prelu`rile ostile
Mail.ru, cel mai mare portal de internet din Rusia, care de]ine 10% din
ac]iunile Facebook, re]eaua social` num`rul unu \n lume, inten]ioneaz` s`
ob]in` \ntre 23,7 [i 27,7 dolari pe ac]iune \n cadrul list`rii la bursa de la
Londra, ceea ce evalueaz` compania la 5,7 miliarde de dolari, relateaz`
cotidianul american The Wall Street Journal. Spre deosebire de celelalte
companii ruse[ti care s-au listat la burs`, Mail.ru este cea care va atrage
aten]ia celor mai mul]i investitori, datorit` faptului c` este ac]ionar la
FOTO: Reuters
Facebook, care are peste 500 de milioane de utilizatori \n lume, scrie
cotidianul american. Cunoscut` anterior ca Digital Sky Technologies,
compania ruseasc` mai de]ine ac]iuni la ICQ, un serviciu de mesagerie de]inut
anterior de portalul american AOL, [i Zynga, produc`torul de jocuri online. Cei
mai mari investitori ai Mail.ru sunt oligarhul rus Ali[er Usmanov (foto),
ac]ionar [i la clubul britanic de fotbal Arsenal, Iuri Milner, actualul director
executiv al grupului, [i omul de afaceri Grigori Finger. Andreea Magraon
C~T~LINA APOSTOIU
}~RI ca Fran]a [i Spania depun mari eforturi
pentru ca firmele str`ine s` nu le poat`
achizi]iona campionii na]ionali, \ns` legisla]ia
german` din domeniul prelu`rilor face ca
firmele din alte ]`ri s` poat` lansa cu u[urin]`
prelu`ri ostile ale companiilor germane,
printre cele mai competitive din Europa. Iar
guvernul german nu inten]ioneaz` s` fac`
nimic pentru a schimba lucrurile, scrie Der
Spiegel.
Situa]ia companiei germane din domeniul
construc]iilor Hochtief pare atåt de f`r`
speran]`, \ncåt numai de la un [eic ar putea
veni ajutorul.
Compania spaniol` ACS, de]inut` de
pre[edintele clubului de fotbal Real Madrid,
vrea s` preia Hochtief, \n cadrul c`reia de]ine
deja o participa]ie de 29%.
Interven]ia unui fond suveran din Orientul
Mijlociu ar permite Hochtief s` resping`
atacul spaniol.
Recent, un purt`tor de cuvånt al
guvernului german indica faptul c` autorit`]ile
de la Berlin vor analiza oportunitatea
schimb`rii legisla]iei din acest domeniu.
Cåteva zile mai tårziu, purt`torul anun]a
c` \n`sprirea legisla]iei din domeniul
prelu`rilor nu ar avea sens [i c` guvernul va
continua s` urm`reasc` evenimentele \n ceea
ce prive[te Hochtief.
Compania spaniol`, supra\ndatorat`,
neag` c` ar inten]iona s` cumpere Hochtief
pentru a o diviza.
|ncercarea agresiv` a
pre[edintelui echipei
Real Madrid de a prelua
o companie german`
arat` sl`biciunile
Berlinului \n ceea ce
prive[te protejarea
propriilor companii.
Compania spaniol` ACS
vrea s` preia Hochtief, \n
cadrul c`reia de]ine deja
o participa]ie de 29%.
Totu[i, preluarea Hochtief ar permite
ACS s` vånd` subsidiarele companiei
germane, reducåndu-[i datoria. Industria
german` se teme acum ca Hochtief s` nu fie
doar \nceputul unui val de prelu`ri ostile.
Acest val ar putea afecta companii de top
incluse \n indicele german DAX.
Nu prea conteaz` care dintre companiile
germane va fi atacat` prima, pentru c`
guvernul nu va veni \n ajutorul acestora.
Situa]ia are la baz` concep]iile politice [i
economice ale multor membri ai guvernului.
Ministrul economiei, de exemplu, crede c`
o ]ar` orientat` c`tre exporturi cum este
Germania, care se bazeaz` pe pie]e deschise,
nu-[i poate permite s` se izoleze. La polul
opus \ns`, alte ]`ri, \n special Fran]a [i Spania,
au o \n]elegere diferit` a politicii economice.
Fran]a nu recurge numai la presiuni
politice, ci a creat propriile cerin]e privitoare
la interven]ia guvernamental`.
Companiile str`ine trebuie s` ob]in`
aprobarea Parisului \nainte de a prelua ac]iuni
\n cadrul companiilor franceze care opereaz`
\n 11 industrii-cheie. Spania este la fel de
militant` \n protejarea companiilor locale.
Fran]a [i Spania ilustreaz` o extrem` \n
ceea ce prive[te abordarea ofertelor de
preluare venite din partea companiilor str`ine,
iar Germania pe cealalt`.
Herbert Lutkes trat kotter, CEO-ul Ho -
chtief, nu vrea protec]ionism, \ns` spune c` \i
vine greu s` \n]eleag` de ce companiile
germane trebuie s` se confrunte cu un astfel
de dezavantaj competitiv.
PUBLICITATE

14
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
Viitorul st`pån al Chinei - un prin] ro[u cu sånge albastru
Nimic nu mai surprinde \n China politic` de ast`zi, o ]ar` plin` de surprize pentru lumea occidental`. Luna trecut` a fost f`cut public numele viitorului
pre[edinte al Chinei care ar urma s` preia puterea \n 2013 pentru 10 ani.
IULIAN ANGHEL
n deceniu care va fi crucial nu
doar pentru China, ci pentru
\ntreaga lume. |nc` de anul
trecut, Xi Jinping (57 de ani),
U vicepre[edintele Chinei, fiu al
unuia dintre fondatorii Partidului Comunist
Chinez (PCC), este considerat drept succesorul
lui Hu Jintao, actualul pre[edinte. Numirea sa
luna trecut` drept num`rul doi \n ierarhia
puternicei Comisii Militare Centrale (care
conduce Armata
Popular` de Eliberare
-
2,3 mil. solda]i), dup`
pre[edintele Hu
Jintao, are valoarea
unei dubl`ri oficiale a
unui anun] neoficial.
Numirea sa a fost
doar una dintre
etapele ritualului de
ascensiune spre vårful
cel mai \nalt al puterii.
Decizia numirii lui
Xi a fost anun]at` la
\nchiderea plenarei
PCC care a validat al
12-lea plan cincinal din
istoria comunist` a
]`rii. |ns` obiectul
\ntregii aten]ii nu a
fost planul cincinal, ci
promovarea sau nu a
lui Xi.
Numirea, a[tep -
tat` \nc` din 2009, nu a
surprins, a[adar. Con -
ducerea Chinei a
estimat doar c` este
timpul s` clarifice
lucrurile.
|n octombrie
2012, la cel de-al 18-
lea congres al
Partidului Comunist,
Xi Jinping ar trebui s`
fie numit \n fruntea
PCC [i desemnat
drept viitor pre[edinte
pentru dou` mandate
de cinci ani. O func]ie
pe care o va prelua efectiv \n prim`vara lui
2013.
CINE ESTE XI
JINPING
n S-a n`scut \n 1953 \n provincia nordic`
Shaanxi.
n {i-a f`cut studiile de inginer chimist la
Universitatea Tsinghua, o institu]ie
prestigioas` de \nv`]`månt,
din Beijing[i a ob]inut un doctorat
\n „teoria marxist`“, la aceea[i
universitate.
Are \n spate o familie influent`
Viitorul st`pån al puterii chineze are
„sånge albastru“. Este [eful fac]iunii „Fii
prin]ilor“ (sau „Prin]ii ro[ii“) - copiii vete -
n |n provinciile de coast` Fujian [i
Zhejiang, pe care le-a condus, are
reputa]ia de a fi luptat \mpotriva corup]iei
[i de a nu se fi l`sat acaparat, precum
alte cadre comuniste, de bog`]ia acestor
provincii.
n A fost, pu]in` vreme, secretar al PCC \n
Shanghai.
n |n 2008 a fost desemnat vicepre[edinte
al Chinei.
n A supervizat finalizarea lucr`rilor
destinate Jocurilor Olimpice de la Beijing.
n |n octombrie 2012, la cel de-al 18-lea
congres al Partidului Comunist, ar trebui
s` fie numit \n fruntea PCC [i desemnat
drept viitor pre[edinte pentru dou`
mandate de cinci ani.
ranilor regimului. Fac]iunea este angajat`
\ntr-o lupt` dur` pentru influen]` cu o alt`
mare fac]iune comunist`, „Liga comunist` a
tinere]ii“, sprijinit` de Hu Jintao. De aceea, Xi
nu a fost prima op]iune pentru a accede \n
fruntea statului chinez.
Acum, numirea lui la vårful armatei a fost
o tactic` de a pune lucrurile la punct \n
privin]a succesiunii. Nu po]i fi num`rul unu
dac` nu e[ti num`rul doi [i nimeni nu mai
poate fi num`rul doi dac` num`rul doi \n
fruntea Armatei a fost desemnat. Acesta este
ritualul.
Xi Jinping este fiul
lui Xi Zhongxun,
decedat \n 2002, care,
\n tinere]e, a lansat
gherila comunist` \n
nordul Chinei. C`zut
\n dizgra]ia lui Mao
Zedong, sångerosul
lider al revolu]iei co -
muniste care a condus
China \ntre 1943 [i
1976, Xi Zhong xuan a
fost reabilitat de
p`rintele reformelor
chineze Den Xiao -
ping. Mao Zedong
este cel care \n 1966 a
lansat „Re volu]ia
cultural`“ (1966-1977,
din care s-a inspirat [i
Nicolae Ceau[escu),
pentru a masca e[ecul
dramatic al „Marelui
salt \nain te“.
Revolu]ia cultu ral` a
fost o lupt` sån -
geroas` pentru putere
\n sånul PCC, dup` ce,
\n urma „Ma relui salt
\nainte“, pu terea lui
Mao sc`zuse dramatic
[i el se con frunta cu o
important` disiden]`,
din care f`cea parte [i
tat`l viitorului pre [e-
dinte. Dup` rea -
bilitare (Mao a murit
\n 1976), Xi Zhongxun
a fost cel care a dat un
impuls im portant
faimoaselor „zone economice spe ciale“, baza
de plecare a extraor dinarei dez vol t`ri
economice ul te rioare a Chinei prin acceptarea
in vesti ]iilor str`ine. Xi Jinping \[i trage, f`r`
efort, legitimitatea din aceast` prestigioas`
mo[tenire pater nal`. Despre el, ca om, se
cunosc pu]ine lucruri. Via]a privat` a
BUSINESS INTERNA}IONAL
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
Xi a vizitat anul trecut Bucure[tiul, unde s-a \ntålnit, \ntre al]ii, cu pre[edintele Traian B`sescu, la \mplinirea a 60 de ani de la stabilirea rela]iilor
diplomatice \ntre Romånia [i China.
conduc`torilor Chinei este de altfel secret de
stat.
Trecut zbuciumat
Xi s-a n`scut \n 1953 \n provincia nordic`
Shaanxi. {i-a f`cut studiile de inginer chimist
la Universitatea Tsinghua, o institu]ie
prestigioas` de \nv`]`månt din Beijing.
Oficial, a ob]inut un doctorat \n „teoria
marxist`“ la aceea[i universitate. Potrivit
biografiei sale, el ar fi fost prins \n mijlocul
convulsiilor Revolu]iei Culturale [i timis, \ntre
1969 [i 1975, ca student, \n campaniile agricole
din regiunea sa natal`. Un articol din presa
chinez` de atunci, citat de Le Figaro, \l
prezint` drept „cå[tigånd victorii contra
mo[ierilor“ [i „capabil s` duc` \n spate un sac
de gråu de peste 50 kg pe kilometri \ntregi de
FOTO: Andrei Pungovschi
drumuri de munte, f`r` s` oboseasc`“. „Am
måncat mai mult` påine amar` decåt
majoritatea oamenilor“, a povestit Xi \n 1996
pentru China Parenting Magazine, citat de
The Wall Street Journal.
Xi este la a doua c`s`torie. Cea de-a doua,
extrem de mediatizat`, a fost \ncheiat` cu o
vedet` a muzicii chineze, Peng Liyuan, care
are [i rangul de general \n Armata Popular`
de Eliberare. Xi a \ntålnit-o pe vremea cånd ea
cånta la marile reuniuni oficiale precum cea
organizat` \n 1977, la retrocedarea de c`tre
britanici a Hong Kongului. Cuplul are o fat`
care studiaz` \n Statele Unite.
Parcursul politic al lui Xi este unul clasic -
f`r` lovituri de palat, dar [i f`r` poticniri. Se
vorbe[te despre el ca despre un om mai
degrab` „ortodox“ decåt ca despre un geniu
novator. Un conduc`tor pragmatic, deschis
reformelor ra]ionale.
|n provinciile de coast` Fujian [i Zhejiang,
pe care le-a condus, are reputa]ia de a fi luptat
\mpotriva corup]iei [i de a nu se fi l`sat
acaparat, precum alte cadre comuniste, de
bog`]ia acestor provincii.
A fost, pu]in` vreme, secretar al PCC \n
Shanghai dup` \ndep`rtarea lui Chen Liangyu
\ntr-o r`sun`toare afacere de corup]ie.
Anul 2008, cånd a fost desemnat
vicepre[edinte al Chinei, l-a plasat definitiv pe
orbita celor chema]i s` conduc` destinele ]`rii.
A fost \ns`rcinat cu dosarul Hong Kong [i a
supervizat finalizarea lucr`rilor destinate
Jocurilor Olimpice de la Beijing. Fostul
secretar american al Trezoreriei SUA Henry
Paulson are fa]` de el o stim` \nalt` [i \l
consider` prieten, dup` cum relata publica]ia
Chinadaily.
|n acest an, s-a f`cut remarcat cånd a
denun]at jargonul cadrelor Partidului
Comunist [i a cerut cadrelor comuniste s` se
exprime \ntr-un limbaj mai direct. El \nsu[i a
surprins l`sånd la o parte limba de lemn
pentru a explica recent, \n timpul unei vizite \n
Mexic, realit`]ile contemporane ale Chinei:
„Str`inii cu burta plin` nu au nimic mai bun de
f`cut decåt s` ne arate cu degetul. Ei bine, \n
primul rånd China nu export` revolu]ia; \n al
doilea rånd, nu export` foametea [i s`r`cia; \n
al treilea rånd nu vrea s` v` dea dureri de cap.
Ce vre]i mai mult?“. Viitorul pre[edinte \[i
afi[eaz` f`r` ostenta]ie voin]a de a reduce
inegalitatea social`, principala amenin]are a
]`rii.
Mai aproape de fostul pre[edinte Jiang
Zemin decåt de actualul num`r unu, Hu
Jintao, Xi, pare a fi un om al compromisului,
capabil s` fac` s` intre mai multe s`bii \n
aceea[i teac` [i s` \mpace fac]iunile rivale din
PCC. La \nceput nu va fi singur. Le Figaro
crede c` Hu Jintao \[i va manifesta ferm
inten]ia de a r`måne cå]iva ani \n spatele
tronului.
Xi a vizitat anul trecut Bucure[tiul, unde
s-a \ntålnit, \ntre al]ii, cu pre[edintele Traian
B`sescu, la \mplinirea a 60 de ani de la
stabilirea rela]iilor diplomatice \ntre Romånia
[i China.
iulian.anghel@zf.ro
PUBLICITATE

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
Patriciu nu a g`sit
chiria[i pentru cl`direa
de birouri de la Roman`
CRISTI MOGA
OMUL de afaceri Dinu Patriciu, care
prin preluarea fondului de investi]ii
imobiliare Fabian a devenit un pro -
prietar semnificativ pe pia]a de birouri
din Bucure[ti, nu a g`sit chiria[i pentru
cl`direa pe care o are \n construc]ie \n
zona Pie]ei Romane din Capital`, a
c`rei finalizare a fost decalat` cu circa
trei luni, pentru primul trimestru al
anului viitor.
Patriciu a \nceput s`
construiasc` un
imobil de bi -
rouri pe un
teren cu o
suprafa]` de 600 de metri p`tra]i,
cump`rat de c`tre Fabian \n 2007
pentru 4,6 milioane de euro, respectiv
7.500 euro/metrul p`trat, unul dintre
cele mai scumpe terenuri våndute \n
Bucure[ti.
|n var` structura de rezisten]` a
cl`dirii cu cinci etaje supraterane era
ridicat` aproape complet. Acum,
progresele nu par semnificative, cei
cå]iva muncitori de pe [antier lucrånd
la \nchiderea unei laturi a cl`dirii situate
pe bulevardul Dacia.
„Proiectul a progresat mult fa]` de
vara trecut` [i lucr`rile continu`, dar
\ntr-adev`r exist` mici \ntårzieri. Noul
termen este setat pentru trimestrul unu
al anului viitor“, au declarat repre -
zentan]ii firmei Dinu Patriciu Global
Services, sub care miliardarul \[i
administreaz` portofoliul imobiliar.
Imobilul va avea [i dou` etaje
subterane \n care va fi amenajat` o par -
care cu 36 de locuri, suprafa]a
\nchiriabil` de birouri urmånd a fi de
2.300 de metri p`tra]i.
|n var` singurul chiria[ vehiculat
era o cafenea care va ocupa un spa]iu
de la parterul imobilului. „Nu sunt
nout`]i \n privin]a chiria[ilor“, au mai
precizat reprezentan]ii firmei lui Dinu
Patriciu.
Investi]ia \n proiect este de
aproximativ opt milioane de euro, cea
mai mare parte a sumei fiind asigurat`
printr-un credit de 6,6 milioane de euro
CE BIROURI MAI DE}INE
PATRICIU |N BUCURE{TI
Proiect Zon` Suprafa]`
\nchiriabil`
(mp)
Cubic Center Pipera-Tunari 27.000
Lakeview* Barbu V`c`rescu 24.000
B`neasa Business Center B`neasa 9.800
Banu Antonache Office Floreasca 4.500
Cascade Office Buze[ti-Victoriei 4.300
Evo Center Pipera 2.700
*cl`dire de]inut` \n parteneriat cu AIG Lincoln
SURSA: ZF, pe baza informa]iilor din pia]`
DESEN de Romeo R`ileanu
luat de la Bank of Cyprus \nc` din 2008,
potrivit datelor de la Arhiva de
Garan]ii Mobiliare.
Dinu Patriciu mai are \n portofoliu
cl`diri de birouri precum Cubic Center
din Pipera, Lakeview (Barbu V`c` -
rescu), B`neasa Business Center, Cas -
cade Center (Pia]a Victoriei) sau Banu
Antonache Office Building (Calea
Floreasca), imobile cu o suprafa]`
\nchiriabil` total` de circa 70.000 de
metri p`tra]i. Cu aceste cl`diri, Dinu
Patriciu este unul dintre primii cinci
proprietari de birouri din Bucure[ti,
al`turi de fondurile de investi]ii
Immoeast [i CA Immo/Europolis din
Austria sau de omul de afaceri Liviu
Tudor, dezvoltatorul proiectelor Novo
Park [i West Gate Park.
IOANA DAVID
urfatlar, care opereaz` \n
prezent [apte crame \n
Capital` [i \n Gala]i, Br`ila,
Cluj [i Timi[oara, se va
M extinde \n perioada urm` -
toare cu spa]ii de retail [i \n cåteva centre
comerciale precum Real Berceni, Carrefour
Militari sau Real [i Auchan din Timi[oara.
„Magazinele Crama Murfatlar continu`
extinderea prin deschiderea a 17 noi crame \n
luna noiembrie“, a spus Daniel Negrescu,
brand manager al Murfatlar. Printre ora[ele
vizate de produc`torul de vin se num`r` [i
Vålcea, Curtea de Arge[, Slobozia, Tulcea sau
Pite[ti.
Cramele sunt dezvoltate sub forma unor
parteneriate cu investitori locali, un model
apropiat de franciz`, \n care Murfatlar vine cu
brandul, know-how-ul, produsele investi]ia de
marketing, politica comercial`, iar partenerul
cu spa]iul, care poate s` fie \nchiriat sau
proprietate, [i ame -
najarea. Deschiderea
unei crame cost` \n
jur de 10.000 de euro,
costurile putånd
varia.
„Vånzarea medie
pe magazin Crama
Murfa tlar este de
10-11 tone pe lun`.
Aici se vor comer -
cializa 10 tipuri de
vinuri vrac \n va -
rianta bag-in-box,
aco perind game de la albe la ro[ii [i de la seci
la dulci, vinuri de mas`, soiuri [i cupaje,
produsele \mbuteliate aflate \n portofoliul
Murfatlar, inclusiv vinoteca, dar [i vinuri
special create pentru magazin, respectiv Vinul
Cramei“, a mai spus Negrescu.
Murfatlar este unul dintre principalii
produc`tori de vin de pe pia]a local` care anul
trecut a avut o cifr` de afaceri de 119,76 mil. lei
(28,3 mil. euro), iar \n 2010 [i-a bugetat un nivel
de 136 mil. lei (32 mil. euro).
Murfatlar exploateaz` 3.150 de hectare de
vie \n zona localit`]ilor Murfatlar, Valul lui
Traian, Poarta Alb`, Siminoc [i Valea Dacilor.
Pentru 2010 compania estimeaz` o produc]ie
\n sc`dere comparativ cu 2009. Produc`torul
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Murfatlar deschide crame [i \n
galeriile centrelor comerciale
Produc`torul de vin Murfatlar, controlat de fra]ii Dobron`u]eanu, estimeaz` c`
va ajunge pån` la sfår[itul anului la 40 de crame, acesta fiind cel mai agresiv
plan de extindere din pia]a vinului anun]at pån` acum de un produc`tor.
32
mil. €
este cifra de afaceri
estimat` \n acest an
de Murfatlar.
DANIEL NEGRESCU, brand manager al Murfatlar: Vånzarea medie pe magazin Crama Murfatlar
este de 10-11 tone pe lun`
are \n portofoliu branduri precum Sec de
Murfatlar, Rai de Murfatlar, Conu Alecu,
Mugur de Vi]`, Babanu, Ferma Nou`,
Lacrima lui Ovidiu, Arezan.
Compania Murfatlar este controlat`
indirect de familia Dobron`u]eanu, George
Iv`nescu [i C`t`lin Bucura. Consumul de vin a
fost pe sc`dere \n ultimii ani, iar pentru 2010
FOTO: Silviu Matei
estim`rile Patronatului Na]ional al Vinului [i
Viei din Romånia (PNVV) arat` c` pia]a va
sc`dea cu 12-13%, pån` la aproximativ 350 mil.
euro. Concuren]ii Murfatlar sunt Vincon,
Cotnari, Halewood, Reca[. Insolven]ele au
\nceput s` apar` [i \n pia]a vinului, dou`
companii confruntåndu-se \n acest an cu
aceast` situa]ie: Vinarte [i Patria Vinum.
{tiri ZF
15
Horia Ciorcil` a ie[it din afacerea cu c`r]i pe care o
\mp`r]ea cu Octavian Radu
Horia Ciorcil` (foto), pre[edintele B`ncii Transilvania, care era
coproprietar al editurii de business Injoy Books, al`turi de
omul de afaceri Octavian Radu, i-a cesionat acestuia
pachetul de ac]iuni pe care \l de]inea [i s-a retras din
afacerea cu c`r]i. Horia Ciorcil` [i Octavian Radu,
proprietarul grupului RTC, au deschis la jum`tatea anului
trecut editura de business Injoy Books, \n care au investit,
potrivit Ziarului Financiar, circa
150.000 de euro. La sfår[itul
lunii septembrie, \n urma unei
major`ri de capital, \n
ac]ionariatul editurii a intrat [i
firma Pan Management
Group, cu un pachet de
0,99%. Totodat`, Ciorcil` a
cesionat c`tre RTC Holding
pachetul de 49,5%, respectiv
50 de ac]iuni, \n valoare
nominal` de 10 lei fiecare. |n
urma major`rii, RTC a ajuns s`
FOTO: Mediafax Foto
de]in` 99,1% din ac]iunile editurii. Injoy Books a publicat
titluri precum „Warren Buffet se dest`inuie“, „O sut` de
personalit`]i care au definit pia]a“ sau „Trei indicii ale unei
slujbe mizerabile“. |n luna mai, Octavian Radu a cerut
intrarea \n insolven]` a lan]ului de libr`rii Diverta, pe care \l
controleaz`, iar \n luna septembrie a \nchis cea mai mare
libr`rie a companiei, amplasat` pe bulevardul Magheru din
Bucure[ti. Injoy Books a avut anul trecut, potrivit site-ului
Ministerului Finan]elor, o cifr` de afaceri de peste 402.000 lei
[i un profit net de aproape 62.000 lei.
Afacerile Alto Tours au urcat cu 13% dup` cre[terea
num`rului de clien]i
Agen]ia de turism Alto Tours a \nregistrat \n primele nou`
luni o cifr` de afaceri de 27 milioane de lei, cu 13,4% mai
mult decåt \n aceea[i perioad` a anului trecut, pe fondul
dezvolt`rii portofoliului de clien]i, a declarat Florin }åncu,
directorul general al firmei. |n perioada ianuarie-septembrie
2009, agen]ia a avut \ncas`ri de 23,8 milioane de lei. Pentru
acest an, conducerea firmei estimeaz` afaceri de 35 milioane
de lei. „Ne p`str`m previziunile f`cute la \nceputul anului [i
vrem s` \ncheiem anul cu afaceri de 35 milioane de lei.
|ncas`rile vor fi mai mari cu aproape 13% fa]` de anul
trecut, iar factorii care contribuie la aceast` cre[tere sunt
atragerea de clien]i noi [i lansarea \n august a unei aplica]ii
online prin care turi[tii pot cump`ra bilete de avion, pot face
rezerv`ri hoteliere [i asigur`ri medicale“, a spus }åncu.
Activitatea agen]iei este concentrat` \n special pe partea de
business. Din totalul \ncas`rilor, vånzarea biletelor de avion
reprezint` 74%, iar restul sunt vacan]e. Potrivit lui }åncu,
una dintre problemele cu care agen]ia s-a confruntat \n acest
an a fost dificultatea cu care clien]ii au pl`tit serviciile
cump`rate. „Modific`rile legislative au reprezentat o
problem` major`. Clien]ii pl`tesc mai greu serviciile
comandate din cauza blocajului financiar“, a spus }åncu.
Agen]ia de turism Alto Tours din Bucure[ti este controlat` \n
propor]ie de 75% de compania danez` Weco Travel, care a
achizi]ionat \n 2008 pachetul majoritar, restul de 25% din
ac]iuni fiind de]inute de Florin }åncu. Agen]ia este singura
din Romånia care a \ncheiat un parteneriat cu Radius Travel,
una dintre cele mai importante firme de management turistic
din lume, al`turi de American Express [i Carlson Wagonlit.
Grupaj realizat din surse Mediafax
PUBLICITATE

ADRIANA RO{OGA
16
Brandurile toamnei. Ce companii au investit sute de mii
de euro \n promovarea m`rcilor din industria alimentar`
Doncafé, mezelurile Elit,
lactatele M`riuca, chipsurile
Chio Premium Moments,
batonul de ciocolat` Rom,
pr`jiturica M`gura, ciocolata
Kandia, lactatele Zuzu,
Scandia, lactatele „Covalact
de ]ar`“, vinurile Domeniile
Såmbure[ti sau påinea feliat`
Hapi Hap sunt o parte din
brandurile care au atras \n
aceast` toamn` investi]ii de
cåteva sute sau milioane de
euro \n campanii de
promovare.
„P
roiectele sporadice de corporate
branding din a doua jum`tate a lui 2010
au ca obiect companii de]in`toare de
branduri de produs activånd \n FMCG
(bunuri de larg consum - n. red.) sau \n
industria farmaceutic`. De asemenea, am observat \n
2010 o revenire a brandingului de retail. Cåt despre
motiva]ii, este evident` necesitatea mai accentuat` a
sectorului FMCG de a se reconfigura \n func]ie de
nevoile [i obiceiurile consumatorilor, aflate \n evident`
schimbare“, spune Beatrice Dani[, managing partener
al agen]iei de consultan]` strategic` [i design de brand
BrandTailors.
Ea consider` c` frecven]a campaniilor de
comunicare de brand este natural s` fie mai concentrat`
\n perioada de toamn`, deoarece se \nregistreaz` un
nivel mai ridicat al consumului de media \n raport cu alte
perioade ale anului.
„Sigur c` promovarea brandurilor nou-introduse \n
pia]` are avantaje precum notorietate sau stimularea
vånz`rilor, \ns` din punctul de vedere al activit`]ii de
branding, cel mai mare avantaj este acela de a stabili
funda]ia brandului. Primele campanii de comunicare ale
unui brand nou au principala func]iune de a transmite
esen]a [i caracteristicile brandului, stabilindu-i astfel
rolul \n categorie [i punåndu-l pe „agenda“ consuma -
torului“, explic` Beatrice Dani[.
Printre proiectele pe care BrandTailors le-a realizat
[i care au fost lansate \n a doua parte a acestui an se
num`r` rebrandingul pentru Zuzu, Rar`ul, Antena 1,
M`gura [i Kandia, dar [i proiectul de activare a
brandului Rar`ul.
Lider pe pia]a laptelui, Zuzu a fost rebranduit \n
aceast` var` cu scopul de a-[i consolida pozi]ia [i de a
cå[tiga cot` de pia]` \n categoria iaurt.
Campania de promovare pentru Zuzu are dou`
etape. Prima etap` a \nceput din 1 septembrie cu o
campanie pe TV, costurile fiind estimate la circa 500.000
de euro, \n timp ce a doua etap` urmeaz` s` fie lansat`
anul viitor.
„O companie tr`ie[te prin brandurile sale, de aceea
este important s` investeasc` permanent \n comunicare
ca s` men]in` brandurile \n mintea consumatorului, fie
c` ne afl`m \ntr-o perioad` de criz` economic` sau o
perioad` normal`“, spune Cristina Miclea, director de
marketing al Albalact.
n Albalact a rebranduit Zuzu cu
scopul de a-[i consolida pozi]ia [i
de a cå[tiga cot` de pia]`.
Costurile campaniei de promovare:
500.000 de euro.
n Covalact, care la sfår[itul anului
trecut [i-a schimbat denumirea [i
ambalajul m`rcii omonime de
lactate \n „Covalact de ]ar`“, a
lansat o nou` campanie menit` s`
sporeasc` notorietatea [i s`-[i
creasc` cota de pia]`. Investi]iile \n
comunicare se ridic` la un milion
de euro \n acest an.
n Produc`torul de lactate Tnuva a
lansat brandul economic
„M`riuca“ la \nceputul lunii
septembrie, care are produse pe
segmentele iaurt simplu,
småntån`, lapte prins, sana [i iaurt
cu fructe.
n Pr`jitura M`gura, din portofoliul
Kandia Dulce, a trecut \n 2010
printr-un al doilea rebranding \ntr-o
perioad` de mai pu]in de trei ani.
n Tot din portofoliul companiei
Kandia Dulce, ciocolata Rom a
avut parte de una dintre cele mai
controversate campanii de
relansare.
n Grupul israelian Strauss a venit \n
aceast` toamn` cu o nou`
campanie de promovare pentru
Doncafé, bugetul noii campanii de
comunicare care se va desf`[ura \n
perioada octombrie-decembrie fiind
de 4,5 milioane de euro.
O alt` companie de lactate, Covalact, care la
sfår[itul anului trecut [i-a schimbat denumirea [i
ambalajul m`rcii omonime de lactate \n „Covalact de
]ar`“, a lansat o nou` campanie menit` s` sporeasc`
notorietatea [i s`-[i creasc` cota de pia]`. Compania a
derulat \n ultimii doi ani investi]ii de peste 1,5 milioane
de euro pentru a-[i m`ri capacitatea de produc]ie, la
care se adaug` \nc` un milion de euro investi]ii \n acest
an \n campania de comunicare. |n 2009, Covalact,
companie de]inut` de fondul de investi]ii Sigma Bleyzer,
a \nregistrat o cifr` de afaceri de 25 de milioane de euro.
Ce s-a v`zut pe TV \n
prima parte a anului
Printre brandurile care au fost lansate \n
prima parte a acestui an se num`r` apele
minerale Azuga [i Bilbor, biscui]ii BelVita [i
Oreo, b`utura energizant` Elektrik, cerealele
pentru micul dejun Arnos, Dacia Duster,
magazinele de cartier Mic.ro, agen]iile de
pariuri sportive 1*2 Bet Arena Cafe,
magazinele Metro Punct.
De asemenea, produc`torul de lactate Tnuva a
lansat brandul economic „M`riuca“ la \nceputul lunii
septembrie, care are produse pe segmentele iaurt
simplu, småntån`, lapte prins, sana [i iaurt cu fructe.
Kandia este una dintre cele mai active companii \n
ceea ce prive[te investi]iile \n campanii de promovare
pentru brandurile din portofoliu. Pr`jitura M`gura,
apar]inånd companiei Kandia Dulce, al c`rei proprietar
CINE A INVESTIT |N CAMPANII SAU BRANDURI NOI |N
INDUSTRIA ALIMENTAR~
n Produc`torul de conserve Scandia
Romånia, care anul trecut a
\nregistrat o cifr` de afaceri de
48 mil. euro, a finalizat \n
octombrie un proces de rebranding,
\n urma c`ruia produc`torul de
conserve va avea o nou` identitate,
respectiv Scandia Food.
n Antreprenorul elve]ian de origine
greac` Jean Valvis a investit
250.000 de euro \ntr-o campanie
prin care anun]` lansarea pe pia]`
a trei sortimente de vin ro[u.
n Produc`torul din industria de
panifica]ie Titan a investit 400.000
de euro \n campania de creare [i
promovare a brandului Hapi Hap
situat pe segmentul de påine
toast.
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Num`rul reclamelor difuzate de posturile de televiziune a crescut \n aceast` toamn`
este fondul de investi]ii Oryxa Capital de]inut de familia
austriac` Julius Mein, a trecut \n 2010 printr-un al doilea
rebranding \ntr-o perioad` de mai pu]in de trei ani.
Campania con]ine o execu]ie TV, ad-uri \n presa
dedicat` retailului, dar [i o campanie de comunicare la
nivel de trade prin materiale de vizibilitate [i activit`]i de
sampling. Reprezentan]ii companiei nu au dezv`luit
valoarea bugetului alocat acestei campanii. Anul trecut,
romånii au måncat 55 de milioane de pr`jituri M`gura,
ceea ce \nseamn` la un pre] mediu de 1 leu pe bucat` \n
magazinele mici, cel mai important canal de distribu]ie
pentru produsele de impuls precum snacksurile dulci,
vånz`ri de peste 10 milioane de euro, conform unei
estim`ri a ZF.
Tot din portofoliul companiei Kandia Dulce,
ciocolata Rom a avut parte de una dintre cele mai
controversate campanii de relansare. Prima etap` a
campaniei a fost cea de teasing. Timp de o s`pt`mån`
Rom a ap`rut pe rafturi [i \n comunicare (TV, print,
internet, OOH) \nvelit \n steagul american. Campania
de revenire la steagul Romåniei se desf`[oar` \n aceste
zile pe toate mediile de promovare [i include [i un imn
pe YouTube. Principalul obiectiv al campaniei este de
cre[tere a vånz`rilor, mai ales \n råndul publicului tån`r.
Un alt obiectiv al campaniei e cre[terea indicatorilor de
brand, \nt`rirea pozi]iei pe pia]a de batoane [i
\mprosp`tarea imaginii pentru atragerea unui target mai
tån`r. Reprezentan]ii McCann Erickson, cei care s-au
ocupat de campanie, precizau c` fa]` de alte m`rci din
categorie, Rom are bugete foarte mici de promovare.
Tot \n acest an, ambalajele brandului de produs
Kandia au fost schimbate, decizia fiind luat` \n urma
lans`rii portofoliului de ciocolat` am`ruie la \nceputul
anului.
{i grupul israelian Strauss a venit \n aceast` toamn`
cu o nou` campanie de promovare pentru Doncafé,
brandul lansat pe pia]` \n 2008 prin investi]ii de 15 mil.
euro \n primul an. Bugetul noii campanii de comunicare
care se va desf`[ura \n perioada octombrie-decembrie
este de 4,5 milioane de euro. Reprezentan]ii companiei
au precizat \ntr-un interviu acordat ZF c` rebrandingul
realizat \n urm` cu doi ani, prin care Elita a devenit
Doncafé, nu a dat \nc` roade, grupul israelian raportånd
un declin al cotei de pia]` \n 2009 [i o temperare a avan -
sului vånz`rilor la 3,3%. La nivel local, vånz`rile com -
paniei au ajuns anul trecut la 283 mil. lei (66,8 mil. euro).
Produc`torul de conserve Scandia Romånia, care
anul trecut a \nregistrat o cifr` de afaceri de 48 mil. euro,
a finalizat \n octombrie un proces de rebranding \n urma
c`ruia produc`torul de conserve va avea o nou`
identitate, respectiv Scandia Food. Reprezentan]ii
companiei nu au precizat investi]iile \n acest rebranding,
\ns` spun c` doresc s` intre cu noua \nf`]i[are pe pie]ele
externe. Compania a intrat \n acest an cu exporturi c`tre
Bulgaria [i Ungaria, care vor reprezenta \n acest an 5%
din cifra de afaceri a companiei, conform estim`rilor
companiei. Scandia Food este lider pe pia]a conservelor
pe baz` de carne, cu o cot` de pia]` \n volum de peste
54%, conform MEMRB. Cel mai våndut produs din
portofoliul companiei este pate Bucegi, care are o cot`
de pia]` de 40,8% \n volum, conform acelora[i statistici.
Scandia mai produce m`rcile Scandia Sibiu (pate,
månc`ruri tradi]ionale, carne \n suc propriu) [i Sadu
(pate, månc`ruri la conserv`, carne la conserv`).
Produc`torul de mezeluri Elit, din Cugir, de]inut de
omul de afaceri Dorin Mateiu, a investit \ntr-o campanie
FOTO: Shutterstock
de comunicare la nivel na]ional. Campania TV lansat`
de companie este corelat` cu ac]iuni BTL, promovare
on-line, outdoor [i indoor.
{i antreprenorul elve]ian de origine greac` Jean
Valvis, care a ob]inut peste 120 de milioane de euro din
crea rea [i ulterior vånzarea brandurilor Dorna (c`tre
Coca-Cola \n 2002) [i LaDorna (c`tre Lactalis \n 2008),
a investit 250.000 de euro \ntr-o campanie prin care
anun]` lansarea pe pia]` a trei sortimente de vin ro[u:
Chateaux Valvis, Domeniile Såmbure[ti [i Såmbure[ti
de Olt.
Dup` jum`tate de an de la debutul opera]iunilor pe
pia]a din Romånia, produc`torul de vinuri Domeniile
Såmbure[ti, membr` a Valvis Holding, a våndut 50.000
Bani [i \n servicii
|n \ncercarea de a sc`pa de eticheta de „brand
\nvechit“, compania de stat Tarom, cel mai mare
juc`tor din transportul aerian dup` cifra de
afaceri, cu vånz`ri de 193 milioane de euro anul
trecut, a venit \n aceast` toamn` cu o campanie
de imagine \n care a investit 500.000 de euro.
Tarom a mai derulat [i \n anii trecu]i campanii de
promovare a unor destina]ii, \ns` aceasta este
prima care \[i propune s` schimbe percep]ia \n
pia]` [i s` atrag` un consumator mai tån`r, \n
condi]iile \n care studiile derulate \naintea
campaniei arat` c` cei care zboar` cu Tarom sunt
\n special persoane cu vårsta peste 35 de ani [i cu
venituri de peste 4.000 de lei, fiind proprietari de
afaceri sau manageri. Decizia conducerii Tarom a
venit \n contextul \n care compania a \nregistrat
anul trecut pierderi de 55,8 milioane de euro.
Reprezentan]ii Tarom sper` ca pe lång`
loializarea clien]ilor, campania s` aduc` [i o
cre[tere a vånz`rilor, f`r` a da detalii \n acest
sens. Tarom a transportat anul trecut 1,7 milioane
de pasageri [i estimeaz` pentru acest an s`
transporte dou` milioane de persoane.
de sticle de Cabernet Sauvignon, acesta fiind cel mai
våndut brand din portofoliul companiei. Investi]iile pe
care Valvis le-a f`cut \n vinuri \n ultimii doi ani se ridic`
la 8-9 milioane de euro.
{i produc`torul chipsurilor Chio, compania
german` Intersnack, a lansat o nou` gam` de produse,
Chio Premium Moments Chips, care prezint` o noutate
absolut`, fiind pozi]ionate pe segmentul chipsurilor
premium. Intersnack, care a raportat o cifr` de afaceri
de 37 mil. euro pe 2009, \n sc`dere fa]` de valoarea de 38
mil. euro din 2008, a lansat primele spoturi cu noul
produs pe TV.
Produc`torul de mor`rit [i panifica]ie Titan a venit
pe pia]` cu un nou brand dup` ce \n prima jum`tate a
anului a \nlocuit vechea linie de produc]ie pentru
panifica]ie cu o nou` tehnologie, care permite ca påinea
s` r`mån` neatins` pe tot parcursul procesului de fa -
bricare [i ambalare. Aceast` schimbare a determinat
crea rea unui nou brand de påine toast Hapi Hap.
Compania Titan, de]inut` de grupul austriac LLI
Euromills, a avut afaceri de 57,7 mil. euro \n 2009.
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
{tiri ZF
Pia]a francizelor se apropie de un miliard de euro
Cifra de afaceri \n sistem de franciz` \n Romånia se ridica la
circa 900 de milioane de euro \n 2009, potrivit unui raport
de cercetare de pia]` realizat de Asocia]a Romån` de
Franciz` (ARF). „Re]elele de franciz` autohtone reprezint`
45-47% din cota de pia]` a tuturor sistemelor de francize,
datorit` \n principal faptului c` produsele [i serviciile sunt
adaptate nevoilor consumatorilor, dar [i pentru c` pre]ul [i
investi]iile necesare sunt considerabil mai mici decåt cele
aferente francizelor str`ine“, spun reprezentan]ii ARF.
FOTO: Silviu Matei
Cele mai c`utate francize sunt cele din industria alimentar`
[i servicii. „Conform unor studii recente, romånii cheltuiesc
cea mai mare parte din veniturile lor pentru hran`, fiind pe
primul loc \n UE la acest capitol, lucru ce se reflecta [i \n
propor]ia de]inut` de francizele destinate acestui domeniu.“
|n perioada 2007-2010 strategia de p`trundere a francizelor
str`ine pe pia]a local` a fost master-franciza, adic`
francizorul (cel care ob]ine franciza) beneficiaz` de o
exclusivitate teritorial` pe o zon` geografic` definit`
printr-un contract de master-franciz`. Printre francizele care
opereaz` pe pia]a local` se num`r`: Pizza Hut, Chipstix,
NewYork Pizza, Broaster Chicken, NordSee (foto),
DryWallTeam, Fornetti, Piritex, Ana Pan, Miniblue sau Wu
Xing. Adriana Ro[oga
Ecovalor vrea 10 mil. euro din prelucrarea de[eurilor
Ecovalor, companie controlat` de Holcim [i specializat` \n
gestionarea de[eurilor, mizeaz` \n acest an pe o cifr` de
afaceri de 10 mil. euro, \n cre[tere cu 25% fa]` de anul
trecut. „Pentru 2010 ne-am propus s` prelucr`m 25.000 de
tone de de[euri la punctul de lucru din Ale[d [i 35.000 de
tone la Cåmpulung, fa]` de un total de 40.000 de tone de
de[euri coprocesate anul trecut \n Romånia. Totodat`,
miz`m \n acest an [i pe o cre[tere a afacerilor Ecovalor cu
25% fa]` de 2009“, a declarat pentru ZF Transilvania Felix
Stancu, sales&marketing manager \n cadrul companiei
Ecovalor. Compania a anun]at demararea unui program
investi]ional \n valoare de 20 mil. euro \n vederea
extinderii capacit`]ilor \n unit`]ile de prelucrare a
de[eurilor din Cåmpulung (Arge[) [i Ale[d (Bihor).
Investi]ia demarat` \n acest an urmeaz` s` fie finalizat`
pån` \n 2012, iar sursele necesare realiz`rii acestui proiect
provin din fonduri proprii. Potrivit reprezentan]ilor
companiei, investi]ia de la Ale[d se ridic` la aproximativ 8
mil. euro [i va fi finalizat` pån` la finele anului, iar
proiectul de la Cåmpulung prevede realizarea unei
investi]ii de 12 mil. euro pån` \n 2012. |n prezent,
capacitatea zilnic` de coprocesare a de[eurilor pentru
unitatea Ecovalor din Ale[d este de 150 de tone, iar la
fabrica de la Cåmpulug se prelucreaz` zilnic 250 de tone
de de[euri. Odat` cu finalizarea investi]iilor \n cre[terea
capacit`]ilor celor dou` unit`]i Ecovalor, la Ale[d se vor
coprocesa zilnic 250 de tone de de[euri, iar la Cåmpulung
300 de tone. Compania Ecovalor este parte a grupului
Ecorec, care din 2006 activeaz` \n domeniul gestion`rii
de[eurilor [i opereaz` \n Europa Central` [i de Est cinci
sta]ii de pretratare a de[eurilor, pe care le livreaz` c`tre
coprocesare \n opt fabrici de ciment Holcim, din Slovacia,
Austria, Republica Ceh`, Ungaria, Croa]ia, Serbia, Bulgaria
[i Romånia. Ecovalor concureaz` cu firme ca Eco-Green,
de]inut` de Lafarge Ciment, [i cu Ro Ecologic, care
lucreaz` pentru Carpatcement. Lauren]iu Cotu -
ZF Transilvania
Rulmen]i Bårlad ia o finan]are de 5 milioane de euro
de la BRD
Compania Rulmen]i Bårlad, unul dintre principalii
produc`tori de rulmen]i de pe pia]a local`, care anul trecut
a realizat afaceri de aproape 34 mil. euro, \n sc`dere cu
peste 50% potrivit Ministerului de Finan]e, dore[te s`
FOTO: Mediafax Foto
contracteze un \mprumut de 5 mil. euro de la BRD pentru
finan]area activit`]ii curente, conform Monitorului Oficial, [i
s` prelungeasc` o facilitate de credit de la BCR care s` fie
diminuat` la 5 mil. dolari. Rulmen]i Bårlad este de]inut` de
compania turc` Kombassan Sanayii Ticaret Ve Yatrim
Hollding As. Anul trecut compania din Bårlad a \nregistrat
un profit de aproape 1,4 mil. euro, \n sc`dere cu aproape
60%. Bogdan Alecu
Un distribuitor de echipamente de francat sus]ine c` Po[ta, care a atribuit direct
contracte de milioane de euro aceleia[i companii, trebuia s` organizeze o licita]ie
PRECIZARE
MIRABELA TIRON
O COMPANIE distribuitoare de echipamente
de procesare a coresponden]ei sus]ine c` Po[ta
Romån` trebuia s` fac` transparent` decizia de
achizi]ie ma[ini de francat prin organizarea unei
licita]ii, dup` ce Po[ta a oferit pentru a doua oar`
prin atribuire direct` un contract de milioane de
euro companiei Promotional Interservice.
„Consider c` \n condi]iile \n care exist` doi
distribuitori de echipamente de francat pe pia]`,
Po[ta Romån` ar fi trebuit s` organizeze o
licita]ie [i nu s` atribuie direct aceste contracte,
a[a cum s-a \ntåmplat \n 2008 [i anul acesta. {i
compania noastr` putea furniza echipamente de
francat“, a declarat Silvia Ursu, directorul
general al companiei Fair Com Agenti,
distribuitoare de echipamente de procesare a
coresponden]ei, printre care ma[ini de francat,
care a \nregistrat anul trecut o cifr` de afaceri de
390.000 de euro [i un profit de 31.000 de euro,
potrivit datelor de la Registrul Comer]ului.
Compania de stat Po[ta Romån` a cump`rat
luna aceasta cu 27,8 milioane de lei (6,6 milioane
de euro) o aplica]ie informatic` pentru eviden]`
[i gestiunea fondurilor din taxele po[tale aplicate
de echipamentele de francat [i echipamente de
francat de la Promotional Interservice, dup` ce \n
noiembrie 2008 pl`tise c`tre aceea[i firm` 2,6
milioane de euro pentru servicii de \ntre]inere [i
repara]ii ma[ini de francat, tot \ntr-o negociere
f`r` anun] de participare.
Astfel c` \n urm` cu doi ani [i anul trecut
Promotional Interservice a finalizat cu o cifr` de
afaceri de pu]in peste 3 mil. euro, cea mai mare
parte fiind generat` de contractele cu Po[ta
Romån`.
Oficialii companiei de stat nu au transmis
niciun r`spuns cu privire la decizia de-a
achizi]iona echipamente de francat prin atribuire
direct` \n urm` cu doi ani.
|n ceea ce prive[te \ns` contractul atribuit
luna aceasta aceleia[i companii cu care semnase
un contract \n 2008, oficialii Po[tei au spus c`
echipamentele de francat deja existente sunt
fabricate de acela[i produc`tor, Promotional
Interservice fiind unic distribuitor [i importator
de echipamente de francat branduite Pitney
Bowes. Pe de alt` parte, compania Fari Com
Agenti este distribuitor al echipamentelor de
francat NeoPost.
„Achizi]ionarea aplica]iei informatice [i a
echipamentelor necesare de la un alt pro duc`tor
decåt Promotional Interservice ar fi determinat
apari]ia unor dificult`]i tehnice [i a unor
incompatibilit`]i (...) Drept urmare, consider`m
alegerea procedurii de negociere f`r` publicare
a unui anun] de participare ca fiind justificat` de
motive tehnice de incompatibilitate \ntre cele
aflate \n proprietate [i alte m`rci“, au transmis
oficialii companiei. Avånd \n vedere \ns` c`
ma[inile de francat au aceea[i func]ionalitate
indiferent de brand, Silvia Ursu, reprezentanta
Fari Com Agenti, consider` c` nu este corect ca
un contract s` se atribuie direct doar dup`
caracteristica marc`.
Pierderi de 43 mil. euro anul trecut
Evolu]ia cifrei de afaceri [i a profitului Po[tei Romåne
313,4
231,5
380,5
197,2
341,8
7,6
8
9
0
2005 2006 2007 2008 2009
Cifra de afaceri (mil. euro)
Profit net (mil. euro)
-43
SURSA: Ministerul Finan]elor
|n anuarul „Who’s who in business Romånia 2010 -
Cei mai importan]i 1.000 de oameni din business“, lansat
s`pt`måna trecut` de ZF, au fost f`cute dou` gre[eli.
Pagina 70: La Cristian Popa, 42 de ani, director de
vånz`ri Tnuva Romånia, poza publicat` de ZF \n anuar nu
\l reprezint` pe acesta.
Pagina 106: La Gheorghe C`t`lin Liviu, 43 de ani,
CEO al ASSECO SEE, poza publicat` de ZF \n anuar nu
\l reprezint` pe acesta.
Ne cerem scuze atåt celor \n dreptul c`rora am
publicat poze gre[ite, cåt [i celor care sunt \n poze [i au alte
func]ii.

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
Este transparentizarea celor
opt milioane de contracte de
credit o m`sur` retroactiv`?
Ordonan]a de Urgen]` 50/2010, care stabile[te condi]ii transparente pentru creditele
consumatorilor, a ajuns subiectul unui conflict deschis \ntre Guvern [i reprezentan]ii
FMI, care au cerut chiar abrogarea noilor reglement`ri, considerånd c` aplicarea lor
pentru contractele \n derulare ar fi retroactiv`.
Retroactivitate \nseamn`
c` unei situa]ii care [i-a
epuizat efectele \nainte de
intrarea \n vigoare a unei
legi i se aplic` legea nou`.
Ordonan]a modific` doar
efectele prezente [i
viitoare ale contractelor \n
derulare, spune avocatul
Gheorghe Piperea
LIVIU CHIRU
ALEXANDRA CHELU - MEDIAFAX
utorit`]ile romåne [i juri[tii
consider` \ns` c` ordonan]a
„nu are probleme“, pentru c`
nu modific` efecte ale contractelor
produse \nainte de intra-
A
rea ei \n vigoare, ci numai pe viitor.
Pre[edintele Traian B`sescu i-a chemat ieri
sear` la consult`ri la palatul Cotroceni pe reprezentan]ii
FMI, dup` ce agen]ia de [tiri Mediafax
anun]ase, citånd surse apropiate discu]iilor,
c` negocierile intraser` \n impas, iar suspendarea
acordului de finan]are nu era exclus`.
„Pentru juri[ti este simplu: retroactivitate
\nseamn` c` unei situa]ii care [i-a epuizat efectele
\nainte de intrarea \n vigoare a unei legi i
se aplic` legea nou`. Noi vorbim aici de contracte
care erau \n vigoare la momentul
adopt`rii ordonan]ei [i care vor fi \n vigoare [i
peste 25 de ani. Vorbim de aplicarea legii la o
situa]ie juridic` prezent` [i viitoare“, spune
avocatul Gheorghe Piperea. El reprezint` \n
instan]` un grup de clien]i ai BCR care cer modificarea
anumitor clauze din contractele de
credit.
Miza este mare atåt pentru bancheri, cåt [i
pentru clien]i. Aplicarea ordonan]ei pentru cele
opt milioane de contracte aflate \n derulare
ar \nsemna \n primul rånd plafonarea la 1% sau
chiar eliminarea comisionului de rambursare
anticipat`, dar [i stabilirea unui mod transparent
de calcul al dobånzii, \n func]ie de indicatori
verificabili.
Bancherii s-au plåns \ns` c` \n forma adoptat`
de Guvern ordonan]a este neclar`, iar interpret`rile
date de clien]i - care cer eliminarea
unor comisioane [i men]inerea marjelor din
contractul ini]ial, chiar dac` indicatorul de dobånd`
se schimb` - le-ar aduce pierderi de sute
de milioane de euro.
Pre[edintele Autorit`]ii pentru Protec]ia
Consumatorilor (ANPC), Constantin Cerbulescu,
merge s`pt`måna viitoare la Comisia European`,
la Bruxelles, pentru a clarifica modul
de aplicare a ordonan]ei 50 privind creditele popula]iei
[i consider` c` nu vor exista probleme.
„S`pt`måna viitoare voi merge la Bruxelles.
Am solicitat o \ntrevedere la nivelul Comisiei
Europene, ca s` clarific`m, nu pentru c` am fi
primit o scrisoare. Am primit \ntr-adev`r [i o
scrisoare, una pentru l`muriri, nu de aten]ionare
sau de sanc]ionare a Romåniei. Vom merge,
vom discuta la nivelul CE [i am convingerea -
din punctul nostru de vedere, a[a cum [i Consiliul
Concuren]ei a considerat - c` nu avem probleme“,
a spus Cerbulescu \n cadrul emisiunii
„Dup` 20 de ani“, difuzat` duminic` la Pro TV.
El a precizat c` OUG 50 nu este ilegal` [i a
fost avizat` \nainte de a fi aprobat` de Guvern
de mai multe autorit`]i ale statului, inclusiv de
Departamentul pentru Afaceri Europene
Constantin Cerbulescu
pre[edintele ANPC
Am primit \ntr-adev`r [i o scrisoare, una pentru l`muriri, nu de
aten]ionare sau de sanc]ionare a Romåniei. Vom merge, vom discuta
la nivelul CE [i am convingerea - din punctul nostru de vedere, a[a
cum [i Consiliul Concuren]ei a considerat - c` nu avem probleme.
EVENIMENT
tel: 0318.256.282 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro
FOTO: Silviu Matei
Steven van Groningen
pre[edintele Raiffeisen Bank
Din punctul meu de vedere sunt \n continuare neclarit`]i [i mi se
pare c` simplul fapt c` unii cred c` au nevoie de un avocat ca s` ob]ii
ceea ce cred c` este o interpretare corect` de la b`nci, deja pentru
mine este o indica]ie c` lucrurile nu sunt clare.
FOTO: Silviu Matei
(DAE), cel care „vegheaz`“ asupra legalit`]ii [i
includerii corecte \ntr-un act normativ a unui
stat membru a directivelor europene.
Pre[edintele Raiffeisen Bank Romånia,
Steven van Groningen, prezent \n emisiune, a
ar`tat eventualitatea ca OUG 50 s` fie declarat`
ilegal`, respectiv ca Executivul UE s` considere
c` nu respect` directiva european` pe
care o transpune, [i astfel prevederile actului
normativ s` fie nule.
„Dac` OUG 50 este nul`, \nseamn` c` nu
are nicio consecin]` [i atunci [i tot ce s-a bazat
pe asta se elimin` de la sine. |n primul rånd,
pentru mine, vreau s` [tiu ce s` spun clien]ilor
mei“, a afirmat Van Groningen. El a mai men -
]ionat [i costurile implement`rii ordonan]ei
privind creditele consumatorilor, precizånd c`
valoarea depinde foarte mult de modul de interpretare
a prevederilor OUG 50.
„Din punctul meu de vedere sunt \n continuare
neclarit`]i [i mi se pare c` simplul fapt c`
unii cred c` au nevoie de un avocat ca s` ob]ii
ceea ce cred c` este o interpretare corect` de la
b`nci, deja pentru mine este o indica]ie c` lucrurile
nu sunt clare“, a precizat [eful Raiffeisen
Bank Romånia.
Van Groningen consider` c` num`rul tot
mai mare de persoane nemul]umite este determinat
[i de faptul c` „s-au creat anumite
a[tept`ri“ \n urma aplic`rii OUG 50.
„Ordonan]a nu s-a dat pentru contractele
\ncheiate dup` 21 iunie (data intr`rii \n vigoare
a noilor reglement`ri - n. red.), cine mai \ncheie
acum contracte? Poate 1.000 de persoane,
dar credite \n derulare au peste patru milioane
de persoane. Sunt dep`[ite limitele competen]elor
FMI, care este un creditor“, apreciaz`
avocatul Gheorghe Piperea.
OUG 50/2010 a fost votat` de Senat \n forma
aprobat` de Guvern \nc` din luna iunie [i se
afl` \n prezent la avizare \n Comisia pentru Buget,
Finan]e [i B`nci din Camera Deputa]ilor,
camer` decizional`.
Comisia European` a solicitat autorit`]ilor
romåne la finele lunii septembrie s` prezinte
clarific`ri dup` ce a primit mai multe plångeri
privind transpunerea prevederilor directivei europene
\n legisla]ia na]ional` prin OUG
50/2010, iar r`spunsul Romåniei ar fi trebuit
transmis \n termen de o lun` de la data scrisorii.
Potrivit Departamentului pentru Afaceri
Europene, autorit`]ile romåne vor transmite
CE c` aplicarea prevederilor directivei europene
pentru creditele aflate \n derulare reprezint`
o op]iune na]ional`, f`r` a avea leg`tur`
cu transpunerea reglement`rilor Uniunii Europene.
Ordonan]a de Urgen]` 50/2010 a avut
la baz` un proiect elaborat de ANPC, care
transpune \n legisla]ia romåneasc` Directiva
European` 48/CE/2008. Totu[i, directiva stipuleaz`
c` reglement`rile vizeaz` doar creditele
de consum, acordate f`r` garan]ii [i nu se aplic`
[i \mprumuturilor acordate \nainte de transpunerea
ei \n legisla]ia na]ional`.
„Directiva European` este o colec]ie de
principii, nu de reguli aplicabile imediat. |n materie
de protec]ia a consumatorului, statele
membre au dreptul s` insereze \n reglement`rile
proprii dispozi]ii mai favorabile decåt cele
din directiv`, ceea ce s-a \ntåmplat“, apreciaz`
Piperea.
OPINII
Ineficien]a unor b`nci transferat` asupra clien]ilor.
A[a explic` un pre[edinte de banc` marja de 9%
DE DAN ARMEANU
ntr-un articol publicat \n Ziarul Financiar
| pe 18 octombrie am atras aten]ia asupra
faptului c` unele b`nci practic` marje de 9%
la creditele \n euro pe termen lung \n derulare
precum [i asupra consecin]elor pe care le genereaz`
aceste practici incorecte asupra imaginii
[i activit`]ii lor viitoare.
Se vede \ns` c` am argumentat \n van
aceste aspecte. Un bancher, pre[edinte de
banc`, \ntr-un articol scris drept replic`, publicat
tot \n Ziarul Financiar, afirm` c` se bazeaz`
pe fapte, dar aceste fapte sunt \n mare
parte nefundamentate.
Primul aspect este cå[tigul de aproape 4%
determinat de sc`derea EURIBOR [i \nsu[it
de b`ncile care au practicat dobånda intern`
de referin]` [i nu au modificat-o \n func]ie de
evolu]ia pie]ei, afirma]ie pe care domnul bancher
o contest` sco]ånd din context afirma]iile
mele [i aducånd argumente gre[ite. Pentru a-i
r`spunde \i voi oferi un exemplu simplu. |n
perioada 2007-2008, unele b`nci, care au
\n]eles s` aib` un comportament corect fa]`
de clien]i, au dat credite la EURIBOR plus o
marj` fix` \n jur de 6%, avånd astfel o dobånd`
nominal` de aproape 10,5% la momentul
respectiv, cånd EURIBOR era de
4-5%. |n acela[i timp, alte b`nci au acordat
acela[i tip de credit la dobånd` de referin]`
intern` (nefiind prev`zut` \n contract nici
structura [i nici valoarea acesteia) plus o
marj` de 1,5-2%, dobånda nominal` la acela[i
moment fiind tot \n jur de 10,5%. Pån` \n
2009, EURIBOR a sc`zut cu aproape 4%, la
circa 1%, unde a [i r`mas, dar b`ncile cu dobånd`
de referin]` intern`, ac]ionånd incorect,
au „uitat“ s`-[i actualizeze dobånda de referin]`
[i au p`strat aceea[i dobånd` nominal`
de 10,5%. Sper c` acum se observ` c` aceste
b`nci incorecte au avut un cå[tig suplimentar
de aproape 4% fa]` de b`ncile corecte, care
au modificat dobånda la credit \n func]ie de
evolu]ia EURIBOR. Mai mult, b`ncile incorecte
vor [i de acum \ncolo s`-[i conserve
acest profit [i au impus clien]ilor, sub pretextul
aplic`rii Ordonan]ei 50/2010 de transparentizare
a contractelor de credit, marje fixe
de peste 9% calculate ca diferen]a \ntre rata
nominal` a dobånzii aferente contractului de
creditare la momentul actual [i cota]ia actual`
a indicelui EURIBOR. Dup` cum am mai
spus [i cu alte ocazii, b`ncile ar fi trebuit s`
modifice dobånda intern` de referin]` atunci
cånd condi]iile de pe pia]` permiteau - adic`
atunci cånd varia]ia la trei sau [ase luni a indicatorului
format din EURIBOR plus 80% din
media cota]iilor CDS pe ultimele trei sau [ase
luni plus costul rezervelor minime obligatorii
devenise mai mare decåt 25 puncte de baz`
sau mai mic decåt minus 25 puncte de baz` -
ceea ce nu s-a \ntåmplat \n cazul acestor b`nci
incorecte. Din aceste motive, am propus
\ntr-un articol anterior o solu]ie echitabil` la
problema dobånzilor - atåt pentru b`nci, cåt [i
pentru clien]i - [i anume ca noua marj` fix` pe
care trebuie s` o practice b`ncile s` fie diferen]a
dintre dobånda creditului [i EURIBOR
de la momentul semn`rii contractului [i nu
din prezent.
Un paragraf demn de semnalat din articolul
domnului bancher este cel referitor la
costurile incluse \n marj`: „V` dau cåteva cifre
valabile pentru creditele \n valut` \n Romånia
\n 2009 (2008). Calculele sunt f`cute
pe baza datelor statistice publicate de BNR.
Costurile administrative erau de 4% (4,5%),
costul cu rezerva de 1% (2,1%), iar costul de
risc 2,1% (1,4%)“. |n primul rånd, o parte
din costurile administrative sau cele de risc au
fost transferate de b`nci \n comisioane (de
administrare, de risc etc.), unele ac]ionånd ca
dobånzi. De ce mai avem comisioanele de
risc sau comisioanele lunare de administrare
care ac]ioneaz` ca o dobånd`? Probabil domnul
bancher vrea s` introduc` aceste costuri
de dou` ori. Dup` calculele sale, \n 2008 numai
costurile administrative, cu rezerva [i de
risc \nsumeaz` 8%, iar ]inånd cont de faptul
c` EURIBOR a fost \n medie \n anul respectiv
de 4,65%, f`r` s` mai introducem
„celebrul“ CDS [i marja de profit, dobånda
ajunge la 12,65%. Aceasta \nseamn` c`
b`ncile sunt adev`rate „societ`]i caritabile“
\ntrucåt au acordat credite \n pierdere la dobånzi
de 10,5%. M` simt nevoit s`-i adresez o
nou` \ntrebare simpl` domnului bancher:
cum a \nregistrat sistemul bancar un profit record
de 1,2 miliarde de euro \n 2008, \n
condi]iile \n care, dup` cum ne spune domnia
sa, b`ncile au våndut credite \n pierdere? |n
al doilea rånd, dac` \ntr-adev`r costurile administrative
ar fi fost de 4% (4,5%), aceasta
ar \nsemna recunoa[terea propriei neputin]e,
un management defectuos realizat de bancheri
ineficien]i. De asemenea, \nseamn` c`
unele b`nci au ignorat realitatea economic` [i
au uitat s` realizeze ajust`rile impuse de
criz`.
O alt` afirma]ie care nu mai necesit` comentarii
este aceea c` tocmai ordonan]a de
transparentizare a contractelor de credit ar
impune o marj` fix` de 9%. Citez: „Luånd
exemplul d-lui Armeanu, s` spunem c` un
client a avut un credit cu o dobånd` de 10%
Cine sufl` \n pånzele cursului
DE VLADIMIR COHN
Pån` \n 2009, EURIBOR a
sc`zut cu aproape 4%, la circa
1%, unde a [i r`mas, dar b`ncile
cu dobånd` de referin]`
intern`, ac]ionånd incorect, au
„uitat“ s`-[i actualizeze dobånda
de referin]` [i au p`strat aceea[i
dobånd` nominal` de 10,5%.
Aceste b`nci incorecte au avut
un cå[tig suplimentar de
aproape 4% fa]` de b`ncile
corecte, care au modificat
dobånda la credit \n func]ie
de evolu]ia EURIBOR.
17
\nainte de intrarea \n vigoare a OUG 50.
OUG 50 oblig` banc` s` fac` o anex` la contract
\n care dobånda este exprimat` dup`
formula EURIBOR + marj` fix`. Dac` EU-
RIBOR este 1%, marja devine 9%. A[a s-a
ajuns la o marj` fix` de 9%. Nu este impus`
de banc`, ci de lege“. Pån` acum, domnul
bancher a \ncercat s` ne demonstreze pe baza
unor cheltuieli exagerate (administrative de
4% etc.) c` b`ncile trebuie s` utilizeze o
marj` de cel pu]in 9%. Acum ajunge la concluzia
c` legea impune marja fix` de 9%.
Domnule bancher, realitatea este alta, b`ncile
au impus marja de 9% [i nu legea. Legea impune
declararea unei marje fixe [i nu un anumit
nivel al acesteia. Dac` banca era corect` [i
ajusta dobånda astfel \ncåt s` ajung` la nivelul
ei real, atunci ar fi fost evitate tensiunile dintre
b`nci [i clien]i, iar acum am fi avut valoarea
corect` a marjei fixe. {i nu este nici acum
prea tårziu. O banc` decent` ar putea s` ajusteze
ast`zi dobånda la creditele \n derulare la
nivelul creditelor noi, adic` s` o scad` de la
10,5% la 6,5% [i s` propun` clien]ilor \n actele
adi]ionale pentru conformarea la OUG 50
o marj` fix` de 5,5% peste EURIBOR-ul care
este \n prezent circa 1%, mult mai rezonabil`
decåt cea de 9,5%.
De ce b`ncile care practic` [i au practicat
[i \n trecut aceea[i formul` prev`zut` de
OUG 50 cu o marj` fix` chiar mai mic` de
6% au \nregistrat atåt \n trecut cåt [i \n prezent
profit? Cum de exist` b`nci \n Romånia
care au avut \ntotdeauna profit [i care au profit
[i anul acesta \n urma rezultatelor la nou`
luni? {i-au desf`[urat cumva activitatea \n alt
mediu economic, au utilizat o alt` for]` de
munc`, au consumat alt tip de energie, au
pl`tit alte pre]uri pentru chirii? Eu sunt convins
c` nu, \n schimb au avut un altfel de management,
mult mai responsabil, bazat pe o
strategie de dezvoltare pe termen lung [i \n
parteneriat cu clientul. Ce rela]ie pot s` stabileasc`
b`ncile cu clien]ii [i cåt de corect` poate
fi \n condi]iile \n care ineficien]a bancherilor
se transfer` asupra clien]ilor vechi? Unii
bancheri pot s` reclame costuri administrative
mari, dar acestea nu sunt determinate de
clien]i, ci de incapacitatea acestor bancheri de
a realiza o gestiune optim` a activit`]ii bancare.
Atunci cånd un bancher transfer` asupra
contractelor \n derulare costuri administrative
de 4% \ntr-o marj` de dobånd` de 9% [i mai
aplic` [i un comision de administrare de 0,5%
lunar la valoarea creditului, aceasta \nseamn`
lips` de orizont [i de responsabilitate a propriei
activit`]i. Dac` ]inem cont [i de faptul c`
marjele fixe mari \i afecteaz` \n special pe
clien]ii care sunt captivi \n b`ncile respective,
\ntrucåt nu pot s`-[i refinan]eze creditul din
cauza sc`derii veniturilor sau a valorilor imo -
bilelor ipotecate, atunci ne d`m seama de
practicile incorecte [i de lipsa de etic` a unor
b`nci. Aceste b`nci, \n dorin]a de a-[i m`ri
profiturile, au sacrificat calitatea portofoliului
de credite, iar acum transfer` pierderile din
creditele neperformante asupra creditelor bune
aflate \n derulare.
Aduce]i apoi \n discu]ie CDS-ul [i faptul
c` evolu]ia \n cre[tere a acestuia ar fi „compensat“
sc`derea EURIBOR \n prima parte a
lui 2009. Teoretic, atunci cånd se \mprumut`
de la banca mam`, subsidiarele romåne[ti suport`
[i costul CDS, iar acesta este transferat
asupra clien]ilor. |ns` \n realitate, b`ncile
mam` includ \n costul finan]`rii filialelor romåne[ti,
pe lång` EURIBOR, fie o parte din
cota]ia CDS, fie o medie a cota]iilor CDS pe
ultimele [ase sau trei luni sau, \n unele cazuri,
\ntregul cost CDS f`r` a ad`uga alte costuri.
De asemenea, b`ncile mam` se finan]eaz` la
råndul lor fie la EURIBOR, dac` sunt de
prim rang, fie la EURIBOR plus o marj`
foarte mic` (beneficiaz` de un CDS sc`zut).
B`ncile subsidiare au posibilit`]i de procurare
de resurse ieftine. |n schimb, b`ncile cu capital
romånesc sau str`in care nu fac parte
dintr-un grup bancar se finan]eaz` la costuri
mult mai mari [i \ntr-adev`r suport` CDS-ul.
Dar aceste b`nci au un comportament corect
[i, de[i nu practic` marje de 9%, ob]in totu[i
profit.
|n plus, trebuie men]ionat c` pia]a CDSurilor
este lipsit` de transparen]`, nu este reglementat`,
nu este atomizat`, iar \n cazul
obliga]iunilor romåne[ti volumul tranzac]iilor
este redus. Astfel, cota]iile CDS pentru ]ara
noastr` \nregistreaz` varia]ii mari de la o perioad`
la alta, uneori sunt exagerate, nu sunt
fundamentate [i sunt influen]ate de percep]ia
investitorilor. Deci trebuie folosite cu re]inere
[i nu ar trebui transferate \n totalitate asupra
clien]ilor (unele b`nci utilizeaz` o medie a cota]iilor
CDS).
Un alt punct: rezervele minime obligatorii.
Dar costul acestora este zero pentru pasivele
cu scaden]` rezidual` mai mare de 2 ani
de la finele perioadei de observare f`r` clauz`
de rambursare, transferare sau retragere anticipat`.
A[adar, b`ncile au posibilitatea de a se
\mprumuta de la banc` mam` la termene peste
doi ani f`r` obligativitatea constituirii de rezerve
minime.
|n concluzie, b`ncile au posibilit`]i de
mic[orare a costului de finan]are sau de
func]ionare, dar pentru a transfera costurile
reduse asupra clien]ilor trebuie s` aib` [i
voin]`, avånd \n vedere concuren]a deocamdat`
insuficient` de pe aceast` pia]`.
Dan Armeanu este profesor universitar la
Facultatea de Finan]e, Asigur`ri,
B`nci [i Burse de Valori, Academia
de Studii Economice, Bucure[ti
DESEN: Romeo R`ileanu
ubiectul cursului leu/valute de circula]ie
Sinterna]ional` este dezb`tut \n fiecare zi
de consilieri din BNR, de oameni de afaceri,
de turi[ti, de investitori institu]ionali, de
agen]i de burs`, de flor`rese, de fo[ti bancheri
[i actuali consultan]i financiari, de importatori,
de exportatori [i de restul
popula]iei.
Nicio p`rere nu se potrive[te cu o alt`
p`rere, dar domne[te suveran` [i f`r` s` clipeasc`
ideea c` valoarea leului este determinat`
numai de cererea [i oferta din ziua respectiv`,
singurul criteriu ce define[te [i
men]ine stabilitatea pie]ii valutare, dar [i asigur`
\n continuare o stabilitate financiar` cu
scopul final al controlului nivelului de infla]ie.
Dar pia]a este influen]at` de zeci de al]i
factori ce conduc la o anumit` cerere de valut`
sau lei, cum ar fi: nivelul dobånzilor la lei
sau la valute, nivelul pre]urilor la elementele
cheie din economie, petrol, gaze, electricitate,
produc]ia industrial`, nivelul salariilor,
num`rul de angaja]i, num`rul de [omeri, produc]ia
agricol`, nivelul importurilor de alimente,
nivelul exporturilor , deficitul de cont
curent, deficitul de balan]`, deficitul bugetar
[i lista este destul de lung`.
Un consilier din BNR ne explic` aproape
zilnic cum trebuie s` analiz`m pia]a valutar`
[i ce ar trebui s` facem noi s` ajungem s`
\n]elegem c` formula de stabilire a cursului
valutar practicat` de BNR este singura modalitate
de a \mp`ca toate dorin]ele, mai mult
sau mai pu]in fundamentate, ale
participan]ilor la procesul economic.
Dac` ar „asculta“ dorin]ele exportatorilor,
ar frusta corul importatorilor, iar pe termen
lung deprecierea sau aprecierea, prin alte
metode, nu ar face bine nim`nui [i atunci
trebuie men]inut` actuala formul`.
Ce mai \nv`]`m de la acela[i consilier: c`
de fapt dobånda de referin]` practicat` de
BNR este bun`, fiind destul de ridicat` se garanteaz`
stabilitatea financiar`, ca pe termen
scurt deprecierea poate ar face bine, dar pe
termen lung este nociv` (ce \nseamn` termen
lung???), c` pia]a valutar` este foarte
vie, cu mari vånz`ri [i cump`r`ri, c` PIB-ul
\n pr`bu[ire este o cauz` de influen]are, dar
pe termen lung cel mai important factor \n
asigurarea stabilit`]ii cursului valutar este
concuren]a generat` de participan]ii pe pia]a
valutar`.
Oare lipsa de produc]ie din Romånia nu
influen]eaz` cursul? Oare oceanul acesta de
importuri care [i-au croit o parte solid` a
pie]ii din Romånia, favorizate, pe termen
scurt, de leul puternic [i stabil nu influen]eaz`
cursul \n orice direc]ie? Oare deficitele de
cont curent, bugetar sau al balan]ei de pl`]i nu
au nicio influen]`, fie \n sus sau jos. Oare plecarea
a trei milioane de romåni \n str`in`tate
la munc` ar putea influen]a cursul leului? Oare
politica b`ncilor str`ine din Romånia de a
atrage depozite cu oferte de dobånd` foarte
atractive \n compara]ie cu pie]ele externe
combinate de niveluri de dobånd` ridicat` la
credite nu are nicio influen]`, pozitiv` sau negativ`?
Este adev`rat c` o depreciere necontrolat`
a leului ar putea avea urm`ri destul de
dureroase pe multe planuri ale economiei, dar
pentru asta avem BNR cu capacitatea de a
controla evenimente nedorite prin uria[ele rezerve
valutare [i aur.
Cheia adev`ratei valori din pia]a valutar`
este la BNR prin nivelul dobånzii de politic`
monetar`, prin politica de reducere a lichidit`]ii
din sistemul bancar, urmat` de o
sc`dere a nivelului dobånzilor la depozitele
bancare \n lei, atunci activitatea pie]ii valutare
ar urma un curs foarte concuren]ial [i un
BNR care ar trebui s` decid` \ntre ap`rarea
leului [i o eventual` schimbare de tactic` valutar`.
La ora actual` politicile combinate ale
BNR de men]inere a imaginii de soliditate financiar`
a b`ncilor din sistem sunt pe cale s`
determine reac]ii foarte negative din partea
tuturor factorilor angrena]i \n procesul economic
din Romånia [i cu implica]ii greu de
anticipat.
Vladimir Cohn este un om de afaceri ce
de]ine mai multe fabrici de celuloz` [i hårtie
- Ecopack [i Ecopaper Bra[ov

C~T~LINA APOSTOIU
Compania de publishing a MediaPRO
18
Legea fundamental` a UE va fi modificat`
pentru a proteja Europa de crizele financiare
Liderii europeni au c`zut de
acord s` modifice Tratatul de
la Lisabona, la propunerea
Germaniei [i Fran]ei, cu
scopul de a institui o
disciplin` bugetar` mai solid`
\n ]`rile UE [i de a preveni
crize financiare viitoare.
ANDREEA NEFERU
Cei mai importan]i reprezentan]i ai
Uniunii Europene (UE) au convenit
s` \n`spreasc` regulile de conduit`
bugetar` [i fiscal` pentru a se asigura
c` ]`rile europene vor reu[i s`
dep`[easc` f`r` prea multe probleme crize financiare
de amploarea celei prin care continentul a trecut \n
acest an, scrie agen]ia de pres` Thomson Reuters.
Liderii europeni au stabilit c` modific`rile ce vor fi
aduse Tratatului de la Lisabona sunt necesare pentru a
crea un sistem permanent care s` trateze problemele
legate de datoriile suverane masive [i de asemenea, care
s` implementeze reguli bugetare mai stricte, inclusiv
sanc]iuni asupra guvernelor care nu reu[esc s` men]int`
datoriile publice [i deficitele bugetare \n limitele
acceptate de UE.
De[i ini]iativa schimb`rii acestor reguli a apar]inut
Germaniei [i Fran]ei, dou` dintre cele mai importante
economii la nivel european, nu to]i membrii UE au
sprijinit aceast` viziune. Dac` liderii de la Berlin [i de la
Paris au sugerat faptul c` de]in`torii de obliga]iuni
guvernamentale ar trebui s` preia asupra lor o parte din
costurile unor viitoare restructur`ri ale acestor datorii,
la polul opus, ]`ri cu o situa]ie economic` mai slab`,
precum Spania, au ar`tat c` aceste schimb`ri ar putea
crea panic` pe pie]e. De altfel, [i pre[edintele B`ncii
Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a sus]inut
acest punct de vedere, explicånd c` investitorii nu
trebuie implica]i \n restructurarea datoriilor unei ]`ri.
|n decembrie afl`m noile schimb`ri
Liderii europeni, reuni]i la Bruxelles la sfår[itul
s`pt`månii, i-au cerut lui Herman Van Rompuy,
pre[edintele Uniunii Europene, s` pre g` teasc`
modific`rile aduse Tratatului de la Lisabona pån` la
summit-ul ce va avea loc \n decembrie, sf` tuindu-l s`
lucreze asupra lor \n parteneriat cu Comisia
European`. „Am luat decizii importante pentru zona
euro (prin aceste schimb`ri - n.red.). Recomandarea
noastr` este un mecanism permanent, robust [i credibil
care s` protejeze stabilitatea financiar` a zonei euro \n
ansamblu“, a declarat Van Rompuy.
Germania, cea mai mare economie european`, a
spijinit ideea \nlocuirii plasei de siguran]` \n valoare de
440 mld. euro, convenit` \n mai anul acesta, cu un
sistem permanent care ar trebui finan]at par]ial de
sectorul privat.
„Nu vom permite ca numai contribuabilii s`
suporte toate costurile unei viitoare crize“, a spus can -
ce larul german Angela Merkel, citat` de Bloomberg.
Pe de alt` parte, premierul spaniol José Luís Rodríguez
Zapatero, a c`rui ]ar` se confrunt` cu al doilea mare
deficit bugetar la nivel european, a spus c` ar fi „mai
precaut atunci cånd vine vorba de includerea sectorul
privat \n acest mecanism“.
Mai mult, Merkel a explicat c` \n viitor, UE va
ac]iona ca un „guvern economic“ [i va monitoriza
competitivitatea statelor membre.
Tot ea a mai spus c` „mecanismul de criz` este
valabil numai \n cazurile \n care stabilitatea monedei
euro este pus` \n pericol; dac` o ]ar` va avea nevoie de
acest mecanism, va avea de \ndeplinit o serie de condi]ii
foarte stricte“.
Nu se pierd drepturile de vot
Berlinul nu a reu[it \ns` s` atrag` sprijin [i pentru
m`sura de suspendare a drepturilor de vot \n cazul
]`rilor care vor \nc`lca noile reguli privind deficitele [i
datoriile publice. „Dac` schimb`rile aduse tratatului
(de la Lisabona - n.red.) includ reducerea num`rului de
voturi, consider c` acest lucru este inacceptabil [i, cu cea
mai mare franche]e, nu este realist“, a declarat
pre[edintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.
Modific`rile urmeaz` s` fie aprobate pån` la jum`tatea
BUSINESS INTERNA}IONAL
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
anului 2013 [i fac parte din eforturile UE de protejare [i
prevenire a unei noi crize a datoriilor, similare celei din
Grecia de anul acesta. Turbulen]ele din prim`var` de la
Atena, care au pus sub semnul \ntreb`rii o serie de alte
economii mai slabe din Europa, i-au obligat pe liderii
europeni, al`turi de Fondul Monetar Interna]ional, s`
vin` cu un plan de salvare \n valoare de 750 mld. euro,
care expir` \ns` dup` 2013.
Orice modificare a tratatului UE trebuie aprobat`
\n unanimitate [i ratificat` de statele membre fie prin
votul Parlamentului, fie prin referendum. Schimbarea
trebuie aprobat` [i de Parlamentul European.
UE va analiza atent problema includerii transferurilor la pensiile private \n deficit
ANCA DUMITRESCU - MEDIAFAX
LIDERII Uniunii Europene au convenit s` analizeze
mai atent cererile unui grup de state, \ntre care [i Ro -
månia, privind excluderea costului reformei pensiilor
din analiza deficitului bugetar.
Nou` state europene au cerut \n august excluderea
costurilor legate de reforma pensiilor din deficitul
bugetar [i datoria public`, ceea ce le-ar ajuta s` evite
ac]iunile disciplinare din partea UE pentru derapajele
fiscale.
Aceste state au creat sau inten]ioneaz` s` \nfiin]eze
fonduri private de pensii, la care sunt virate o parte din
contribu]iile sociale, iar din acest motiv aportul bugetar
la sistemul public de pensii trebuie s` fie mai mare.
CE a f`cut \n septembrie o u[oar` con cesie la
aceast` solicitare, propunånd ca ]`rile res pec tive s`
beneficieze de o perioad` de gra]ie de cinci ani, \n care
deficitele lor bugetare pot dep`[i 3% din PIB [i/sau
datoria public` s` poat` fi mai mare de 60% din PIB.
Polonia, Slovacia [i alte ]`ri consider` c`
propunerea este inadecvat` [i vor extinderea perioadei
Concluziile summitului european
Ce se va schimba \n Tratatul de la Lisabona
dup` summit?
Diploma]ii spun c` articolul 122 al Tratatului, care
permite UE s` ofere sprijin financiar ]`rilor care se
confrunt` cu dezastre naturale sau alte circumstan]e
excep]ionale, va fi modificat \n a[a fel \ncåt ajutorul s`
fie acordat [i \n eventualitatea apari]iei unei crize
financiare sistemice.
Care va fi rolul institu]iilor de la Bruxelles \n
implementarea schimb`rilor?
Herman Van Rompuy, din postura de pre[edinte al UE, va
examina modul \n care se vor realiza modific`rile asupra
Tratatului. Pe de alt` parte, CE va fi responsabil` cu
aspectele tehnice ale mecanismului de prevenire a
viitoarelor crize.
de gra]ie. La summit s-a convenit continuarea
discu]iilor, dar declara]ia liderilor a evitat promisiunile
clare, subiectul urmånd s` fie reluat la reuniunea UE
din decembrie.
„Guvernele ar trebui s` accelereze analiza
impactului reformei pensiilor asupra implement`rii
Pactului de Stabilitate [i Cre[tere“, se arat` \n
declara]ie.
Germania se opune unor astfel de concesii, \ntrucåt
vrea ca blocul comunitar s` adopte reguli bugetare cåt
mai stricte.
FOTO: AFP/Mediafax Foto
JOSÉ MANUEL BARROSO (dreapta), pre[edintele Comisiei Europene, a acceptat propunerea f`cut` de cancelarul german ANGELA MERKEL privind modificarea Tratatului de
la Lisabona, dar consider` \ns` nerealist` propunerea privind suspendarea drepturilor de vot a ]`rilor indisciplinate fiscal
Vor fi suspendate drepturile de vot ale ]`rilor
care \ncalc` regulile?
Foarte pu]in probabil. Ini]iativa, propus` de Germania, nu
a fost primit` cu zåmbetul pe buze de celelalte state
europene, ci din contr`. „|n afar` de Fran]a, practic
nimeni nu este \n favoarea noastr` din acest punct de
vedere“, a declarat un diplomat german.
Cum pot schimb`rile aduse Tratatului s`
protejeze Europa pe timp de criz`?
Plasa de siguran]` \n valoare de 750 mld. euro, menit` s`
sprijine Europa pe o perioad` de trei ani, ar putea s` nu
fie suficient`, iar ]`rile UE s` ajung` din nou la måna
speculatorilor. Schimbarea anumitor articole din Tratat ar
putea crea premisele unui mecanism permanent, care s`
ajute Europa ori de cåte ori este nevoie.
Cele nou` state sus]in c` o decizie \n favoarea lor va
\ncuraja [i alte ]`ri s` adopte reformele necesare din
cauza \mb`trånirii popula]iei.
Cele nou` state sunt Romånia, Suedia, Polonia,
Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania [i Letonia.
Romånia va \ncerca \n continuare s` conving`
celelalte state ale UE ca sumele transferate din fondul
de pensii c`tre Pilonul II (pensii private obligatorii) s`
nu mai intre \n componen]a deficitului bugetului de stat,
o decizie fiind a[teptat` \n decembrie, a declarat
pre[edintele Traian B`sescu
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
Ungaria va crea un fond
care s` administreze
pensiile venite de la privat
C~T~LINA APOSTOIU
GUVERNUL ungar ar putea crea un fond care s`
administreze activele transferate de contribuabili \napoi \n
sistemul de pensii de stat de la fondurile private de pensii,
potrivit agen]iei de pres` Thomson Reuters.
Parlamentul a adoptat s`pt`måna trecut` un proiect de
lege ce permite cet`]enilor s` se \ntoarc` \n sistemul de
pensii administrat de stat de la fondurile private care
administreaz` active \n valoare de aproximativ 2.700
miliarde de forin]i (9,9 miliarde de euro).
Portofoliul de active al celor care se \ntorc \n sistemul de
stat, incluzånd obliga]iuni guvernamentale, ac]iuni [i alte
elemente, va fi transferat \n sistemul de stat. „Titlurile
guvernamentale intr` \n sistemul de stat, reducånd
deficitul“, a declarat Gabriella Selmeczi, comisar pe pensii.
„O alt` \ntrebare este ce se va \ntåmpla cu celelalte active
financiare. Am putea plasa aceste active \ntr-un fond
separat.“ Exper]ii guvernamentali \nc` mai lucreaz` la
detaliile fondului.
„Un lucru este sigur: nu putem transfera aceste titluri pe
pie]ele financiare pentru c` ar \mpinge pre]urile \n jos [i nu
vrem s` se \ntåmple lucruri negative“, a ad`ugat Selmeczi.
„Prin urmare, trebuie s` administr`m activele respective cel
pu]in temporar.“
Vor concedia
30.000 de bugetari
Ungaria inten]ioneaz` s` elimine pån` la 30.000 de locuri de
munc` din sectorul public anul viitor pentru a putea \mpinge
deficitul bugetar sub 3% din PIB [i anticipeaz` c` datoria va
sc`dea odat` cu revenirea portofoliilor fondurilor de pensii
private la stat, scrie Bloomberg. Bugetul pe 2011 ]inte[te un
deficit de 2,94% din PIB, \n sc`dere de la 3,8% \n acest an.
Bugetul se bazeaz` pe o estimare de cre[tere economic` de 3%
[i o infla]ie de 3,5%.
Grecia, Irlanda [i
Portugalia nu \[i vor
putea pl`ti datoriile
GABRIEL RAZI
GRECIA, Irlanda [i Portugalia nu \[i vor putea pl`ti
datoriile, a declarat pre[edintele Institutului Ifo, Hans-
Werner Sinn, scrie Portofolio.hu.
„Germania a cump`rat titluri de stat ale Greciei,
Irlandei [i Portugaliei \n valoare total` de 200 de miliarde
de euro, iar acum aceste ]`ri nu vor fi capabile s` \[i
pl`teasc` datoriile“, spune economistul german. Sinn crede
c` dezechilibrele macroeconomice ale ]`rilor cu probleme
s-au n`scut din importul de capital \n exces.
„Dac` ar fi investit capitalul importat, ast`zi s-ar fi aflat
\ntr-o situa]ie pozitiv`. Au dus o via]` mai bun` deoarece o
permiteau circumstan]ele“, spune despre ]`rile \n cauz`
profesorul de economie de la Universitatea din München.
Hans-Werner Sinn a subliniat c`, \n timp ce alte ]`ri au
acu mulat datorii, Germania a introdus o lege prin care
b`ncile sunt descurajate s` investeasc` \n ]`ri cu probleme
economice.
„B`ncile nu mai \ndr`znesc s` investeasc` economiile
cet`]enilor germani \n ]`ri cum ar fi Grecia, Spania sau
Statele Unite. Acum b`ncile aleg Germania, acesta este [i
principalul motiv pentru fluxul investi]ional masiv.
Economia noastr` [i-a pierdut din soliditate pentru c` a
exportat capital \n ]`ri cu deficite foarte mari“, spune
economistul german.
Institutul Ifo, prezidat de Hans-Werner Sinn din 1999,
este unul dintre cele mai mari think-tank-uri de analiz`
economic` din Germania, fiind cunoscut pentru publica]iile
sale periodice.
gabriel.razi@zf.ro
Economia american` sufl` din greu
ECONOMIA Statelor Unite a avansat cu o rat`
anualizat` de 2% \n perioada iulie-septembrie, mai
rapid decåt \n trimestrul anterior, potrivit cifrelor
oficiale, citate de BBC News.
„Cre[terea economic` este \n continuare pozitiv`,
\ns` pu]in dezam`gitoare“, a declarat Scott Brown,
economist-[ef \n cadrul Raymond James &
Associates. „Nu ne afl`m \n punctul \n care ne-am
dori din punct de vedere al redres`rii“, a ad`ugat
Brown.
Cre[terea a venit \n pofida men]inerii ratei
[omajului la un nivel ridicat [i a sl`biciunii de pe pia]a
reziden]ial`. Cifra de 2% dep`[e[te cre[terea
revizuit` \n sus de 1,7% \nregistrat` \n perioada
aprilie-iunie, dar se situeaz` sub rata de cre[tere de
3,7% consemnat` \n trimestrul ianuarie-martie.
Banca central` american` (Fed) a sugerat c` va
lua noi m`suri pentru a impulsiona cre[terea
economiei. |n acest sens, Fed este a[teptat s` anun]e
reluarea strategiei de relaxare cantitativ`, injectånd
noi fonduri \n economie prin achizi]ionarea de obli ga -
]iuni guvernamentale.
Fa]` de trimestrul anterior, economia american` a
avansat cu 0,5% \n trimestrul iulie-septembrie.
Economia \nregistreaz` \n continuare o redresare
lent` la standarde istorice, cu rata [omajului la 9,6% [i
SURSA: tradingeconomics.com
americanii din ce \n ce mai preocupa]i de viitor. Parti -
dul Democrat al pre[edintelui Barack Obama ar
putea suferi pierderi importante pe fondul acestor
date \n cadrul alegerilor congresionale.
Datele publicate de Departamentul de Comer]
indic` faptul c` firmele care \[i constituie stocuri au
avut cea mai mare contribu]ie, de peste dou` treimi, la
expansiunea economiei Statelor Unite \n decursul
celui de-al treilea trimestru.
Totu[i, cheltuielile consumatorilor s-au aflat de
asemenea \n cre[tere \n pofida men]inerii ratei
[omajului la un nivel ridicat. Astfel, cheltuielile consu -
ma torilor au avansat cu o rat` de 2,6% \n trimestrul al
treilea, \n cre[tere fa]` de 2,2% \n trimestrul doi.
{tiri ZF
Un investitor chinez vrea s`
transforme combinatul bulgar
Kremikov]i \n centru expozi]ional
Un investitor chinez va licita pentru
achizi]ia combinatului siderurgic
bulgar Kremikov]i, intrat \n insolven]`,
pe care vrea s`-l transforme \ntr-un
centru expozi]ional similar celui de la
Shanghai, potrivit publica]iei Standard.
Investitorul chinez a vizitat Kremikov]i
de mai multe ori [i va participa la cea
de-a doua licita]ie, de pe 5 noiembrie,
pentru vånzarea combinatului
falimentar, cel mai mare din ]ar`.
Licita]ia va \ncepe de la pre]ul de 450
de milioane de leva (230 de milioane
de euro). Investitorul asiatic a decis s`
\ncerce s` cumpere Kremikov]i dup` o
\ntålnire cu premierul bulgar Boiko
Borisov [i sper` s` scoat` profit din
vånzarea la fier vechi a facilit`]ilor de
produc]ie. Loca]ia combinatului ar
urma s` fie folosit`, atunci cånd nu
sunt organizate expozi]ii, drept centru
logistic pentru produse chineze[ti.
Mediafax
{omajul din zona euro a atins \n
septembrie maximul de la crearea
monedei unice
Rata [omajului din zona euro a atins
\n septembrie 10,1%, cel mai ridicat
nivel de la crearea monedei unice \n
1999, \n cre[tere cu 0,1 puncte
procentuale fa]` de august, potrivit
datelor publicate de biroul de statistic`
Eurostat. {omajul se men]ine astfel la
o medie de 10% pentru a [aptea lun`
consecutiv. Eurostat a revizuit \n
sc`dere datele aferente lunii august,
pentru care anun]ase ini]ial o rat` de
10,1%. |n septembrie 2009, rata
[omajului a fost de 9,8%. La nivelul
Uniunii Europene, rata [omajului s-a
men]inut la 9,6% din popula]ia activ`,
dar num`rul persoanelor f`r` slujbe a
urcat cu 71.000, la 23,109 milioane.
Mediafax
Cel mai bogat om din lume
recomand` SUA s` vånd` active
pentru a reduce deficitul
Guvernul american ar trebui s` ia \n
calcul vånzarea de active pentru a
reduce deficitul bugetar [i a sus]ine
economia, a declarat miliardarul
FOTO: AFP/Mediafax Foto
mexican Carlos Slim (foto), cel mai
bogat om din lume, potrivit revistei
americane Forbes. „Politicile monetare
[i fiscale foarte agresive nu sunt
suficiente. Sunt doar m`suri
temporare“, a afirmat Slim, cu o avere
de 53,5 mld. dolari. Criza economic`
este un semn c` guvernele trebuie s`
reduc` datoriile, a ad`ugat el. Banca
central` a SUA (Fed) ar putea anun]a
noi achizi]ii de active, pentru a sus]ine
economia, dup` ce a cump`rat
instrumente financiare de 1.700 de
miliarde de dolari \n perioada
decembrie 2008-martie 2010.
Mediafax
Guvernul de la Kiev vrea dublarea
economiei \n urm`torii zece ani
Primul-ministru ucrainean Mykola
Azarov a declarat c` obiectivul
cabinetului s`u este s` dubleze PIB-ul
pån` \n 2021, scrie Kyiv Post.
„Consider c` dublarea Produsului
Intern Brut \n urm`torii zece ani este o
]int` realist`“, spune [eful executivului
de la Kiev. Agen]ia de rating Fitch
previzioneaz` c` Ucraina va avea un
PIB de 140,9 miliarde de dolari (102,6
miliarde de euro) \n 2010 [i va
\nregistra o cre[tere pån` la 164,9
miliarde de dolari (119,4 miliarde de
euro) \n 2011. Autorit`]ile ucrainene
declar` c` \n anul 2011 vor \nregistra
o cre[tere economic` de 4,5% [i o
valoare nominal` a PIB-ului de 157 de
miliarde de dolari (113,7 miliarde
euro). Gabriel Razi
ZIARUL FINANCIAR
STRADA AUREL VLAICU NR. 62-64, ET. 2, SECTOR 2, BUCURE{TI – ROMÂNIA;
TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285
n O.P. 37, C.P.65 BUCURE{TI; E-MAIL: ZF@ZF.RO WWW.ZF.RO
n
DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); cristian.hostiuc@zf.ro
REDACTOR-{EF Sorin Påslaru (0318.256.282); sorin.pislaru@zf.ro
REDACTORI-{EF ADJ. R`zvan Voican (0318.256.284);
Dana Ciriperu (0318.256.277)
SENIOR-EDITOR Vlad Nicolaescu (0318.256.279)
DEPARTAMENTE: COMPANII - Redactori: Adelina Mihai, Bogdan Alecu,
Ioana David, Cristi Moga, Roxana Petrescu, Mihaela Popescu, Adriana Ro[oga,
Cristina Stoian, Mirabela Tiron, Diana Tudor
B~NCI-ASIGUR~RI-FINAN}E - EDITOR: Liviu Chiru; Redactori: Angela Pl`cint`,
Claudia Medrega, Izabela B`d`r`u, Ciprian Botea
PIA}A DECAPITAL - EDITOR: Andrei Chirileasa; Redactori: Adrian Cojocar,
Roxana Pricop
BUSINESS HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu (0318.256.286);
Redactori Andreea Magraon
BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Alexandru Matei; Redactori: C`t`lina Apostoiu,
Andreea Neferu, Cristina Ro[ca
POLITIC - EDITOR: Iulian Anghel (0318.256.245);
ZF ENGLISH - Redactori: Loredana Fr`]il`-Cristescu, Daniela Stoican;
ZF ONLINE - Redactori: Radu Racu, Adrian Voicu (0318.256.279)
SUPLIMENTE ZF: DUP~ AFACERI - Redactori: Anca Negoi]`, Ioana Må]u
PPROPRIET~}I - EDITOR: Cristi Moga (0318.256.277)
PROFESII - EDITOR: Adelina Mihai (0318.256.277);
ZIARUL DE DUMINIC~ - EDITOR: Ioan Es. Pop (0318.256.241)
REVISTE ZF: EDITORI Anca Negoi]` (Premium)
ART DIRECTOR: Mihaela Enciu;
DTP: Mihaela Viciu, Monica B`sceanu, Adriana T`n`sescu, Mirela }urlan,
Marcel Pomian, Lucian P`tr`[escu ; corectur`: Cristina Turcov, Sånziana Doman,
Theodor Zamfir; foto: Bogdan Popa, Silviu Matei; secretariat: Monica Pårvu,
Corina Iliescu
VÅNZ~RI PUBLICITATE: Drago[ Stan (0318.256.237); Mihaela Sm`du (0318.256.237);
Drago[ Hrisafi (0318.256.278); Gabriela Chirc` (trafic)
PR MANAGER: Arina Sturzoiu
ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1
TEL-FAX: 0264.407.858 ; E-MAIL: TRANSILVANIA@ZF.RO; Lauren]iu Cotu
ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de
www.publimedia.ro / 0318.256.200
DIRECTOR PUBLISHING: Cosmina Noaghea
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian Hostiuc
PUBLISHER BUSINESS PRESS: Daniela Radu
DIRECTOR VÅNZ~RI PUBLICITATE: Nicoleta Nedea;
DIRECTOR DISTRIBU}IE: Dan Apostolache; DIRECTOR FINANCIAR: Sorin Dinu;
DIRECTOR MARKETING: Daniela {erban;
COORDONATOR MARKETING: Dana C`pitanu;
DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica Ghenciu;
DIRECTOR RESURSE UMANE: Elena {erban; IT: Bogdan Petre;
FOTO: Marius Sm`du;
ABONAMENTE: Viorica Olteanu TEL. 0318.256.242, 0318.256.244, 0318.256.332;
FAX 0318.256.243;
DISTRIBU}IE: Dan Apostolache: 0721.102.086; dan.apostolache@mpg.ro;
E-MAIL: abonamente@zf.ro;
TIPAR & PREPRESS: ; TEL. 0318.251.028; FAX. 0318.251.036; www.coprint.ro
ISSN 1454-41

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
IT Six angajeaz`
programatori \n
Craiova [i Bucure[ti
ANDREEA MAGRAON
FURNIZORUL local de servicii informatice IT Six Global
Services, cu afaceri estimate \n acest an la 2 milioane de euro,
inten]ioneaz` s` angajeze 10 persoane pån` la finele anului,
pentru a ajunge la 100 de angaja]i \n Romånia, a declarat
pentru ZF Dan Tusaliu, director de marketing al companiei.
„|n momentul de fa]` IT Six are mai multe pozi]ii
deschise, c`utånd s` angajeze softi[ti specializa]i \n limbaje de
programare precum .Net sau care pot dezvolta aplica]ii
pentru Android [i iPhone. Sper`m ca pån` la sfår[itul anului
s` atingem cifra de 100 de angaja]i \n centrele din Romånia“,
spune Tusaliu. Compania are \n prezent 100 de angaja]i,
dintre ace[tia 90 fiind \n Romånia, \n cele dou` centre de
produc]ie din Craiova [i Bucure[ti.
IT Six [i-a deschis \n aceast` toamn` un sediu la
Stockholm, \n Suedia, o investi]ie de 15.000 de euro. „Pentru
\nceput, popularizarea serviciilor IT Six \n Suedia va fi \n
sarcina a dou` persoane“, a declarat Tusaliu. Investi]ia s-a
ridicat la doar 15.000 de
euro pentru c` sediul din
Stockholm a fost deschis
\mpreun` cu o companie
suedez`, spune reprezen -
tantul IT Six.
Compania, care ofer`
servicii de outsourcing IT,
g`zduire, testare software
sau de administrare la dis -
tan]`, vizeaz` extinderea
\n lunile urm`toare \n
Olan da, unde are deja
reprezentan]i de vånz`ri [i
o baz` de clien]i.
„|n SUA am avut un birou \n Phoenix, Arizona, pån` de
IT Six [i-a deschis \n
aceast` toamn` un
sediu \n Suedia, \n
urma unei investi]ii de
15.000 de euro. Sediul
din Stockholm are \n
prezent doi angaja]i.
curånd, iar \n momentul de fa]` dezvolt`m parteneriate
strategice \n mai multe locuri atåt pe Coasta de Est, cåt [i pe
Coasta de Vest. Dorim s` ne extindem pe pie]ele din SUA,
Europa de Vest [i Scandinavia, ceea ce ar duce [i la o cre[tere
a num`rului de angaja]i din Romånia“, spune Tusaliu.
Compania estimeaz` o cre[tere a cifrei de afaceri cu peste
30%, la dou` milioane de euro pentru anul curent, de la
1,5 milioane de euro \n 2009. IT Six are clien]i din 15 ]`ri,
printre care: SUA, Canada, Germania, Olanda, Suedia,
Norvegia, Danemarca, Belgia, Marea Britanie, Australia,
Iordania sau Romånia.
„Anul acesta am reu[it s` \ncepem proiecte noi, cu clien]i
noi, dar totodat` crescånd [i parteneriatele deja existente.
Cifra de afaceri a IT Six este realizat` \n mare parte \mpreun`
cu parteneri mai ales din SUA, Europa de Vest [i ]`rile din
Scandinavia“, potrivit lui Dan Tusaliu. El sus]ine c` se ob -
serv` o dezghe]are a pie]ei locale de outsourcing \n acest an.
„Cred c` pia]a de outsourcing a fost foarte activ` \n acest
an [i tendin]a va continua [i \n lunile urm`toare. Momentul
este unul foarte bun pentru c` \n criz` companiile se gåndesc
cum \[i pot reduce costurile. IT Six a stat deoparte [i nu a fost
implicat` \n proiecte guvernamentale [i poate [i din aceast`
cauz` nu am fost afecta]i a[a mult de criza economic`“, a
conchis directorul.
andree.magraon@zf.ro
BUSINESS HI-TECH
tel: 0318.256.286 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/business-hi-tech
Brinel Cluj ia \n calcul \nc`
12 luni de recesiune
Clujenii se a[teapt` totu[i s` \ncheie acest an mai bine decåt 2009, cånd
afacerile celei mai mari companii din grup au sc`zut cu peste 60% fa]` de 2008.
B
LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA
rinel, un grup de companii de
IT&C controlate de omul de
afaceri clujean Marcel Borodi,
mizeaz` pe o revenire a afaceri -
lor \n acest an la nivelul lui 2007,
cånd cifra de afaceri total` a grupului a fost de
apro xi mativ 25 mil. euro.
Oficialii Brinel nu au dorit s` ofere in -
forma]ii suplimentare privind cifra de afaceri
to tal` \nregistrat` de grupul Brinel anul
trecut, men ]ionånd faptul c` \n 2009, din
cauza rece siu nii, s-a realizat o sc`dere semni -
ficativ` a afacerilor.
Cea mai mare com panie din grupul
Brinel, Net Brinel, a \n cheiat anul 2009 cu o
cifr` de afaceri de circa 39,5 mil. lei (9,4 mil.
euro), \n sc`dere sem ni fi cativ` fa]` de anul
2008, cånd au fost realizate vånz`ri de apro -
ximativ 93,8 mil. lei (22,3 mil. euro), potrivit
datelor de la Ministerul Finan]elor. La nivel
de grup, \n 2008 afacerile Brinel au ajuns la
aproximativ 28 mil. euro.
„Cu siguran]` c` 2010 este un an mai bun
decåt 2009, \n condi]iile \n care la nou` luni
cifra de afaceri a Brinel este cu 70% mai mare
de cåt cea realizat` \n perioada similar` din
anul trecut. Cu toate acestea, \n prezent nu
vedem motive clare de redresare a pie]ei [i es -
ti m`m \nc` cel pu]in 12 luni de recesiune ac -
centuat`“, a declarat pentru ZF Transilvania
Marcel Borodi, pre[edintele grupului Brinel.
|n prima jum`tate a acestui an, Brinel a
anun]at c` activitatea companiei Brinel PC
Prod este suspendat` temporar pentru o
perioad` de trei ani.
Marcel Borodi spune c` pån` la finele anului ar putea angaja \nc` 10 oameni
Decizia de a renun]a temporar la activi t` -
]ile companiei Brinel PC Prod a fost luat` \n
vederea evit`rii unor costuri suplimentare,
inutile \n situa]ia ac tual` de recesiune.
Totodat`, conducerea a spus c` \n cadrul pro -
ce sului de reorganizare a grupului au fost
suspendate activit`]ile mai multor companii
din cadrul Brinel, \ns` nu au dorit s` precizeze
cu cåt s-au redus costurile \n urma acestor
ac]iuni.
„Am efectuat [i unele disponibiliz`ri \n
aceast` perioad` de recesiune pe partea de
logistic` [i pe segmentul legat de producerea
19
FOTO: Sorina Andreica
PC-urilor. Datorit` m`surilor de reducere a
costurilor aplicate, nu a mai existat o presiune
pe cre[terea salariilor. Totu[i, pån` la finele
anului, datorit` proiectelor aflate \n derulare,
vom avea nevoie de cel pu]in 10 noi oameni“,
precizeaz` Borodi.
Brinel are \n prezent 130 de angaja]i, prin -
tre clien]ii companiei num`råndu-se companii
precum MOL, Ursus, Raiffeisen Bank, Banca
Tran silvania, Lek, Terapia Ranbaxy, Aviva,
UPC, GSK. Brinel desf` [oa r` activit`]i \n ca -
drul sediului central din Cluj-Napoca [i al bi rou -
rilor din Bucure[ti, Timi[oara, Sibiu [i Oradea.
Americanii de la Plexus renun]` la planurile de a intra \n China [i deschid o fabric` la Oradea
ANDREEA MAGRAON
COMPANIA american` Plexus, care ofer` ser -
vi cii de dezvoltare, produc]ie [i asamblare pen -
tru industrii precum cele de telecom [i de ap`ra -
re, va investi o sum` cuprins` \ntre 25 [i 30 de
mi lioane de dolari pentru a construi o fabric` la
Oradea. Compania a declarat c` a semnat mai
multe contracte cu oficialii Municipiului Ora -
dea pentru a \ncepe construc ]ia \n parcul
industrial al ora[ului din 2011.
Plexus \[i anun]ase inten]ia \nc` din var` de
a se extinde fie \n Europa, fie \n China.
„Credem c` investi]ia \n Oradea le ofer` clien -
]ilor no[tri o solu]ie optim` cu costuri reduse \n
Eu ropa. Clien]ii no[tri cer din ce \n ce mai
multe servicii \n aceast` regiune de cånd am \n -
ce put \n februarie 2009 opera]iunile \n Oradea
prin \nchirierea unor spa]ii“, a declarat Steve
Frisch, reprezentant al Plexus.
Potrivit datelor de la Ministerul Finan]elor,
com pania Plexus Services Ro. a avut anul trecut
Potrivit datelor de la
Ministerul Finan]elor,
Plexus Services Ro. a
avut anul trecut 14
angaja]i [i a \nregistrat o
pierdere de 1,3 mil. euro.
14 angaja]i [i a \nregistrat o pierdere de 1,3 mi -
lioa ne de euro. Cifra de afaceri a fost de 65.000
de euro. Compania inten]ioneaz`, odat` cu
con struirea fabricii la Oradea, s`-[i creasc` baza
de clien]i [i num`rul de angaja]i. „Credem c`
nu m` rul de angaja]i ar putea ajunge pån` la 500
cånd fabrica va \ncepe s` func]ioneze“, a mai
spus Frisch.
Plexus are aproximativ 7.500 de angaja]i la
nivel global. |n primul trimestru al anului fiscal
2009, \ncheiat pe 3 ianuarie, Plexus a \nregistrat
PUBLICITATE
venituri de 456 de milioane de dolari. |n anul
fiscal precedent, compania a \nregistrat venituri
de 1,84 miliarde de dolari, \n cre[tere cu 19%.
Unitatea de produc]ie de la Oradea a firmei
Plexus va fi cea de-a doua fabric` deschis` \n
Europa dup` cea din Sco]ia. Compania este
specializat` \n produse care se adreseaz`
pie]elor de echipamente de telecomunica]ii [i
de infrastructur` wireless, produse industriale,
echipamente medicale [i echipamente din
domeniul militar [i aeronautic.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

CRISTINA STOIAN
Transformare lent` pe Calea Victoriei: vitrinele
scumpe \ncep s` pun` \n umbr` magazinele „pr`fuite“
n Circa 120 de spa]ii comerciale se succed
pe Calea Victoriei, cåt \ntr-un centru
comercial de mici dimensiuni n Unu din
[ase magazine sunt \nchise \n a[teptare
de noi chiria[i n Pe lång` Hugo Boss,
Mengotti, Victoria 46, Marella sau Max
Mara sunt a[teptate alte branduri de lux
interna]ionale, Mont Blanc, Emporio
Armani [i Gucci preluånd deja spa]iile
pentru primele magazine din Romånia.
CERCUL MILITAR
Casa de
Mod` Venus
Marela
Spa]iu
gol
Spa]iu
gol
E o atmosfer` bun` \n echip` [i asta
conteaz` mult \n perspectiva Campionatului
European.
RADU VOINEA - antrenor al na]ionalei feminine de handbal
Citi]i mai multe \n PROSPORT
Cum arat`
Calea Victoriei
Unde sunt situate cåteva dintre cele
mai importante hoteluri [i magazine
de pe Calea Victoriei
I
maginea C`ii Victoriei \ntr-o
diminea]` de duminic` poate
p`rea dezolant`, ]inånd cont c`
toate magazinele, cu excep]ia
unui outlet, sunt \nchise, au
luminile stinse, iar
REPORTAJ
de pe trotuar abia
dac` sunt cåteva cu -
pluri care cerceteaz`
oferta din vitrine. C`t`lin [i Mihaela
analizeaz` geaca din piele cafenie
expus` la Belstaff.
HOTEL NOVOTEL
HOTEL CAP{A
Mengotti
Victoria 46
COMPANII
„M` uit pe Calea Victoriei [i parc`
nici comercian]ii nu mai sunt motiva]i
s`-[i aranjeze vitrinele, s` foloseasc`
anumite lumini cu care s` atrag`
privirile trec`torilor. Abia dac` g`se[ti
cåteva magazine, cum este acesta
(Belstaff - n. red) sau Max Mara, care s`
arate ca \n alte ]`ri. Oferta este
deocamdat` redus`. Singura zon` cu
poten]ial este cea de la Cercul Militar
pån` la Radisson“, spune C`t`lin, care
este de p`rere c` un minus al zonei \l
constituie chiar fa]adele c`zute ale
cl`dirilor [i trotuarele stråmte [i ticsite
de ghivece stradale cu flori, cabine
telefonice sau schele pentru noi
[antiere.
Spa]iu
gol
HOTEL
CONTINENTAL
Strada REGINA ELISABETA
Vicina
Helvetansa
Emporio
Armani
Ma Dame
HOTEL
RADISSON BLU
Ermenegildo
Zegna
(la parterul Radisson)
Spa]iu
gol
Posh
Market
Stefanel
Victoria
Men
Calea
Victoriei este \ntr-adev`r
perceput` ca fiind singura
arter` comparabil` cu marile bulevarde
ale capitalelor europene caracterizate ca
fiind de lux, \ns` nu \n totalitatea sa, ci
doar pe segmentul care se \ntinde de la
Hotelul Radisson pån` la intersec]ia cu
Bulevardul Regina Elisabeta.
O analiz` a Ziarului Financiar arat`
c` dintre cele circa 120 de magazine care
se \ntind de la Pia]a Na]iunilor Unite
pån` la Pia]a Victoriei, 20 sunt \nc`
neocupate, cele mai multe dintre ele
p`strånd \nc` semnele siglelor Mariella
Burani, Alb [i Negru, Gant, Just4U,
Nara Camicie sau Cerutti 1881. De
asemenea, \n ultimii doi ani [i-au f`cut
loc Hugo Boss, Paul & Shark sau
Spa]iu
gol
HOTEL HILTON
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 1 noiembrie 2010
Spa]iu
gol
Victoria Men,
m`rci care vizeaz` veniturile
peste medie [i care aduc „un aer
proasp`t“ prin intermediul
Strada {TIRBEI VOD~
Max Mara
Paul & Shark
vitrinelor din sticl`
personalizate. Alte
magazine
care pot face con -
curen]` mane chinelor
din vitrinele marilor capi -
tale europene sunt multibran -
durile Mengotti [i Victoria 46.
„Observ`m un proces de selec]ie
natural` \n retail, trecerea la o abordare
mult mai profesional` [i mai strict` a
acestui tip de business. Cu toate acestea,
pia]a de lux din Romånia este \ntr-o
faz` incipient`, iar consolidarea acesteia
este un proces extrem de lent [i complex
Hugo Boss
Spa]iu
gol Spa]iu
gol
Spa]iu
gol
Furla
PIA}A
VICTORIEI
Belstaff
care
implic` sedimentarea
structurilor sociale“, a
declarat pentru ZF Daniel Rosner,
Managing Director Alsa Boutiques,
care va deschide Emporio Armani la
jum`tatea lui noiembrie \n diagonala
hotelului Novotel.
Rosner este de p`rere c` ritmul
lent al dezvolt`rii este stråns legat de
caracteristicile pie]ei locale.
„Retailul de lux este un domeniu \n
care se \nregistreaz` o profitabilitate
de 10-15% \n condi]ii optime, deci
mult mai sc`zut` decåt \n alte domenii.
Acest tip de business este gåndit pe
termen lung, avånd \n vedere perioada
de amortizare a investi]iei, perioad`
necesar` asimil`rii brandului pe pia]`,
respectiv fideliz`rii clientului“, spune
acesta, recunoscånd \ns` c` singura
arter` comercial` cu poten]ial s` devin`
destina]ie de shopping r`måne Calea
Victoriei.
Dac` zona de mijloc a C`ii Victoriei
iese \n eviden]` cu magazine cu
\mbr`c`minte [i \nc`l]`minte de lux [i
din ce \n ce mai multe buticuri cu ceasuri
[i bijuterii (Helvetansa, Cellini, Micri
Gold), por]iunea dintre Pia]a Victoriei
[i Palatul {tirbei aproape c` nu are
activitate comercial`. |n afar` de noul
magazin Hugo Boss [i alte dou` mag a -
zine de decora]iuni interioare, cele mai
multe spa]ii sunt libere, \n a[teptare de
noi chiria[i.
Acela[i lucru se \ntåmpl` [i pe
segmentul cuprins \ntre magazinul
Victoria [i Pia]a Na]iunilor Unite.
Ferrari
PIA}A NA}IUNILE UNITE
FOTO: Mihai D`sc`lescu
PUBLICITATE