Ziarul Financiar

Ziarul
Financiar
EDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL XII / NR. 3012 20 PAGINI MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 2010 PRE}: 3 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288
EVENIMENT
n Pre[edintele Traian B`sescu a
declarat ieri c` sper` s` g`seasc`
\n]elegere la nivelul Consiliului European
[i al Parlamentului European pentru
scoaterea din deficitul bugetului de stat a
deficitului fondului de pensii. Pagina 3
BURSE-FONDURI MUTUALE
n Transferul sumei de 94 mil. euro
din conturile Romgaz Media[ la
bugetul de stat sub form` de dona]ie a
fost scos de pe ordinea de zi a AGA la
Romgaz \n urma presiunilor f`cute de
Franklin Templeton. Pagina 5
n Adunarea ac]ionarilor de la
Prodplast Imobiliare (PPLI) nu s-a
„ntrunit luni [i mar]i din lips` de
cvorum, astfel c` firma va r`måne listat`
pe sistemul alternativ de tranzac]ionare
(ATS) de la Sibex. Pagina 5
B~NCI-ASIGUR~RI
n Valoarea pl`]ilor interbancare a
sc`zut \n perioada iulie-septembrie cu
2,3% comparativ cu intervalul similar
din 2009, pån` la 14,2 mld. euro.
Pagina 7
COMPANII
n Trei francezi [i o romånc` conduc
opera]iunile Carrefour Romånia, una
din multina]ionalele cu cele mai stricte
politici de comunicare. Pagina 8
n Andrea Castronovo, pre[edintele
BMW Group pentru Europa Central` [i
de Est, spune c` profitabilitatea [i
„s`n`tatea“ dealerilor auto depind \n
primul rånd de activitatea din
service-urile acestora. Pagina 9
n Perfect Tour a avut \n primele nou`
luni ale anului o cifr` de afaceri de 16
mil. euro, \n cre[tere cu 20% fa]` de
aceea[i perioad` a anului trecut [i un
profit mai mare cu 17%. Pagina 12
ZF Pe scurt
n Suedezii de la H&M au semnat
contracte pentru deschiderea a zece
magazine pe pia]a local`, atacånd din
start Bucure[tiul, pentru ca mai apoi
s` se orienteze c`tre cele mai mari
ora[e din ]ar`.
Pagina 15
BUSINESS INTERNA}IONAL
n Miliardarul Warren Buffett
a angajat un manager tån`r care va
administra o “parte important`” din
portofoliulul de investi]ii de 100
miliarde de dolari al companiei
Berkshire Hathaway.
Pagina 18
n Guvernul Ungariei se a[teapt` ca
aproximativ 55-75% din persoanele care
au pensii private obligatorii s` se
re\ntoarc` la pilonul de stat. Pagina 18
BUSINESS HI-TECH
n BitDefender, produc`tor local de
solu]ii de securitate informatic`, a
lansat o aplica]ie pentru Facebook, cea
mai mare re]ea de socializare din lume.
Pagina 19
n TeamNet International va furniza
Ministerului Muncii un sistem informatic
de management, valoarea contractului
fiind de 6,1 mil. euro. Pagina 19
Cele mai citite [tiri pe
www.zf.ro
n „Romånii pleac` resemna]i
din casele executate. |n Canada
proprietarii rupeau tot“
n Num`rul total de bugetari
este ]inut la secret \n
Ministerul Finan]elor [i furnizat
doar la cerere
n Leul se \nt`re[te surprinz`tor,
ajutat de [tirile externe
CURS VALUTAR - 26.10.2010
4,2744
RON
PUBLICITATE
Ziua mo]iunii: ast`zi se
voteaz` \n Parlament mo]iunea
de cenzur` depus` de opozi]ie
Doar 24 de voturi despart Guvernul Boc
de r`månerea la putere sau demiterea sa,
pentru a doua oar` \n decurs de un an,
de c`tre Parlament, la mo]iunea de
cenzur` depus` de opozi]ie, care se
discut` ast`zi. |n paralel sunt programate
manifesta]ii de strad` \n care sunt
implicate [i partidele de opozi]ie.
Pagina 3
3,0661
RON
ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.242, 0318.256.244
Au trebuit 20 de ani
Titlurile de stat vor avea \n sfår[it cota]ii
zilnice de referin]`, rezultate din tranzac]ii
Investitorii \n titluri vor putea folosi referin]e de pre] ferme calculate dup` modelul ROBOR [i publicate de BNR.
R~ZVAN VOICAN
de investi]ii [i companii de asi gu r`ri,
pån` la companii nefinanciare [i per -
n nou set de indicatori de soane fi zice vor avea \n sfår[it ni[te re -
referin]` st` s` apar` pe pere de pre] solide, ba zate pe cota]ii fer -
pia]a financiar` local`: \n me afi[ate de un grup de b`nci selec tate
fiecare zi bancar` la ora de BNR [i care vor avea \n spate un set
U 12:00 vor fi stabilite cota]ii de reguli clare, inspirate din practica
de fixing pentru titluri de stat din diferite pie]elor din Vest. {i depozitarii au la fel
emisiuni ale Ministerului Finan]elor, de mare nevoie de pre]uri relevante.
dup` modelul calculului ROBOR - Modul de func]ionare al sistemului
devenit principala referin]` pentru costul de fixing este deja \n curs de testare de la
creditelor \n lei.
\nceputul acestei luni. Banca Na]ional`
Investitorii \n certificate de tre - [i-a dat acceptul pentru in tro ducerea
zorerie [i obli ga ]iuni de stat, \ncepånd cu unui asemenea mecanism care ar urma
b`ncile, dar [i fonduri de pensii, fonduri s` se deruleze pe platforma Reuters care
Topul companiilor dup` rezervele de bani ghea]`
Energia st` pe mun]i de cash
Top 10 companii \n func]ie de indicatorul „casa [i conturi la
b`nci“ \nregistrat la sfår[itul anului 2009
Compania Industria Casa [i Cifra de Profit net/
conturi la b`nci afaceri pierdere net`
(mil. lei) (mil. lei) (mil. lei)
ENEL DISTRIBU}IE Energie 1.850 730 280
MUNTENIA
ARCELORMITTAL Produc]ia 980 3.500 -1.400
o]elului
ROMTELECOM Telefonie 780 3.300 113
ROMGAZ Energie 770 3.190 572
AUTOMOBILE DACIA Auto 621 9.000 230
SOCIETATEA NA}IONAL~ Energie 490 1.500 49
NUCLEARELECTRICA
CEZ DISTRIBU}IE Energie 412 778 204
ENEL DISTRIBU}IE BANAT Energie 400 526 150
HIPROMA SA Retail 382 4.300 88
(CARREFOUR ROMÅNIA)
ENEL ENERGIE MUNTENIA Energie 372 1.900 13
{eful JW Marriott
vede plus 6% la anul
MIRABELA TIRON
IGAEL PORECKY, directorul general al hotelului de
cinci stele JW Marriott din Capital`, care opereaz` 402
camere [i care a \nregistrat anul trecut o cifr` de afaceri de
26 milioane de euro, sus]ine c` a bugetat pentru anul viitor
o cre[tere \ntre 4% [i 6% a businessului pe care \l conduce.
„M` a[tept ca 2011 s` fie un an mai bun pe fondul
revenirii economiei, de aceea am estimat o cre[tere a
gradului de ocupare [i implicit a veniturilor hotelului“, a
declarat Porecky, care conduce cel mai mare hotel de pe
pia]a romåneasc` dup` cifra de afaceri. Cu tarife medii de
700 de lei (167 euro) pe camera dubl`/noapte, JW Marriott
a avut mai mult de jum`tate din camere ocupate \n primele
nou` luni ale anului, potrivit lui Porecky, care a declarat c`
indicatorul grad de ocupare a fost mai mare cu 2%-3% fa]`
de nivelul bugetat ini]ial.
Hotelul de cinci stele, \n care lucreaz` 320 de oameni, a
trecut printr-un proces de modernizare \nc` de la \nceputul
anului trecut, cånd a fost renovat spa]iul Vienna Cafe [i sala
de evenimente Grand Ballroom, \n urma unei investi]ii de
1,2 mil. euro. Mai mult, pentru anul acesta s-a alocat un
milion de euro pentru modernizarea celui mai mare
restaurant al hotelului.
Vezi pagina 15
SURSA: ONRC
„Boom-ul“ H&M: zece
contracte \n patru luni
CRISTI MOGA
GIGANTUL suedez din industria de
fashion H&M, cu afaceri
anuale de 11 miliarde de
euro, a semnat \n decurs
de doar patru luni zece
Pia]a titlurilor
de stat a crescut
greu [i se
modernizeaz` [i
mai greu, dup` ani
\n care Finan]ele
au [i \ntrerupt
emisiunile.
contracte pentru deschi -
de rea unor magazine pe
pia]a local`, cea mai
recent` \n]elegere sem na -
t` fiind cu Iulian Dasc`lu,
„regele mallurilor“, care
va g`zdui \n proiectele
sale trei unit`]i H&M.
Dasc`lu a anun]at
ieri c` a ajuns la o \n]elegere cu sue de -
zii pentru deschiderea unor magazine
\n centrele Iulius Mall din Cluj [i
Timi[oara, precum [i \n proiectul Palas
din Ia[i, a c`rui inaugurare este pro -
gramat` pentru toamna anului viitor.
Pån` \n prezent au devenit oficiale
alte cinci magazine H&M, \n mallurile
AFI Palace, B`neasa Shopping City,
11 mld. €
are afaceri anuale
gigantul suedez din
industria de fashion H&M.
Primele [ase ma ga zine
H&M, \n pri m`var`.
sus]ine [i sis temul de calcul al ratelor
dobånzilor de referin]` ale pie]ei
monetare interbancare.
„Un sistem de fixing construit pe
premise mai apropiate de modul de
stabilire a ROBOR este important
pentru c` portofoliile de titluri de stat ale
b`ncilor s-au dezvoltat \n ultimii doi ani
[i au nevoie de pre]uri mult mai con -
sistente pentru evaluarea acestor por to -
folii. {i investitori precum fondurile de
pensii au nevoie de pre]uri solide pentru
evaluarea propriilor portofolii [i cred c`
fixingul de bonduri va contribui [i la
stimularea interesului investitorilor
Companiile din domeniul energetic dispuneau la sfår[itul
anului trecut de cele mai multe lichidit`]i conform unui
top transmis de Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului
(ONRC) la solicitarea ZF care a fost realizat \n func]ie de
indicatorul „Casa [i conturi la b`nci“.
Cele mai multe lichidit`]i le avea la 31 decembrie 2009
Enel Distribu]ie Muntenia, \n valoare de 1,8 miliarde de lei
(peste 400 mil. euro), ceea ce \nseamn` mai mult decåt
dublul cifrei de afaceri din anul respectiv de circa 732 de
milioane de lei. Compania a avut \n aceea[i perioad` un
profit net de 280 de milioane de lei. Enel Distribu]ie
Muntenia a intrat \n portofoliul Enel Romånia \n 2008,
cånd statul a \nstr`inat „perla coroanei“ din energie
electric`. Italienii nu au pl`tit decåt circa 400 de milioane
de euro pe pachetul majoritar de ac]iuni de la Enel
Distribu]ie Muntenia. Compania furnizeaz` electricitate
pentru cea mai dezvoltat` zon` a ]`rii, jude]ul Ilfov [i
Bucure[tiul. |n indicatorul „casa [i conturi la b`nci“ intr`,
pe lång` banii proprii, [i creditele luate de companie, dar
evolu]ia acestuia arat` capacitatea financiar` a companiei
[i disponibilitatea de a investi, spun anali[tii. Adriana
Ro[oga Continuare \n pagina 17
Bucure[ti Mall [i Plaza Romånia din
Bucure[ti, precum [i \n proiectul
Maritimo din Constan]a. Unit`]ile
H&M din centrele co -
merciale Unirea din
Bucure[ti [i Bra[ov nu
au fost confirmate \nc`
nici de reprezentan]ii
Unirea, nici de cei ai
H&M.
Primele [ase ma ga -
zine H&M ar urma s`
fie inaugurate \n pri -
m`vara anului viitor, \n
Bucure[ti, cea mai mare
unitate fiind \n chi riat`
\n mallul AFI Palace Cotroceni.
Cei mai mari trei retaileri europeni
de \mbr`c`minte (Inditex, H&M [i
C&A), cu afaceri cumulate de 28 de
miliarde de euro, vor avea de anul
viitor [i un „meci local“ pe banii de
\mbr`c`minte ai romånilor.
Vezi pagina 15
str`ini. Cred c` marea miz` pentru
Romå nia \n privin]a finan]`rii deficitului
bugetar este s` atrag` acea clas` de
fonduri de investi]ii puternice - real
money funds - la titlurile de stat“, spune
Marius Stoica, director executiv pie]e
financiare al BRD-SocGen.
Proiectul ini]iat \n urm` cu mai bine
de un an a fost sus]inut la nivelul ACI
Romånia, asocia]ia pro fe sional` a
dealerilor, stadiul de desf`[urare fiind
discutat [i la ultima [edin]` a Consiliului
di rec tor de pe 24 septembrie.
Germanos a f`cut
109 mil. euro din
telefoane [i accesorii
ADRIAN SECELEANU
Deputa]ii amån` iar
dezbaterea OUG 50
LIVIU CHIRU
ALEXANDRA CHELU
PUBLICITATE
Continuare \n pagina 6
GERMANOS, cel mai mare retailer telecom de pe
pia]a local`, controlat de operatorul de comunica]ii
mobile Cosmote, a \nregistrat anul trecut o cifr` de
afaceri de 109 mil. euro, \n sc`dere cu 16% fa]` de anul
2008, potrivit celor mai recente date de la Registrul
Comer]ului. Compania [i-a redus pierderile de la 4 mil.
euro \n 2008 la 2,4 mil. euro anul trecut. Reprezentan]ii
Germanos nu au comentat datele financiare pe 2009.
Pia]a de telefoane mobile a sc`zut anul trecut cu
30%, la 253 mil. euro, potrivit companiei de analiz` GfK
Romånia, pe fondul recesiunii [i al ra]ionaliz`rii
achizi]iilor de telefoane de c`tre consumatori [i
companii. |n acest context to]i marii retaileri GSM au
\nregistrat afaceri mai mici. Avenir Telecom, num`rul
doi pe pia]`, a avut un rulaj mai mic cu 31%, de 44 mil.
euro, iar Arsis Trading, num`rul trei, a avut afaceri de
24,7 mil. euro, \n sc`dere cu 12%.
Germanos, care are o re]ea de aproximativ 250 de
magazine \n ]ar`, vinde [i servicii ale companiilor din
grup (Romtelecom, Cosmote, Zapp), dar [i produse
precum sisteme de naviga]ie (GPS) sau aparate foto.
Anul trecut vånz`rile Germanos de sisteme GPS [i de
accesorii pentru mobile au crescut u[or, potrivit unor
declara]ii anterioare a lui Alexandru Munteanu,
directorul de vånz`ri al retailerului.
Vezi [i pagina 19
DEZBATEREA Ordonan]ei de Urgen]` 50/2010, care
aduce o formul` transparent` de calcul al dobånzii la
cre dite [i limiteaz` comisionul de rambursare anticipat`
a fost suspendat` din lips` de cvorum. Ordonan]a figura
pe ordinea de zi de ieri la Comisia de bu get-finan]e a
Camerei Deputa]ilor.
|n urm` cu dou` s`pt`måni deputa]ii amånaser`
dis cu]iile pentru a l`sa suficient timp pentru depunerea
amendamentelor. |n joc este modul de stabilire a
dobånzii la creditele cu rat` variabil` aflate \n derulare.
Clien]ii cer indexarea la un in dicator inde pendent
(Robor sau Euribor) cu men]i ne rea marjei din contract,
chiar dac` ini]ial se f`cea tri mitere la un indicator intern
al b`ncii, ceea ce ar con du ce la sc`deri semnificative de
costuri. BNR a calculat c` bancherii ar putea s` piard`
pån` la 600 de milioane de euro anul acesta.
Jeffrey Franks, [eful misiunii FMI, sus]ine interesele
b`ncilor [i a inclus ieri pe agen da vizitelor la diferite
institu]ii ale statului [i Autoritatea pentru Protec]ia
Con su matorilor, unde s-a de clarat „\ngrijorat“ de efec -
tele aplic`rii Ordonan]ei 50 [i pentru credite vechi.
Continuare pe www.zf.ro
PUBLICITATE

2
Ministrul S`n`t`]ii propune
ca banii pentru s`n`tate s` nu
mai treac` prin ANAF
IOANA DAVID
CSEKE ATTILA, ministrul s`n`t`]ii,
a anun]at c` va propune o serie de modific`ri
legislative, cele mai importante
fiind subordonarea Casei Na]ionale de
Asigur`ri de S`n`tate (CNAS), iar banii
s` fie strån[i [i administra]i separat
de Ministerul Finan]elor [i ANAF.
„|n s`n`tate avem un sistem bicefal
(Ministerul S`n`t`]i [i CNAS – n.red.)
[i nu este normal ca ministerul s` fie
r`spunz`tor \n viziunea cet`]enilor, iar
80% din fonduri s` fie administrate de o
alt` institu]ie. Este mult mai eficient ca
CNAS s` intre \n subordinea ministerului,
iar fondul de s`n` ta -
te s` fie colectat de c` tre
CNAS, nu de ANAF“, a
spus Cseke Attila (foto).
Pre[edintele CNAS,
Lucian Du]`, apreciaz`
c` trecerea institu]iei \n
subordinea MS este o
problem` de op]iune
politic` [i c` nu conteaz`,
\n fond, \n coordonarea
cui este Casa,
dar c` trebuie analizat
dac` acest transfer are
efecte asupra calit`]ii
actului medical [i a bolnavilor.
„Guvernul Romåniei va decide
dac` face acest transfer sau nu. |n perioada
2002-2004 aceast` m`sur` a mai
fost luat` [i nu a avut niciun efect benefic
asupra sistemului. Singura consecin]`
a trecerii CNAS \n subordinea
MS a fost o intens` politizare a Casei
Na]ionale de Asigur`ri de S`n`tate“, a
declarat, pentru MEDIAFAX, Lucian
Du]`.
|n 1997 a fost aprobat un model de
organizare \n domeniul s` n`t`]ii, care
presupune asigurarea obligatorie a
cet`]enilor [i contribu]ii pl`tite atåt de
angajat, cåt [i de angajator, din care se
formeaz` fondul pentru s`n`tate.
Acest fond privat urma s` fie administrat
de CNAS condus` de un consiliu
de adminis tra ]ie, format din reprezentan]i
ai patronatelor, ai sindicatelor [i ai
Guvernului, adic` cei care contribuie
cu bani [i care sunt beneficiarii serviciilor
de s`n`tate.
Implementarea efectiv` a acestui
sistem a avut loc abia \n 1999, iar pån`
atunci fondurile pentru s`n`tate au fost
administrate de direc]iile sanitare jude]ene
[i Ministerul S`n`t`]ii. Cseke
Attila propune acum un sistem similar.
|n prezent, banii din contribu]iile
pentru s`n`tate sunt colecta]i de c`tre
ANAF (Agen]ia Na]ional` de Administrate
Fiscal`) [i abia apoi v`rsa]i la
Casa de S`n`tate.
Pre[edintele CNAS va fi secretar
de stat \n Ministerul S`n`t`]ii
Cseke Attila a propus „pentru a
evita toate discu]iile despre ce se \ntåm-
pl` cu banii din s`n`tate“ ca fondul
CNAS s` fie administrat separat de o
institu]ie din domeniul s`n`t`]ii.
„|n formula pe care o propun,
pre[edintele CNAS va avea rang de secretar
de stat, iar institu]ia va fi subordonat`
Ministerului
S`n`t`]ii“, a spus Cseke
Attila. El a ad`ugat
c` dore[te implementarea
acestui model cåt
mai curånd posibil, iar
ca termen a avansat 1
ianuarie 2010. |n prezent
[eful CNAS este
numit de c`tre primulministru.
Ministrul S`n`t`]ii
propune [i reducerea
num`rului membrilor
consiliului de administra]ie
de la 17 la 13 [i a
indemniza]iei acestora de la 20% din
indemniza]ia lunar` a pre[edintelui
CNAS la 1%. La nivelul caselor jude -
]ene de asigur`ri de s`n`tate va exista
propunerea ca num`rul membrilor
consiliilor de administra]ie s` scad` la 7
de la 11%. Indemniza]iile ar urma s`
scad` dup` acela[i model. El a mai spus
c` o majorare a contribu]iei (de 5,2% la
angajator [i 5,5% la angajat \n prezent)
nu este justificat`, dar are \n vedere reducerea
nu m` rului celor excepta]i de la
plata contribu]iilor.
|n Romånia exist` peste 10 milioane
de persoane care nu pl` tesc plata
contribu]iilor pentru s`n`tate.
Ministrul a mai spus c` are \n vedere
ca absolven]ii facult`]ilor de medicin`
s` aib` un drept de practic` limitat`,
adic` s` se poate angaja \ntr-un
spital, lucru care \n prezent nu se
\ntåmpl`. Singura alternativ` a unui absolvent
al de facultate de medicin` este
s` se angajeze \n cadrul unei companii
farmaceutice ca [i reprezentant medical.
|n acest fel, va cre[te num`rul cadrelor
medicale, dup` ce mii de medici
pleac` \n fiecare an \n str`i n`tate atra[i
de salariile mari din afar`.
ioana.david@zf.ro
Contabilii, sanc]iona]i de Concuren]` cu
cea mai mare amend`. Urmeaz` notarii?
Consiliul Concuren]ei a luat \n vizor contabilii, sanc]ionånd CECCAR cu cea mai mare amend` dat` unei asocia]ii, de 4,05 mil. lei
(0,95 mil euro), pentru fixarea tarifelor practicate, dup` amenzile date pe parcursul anului pe pia]a bancar` [i a pensiilor private.
CLAUDIA MEDREGA
ste o sanc]iune mare.
Aceasta este cea mai
mare amend` procentual`
dat` de Consiliul
„EConcuren]ei - 9,2% din
veniturile CECCAR \n anul 2009 - [i cea
mai mare sanc]iune aplicat` unei asocia]ii.
Acest fapt se datoreaz` gravit`]ii
faptei, care este similar` unui cartel, duratei
ridicate - 9 ani [i circumstan]elor
agravante, respectiv continuarea \n-
c`lc`rii legii dup` declan[area investiga]iei
[i ignorarea avertismentelor Consiliului
Concuren]ei“, a declarat Bogdan
Chiri]oiu, pre[edintele Consiliului Concuren]ei.
Pån` la \nchiderea edi]iei, oficialii
CECCAR nu au putut fi contacta]i.
|n toamna anului trecut, Consiliul
Concuren]ei a atacat dur, pentru prima
dat`, [i casta notarilor. Acum pre[edintele
Consiliului spune c` „lucrurile sunt
mai complicate“, situa]ia ajungånd la nivel
de „negociere“. „Notarii au o lege
prin care pun tarife. CECCAR a f`cut
de capul lui. Legea Consiliului Concuren]ei
bate regulamentul CECCAR.
Dar legea Consiliului nu bate legea notarilor.
Nu avem for]` de a impune, ci de a
negocia. Notarii au redus tarifele pentru
persoane fizice foarte puternic la ipoteci
[i extrem de puternic la reipotecare.“
La \nceputul acestui an, Corpul Exper]ilor
Contabili [i Contabililor Autoriza]i
din Romånia (CECCAR) avea
33.908 membri, dintre care 20.880 exper]i
contabili, 6.723 contabili autoriza]i
si 6.305 societ`]i de profil.
Chiri]oiu, fost consilier preziden]ial,
a explicat c` aproximativ 70% dintre
membrii asocia]iei au \ncercat s` aplice
tarifele minime, „victimele“ fiind companiile
mici [i medii. „Nu a fost nicio
plångere. A fost o autosesizare a Consiliului
Concuren]ei. Este important ca [i
victimele s` se plång`.“
Consiliul Concuren]ei a impus
CECCAR s` \nceteze practica anticoncuren]ial`
[i s` abroge Regulamentul \n
termen de trei luni de la comunicarea
oficial` a deciziei.
|n cazul nerespect`rii deciziei Consiliului
Concuren]ei, CECCAR risc` o
amend` suplimentar` de pån` la 5% din
veniturile zilnice medii din anul financiar
anterior sanc]ion`rii.
|n baza estim`rilor interne ale Consiliului
Concuren]ei a rezultat c` \n urma
elimin`rii acestei practici anticoncuren]iale,
mediul de afaceri (consumatorii
de servicii contabile) va beneficia de
o economie de costuri anual` situat`
\ntre 70 de milioane de lei [i 200 de milioane
de lei.
Aceast` economie a fost estimat` ca
fiind diferen]a dintre tarifele pl`tite ca
urmare a Regulamentului [i cele care ar
fi existat dac` ar fi func]ionat concuren]a
prin pre].
Investiga]ia a fost declan[at` de
Consiliul Concuren]ei \n 2009 [i a eviden]iat
faptul c` CECCAR a stabilit
onorariile \n profesia contabil` \nc` din
anul 2001, chiar dac` \n 2000 fusese
Veniturile bugetare au continuat s` creasc`, dar lent
CLAUDIA MEDREGA
VENITURILE bugetare au continuat ascensiunea
\n septembrie, \ns` ritmul de
cre[tere a \ncetinit la 9%, fa]` de aceea[i perioad`
de anul trecut, la jum`tate fa]` de
cre[terea \nregistrat` \n luna precedent`.
|n septembrie veniturile bugetare au totalizat
14,1 mld. lei, iar sumele colectate din
TVA au ajuns la 3,9 mld. lei, \n urcare cu
27,9% pe seama major`rii cotei de impozitare
cu cinci puncte procentuale. {i la \ncas`rile
din TVA, cea mai important` resurs` a
bugetului de stat, ritmul s-a temperat dup` o
cre[tere de 46,9% \nregistrat` \n august
comparativ cu aceea[i lun` de anul trecut.
EVENIMENT
tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/eveniment
Cine mai e sub
lupa Concuren]ei
Cele mai importante investiga]ii pe
pie]e mari aflate \n derulare \n acest
moment sunt \n sectoarele
farmaceutic, bancar, retail alimentar [i
energie. Concuren]a are deschise
patru investiga]ii mari pe pia]a
distribu]iei en gros de medicamente,
\n timp ce \n sectorul comer]ului
alimentar ancheta vizeaz` patru re]ele
de magazine la care exist` suspiciuni
de abuz de pozi]ie dominant` \n
rela]iile cu furnizorii lor. Prima
anchet` derulat` de Consiliul
Concuren]ei \n sectorul bancar,
declan[at` pe fondul suspiciunilor
privind o posibil` tentativ` de
manipulare a dobånzilor pe pia]a
monetar` \n timpul turbulen]elor din
octombrie 2008, a adus deja dou`
amenzi mari pentru BRD [i Raiffeisen.
Dup` primele nou` luni ale anului
\ncas`rile bugetare totale au ajuns la 120,4
mld. lei, \n urcare cu 3,6% fa]` de aceea[i
perioad` din 2009.
Pe partea de cheltuieli, [omajul a continuat
s` preseze bugetul, ad`ugåndu-se [i
arieratele pl`tite c`tre sectorul farma.
Cheltuielile bugetului consolidat au
ajuns dup` nou` luni la 143,7 mld. lei, \n
cre[tere cu 1,5% \n termeni nominali fa]`
de aceea[i perioad` a anului precedent, \n
principal ca urmare a cre[terii cheltuielilor
cu ajutorul de [omaj, precum [i a celor din
s`n`tate pentru plata arieratelor c`tre spitale
[i furnizorii de medicamente [i materiale
sanitare, potrivit Ministerului Finan]elor.
PUBLICITATE
Cheltuielile de personal s-au redus cu
6,4% la nivelul bugetului consolidat, singura
cre[tere \nregistråndu-se la bugetul de
stat (+1,1%). Cheltuielile cu bunuri [i servicii
s-au majorat cu 1,3%, \n timp ce cre[terea
cheltuielilor cu dobånzile a fost de 21%,
ca urmare a finan]`rii deficitelor bugetare
acumulate din anii preceden]i [i a angaj`rii
\mprumuturilor pentru acoperirea acestora.
|n septembrie, cheltuielile bugetare au
\nregistrat o cre[tere de 3,3% fa]` de
aceea[i lun` din 2009, la 16,5 mld. lei.
Deficitul bugetar a ajuns la sfår[itul lunii
septembrie la 23,3 mld lei, reprezentånd
4,56% din PIB, cu aproape 5 mld. lei sub
]inta negociat` cu FMI, de 28,2 mld. lei.
avertizat de autoritatea de concuren]`
s` nu adopte un astfel de act.
|n 2004, Regulamentul de stabilire a
tarifelor a fost actualizat, iar sumele au
fost transformate \n euro. Pentru a fi
PUBLICITATE
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
aplicate de to]i membrii s`i, \n 2009,
conducerea CECCAR a decis publicarea
\n Monitorul Oficial a Regulamentului
care stabilea nivelurile onorariilor.
claudia.medrega@zf.ro
RA-APPS \[i evalueaz`
activele de 2,2 mld. euro,
care ar putea fi våndute
THOMAS DINC~ - MEDIAFAX
RA-APPS a \nceput evaluarea propriilor active, invocånd legea care
permite vånzarea acestora, [i a angajat cinci firme care s` indice valoarea
bunurilor din patrimoniu, dup` ce a anun]at c` nu mai poate administra
unele imobile din cauza crizei, iar pre[edintele B`sescu a cerut
privatizarea regiei.
Regia Autonom` Administra]ia Patrimoniului Protocolului de Stat
(RA-APPS) a primit opt oferte [i a angajat, prin licita]ie deschis`, cinci
firme, respectiv Romanian Expert Consulting, Fenco, Tehnic Rom Expert
Consulting, Lero Advanced Consulting [i Rom Caro Service, cu un
contract \n valoare total` de 410.000 lei, pentru evaluarea activelor aflate
\n administrarea regiei.
Potrivit datelor de la sfår[itul anului 2009, activele RA-APPS erau
evaluate la 9,5 miliarde de lei (2,2 mld. euro), dar de regul` \nregistr`rile
contabile sunt sub valoarea de pia]` a activelor. RA-APPS administreaz`
imobile destinate serviciilor de reprezentare [i protocol pentru
Pre[edin]ie, Parlament, Guvern, Curtea
Constitu]ional`, misiuni diplomatice,
institu]ii inter na ]ionale, precum
[i bunuri aflate \n domeniul privat, inclusiv
unit`]i turistice. |n anun]ul de
atribuire a contractului este indicat
c` procedura de evaluare va fi derulat`
\n conformitate cu Ordonan]a
19/2002 privind utilizarea fondului
locativ de protocol [i vånzarea unor
imobile, aflate \n administrarea RA-
APPS. Conform legii, imobilele proprietate
privat` a statului, aflate \n
administrarea RA-APPS, negrevate
PUBLICITATE
4,7 mil. €
este valoarea profitului net
\nregistrat anul trecut de RA-
APPS, de[i \n func]ie de activele
din portofoliu este una dintre
primele zece firme din Romånia.
de sarcini, pot fi våndute la un pre] de ofert` stabilit pe baza unui raport
de evaluare elaborat de persoane fizice sau juridice autorizate. Evaluatorul
este selectat de regie prin licita]ie.
La \nceputul lunii aprilie, Secretariatul General al Guvernului, \n subordinea
c`ruia func]ioneaz` regia, a anun]at c` RA-APPS se confrunt`
cu probleme din cauza crizei pe pia]a imobiliar` [i este obligat` s` \[i restrång`
cheltuielile, astfel c` nu \[i mai poate permite s` suporte cheltuieli
pentru administrarea unor imobile.
Contractul cu cele cinci firme de evaluare a activelor a fost atribuit
la finalul acelei luni, dar anun]ul de atribuire a fost publicat s`pt`måna
trecut`, la pu]in timp dup` ce pre[edintele Traian B`sescu a declarat, la
Pro TV, c` RA-APPS ar trebui s` fie privatizat`, iar persoanele care locuiesc
\n imobilele din patrimoniul regiei ar trebui s` le poat` cump`ra
la pre]ul pie]ei, avånd \n acest sens prima op]iune. RA-APPS a \nregistrat
anul trecut venituri de aproape 300 de milioane de lei (70 mil. euro)
[i un profit net de 4,7 mil. euro, de[i \n func]ie de activele din portofoliu
este una dintre primele zece firme din Romånia.
PUBLICITATE

ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
C
IULIAN ANGHEL
riza economic` impinge statele UE,
ca entit`]i, s`-[i \nt`reasc` rolul, s`
acapareze nu doar domeniul social, ci
[i pe cel economic. Jocul care se joac`
acum pare a fi „fiecare pentru el“. Ce
face Romånia?
B`sescu: |ncerc`m scoaterea din deficitul bugetului
de stat a deficitului fondului de pensii
GABRIEL PECHEANU - MEDIAFAX
PRE{EDINTELE Traian B`sescu a declarat
ieri c` sper` s` g`seasc` \n]elegere la nivelul
Consiliului European [i al Parlamentului European
pentru scoaterea din deficitul bugetului
de stat a deficitului fondului de pensii.
„Mandatul demnitarilor romåni care
abordeaz` problemele de stabilitate fiscal` la
nivel european [i na]ional \n discu]iile cu Bruxelles-ul
e extrem de limpede: s` \ncerc`m s`
scoatem din deficitul bugetului de stat deficitul
generat de bugetul de pensii. Apreciem c`
f`r` aceast` abordare vom avea probleme \n a
ne asigure resurse pentru propria dezvoltare
[i, a[a cum spunea [i domnul pre[edinte, ar fi
incorect ca ]`ri care \ncearc` implementarea
unui sistem modern, cu fonduri private de
pensii, s` fie penalizate exact pentru c` au
adoptat un sistem modern, care a contribuit [i
el la crearea deficitelor la fondul de pensii“, a
declarat B`sescu.
El a f`cut aceste afirma]ii \n timpul declara]iei
de pres` sus]inut` \mpreun` cu pre[edintele
Republicii Poloniei Bronislaw Komorowski,
aflat \n vizit` oficial` \n Romånia.
„Sper`m ca la nivelul Consiliului European
[i la nivelul Parlamentului European s`
IULIAN ANGHEL
DOAR 24 de voturi despart Guvernul Boc de
r`månerea la putere sau demiterea sa, pentru
a doua oar` \n decurs de un an, de c`tre Parlament,
la mo]iunea de cenzur` depus` de
opozi]ie, care se discut` ast`zi. Numai c`, fa]`
de situa]ia din toamna trecut` cånd Guvernul
Boc 1 s-a aflat aproape singur (sprijinit doar de
PDL) \n fa]a unei coali]ii ostile format` inclusiv
din UDMR [i minorit`]i na]ionale [i a fost
demis, sau fa]` de situa]ia de ast`-var`, cånd,
dup` angajarea r`spunderii pe reducerea pensiilor
[i a salariilor, opozi]iei i-au lipsit doar opt
voturi pentru a repeta figura, situa]ia este total
schimbat` acum.
Pentru ca Guvernul s` fie demis, opozi]ia
are nevoie de 236 de voturi (jum`tate din totalul
num`rului senatorilor [i deputa]ilor). PSD
[i PNL nu au \mpreun` decåt 212 voturi (fa]`
de 246 de voturi cåt are Guvernul \n Parlament
– PDL, UDMR, minorit`]i [i independen]i),
ceea ce \nseamn` c` trebuie s` g`seasc` \nc` 24
de voturi. Doi deputa]i independen]i au
anun]at c` vor vota \mpotriva Guvernului. Ar
mai fi nevoie de 22 de voturi. De unde? Parlamentarii
din arcul guvernamental au decis s`
nu participe la vot. Este vorba despre teama
c`, la ad`postul votului secret cu bile, cineva ar
putea tr`da. Fiind decizie pe linie de partid, cei
FOTO: Octav Ganea
Pre[edintele polonez Bronislaw Komorowski
are aceea[i pozi]ie cu cea a pre[edintelui
romån privind scoaterea din deficitul bugetului
de stat a deficitului fondului de pensii
care vor vota o vor face clar \mpotriva Guvernului.
Cine \[i asum` r`spunderea?
Pre[edintele PSD Victor Ponta a sus]inut
ieri c` opozi]iei \i mai lipsesc doar patru voturi
pentru ca mo]iunea de cenzur` s` treac`. El nu
a dat \ns` [i nume, iar, dac` a avut drepate, cei
care tr`deaz` vor fi cunoscu]i, pentru c` o vor
face \n v`zul lumii.
„Avem promisiuni ferme de la independen]i
[i de la parlamentari din PDL c` vor vota
mo]iunea [i nu vor respecta ordinul «Oaia».
C` acesta este ordinul, s` se comporte ca oile“,
a sus]inut Ponta.
se \n]eleag` acest lucru. Voi fi foarte deschis: [i
vechi state membre ale UE au deficite uria[e
ale fondurilor de pensii. Cred c` vom reu[i s`
coagul`m o majoritate critic` \n a[a fel \ncåt
subiectul s` fie foarte serios abordat la nivelul
Consiliului European. Oricum, Polonia [i Romånia
vor sus]ine aceast` abordare a elimin`rii
din deficitul de stat a deficitului fondului de
pensii“, a mai spus B`sescu.
Pre[edintele Bronislaw Komorowski
sus]inuse anterior c` este important ca UE s`
sus]in` reforme de sistem, chiar [i dificile, ale
]`rilor care au aderat la UE recent [i care au
ales solu]ii moderne.
„O astfel de solu]ie a fost reprezentat` [i
de fondurile deschise de pensii. |n ceea ce prive[te
calcularea sau necalcularea lor \n datoria
public`, este o chestiune decisiv` care ne d` un
imbold sau ne descurajeaz` s` continu`m aceste
reforme“, a men]ionat Komorowski.
|n ultimii ani, bugetul asigur`rilor sociale a
fost sprijinit prin transferul unor sume de la bugetul
de stat pentru plata pensiilor.
O astfel de procedur` va fi aplicat` [i anul
viitor, cånd ar urma s` fie alocat`, conform
proiectului de buget, o subven]ie de 12,8 miliarde
de lei.
gabriel.pecheanu@mediafax.ro
De unde face rost opozi]ia de 24 de voturi pentru
a demite Guvernul la mo]iunea de cenzur`?
PSD a afirmat, de mai multe ori, c`, dac`
niciun parlamentar nu voteaz` \mpotriva
mo]iunii (nu poate exista un astfel de vot dac`
puterea nu voteaz`), \nseamn` c` Guvernul
are sus]inere zero [i trebuie s` plece. Aceasta
este \ns` doar o declara]ie politic`, opozi]ia fiind
cea care trebuie s` strång` 236 de voturi
pentru demiterea Guvernului.
Måine se a[teapt` ca Bucure[tiul s` fie blocat
de sindicate [i de reprezentan]ii opozi]iei
(sindicatele sus]in c` vor fi 80.000 de manifestan]i)
care vor protesta \n timpul dezbaterii
mo]iunii pentru a pune presiune pe Parlament.
EVENIMENT
Integrare: Romånia trebuie s` aib` grij`
cånd cedeaz` Bruxellesului din suveranitate
Extinderea Uniunii Europene cu ]`ri vecine Romåniei – Serbia, Turcia, Balcanii de Vest este \nc` de actualitate [i de dorit pentru
Bucure[ti. Integrarea institu]ional`, mai ales \n actuala conjunctur` cånd criza a lovit cu putere Uniunea European`, este un subiect
delicat, ce trebuie tratat cu mult` aten]ie la Bucure[ti atunci cånd vine vorba de cedarea unor prerogative.
„Nu [tiu cåt de realist` este ideea ca Romånia
s`-[i propun` ca, \ntr-o perioad` relativ scurt`, s`
devin` un stat deplin integrat al UE. A[ spune c`
un astfel de obiectiv trebuie analizat foarte serios“,
a sus]inut ieri \n nume personal Nicolae Idu, [eful
reprezentan]ei Comisiei Europene la Bucure[ti. Integrarea
presupune cedare de suveranitate [i nu este
cazul ca Romånia s` fac` acest lucru, a spus el la
o dezbatere privind extinderea UE.
Ani \n [ir, dezbaterea privind o Europ` federal`
versus o Europ` a statelor-na]iune a \mp`r]it
continentul \n dou` - grupul franco-german, pe de
o parte, care a sus]inut o pronun]at` integrare a institu]iilor
(ceea ce presupunea ca multe dintre decizii
s` se ia la Bruxelles) [i grupul ]`rilor sceptice,
pe de alt` parte, \n frunte cu Marea Britanie, care
vedeau \n UE mai degrab` o uniune economic`.
Criza din ultimii doi ani a adus \n prim-plan comportamente
ce ar fi fost socotite drept bizare \n
urm` cu 10 ani, dac` nu \mpotriva mecanismelor
pie]ei: state care preiau direct fråiele economiei,
na]ionalizeaz` b`nci pentru a le salva sau sprijin`
cu miliarde de euro entit`]i bancare. State care, \n
mod firesc, sunt mai preocupate de propria lor
soart` decåt de soarta Uniunii. State care se strång
\n „bisericu]e“ pentru a-[i ap`ra interesele. Ce face
Romånia? Idu nu spune direct, dar sugereaz`:
mai \ncet cu conformarea cånd vin „ordine“ de la
Bruxelles.
„|n viitor, statul se va \nt`ri“, sus]ine [i Vasile
Pu[ca[, fostul negociator-[ef al Romåniei cu Uniunea
European`. Jocul va fi mai degrab` regional,
arat` el. Din p`cate, spune fostul negociator-[ef,
Romånia a intrat \n Uniunea European` nepre -
g`tit`, a urmat mai degrab` modelul Greciei, [i ea
nepreg`tit` \n momentul ader`rii. Fiind nepreg` -
tit`, [i puterea ei de influen]` la nivelul Uniunii este
minor`: „Romånia este un model de cum s` nu
faci dac` vrei s` fii gata cu mecanismele pentru a
putea func]iona pe pia]a intern`“. Faptul c` Romånia
nu face fa]` crizei este urmare [i a faptului c` nu
a reglat la timpul potrivit mecanismele economiei,
astfel \ncåt ea s` func]ioneze pe pia]a intern` [i s`
reziste [ocurilor. Iar faptul c` ne hr`nim cu speran]e
c` dac` al]ii vor ie[i din criz`, ne vor scoate [i
pe noi este o iluzie, afirm` Pu[ca[.
Nicolae Idu
[eful reprezentan]ei Comisiei
Europene la Bucure[ti
Nu [tiu cåt de realist` este ideea ca
Romånia s`-[i propun` ca, \ntr-o
perioad` relativ scurt`, s` devin` un
stat deplin integrat al UE. A[ spune c`
un astfel de obiectiv trebuie analizat
foarte serios.
tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/eveniment
Adrian Cioroianu
fost ministru de externe
|n g`sirea unei \n UE,
Romånia a mizat \n mod gre[it pe
Republica Moldova, care nu are [anse
de integrare. Ar fi trebuit s` mizeze pe
]`rile arabe cu care a avut rela]ii
strånse, dar le-a uitat.
FOTO: Octav Ganea
Parlamentarii puterii au decis s` nu participe la vot. Cine tr`deaz`, o face la vedere
Vasile Pu[ca[
fost negociator-[ef cu UE
Romånia este un model de cum s` nu
faci dac` vrei s` fii gata cu mecanismele
pentru a putea func]iona pe pia]a
intern` a UE. A intrat \n Uniune
nepreg`tit`, urmånd modelul prost al
Greciei, probabil din sudic`.
Gre[eala Romåniei este c` nu [i-a g`sit \n UE
o „specializare“, crede fostul ministru de externe
Adrian Cioroianu. Polonia, de pild`, al`turi de
Suedia s-au orientat spre Ucraina [i Belarus \n stabilirea
unor rela]ii politice [i economice privilegiate.
Alte ]`ri din Uniune s-au orientat spre Africa de
Nord sau America Latin`. Romånia a mizat \n mod
gre[it pe Republica Moldova, care nu are [anse de
integrare pentru c` ea \ns`[i nu [tie ce vrea. Mai potrivit
ar fi fost s` se orienteze spre ]`rile din Orientul
Mijlociu, pe care le-a avut aproape \n trecut [i
pe care le-a uitat, crede Cioroianu.
Vårtejul crizei a \mpins spre periferie subiectul
extinderii UE cu ]`rile din Balcanii de Vest, Serbia,
Croa]ia, Turcia, [i beneficiile pentru Romånia le va
avea \n urma acestui proces. Luni, ]`rile UE au acceptat
s` fie examinat` candidatura sårb` de aderare
la Uniunea European`, permi]ånd astfel Belgradului
s` dep`[easc` o etap` simbolic` important` \n
cadrul apropierii sale de blocul comunitar. {tirea a
trecut neobservat` \n Romånia. {i totu[i Serbia este
la doi pa[i de noi. Sunt toate premisele ca dup`
criz` discu]iile despre extindere s` fie reluate.
Croa]ia este cea mai aproape de integrare, crede
Vasile Pu[ca[, \n vreme ce Adrian Cioroianu vede
Serbia \n UE \naintea Turciei. Republica Moldova?
„Nu cred c` se va integra“, spune Cioroianu.
puncte de vedere
O toamn` aspr`
um pot fi \nmul]ite sursele de
Cvenituri? Taxa pe valoarea
ad`ugat`, coco]at` pån` la 24 la sut`, e
imposibil s` mai poat` cre[te. A[a c`
din TVA vor fi ob]inu]i bani mai mul]i
numai dac` se va vinde mai mult [i se
va cump`ra mai mult. Impozitele pe
salarii pot aduce [i ele bani mai mul]i.
Dar nu prin cre[terea cotelor, ci prin
m`rirea cå[tigurilor. {i a num`rului de
salaria]i. Impozitele pe profit ar putea
aduce bani mul]i numai dac` vor fi
cifre de afaceri mai mari [i mai mult`
valoare ad`ugat`. Iat` dorin]a, dar nu
[i putin]a.
|n toamna aspr` a lui 2010, \ntr-un
sfår[it de an greu, dominat de
recesiune, problema-problemelor este
bugetul. Ideea „activ`rii“ lui pentru a
ob]ine mai mult` cre[tere de PIB cu
un deficit intern mai
mare suråde acum
multor politicieni. Cum
s` faci \ns` deficit mare
\ntr-un an \n care
cre[terea cheltuielilor
bugetare ar afecta grav
baza societ`]ii?
Expresia „buget de
austeritate“ continu` s`
fie \n prim-planul vie]ii
publice. De[i nu e
vorba de austeritate, ci
de ajustare. Care-i
diferen]a? Una singur`:
aceea c` prin ajustare
nu strångem cureaua
pur [i simplu, ci
\ncerc`m s` punem la
loc cåte ceva din ce am
consumat \n plus peste ce am produs.
Bugetul statului are desigur multe
surse de venituri. Dincolo de taxa pe
valoarea ad`ugat`, regina impozitelor,
de impozitele pe salarii [i pe profit se
\n[ir` o list` lung`, \n planul \ntåi
tronånd accizele, care [i-au cam
pierdut rolul de tax` pe lux, devenind
pur [i simplu un impozit suplimentar.
Reversul \l constituie cheltuielile cu
salariile, cu aloca]iile pentru s`n`tate,
\nv`]`månt, armat`, justi]ie, poli]ie,
pentru administra]ie public`. Plus cele
pentru investi]iile publice, [i ele
restrånse. Aceste tipuri de cheltuieli
sunt [i vor continua s` fie cu mult sub
nevoi. Economia nu-i capabil`, nici \n
acest an, s` alimenteze consistent
DE ADRIAN VASILESCU
F`r` \ndoial` c`
profesorii, alte
categorii sociale au
toat` \ndrept`]irea
s` cear` revenirea la
salariile \ntregi. Statul
\ns` n-are bani.
Numai c` lucrurile
nu se pot opri aici. E
nevoie de solu]ii.
3
bugetul. Fiindc`, \n Romånia, cele mai
multe companii abia se men]in pe linia
de plutire, cu o eficien]` modest` a
muncii, cu cre[teri mari ale costurilor
de produc]ie [i cu o competitivitate sub
exigen]ele acestui \nceput de secol.
Lucrurile sunt cu atåt mai
complicate acum, \n prag de
noiembrie, cånd ne preg`tim s`
\nfrunt`m un general dintre cei mai
temu]i: iarna. Zonele noastre cele mai
vulnerabile fiind importurile de resurse
energetice, pre]urile administrate [i
risipa din companiile statului. La care
se adaug` o cerere de consum \n
sc`dere. Acum, cånd ne chinuim s`
ie[im din recesiune, consumul sc`zut
ne ]ine \n loc.
O \ntrebare devine \ns` obsedant`:
cåt va putea fi \ntins`, de aici \nainte,
plapuma protec]iei
sociale? Pentru c`
economia continu` s`
sångereze. |ncerc`rile
de cre[teri cantitative
sunt \ngreunate de
restrångeri \n domeniile
productivit`]ii muncii [i
ale competitivit`]ii. {i
astfel sunt reduse
resursele necesare unei
protec]ii sociale optime.
Problemele devin [i mai
grele cånd se ajunge la
m`surile ce ar urma s`
fie luate: \nchiderea
fabricilor care pierd
bani [i o nou` b`t`lie
pentru eficien]`.
F`r` \ndoial` c`
profesorii, alte categorii sociale au
toat` \ndrept`]irea s` cear` revenirea
la salariile \ntregi. Statul \ns` n-are
bani. Numai c` lucrurile nu se pot opri
aici. E nevoie de solu]ii. De idei [i de
fapte care s` duc` la \nchiderea a cåt
mai multe dintre canalele de risip` [i
de pierderi. A[a ceva nu va fi \ns`
posibil f`r` mai mult` munc`, f`r` mai
mult` competen]`, f`r` concuren]` la
sånge. Numai a[a se va putea ajunge la
restabilirea adev`rurilor esen]iale \n
economia real`. Altfel vor fi lungite
pentru \nc` mul]i ani bolile care
macin` \n prezent nu doar bugetul, ci
[i investi]iile, produc]ia, profitul.
|ntr-un cuvånt, oferta intern` de
bunuri [i de servicii.
PUBLICITATE

4
B
{TEFAN MUSGOCIU
ursa a sc`zut u[or mar]i,
cu 0,5 procente, \ntr-o
pia]` \n care majoritatea
investi to rilor au pre -
ferat s` nu tran zac ]io-
neze, ci s` a[tepte rezultatul votului
de miercuri privind mo]iunea de
cenzur`, astfel c` lichiditatea pie]ei
principale a fost de numai 17,7
milioane de lei.
Ac]iunile celor cinci societ`]i de
investi]ii financiare (SIF) au
\nregistrat corec]ii mai vizibile decåt
media pie]ei, coborånd \nc` de la
deschidere cu 0,7%, \n timp ce bursa a
stagnat. Ultimele opera]iuni cu
titlurile celor cinci SIF-uri au fost
efectuate la pre]uri \n medie cu 1,9%
mai sc`zute.
Totodat`, cele mai lichide zece
ac]iuni, analizate de indicele BET, au
\ncheiat ziua la cota]ii \n medie cu 0,6
BURSE - FONDURI MUTUALE
procente, iar titlurile companiilor din
sectorul energetic au plasat indicele
BET-NG cu acela[i procent fa]` de
nivelul de la finalul sesiunii de luni.
Astfel, indicele extins al bursei,
BET-XT, care sintetizeaz` evolu]ia
primelor 25 de ac]iuni \n func]ie de
lichiditate, inclusiv SIF-urile, a co -
boråt cu 1%.
Gabriel Morariu, broker la BT
Securities, consider` c` cea mai mare
parte dintre pu]inii investitori pre -
zen]i \n pia]` au preferat s` a[tepte
rezultatul votului mo]iunii de cenzur`
din Parlament de miercuri, pentru a-[i
putea face, ulterior, o strategie de
investi]ii.
„Pe lång` apatia care a carac -
terizat pia]a local` \n ultimele luni,
mai apare [i o instabilitate politic`, o
incertitudine, care \i determin` s` stea
deoparte de pia]` chiar [i pe pu]inii
investitorii care mai tranzac]ioneaz`.
Incertitudinea este, \n acest moment,
cel mai r`u lucru pentru pia]`. Dac`
un investitor [tie c` lucrurile nu stau
bine, c` vin [tiri negative sau pozitive,
reu[e[te s` \[i fac` o strategie, chiar [i
pe termen scurt, \ns` \n cazul de fa]`
nimeni nu se \ncumet` s` ia o pozi]ie.
Chiar dac` måine mo]iunea de
cenzur` va trece, iar Guvernul va
c`dea, nu cred c` vom vedea corec]ii
de amploare \n pia]`, pentru c` a[a
cum investitorii nu se mai
entuziasmeaz` tare la ve[ti bune, nu
m` a[tept s` se panicheze la ve[ti
proaste“, a declarat Morariu.
Mo]iunea de cenzur` ini]iat` de
opozi]ie va fi dezb`tut` [i votat` mier -
curi, cu \ncepere de la ora 11:00.
Morariu a ad`ugat c` un alt factor
pentru lichiditatea redus` este
num`rul mic de titluri [i instrumente
de tranzac]ionare, pe care investitorii
de pe bursele mature le folosesc mai
ales \n momentele \n care pia]a este \n
sc`dere.
Investitorii au realizat [i ope -
ra]iuni cu titluri de stat, produse
structurate, contracte futures [i
unit`]i de fond, \n valoare cumulat`
de 6,7 milioane lei (peste 1,5 mil.
euro).
Astfel, lichiditatea total` a BVB a
fost de 17,7 milioane lei (milioane
euro), Ac]iunile SIF Oltenia [i SIF
Moldova s-au pozi ]ionat pe primele
dou` locuri \n topul lichidit`]ii, cu
transferuri de 3,4 milioane de lei,
respectiv de 2,4 milioane de lei. Pre]ul
titlurilor a coboråt cu 2% [i respectiv
2,4% fa]` de nivelul de \nchidere de
ieri.
La finalul [edin]ei de la Bucure[ti,
bursele vest-europene erau \n sc`dere
cu pån` la 0,6%, sc`dere cu care a
deschis [i bursa american`.
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
Brokerii nu se a[teapt` la corec]ii prea mari pe Burs` dac` pic` Guvernul
PUBLICITATE
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale
Marc`ri de profit
Ac]iunile SIF Moldova (SIF2)
1.6
lei/ac]iune
ultimul pre]:
1,21 lei/ac]iune
varia]ie: -2,4%
1.4
1.2
1
0.8
4 ian.
2010
-22,9 %
26 oct.
2010
este sc`derea ac]iunilor SIF
Moldova (SIF2) fa]` de maximele
atinse \n luna aprilie a acestui an.
DE URM~RIT AST~ZI
n Evolu]ia titlurilor Lafarge
Agregate [i Betoane (AGEM)
dup` ce compania [i-a publicat
rezultatele aferente primelor trei
trimestre din acest an. Ac]iunile
companiei n-au fost
tranzac]ionate ieri, ultima
cota]ie fiind de 9,7 lei/ac]iune.
n Evolu]ia ac]iunilor Imotrust Arad
(ARCV), care a anun]at
rezultatele consemnate \n
primele nou` luni din acest an.
Ac]iunile firmei au sc`zut ieri cu
1%, pån` la un nivel de 0,097
lei/ac]iune.
n Evolu]ia titlurilor Practic
Bucure[ti (PRBU), \n urma
public`rii indicatorilor financiari
aferen]i primelor trei trimestre
din acest an. Ac]iunile companiei
au urcat ieri cu 12,3%.
n Evolu]ia burselor externe, dup`
ce pia]a american` a deschis
[edin]a de ieri pe minus dup`
\nchiderea [edin]ei de la Burs`.
Contra curentului
Ac]iunile Bursei de Valori (BVB)
42
lei/ac]iune
39
ultimul pre]:
37,9 lei/ac]iune
36 varia]ie: 0,5%
33
30
27
24
8 iun.
2010
54 %
este cre[terea consemnat` de titlurile
Bursei de Valori Bucure[ti (BVB) pe
parcursul acestui an.
26 oct.
2010
Nivelul mediu al ratelor dobån zilor pe pia]a interbancar`
Pia]a Futures BMFMS 26 octombrie 2010
26 octombrie 2010 la ora 11.00
Termene BUBID Contract Scaden]` Num`r
Pre] Varia]ie BUBOR
ON 3,3 3,8
lei lei contracte
TM 3,4 3,9
Simbol Scadenta Cotare % Contracte
1W 3,78 4,28
1M 4,29 4,79
DEBRD 10-Dec 126,000 0 0
3M 6,15 6,65
6M 6,43 7,18
DEDJIA_RON 10-Dec 11041 -1 507
9M 6,43 7,18
DEDJIA_RON IUN11 10975 -0.18 9
12M 6,44 7,19
Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 25 octombrie: 5.130,5 mil. RON
DEDJIA_RON 11-Mar 11110 0 0
BUBID - rata dobånzii la depozitele atrase; BUBOR - rata dobånzii la depozitele plasate
DESIF2 10-Dec 12,500 -3.1 1
SURSA: BNR
DESIF2 11-Mar 12,975 0 0
PIA}A MONETAR~
DESIF2 IUN11 12,950 0 0
Depozite
Tranzac]ii
DESIF5 10-Dec 14,900 -2.87 1.375
Vol. mediu Rata medie Vol. mediu Rata medie
Perioada zilnic anual` a dobånzii zilnic anual` a dobånzii
DESIF5 11-Mar 15,240 -2.81 25
(mld. lei) (%) mld. lei (%)
DESIF5 11-Sep 16,000 -1.84 17
sept. 2010 5.563,4 5,05 2.050,1 4,06
25 oct. 2010 5.130,5 4,79 2.509,5 4,57
DESIF5 IUN11 15,527 -0.6 15
SURSA: BNR
DESNP 10-Dec 0,3310 -1.49 5
DETLV 10-Dec 13,340 0 0
Ratele de schimb ale principalelor valute
DETLV IUN11 13,704 0 0
26 octombrie 2010 la ora 12.00
EUR/RON 10-Dec 42,950 0 22
n Cota]iile dolarului
n Cota]iile euro
Dolarul american Yenul japonez 81,08
1,3941
EUR/RON 11-Mar 43,400 0 0
Lira sterlin` 0,8794
Lira sterlin` 1,5853
Yenul japonez 113,03
Francul elve]ian 0,9725
EUR/RON IUN11 43,650 0 0
Francul elvetian 1,3558
Coroana danez` 5,3491
Dolarul australian 1,4101 EUR/RON 11-Sep 44,024 0 0
Coroana norvegian` 5,807
Coroana danez` 7,4571
Coroana suedez` 6,6438 Coroana norvegian` 8,0955 SIBGOLD_RON 10-Dec 1.328,0000 -0.97 90
Dolarul australian 0,9887 Coroana suedez` 9,262
Dolarul canadian 1,4247
Dolarul canadian 1,022
SIBGOLD_RON 10-Oct 1.332,9000 -0.53 4
Fonduri mutuale 26 octombrie 2010
Fond Administrator Valoare la zi Varia]ie Varia]ie Varia]ie Varia]ie Num`r Activ net
(lei) ultima s`pt`mån` ultima lun` \n 2010 anul trecut de investitori (mil. lei)
Fonduri monetare
BCR Monetar Erste Asset Management 13,9292 0,14% 0,67% 7,34% 15,45% 61933 1471,3898
Simfonia 1 BRD Asset Management 29,76 0,13% 0,61% 6,29% 12,95% 13146 355,4676
Raiffeisen Monetar Raiffeisen Asset Management 128,4278 0,14% 0,64% 7,50% 14,85% 26570 1057,771
iFond Monetar Intercapital Investment Management 5,1528 0,11% 0,48% n.a. n.a. 30 1,8111
Tezaur Aviva Investors 66,57 0,14% 0,83% 8,00% 7,26% 620 7,6464
Fortuna Gold Target Asset Management 17,93 0,11% 0,45% 4,67% 10,66% 1669 0,5954
OTP ComodisRO OTP Asset Management 12,9004 0,16% 0,95% 6,26% 13,67% 1425 107,2602
Fonduri de obligatiuni si instrumente cu venit fix
BCR Obligatiuni Erste Asset Management 13,9913 0,20% 0,81% 7,65% 14,51% 28375 791,7118
BRD Obligatiuni (Concerto) BRD Asset Management 124,91 0,10% 0,49% 3,36% 19,35% 519 29,9489
Orizont Aviva Investors 21,15 0,14% 0,81% 7,91% 14,35% 400 9,5882
BT Obligatiuni BT Asset Management 13 0,15% 0,62% 7,17% 14,00% 4416 111,8183
Stabilo Pioneer Asset Management 9,5365 -0,52% -0,07% 5,14% 8,23% 895 13,7871
Vanguard Protector Vanguard Asset Manag. 29,3998 0,06% 0,29% 3,61% 8,70% 542 1,7505
Fonduri diversificate
Fortuna Classic Target Asset Management 6,61 -0,60% 0,61% -1,20% 9,14% 22815 6,9487
Carpatica Global Carpatica Asset Management 12,3924 -0,02% 1,77% 8,78% 16,61% 187 37,0243
Carpatica Stock Carpatica Asset Management 13,8654 -1,21% 3,33% 11,55% 56,35% 201 12,6525
Zepter Actiuni Zepter 10,0359 -0,94% 0,22% -2,62% n.a. 20 10,2206
Zepter Mixt Zepter 10,1257 -0,66% n.a. -0,46% n.a. 16 5,4983
Zepter Obligatiuni Zepter 10,5247 -0,49% 0,10% 2,54% n.a. 14 3,8101
Diverso Europa Regional BRD Asset Management 120,4 -0,22% 1,35% 6,85% n.a. 269 23,1755
Capital Plus Aviva Investors 9,98 -0,40% 1,73% 3,96% 7,87% 8389 5,7358
Intercapital Aviva Investors 4,5124 -1,28% 3,53% 0,91% 12,68% 1578 10,0926
Raiffeisen Benefit Raiffeisen Asset Management 114,9436 0,11% 1,22% 8,79% 33,98% 429 24,4384
Star Focus Star Asset Management 4,9078 -0,14% 1,34% 5,47% 18,40% 65 4,3268
Napoca Globinvest 0,345 -1,17% 2,53% 9,98% 42,59% 1372 10,7633
Omnitrust SIRA 3,0441 -0,59% -1,87% 10,65% 31,73% 424 2,665
Star Next Star Asset Management 3,8666 -0,84% 2,68% 4,32% 21,92% 99 5,119
KD Optimus KD Investments 9,9921 -0,35% 2,13% 10,48% 24,58% 16 0,9063
Transilvania Globinvest 30,1609 -0,51% 2,13% 8,97% 26,74% 795 21,1843
BCR Dinamic Erste Asset Management 20,3497 -0,50% 1,54% 5,77% 20,70% 2579 35,7759
BT Clasic BT Asset Management 15,32 -0,07% 1,32% 7,74% 25,84% 854 44,811
Oportunitati Nationale Vanguard Asset Manag. 26,5351 -0,05% -0,21% -4,00% 1,67% 487 0,9216
Integro Pioneer Asset Management 3,6454 -0,48% 2,14% 3,56% 16,94% 11201 14,7974
OTP BalansisRO OTP Asset Management 10,13 -0,30% 3,58% 8,57% 17,36% 83 9,7032
Fonduri de actiuni
BT Maxim BT Asset Management 7,9 -1,37% 3,67% 8,82% 62,78% 2330 65,7585
BRD Index Europa Regional BRD Asset Management 104,7373 -0,51% 2,06% n.a. n.a. 5 2,3589
Actiuni Europa Regional BRD Asset Management 120,69 -0,40% 1,03% 10,31% n.a. 139 14,6967
Raiffeisen Prosper Raiffeisen Asset Management 95,0241 0,01% 1,81% 10,55% 56,69% 1203 38,0541
Raiffeisen Romania Actiuni Raiffeisen Asset Management 33,3814 -0,79% 3,19% 3,85% 70,82% 518 22,2433
Omninvest SIRA 4,9319 -0,82% 1,89% 19,10% 16,43% 4002 2,5776
KD Maximus KD Investments 13,9526 0,12% 5,05% 12,54% 37,14% 811 41,7354
Active Dinamic Swiss Capital Asset Management 12,1608 -1,06% 0,93% 0,21% 101,68% 2025 15,1907
BCR Expert Erste Asset Management 62,2512 -0,91% 3,75% 6,21% 52,00% 853 15,6278
BT Index BT Asset Management 7,25 0,00% 2,40% 10,02% 50,11% 456 21,8725
OTP AvantisRO OTP Asset Management 6,82 -0,73% 4,60% 7,74% 15,30% 256 9,5702
iFond Actiuni Intercapital Investment Management 4,0941 -0,99% 2,44% n.a. n.a. 11 0,4822
XT Index Aviva Investors 85,47 -0,78% 3,70% n.a. n.a. 17 0,232
Alte fonduri
BRD Euro Fond (denominat \n euro) BRD Asset Management 103,6757 0,22% 0,51% n.a. n.a. 371 19,8866
Raiffeisen Euro Plus (denominat \n euro) Raiffeisen Asset Management 104,0627 0,08% 0,33% n.a. n.a. 6384 155,3179
Raiffeisen Confort Seria 2 Raiffeisen Asset Management 103,6126 0,28% 0,88% n.a. n.a. 870 40,0918
Raiffeisen Confort Raiffeisen Asset Management 120,1531 0,25% 0,81% 9,69% 12,87% 822 21,4539
BCR Europa Avansat Erste Asset Management 10786,704 -0,14% 1,86% 0,13% 19,89% 6 8,9919
Audas Piscator (denominat \n euro) Piscator Capital 8,9250 -0,17% -5,24% 0,87% -0,62% 11 0,44
Not`: Datele din aceast` sec]iune sunt furnizate de societ`]ile de administrare a investi]iilor (SAI) care administreaz` fondurile mutuale. Ziarul Financiar depune toate eforturile pentru a verifica acurate]ea datelor [i corectarea
eventualelor erori. Ziarul Financiar nu va putea fi tras la r`spundere pentru eventuale erori sau omisiuni care ar putea ap`rea \n datele publicate \n aceast` sec]iune. Deciziile de investi]ii \n fondurile mutuale trebuie s` se bazeze
pe informa]iile primare furnizate direct de societ`]ile de administrare.
SURSA: www.zf.ro/fonduri-mutuale/
Bursa de Valori
Top cre[teri
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
(lei) (%) (lei)
FARMACEUTICA REMEDIA 0.2080 4.00 3893
OLTCHIM S.A. RM. VALCEA 0.2200 3.29 72757
BOROMIR PROD SA BUZAU 0.2880 2.86 4986
TURISM FELIX S.A. BAILE FELIX 0.1870 2.75 166
VRANCART SA 0.0749 2.60 257
OIL TERMINAL S.A. 0.2530 2.43 9667
BRD - GROUPE SOCGEN S.A. 12.3000 1.65 1913107
SIF MUNTENIA S.A. 0.6800 1.49 301778
AMONIL S.A. 0.0177 1.14 4025
BERMAS S.A. 0.5000 1.01 6171
Top sc`deri
INDICI BVB
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
Varia]ie \n 2010 luni
(lei) (%) (lei)
BET 11.9% 0.01%
MEFIN S.A. 0.6600 -14.84 660
BET-FI 1.4% -0.26%
PREFAB SA BUCURESTI 2.0900 -5.00 3146
BET-NG 27.1% -0.67%
THR MAREA NEAGRA S.A. 0.1430 -4.67 3281
ROTX 10.9% 0.27%
ROMPETROL WELL SERVICES 0.3130 -3.69 939
BET-C 13.8% -0.02%
ANTIBIOTICE S.A. 0.5850 -1.68 11219
BET-XT 5.6% 0.01%
AZOMURES S.A. 0.4700 -1.67 45160
CEMACON SA ZALAU 0.1300 -1.52 1431
OMV PETROM S.A. 0.3330 -1.19 1151223
C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 17.8000 -1.11 215319
SC BURSA DE VALORI BUC. SA 37.7000 -1.05 1435418
Top tranzac]ii
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
(lei) (%) (lei)
SIF OLTENIA S.A. 1.4800 -0.67 3606900
SIF MOLDOVA S.A. 1.2400 0.00 1966899
BRD - GROUPE SOCGEN S.A. 12.3000 1.65 1913107
SC BURSA DE VALORI BUC. SA 37.7000 -1.05 1435418
BANCA TRANSILVANIA S.A. 1.3500 0.75 1273023
OMV PETROM S.A. 0.3330 -1.19 1151223
SIF BANAT CRISANA S.A. 1.1400 -0.87 474368
Erste Group Bank AG 139.0000 0.65 464288
SIF TRANSILVANIA S.A. 0.5800 -0.85 395368
SIF MUNTENIA S.A. 0.6800 1.49 301778
Categoria I
Pia]a RASDAQ
Conservator
1585
puncte
1580
1575
18 oct.
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
ALR ALRO S.A. 3.0500 0.00 3.0500 3.0500 3.0500 500 3.9600 2.3200
ATB ANTIBIOTICE 0.5850 -1.68 0.5850 0.5800 0.5841 19,205 0.7500 0.4700
S.A.
AZO AZOMURES S.A. 0.4700 -1.67 0.4840 0.4700 0.4728 95,500 0.5500 0.2780
BCC BANCA COMERCIALA 0.0905 0.67 0.0909 0.0885 0.0899 45,982 0.1130 0.0833
CARPATICA
TLV BANCA TRANSILVANIA S.A. 1.3500 0.75 1.3600 1.3400 1.3548 939,637 2.4000 1.3000
BIO BIOFARM S.A. 0.1910 0.53 0.1910 0.1900 0.1900 59,500 0.2450 0.1380
BRD BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE 12.3000 1.65 12.5000 12.1000 12.3187 155,300 15.9000 10.5000
TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 17.8000 -1.11 18.0000 17.8000 17.8022 12,095 21.9000 11.5000
OIL OIL TERMINAL S.A. 0.2530 2.43 0.2540 0.2480 0.2491 38,805 0.3000 0.1700
OLT OLTCHIM S.A. RM. VALCEA 0.2200 3.29 0.2240 0.2140 0.2191 332,000 0.3200 0.1630
SNP OMV PETROM S.A. 0.3330 -1.19 0.3360 0.3320 0.3359 3,426,765 0.3660 0.2460
PREH PREFAB SA BUCURESTI 2.0900 -5.00 2.1000 2.0900 2.0973 1,500 3.1600 1.4000
TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 262.0000 -0.38 263.9000 262.0000 262.0412 862 264.0000 145.0000
BRK S.S.I.F. BROKER S.A. 0.3120 -0.95 0.3140 0.3100 0.3115 281,507 0.4110 0.2030
SOCP SOCEP S.A. 0.3500 0.57 0.3520 0.3500 0.3501 59,026 0.3960 0.1400
TBM TURBOMECANICA S.A. 0.1000 0.00 0.1000 0.0992 0.0997 22,000 0.1620 0.0860
Societ`]i de investi]ii
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A. 1.1400 -0.87 1.1600 1.1300 1.1454 414,128 1.7300 0.8950
SIF2 SIF MOLDOVA S.A. 1.2400 0.00 1.2600 1.2200 1.2348 1,592,771 1.5700 0.8100
SIF4 SIF MUNTENIA S.A. 0.6800 1.49 0.6850 0.6700 0.6732 448,215 0.9650 0.5450
SIF5 SIF OLTENIA S.A. 1.4800 -0.67 1.5000 1.4600 1.4785 2,439,558 1.9600 1.0200
SIF3 SIF TRANSILVANIA S.A. 0.5800 -0.85 0.5900 0.5750 0.5812 680,235 0.9000 0.4560
Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum
ALBZ ALBALACT SA RGBS 0.26 -2.62 0.26 0.267 0.263 12 14,000
AMAL INTERNAT. CAVIAR CORPOR. RGBS 0.5 100 0.5 0.5 0.5 1 1,000
ARAX ARMAX GAZ SA Medias RGBS 0.144 -2.7 0.144 0.148 0.146 31 115,000
ARCV IMOTRUST SA ARAD RGBS 0.098 0 0.0975 0.098 0.0976 6 36,500
ARMT CAROMET SA CARANSEBES XMBS 1.8 27.66 1.8 1.8 1.8 1 466
ARTE ARTEGO SA Tg. Jiu RGBS 2.32 -0.43 2.32 2.32 2.32 1 500
AUTQ AUTONOVA SA SATU MARE XMBS 0.2 17.65 0.17 0.2 0.18 6 10,000
BARU BAD RULMENTI SA BRASOV XMBS 0.05 0 0.05 0.05 0.05 1 12,581
BUCS BUCOVINA SA SCHEIA XMBS 0.91 0 0.87 0.91 0.88 10 2,402
BUCU BUCUR OBOR SA BUCURESTI XMBS 2.1 2.44 2 2.1 2.02 12 1,692
BUCV BUCUR SA Bucuresti RGBS 0.48 -4 0.48 0.485 0.481 2 5,500
BUTU BUCURESTI TURISM SA BUC. XMBS 3.35 1.21 3.32 3.35 3.34 2 250
CAOR CALIPSO SA ORADEA XMBS 2.67 -3.26 2.67 2.95 2.82 5 500
CCOL COMCEREAL OLT SA SLATINA XMBS 3.69 12.84 3.27 3.69 3.29 30 3,754
CERE CERAMICA SA IASI RGBS 0.74 -3.9 0.74 0.74 0.74 2 5,000
CHIA CONSTRUCTII HIDROTEHNICE XMBS 42 5 42 42 42 2 150
CMVX COMVEX SA CONSTANTA RGBS 26 0 26 26 26 1 1,200
CNTE CONTED SA DOROHOI XMBS 20.9 1.46 20.6 20.9 20.9 3 86
COAU COMPONENTE AUTO SA TopoloveniRGBS 6 3.45 6 6 6 3 400
COFI CONCEFA SA SIBIU XMBS 0.17 -5.56 0.17 0.18 0.17 70 698,358
COVB CONFECTII SA Vaslui RGBS 0.109 -0.91 0.109 0.11 0.109 2 6,000
DGNA DUNAPREF SA GIURGIU XMBS 5.7 -5 5.7 5.7 5.7 7 138
ELGS ELECTROARGES SA RGBS 1.05 1.94 0.98 1.05 1.03 47 162,500
ELMA ELECTROMAGNETICA SA BUC. RGBS 0.715 0 0.715 0.72 0.715 7 5,000
ELTR BEGA ELECTROMOTOR SA XMBS 0.6 11.11 0.5 0.7 0.53 6 3,474
ELZY ELECTROPRECIZIA SA Sacele RGBS 2.62 -6.43 2.62 2.62 2.62 1 17,000
ERCA HERCULES SA Baile Herculane RGBS 0.28 -6.67 0.28 0.288 0.284 4 3,000
FOSB FORAJ SONDE SA CRAIOVA XMBS 0.2 0 0.2 0.2 0.2 1 7,238
FOSP FORAJ SONDE SA ERNEI XMBS 100 0 100 100 100 6 118
GHIM A.T.C. - AGRO TOTAL CONSTRUCT XMBS 99 23.75 90 99 91 3 12
HLEB HERCULES SA BRAILA XMBS 6.7 -10.67 6.7 7.05 6.75 14 99
CONSERVATOR
\n 2010 luni
Varia]ie 13.90% -0.07%
Pre] \nchidere Pondere
0.3330 20.0%
SNP BRD 12.3000 13.9%
ATB 0.5850 14.2%
TGN 262.0000 20.9%
SPCU 0.2880 6.7%
RMAH 0.2080 7.3%
BRM 0.5000 4.6%
ALBZ 0.2600 6.6%
WRO 170.7000 5.8%
VALOARE LA ZI 1577.88
Portofoliile ZF
25 oct.
MODERAT
Moderat
1960
puncte
1940
Portofoliile ZF prezint` trei variante de investi]ii \n
ac]iuni listate la Bursa de Valori Bucure[ti cu
grade diferite de risc, cu scopul de a ob]ine
performan]e superioare indicilor pie]ei. Acestea
vor fi ajustate periodic \n func]ie de evolu]ia
pie]ei. Ac]iunile au fost repartizate \n
cele trei portofolii \n func]ie de
domeniul de activitate,
evolu]ia anterioar` [i
situa]ia
Categoria a II-a
\n 2010 luni
Varia]ie 0.76% 0.30%
Pre] \nchidere Pondere
139.0000 14.6%
EBS TLV 1.3500 9.7%
BCC 0.0905 8.2%
SIF1 1.1400 5.6%
SIF2 1.2400 6.1%
SIF3 0.5800 6.4%
SIF4 0.6800 9.3%
ALR 3.0500 6.8%
TEL 17.8000 10.6%
RRC 0.0605 10.1%
TRP 0.4350 5.2%
VNC 0.0749 7.3%
VALOARE LA ZI 1938.06
1920
18 oct. 25 oct.
AGRESIV
\n 2010 luni
Varia]ie -3.2% -0.59%
Pre] \nchidere Pondere
0.3120 11.2%
BRK IMP 0.4370 5.1%
SIF1 1.1400 13.2%
SIF2 1.2400 11.0%
SIF3 0.5800 6.9%
SIF5 1.4800 11.3%
COMI 0.7350 9.4%
BIO 0.1910 6.1%
ALU 1.6100 6.0%
ART 1.8200 6.4%
PTR 0.3130 5.2%
SNO 4.0600 4.7%
ARCV 0.0980 3.6%
VALOARE ZI 2056.42
LA Agresiv
2120
puncte
2080
2040
18 oct. 25 oct.
financiar`. Portofoliile prezentate mai sus au
doar un rol educativ [i nu reprezint` o
recomandare de investi]ii. |n func]ie de apetitul
pentru risc, investitorii trebuie s` ia \n
considerare [i alte variante de plasamente, nonbursiere.
Calculul portofoliilor a \nceput la
1 ianuarie 2009 cu valoarea 1.000 pentru
fiecare, valorile la zi din tabelele de
mai sus fiind pentru data de
ieri.
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
ARS AEROSTAR S.A. 1.0600 -0.93 1.0600 1.0600 1.0600 6,000 1.3700 0.5700
ALT ALTUR S.A. 0.0435 0.00 0.0435 0.0435 0.0435 105,000 0.0583 0.0300
ALU ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. 1.6100 0.00 1.6100 1.5600 1.5798 3,110 3.0100 1.3400
AMO AMONIL S.A. 0.0177 1.14 0.0179 0.0173 0.0174 230,500 0.0315 0.0168
BRM BERMAS S.A. 0.5000 1.01 0.5000 0.4900 0.4936 12,500 0.9000 0.4750
SPCU BOROMIR PROD SA BUZAU (SPICUL) 0.2880 2.86 0.2890 0.2770 0.2848 17,500 0.6200 0.2600
CBC CARBOCHIM S.A. 2.9500 0.68 2.9500 2.9500 2.9500 1,000 4.4900 2.6000
CEON CEMACON SA ZALAU 0.1300 -1.52 0.1310 0.1290 0.1300 11,000 0.1540 0.0755
CMP COMPA S. A. 0.4200 0.00 0.4210 0.4120 0.4197 90,000 0.5650 0.2680
COMI CONDMAG S.A. 0.7350 -0.68 0.7500 0.7350 0.7379 71,052 1.0300 0.5550
CGC CONTOR GROUP S.A. Arad 0.0775 -0.13 0.0776 0.0775 0.0775 17,500 0.1430 0.0710
DAFR DAFORA SA 0.1380 -0.72 0.1400 0.1380 0.1382 161,200 0.1760 0.0961
ELJ ELECTROAPARATAJ S.A. 0.1210 0.00 0.1210 0.1210 0.1210 500 0.2400 0.0936
RMAH FARMACEUTICA REMEDIA SA DEVA 0.2080 4.00 0.2080 0.2010 0.2048 19,000 0.2770 0.1400
MEF MEFIN S.A. 0.6600 -14.84 0.6600 0.6600 0.6600 1,000 1.3400 0.6600
PEI PETROLEXPORTIMPORT S.A. 19.8000 -1.00 20.0000 19.8000 19.8044 90 35.5000 18.0000
ROCE ROMCARBON SA BUZAU 0.2240 -0.44 0.2250 0.2240 0.2241 5,000 0.4550 0.2100
RRC ROMPETROL RAFINARE S.A. 0.0605 -0.17 0.0606 0.0605 0.0605 30,400 0.0751 0.0550
PTR ROMPETROL WELL SERVICES S.A. 0.3130 -3.69 0.3130 0.3130 0.3130 3,000 0.6000 0.3100
SNO SANTIERUL NAVAL ORSOVA S.A. 4.0600 0.00 4.1000 4.0600 4.0733 600 6.4000 3.6500
BVB SC BURSA DE VALORI BUCURESTI SA 37.7000 -1.05 38.3000 37.7000 38.5979 37,189 40.0000 24.5000
TRP TERAPLAST SA 0.4350 0.00 0.4350 0.4350 0.4350 46,500 0.7300 0.4210
MPN TITAN S.A. 0.2890 -0.34 0.2900 0.2890 0.2891 1,019 0.3700 0.2500
TUFE TURISM FELIX S.A. BAILE FELIX 0.1870 2.75 0.1870 0.1870 0.1838 900 0.2880 0.1740
EFO THR MAREA NEAGRA S.A. 0.1430 -4.67 0.1500 0.1430 0.1458 22,500 0.6150 0.1400
VESY VES SA 0.0576 -0.69 0.0576 0.0531 0.0546 8,000 0.0868 0.0515
VNC VRANCART SA 0.0749 2.60 0.0749 0.0733 0.0735 3,500 0.1270 0.0608
SCD ZENTIVA S.A. 0.7700 0.65 0.7700 0.7700 0.7696 18,832 0.8800 0.6250
Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum
IAFR ROPHARMA SA BRASOV XMBS 1.28 2.4 1.26 1.28 1.27 9 7,597
IASX IASITEX SA IASI RGBS 7.5 -16.67 7.5 7.5 7.5 1 100
ICPM UZINSIDER ENGINEERING SA XMBS 12.6 0 12.5 12.7 12.6 13 703
INBW INSCUT BUCURESTI SA RGBS 10 2.04 10 10 10 3 700
INMP INSTCOMP SA SUCEAVA XMBS 1.26 -14.29 1.26 1.3 1.28 3 460
IPRU IPROEB SA Bistrita RGBS 1.3 0.78 1.3 1.3 1.3 1 500
METY MECANICA ROTES SA Targoviste RGBS 0.0924 0.76 0.0865 0.1 0.0932 18 87,500
MOBT MOBILA SA RADAUTI XMBS 0.48 -2.04 0.48 0.48 0.48 1 1,000
NACH NAPOCHIM SA Cluj RGBS 0.12 1.69 0.12 0.125 0.123 9 10,500
NAPO SC DE CONSTRUCTII NAPOCA XMBS 0.39 -4.88 0.39 0.39 0.39 1 7,000
NTEX NAPOTEX SA CLUJ XMBS 8.45 -0.59 8.45 8.45 8.45 1 798
PANC BOROMIR PAN SA BUZAU XMBS 0.37 -5.13 0.37 0.37 0.37 1 6,839
PELA PERLA COVASNEI SA BUCURESTI RGBS 1.1 0 1.1 1.2 1.12 4 6,000
PRBU PRACTIC SA Bucuresti RGBS 145.9 -16.49 145.9 169.8 152.9 4 40
PREB PREBET SA AIUD RGBS 0.42 2.94 0.42 0.42 0.42 3 1,500
PRGL PARANGUL SA PETROSANI XMBS 1.5 -34.78 1.5 2.4 2.28 2 782
PRMT DAN STEEL GROUP BECLEAN XMBS 12 -8.4 12 14.3 12.1 6 91
PRSN PROSPECTIUNI SA BUCURESTI RGBS 0.262 1.16 0.259 0.264 0.262 34 300,000
RANT GRANITUL SA BUCURESTI XMBS 1.9 4.97 1.7 1.9 1.72 3 2,157
REFE REMARUL 16 FEBRUARIE SA RGBS 19.2 -3.03 19 19.2 19.1 3 400
REMM REMAT MARAMURES SA XMBS 13 2.36 13 13 13 2 468
SATU SATURN SA ALBA IULIA XMBS 2.8 -6.67 2.8 2.91 2.87 3 170
SCDM UNIREA SHOPPING CENTER RGBS 65.5 -0.76 65.5 65.5 65.5 1 10
SCTO SOCOT SA TG.MURES RGBS 50.1 0 50.1 50.1 50.1 3 50
SEVE SEVERNAV SA DR. TR. SEVERIN RGBS 6 -29.41 6 6 6 2 200
STRO RAFINARIA STEAUA ROMANA XMBS 0.17 -10.53 0.17 0.19 0.17 8 13,950
TERU TESATORIILE REUNITE SA BUC. XMBS 39 0 39 39 39 3 40
THNI TEHNOTON SA Iasi RGBS 0.125 0 0.125 0.125 0.125 1 9,000
UPET UPET SA TARGOVISTE RGBS 1.85 0.54 1.84 1.85 1.84 3 1,500
UZIN UZINEXPORT SA BUCURESTI RGBS 0.615 -3.91 0.615 0.625 0.62 2 1,000

ROXANA PRICOP
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
1 la 0 pentru Templeton \n prima confruntare direct` cu
statul: Romgaz scap` de dona]ia de 400 mil. lei la buget
Transferul sumei de 400 mil. lei (94 mil. euro) din conturile Romgaz Media[ la bugetul de stat sub form` de dona]ie a
fost scos de pe ordinea de zi a AGA la Romgaz \n urma presiunilor f`cute de Franklin Templeton, administratorul
Fondului Proprietatea care de]ine 15% din capitalul produc`torului de gaze.
|
ntr-un comunicat emis ieri, oficialii
Franklin Templeton au confirmat
faptul c` dona]ia \n valoare de 400
mil. lei a fost retras` de pe ordinea de
zi a Adun`rii Generale a Ac]io -
narilor Romgaz care a avut loc pe 18
octombrie. Ministerul Economiei este
principalul ac]ionar al produc`torului de
gaze, cu o participa]ie de 85% din capital,
\n timp ce Fondul Proprietatea, recent
intrat \n administrarea companiei
americane Franklin Templeton, de]ine
restul de 15% din capital.
„Vom continua s` monitoriz`m situa]ia
\ndeaproape [i ne vom str`dui s` construim
un dialog cu p`r]ile implicate pentru a ne
asigura c` viitoarele
propuneri pe acest subiect
vor fi cu adev`rat \n
interesul Romgaz [i c` nu
vor prejudicia ac]ionarii,
pre cum Fondul Proprie -
tatea“, au declarat oficialii
Franklin Templeton.
Cu o zi \naintea de -
rul`rii AGA la Romgaz,
pe 17 octombrie, Franklin
Templeton [i-a manifestat
public dezacordul fa]` de
transferul a 400 mil. lei din
conturile Romgaz la
bugetul de stat sub form`
de dona]ie.
Mark Mobius, pre[e dintele Templeton
Asset Management, sus]inea atunci c`
„Suntem \n mod natural deza m`gi]i.
Repet`m c` ne opunem cu t`rie propunerii
Guvernului de a ob]ine de la Romgaz o
dona]ie pentru a acoperi deficitul bugetar.
F`cånd astfel, va fi \n detrimentul
CNVM e datoare
våndut` la
p`gubi]ii FNI
ROXANA PRICOP
COMISIA Na]ional` a Valorilor Mobiliare (CNVM),
autoritatea de supraveghere a pie]ei de capital, va fi nevoit`
s` achite e[alonat suma record de circa 50-60 de milioane de
euro pe care este obligat` s` o pl`teasc` drept desp`gubiri
investitorilor FNI.
Efortul financiar s-ar putea
\n tinde pe o perioad` estimat`
\ntre cinci [i zece ani [i ar putea
bloca activitatea Comisiei,
avånd \n vedere c` Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor
Sta tului, insti tu]ia care s-a ocu -
pat pån` acum de pl`]i, a avut
de nenum`rate ori con tu rile
blo cate de investitorii care nu
[i-au primit daunele. Pr` bu -
De la 1 iulie, cånd s-a
schimbat sistemul de
impozitare, num`rul
tranzac]iilor de pe
Burs` s-a \njum`t`]it, iar
num`rul investitorilor
activi a sc`zut dramatic,
sub pragul de 4.000.
reputa]iei Romåniei, se va crea un
precedent negativ, \nr`ut`]ind percep]ia
investitorilor str`ini \n leg`tur` cu
siguran]a de a face afaceri \n Romånia [i va
fi afectat` negativ posibilitatea ca Romgaz
s` fie listat` la Bursa de Valori Bucure[ti
anul viitor“. El a mai argumentat c`
propunerea Guvernului creeaz` o bre[` \n
principiile de baz` ale pie]ei libere,
ac]ioneaz` \mpotriva Legii societ`]ilor
comerciale din Romånia [i \mpotriva
Constitu]iei Romåniei.
Un critic dur al ordonan]ei prin care
statul oblig` Romgaz s` doneze bani la
buget, ini]iat` de Sebastian Vl`descu, a fost
Ionu] Popescu, fostul director general al
Fondului Proprietatea. El a calificat
aceast` decizie drept „cea mai mare
tåmpenie economic` a
tutu ror timpurilor“, aceas -
t` prevedere „putånd da
peste cap toat` eco no mia,
pentru c` transform` toate
firmele \n ONG-uri“.
|n luna august, la
prima rectificare bugetar`
din acest an, Guvernul a
decis c` Electrica [i
Romgaz vor dona la buget
cåte 400 de milioane de lei,
iar Loteria Romån` va
transfera 74 mil. lei din
profitul anilor preceden]i
[i vånz`ri de active,
m`sura fiind aprobat` prin
ordonan]` de urgen]`.
Produc`torul de gaze Romgaz este una
dintre cele mai valoroase com panii din
portofoliul statului, avånd \n 2009 afaceri
de 3,19 mld. lei (753 mil. euro) [i un profit
net de 572 mil. lei (135 mil. euro).
Compania avea la sfår[itul anului trecut
Pr`bu [irea FNI din
anul 2000 a l`sat
circa 300.000 de
persoane f`r`
300 mil. dolari.
[irea FNI din anul 2000 a l`sat circa 300.000 de per soane f`r`
300 de milioane de dolari.
„Plata daunelor c`tre in ves titorii FNI este o pro blem`
extrem de spionoas`. Se poart` dis cu]ii \n Guvern, dar \nc` nu
s-a luat o decizie. Cel mai pro ba bil, CNVM va pl`ti banii
e[alonat. Nu exist` un termen limit`, \ns` o decizie \n acest
sens ar trebui luat` pån` la aprobarea \n Parlament a bugetului
Comisiei pe 2011, la fi na lul acestui an. Comisia are un buget
anual de 9 mil. euro, iar dac` vor fi incluse pl`]ile c`tre
investitorii FNI, bugetul ar putea fi ma jo rat probabil la 15 mil.
euro“, sus]in surse parla mentare, Res pon sabilii cu aceast`
pro blem` din CNVM, respectiv comi sarii, nu au putut fi
contacta]i pentru a comenta.
Daunele pe care arbitrul pie]ei de capital a fost obligat s`
le pl`teasc` de |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie printr-o
hot`råre irevocabil` [i executorie al`turi de Nicolae Popa,
Ioana Maria Vlas [i al]i inculpa]i \n dosarul FNI reprezint`
bugetul Comisiei pe cel pu]in cinci ani. |n ultimii patru ani
(2006-2009), arbitrul pie]ei de capital a \ncasat venituri de
circa 34 mil. euro, iar pentru acest an [i-a bugetat venituri de
aproape 8 mil. euro.
„Exist` riscul ca institu]ia care pl`te[te pagubele c`tre
investitorii FNI s` aib` blocat` activitatea. A[a se \ntåmpl` [i
cu AVAS, care a avut de nenum`rate ori pus` poprire asupra
con turilor \n urma unor decizii de executare silit` ob]inute de
in vestitori. Orice leu care intr` \n conturile AVAS merge spre
achi tarea datoriei c`tre investitorii FNI [i nu de pu]ine ori
AVAS a r`mas cu conturile goale f`r` fondurile necesare cu
care s` \[i desf`[oare activitatea“, a spus Daniel Florea,
vicepre[edintele AVAS.
lichidit`]i de 1,16 mld. lei (273 mil. euro).
Ministerul Economiei a \nceput demer su -
rile pentru listarea unui pachet de 15% din
Romgaz prin ofert` public` ini]ial`,
opera]iune programat` pentru anul viitor.
Fondul Proprietatea este o societate de
investi]ii de tip \nchis, creat` \n scopul
desp`gubirii persoanelor ale c`ror
propriet`]i au fost confiscate abuziv de
statul comunist [i sunt imposibil de retro ce -
dat \n natur`. Fondul a primit participa]ia
de 15% din capitalul Romgaz \n urm` cu
trei ani, \n scopul compens`rii fo[tilor
proprietari.
Tot de la statul romån, Fondul a mai
primit dreptul de a \ncasa crean]ele din
activitatea de comer] exterior din perioada
regimului comunist. Guvernul preg`te[te
\nc` o ordonan]` de urgen]` prin care prin
care sumele provenite din recuperarea
unor crean]e din activitatea de comer]
exterior din perioada regimului comunist
s` fie virate la bugetul de stat [i nu la
capitalul Fondului. Pentru acest an [i
urm`torii patru, statul se a[teapt` s`
recupereze \n total 889 mil. lei (212 mil.
euro).
|n timp ce operatorii bursieri au redus la minim comisioanele impuse market-makerilor sau chiar le-au
eliminat, formatorii de pia]` nu beneficiaz` de avantaje fiscale din partea reglementatorului CNVM.
Ciurezu: Ac]ionarii Prodplast Imobiliare au ar`tat
c` nu vor transferul pe pia]a reglementat`
BURSE - FONDURI MUTUALE
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale
Market-makerii, care vånd [i cump`r` tot timpul,
cer comisioane mai mici ca s` lichidizeze bursele
ADRIAN COJOCAR
INTERMEDIARII care ac]ioneaz` pe Bursa de la
Bucure[ti [i cea la termen de la Sibiu ca formatori de
pia]` [i generatori de lichiditate sunt trata]i de regle -
men tatorul pie]ei, CNVM, ca [i ceilal]i partici pan]i la
pia]`, impunånd acela[i comision pe valoarea
tranzac]iilor realizate de ace[tia \n activitatea de
market-making.
Market-markerul are rolul de a men]ine tot
timpul ni[te cota]ii de vånzare [i de cump`rare pe
pia]` astfel \ncåt investitorul s` aib` \n orice moment
certitudinea c` va g`si contraparte, fapt ce diminueaz`
substan]ial riscul de lichiditate.
Activitatea lor este cu atåt mai important` \n
aceast` perioad` cu cåt Bursa de la Bucure[ti [i cea de
la Sibiu se confrunt` de mai multe luni de zile cu o
lips` acut` de lichiditate.
Formatorii de pia]` spun c` au negociat cu Bursa
comisioane acceptabile, \n timp ce Sibex nu percepe
niciun comision market-makerilor pe pia]a la termen
din Sibiu.
Market-makerii din Romånia pl`tesc la CNVM
pentru tranzac]iile spot un comision de 0,08% la
cump`rare, iar pe pia]a futures arbitrul pie]ei percepe
RADU TOIA,
director \n
cadrul CNVM,
spune c` nu
taxele sunt de
vin` pentru
lipsa de
lichiditate de pe
pia]a de
capital, ci criza
MARK MOBIUS,
pre[edintele
Templeton Asset
Management:
„Vom continua s`
monitoriz`m situa]ia
\ndeaproape [i ne
vom str`dui s`
construim un dialog cu
p`r]ile implicate
pentru a ne asigura
c` viitoarele
propuneri vor fi cu
adev`rat \n interesul
Romgaz [i c` nu vor
prejudicia ac]ionarii,
precum Fondul
Proprietatea“.
un comision de 10 bani pe contract indiferent c` este
o pozi]ie de vånzare sau cump`rare. Astfel, la 40.000
de contracte realizate pe pia]a futures, Comisia
\ncaseaz` 4.000 de lei (930 de euro).
De asemenea, intermediarii de pe pia]`, inclusiv
market-makerii, sunt impozita]i de CNVM cu 1% din
Comisia spune c`, dac` brokerii
pot justifica c` taxele impuse de
institu]ie reprezint` o från`
pentru lichiditatea pie]ei, poate
lua \n calcul propunerile acestora.
cifra de afaceri, chiar dac` o parte din activitatea
acestora provine din opera]iuni de furnizare a
lichidit`]ii pe burs`.
Practic, societ`]ile care activeaz` ca marketmakeri
ar putea s` nu fie atåt de atrase s` realizeze un
volum mai consistent din astfel de opera]iuni pentru
c` trebuie s` pl`teac` un impozit mai mare, chiar dac`
FOTO: Silviu Matei
FOTO: Silviu Matei
nu beneficiaz` direct de aceste tranzac]ii. „Pe celelalte
burse regulatorii nu percep comisioane pe tranzac]ie
[i au alte surse de a-[i atrage venituri. Reducerea
comisioanelor impuse market-makerilor de Comisie
ar fi un avantaj pentru toat` lumea. Perceperea unei
taxe fixe sau alt` metod` ar putea dinamiza pia]a.
CNVM ar avea de cå[tigat pentru c` ar fi un volum
mai mare de tranzac]ionare pe pia]`. Toat` lumea [tie
c` avem cea mai scump` burs`“, spune Darie
Moldovan, directorul de opera]iuni al Broker Cluj.
Societatea de brokeraj activeaz` ca furnizor de
lichiditate pe contractele futures cu activ pe Petrom
de la Sibex.
CNVM este deschis` la propunerile brokerilor
Reprezentan]ii Comisiei spune c` dac` brokerii
pot justifica c` taxele impuse de institu]ie reprezint` o
från` pentru lichiditatea pie]ei, poate lua \n calcul
propunerile acestora.
„Dac` un intermediar ne demonstreaz` c` poate
face volume mari din activitatea de market-maker [i
vine cu o propunere fundamentat` \n care s` arate c`
dac` s-ar reduce taxele acordate CNVM ar fi mai bine
pentru lichiditatea de pe pia]`, vom putea analiza o
eventual` diminuare a lor pentru aceast` categorie de
intermediari. Deocamdat` nu am avut nicio
propunere \n acest sens. Lipsa de lichiditate pe pietele
din Romånia [i, \n general pe toate pie]ele din lume,
nu este dat` de cuantumul taxelor, ci de efectele
crizei“, spune Radu Toia, director \n cadrul CNVM.
Munca market-makerilor este \ngreunat` pe pia]a
de capital romåneasc` de faptul c` \nc` nu este
implementat un sistem care s` permit` realizarea de
tranzac]ii de vånzare \n lips`, mecanism prin care
furnizorii de lichiditate se pot proteja \n aceast`
activitate.
|n prezent, pe Bursa de la Bucure[ti, Erste Bank
[i Raiffeisen joac` rolul de market-maker pe
produsele structurate introduse de cele dou` b`nci, iar
pe derivativitatea pe curs activeaz` ca furnizor de
lichiditate RBS Romånia.
Pe pia]a de la Sibiu cel mai mare succes l-a avut
WBS Romånia, condus` de Cristian Simu, care are
calitatea de market-maker pe contractul futures cu
activ suport pe Dow Jones [i care a devenit recent cel
mai tranzac]ionat contract de la Sibiu. Lichiditatea
contractelor pe aur de la Sibex este asigurat` de Delta
Valori Mobiliare.
{tiri ZF
Socot Tårgu-Mure[ [i-a majorat cu 55% afacerile
Firma de construc]ii hidrotehnice Socot Tårgu-Mure[ (SCTO) a
\nregistrat \n primele nou` luni o cifr` de afaceri de 81,3 mil.
lei (19,1 mil. euro), cu 55% peste nivelul consemnat \n aceea[i
perioad` a anului precedent. Compania a \nregistrat \n primele
trei trimestre un profit net \n cre[tere cu 7,6%, la 2 mil. lei
(circa 480.000 de euro). Profitul din exploatare a urcat cu
27%, ajungånd la aproape 1,8 mil. lei (422.000 de euro), \n
timp ce pe partea financiar` compania a \ncasat dobånzi mai
mici la depozitele bancare. Compania a \nregistrat \n primele
nou` luni venituri totate de 89 mil. lei (21 mil. euro), care s-au
situat cu 34% peste cele bugetate la \nceputul anului.
Totodat`, Socot [i-a dep`[it cu 83% profitul estimat pentru
acest an. Cel mai mare ac]ionar al companiei este Sorin
Apostol, directorul general al firmei de intermediere KBC
Securities, care a cump`rat \n iulie de la Adrian Andrici un
pachet de 12,4% din ac]iunile Socot Tårgu-Mure[ prin care [i-a
majorat participa]ia la 32,42%. Adrian Cojocar
Metav Bucure[ti [i-a men]inut profitul \n primele
trei trimestre
Firma imobiliar` Metav Bucure[ti (METV), societatea care
administreaz` parcul industrial Metav Business Park din
apropierea aeroportului B`neasa [i de]inut` de omul de afaceri
Radu Dimofte, a \nregistrat \n primele nou` luni ale anului un
profit net de 5,5 mil. lei (1,3 mil. euro), apropiat de cel
consemnat \n acela[i interval din 2009. Afacerile companiei au
sc`zut u[or \n perioada similar`, cu 7%, pån` la 15,4 mil. lei
(3,6 mil. euro). Sc`derea a fost cauzat` de diminuarea
veniturilor din chirii ale societ`]ii, \n timp ce cheltuielile s-au
redus mai ales ca urmare a nerealiz`rii unor cheltuieli cu
repara]iile, se arat` \n raportul trimestrial al Metav Bucure[ti.
Compania este de]inut` \n propor]ie de 54,2% de firma
Meteor Investi]ii Imobiliare, \n timp ce SIF Muntenia (SIF4) are
o participa]ie de 27,7% din ac]iuni. La ultima cota]ie de pe
pia]a RASDAQ, de 7,95 lei/ac]iune, Metav este evaluat` la
36,2 mil. euro. Adrian Cojocar
Profit \nzecit pentru Remar Pa[cani la 9 luni
Veniturile Remar Pa[cani (RMAR) s-au redus cu 46,3%, la
43,9 milioane de lei, în primele nou` luni, fa]` de aceea[i
perioad` a anului trecut, în timp ce profitul a crescut de la
210.142 lei la 2,26 milioane de lei. „Activitatea desf`[urat`
de societate se caracterizeaz` printr-un profit de 2,26
milioane de lei. Acesta este rezultatul profitabil al activit`]ii
de exploatare de 4,89 milioane de lei, ponderat cu rezultatul
negativ al activit`]ii financiare de minus 2,071 milioane de
lei“, potrivit raportului trimestrial al firmei specializate în
repara]ia vagoanelor de c`l`tori [i marf`. În primele nou`
luni ale anului trecut, Remar a ob]inut venituri totale de 81,8
milioane de lei. Cheltuielile companiei s-au ridicat, \n primele
nou` luni ale acestui an, la 41,1 milioane de lei, în sc`dere
cu 49,5% fa]` de intervalul similar din 2009 cånd a raportat
un nivel de 81,45 milioane de lei. Firma de repara]ii vagoane
a \nregistrat o diminuare a cifrei de afaceri de 9,2%, de la
52,5 milioane de lei la 47,67 milioane de lei. Remar este
controlat` de Grup Feroviar Romån, care de]ine 89,57% din
ac]iuni, potrivit celor mai recente raport`ri. Ac]iunile
companiei sunt tranzac]ionate pe pia]a RASDAQ. Ieri,
ac]iunile RMAR se tranzac]ionau la un pre] de 5,5 lei/titlu, \n
cre[tere cu 0,9% fa]` de referin]`. La aceast` cota]ie,
capitalizarea firmei este de 63 milioane de lei. Mediafax
Retrasib se transfer` la cota bursei
Ac]ionarii produc`torului de motoare Retrasib din Sibiu au
aprobat \n cadrul AGA de ieri, 26 septembrie, transferul
ac]iunilor \n prezent tranzac]ionate pe pia]a RASDAQ pe pia]a
reglementat` a Bursei de Valori Bucure[ti, la categoria a doua.
Principalii ac]ionari ai societ`]ii sunt firma Hold Invest din Cluj-
Napoca care de]ine 31,52% din titlurile Retrasib, \n timp ce
Trafo Proiect Bucure[ti are o participa]ie de 19,94%. Mai mul]i
ac]ionari cumuleaz` 33,42% din ac]iuni, iar persoana fizic`
Ion-Cioab` Mihu]escu controleaz` 15,11% din capital.
Societatea a consemnat \n primele nou` luni ale anului venituri
\n valoare de 35,5 milioane lei (8,3 milioane euro), \n urcare cu
71% fa]` de valoarea de 20,7 milioane lei din perioada
similar` din 2009, [i a ob]inut un profit net de 3,6 mil. lei, de
la 775.762 lei. Retrasib a \nregistrat \n perioada analizat`
cheltuieli de 31,2 mil. lei, mai mari cu 57% comparativ cu 19,8
milioane lei în intervalul ianuarie-septembrie 2009. Ac]iunile
societ`]ii se tranzac]ionau ieri la un pre] de 0,4 lei/titlu, \n
cre[tere cu 11% fa]` de referin]`, cota]ie la care capitalizarea
bursier` a societ`]ii era de 18 mil.lei. Roxana Pricop
Ac]ionarii Transgaz au aprobat numirea lui Emil
Cosma \n CA
Ac]ionarii companiei de transport gaze Transgaz Media[
(TGN) au aprobat numirea lui Emil Cosma \n func]ia de
membru al Consiliului de Administra]ie. Cosma \l \nlocuie[te
pe Florin Muntean. Potrivit unor informa]ii ap`rute \n presa
sibian`, Florin Muntean [i-a dat demisia din CA \n luna
septembrie. Cosma lucreaz` \n cadrul Transgaz din anul
2000. El a fost pentru o perioad` de [ase ani inginer-[ef la
sucursala de cercetare, pentru ca mai apoi s` ocupe func]ia
de director la dispeceratul Na]ional din 2007 pån` \n prezent.
Transgaz este controlat` de stat care prin intermediul
Ministerului Economiei de]ine 73,5% din capital, \n timp ce
Fondul Proprietatea de]ine o participa]ie de aroape 15%.
Ultima tranzac]ie cu ac]iunile transporatorului de gaze a avut
loc luni, 25 octombrie, la un pre] de 262 lei, \n sc`dere cu
0,38% fa]` de referin]`. La aceast` cota]ie, capitalizarea
bursier` a companiei este de 3,08 mld.lei. Roxana Pricop
5
PUBLICITATE
{TEFAN MUSGOCIU
ADUNAREA ac]ionarilor de la Prodplast
Imobiliare (PPLI) nu s-a \ntrunit luni [i mar]i
din lips` de cvorum, astfel c` firma va
r`måne listat`, cel pu]in deocamdat`, pe
sistemul alternativ de tranzac]ionare (ATS)
de la Sibex, iar majorarea de capital de 25
milioane lei propus` de conducerea firmei nu
se poate realiza.
„Nu a fost cvorumul necesar, ieri (luni -
n.r.) a fost 11,18% [i trebuia prezen]` de
50%, iar azi (mar]i-n.r.) au fost 11,14% [i era
nevoie de 33%. Deocamdat` nu cred c` vom
mai convoca o nou` AGA din moment ce
ac]ionarii au ar`tat c` nu sunt interesa]i nici
de transferul pe pia]a reglementat`, nici de
asigurarea unor surse de finan]are. Noi,
Consiliul de Administra]ie, ne-am f`cut
datoria [i am convocat AGA, a[a cum a
stabilit CNVM. Acum, Comisia s` sta -
bileasc` ce ar trebui s` facem, din moment ce
ac]ionarii nu sunt interesa]i s` participe la
AGA“, a declarat mar]i pre[edintele CA al
firmei, Tudor Ciurezu.
El este [i vicepre[edinte CA la SIF
Oltenia (SIF5), care de]ine pu]in peste 18%
din ac]iunile Prodplast Imobiliare. La data
cånd a fost convocat` AGA, de]inerea SIF
Oltenia era pu]in peste 11%.
Transferul ac]iunilor Prodplast Imo -
biliare de pe ATS pe pia]a reglementat` a
Sibex era unul dintre cele mai importante
puncte de pe ordinea de zi, \ntrucåt CNVM a
obligat conducerea companiei s` convoace
AGA pentru stabilirea pie]ei pe care va fi
listat` societatea.
Solicitarea Comisiei a venit \n condi]iile
\n care ac]ionarii Prodplast Imobiliare au
decis \n iulie listarea pe ATS, de[i, ini]ial, \n
AGA cånd a fost decis` desprinderea
Prodplast Imobiliare din produc`torul de
mase plastice Prodplast, \n august 2008, s-a
hot`råt listarea pe pia]a reglementat` a
BVB. Motiva]ia Comisiei a fost c` unii
ac]ionari minoritari au r`mas \n ac]ionariat
dup` ce \n 2008 au fost \ncredin]a]i c` titlurile
vor fi listate pe o pia]` reglementat`.

6
B+NCI - ASIGUR+RI
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
LIVIU CHIRU
B
ancherii au subliniat mereu
eforturile f`cute pen tru re -
ducerea costurilor, dar la doi
ani de la \nceputul crizei re]e le -
le de unit`]i [i num`rul de an -
ga ja]i au sc`zut foarte u[or fa]` de vårfurile
atinse \n 2008, \n timp ce vånz`rile lunare de
cre dite s-au \ntors la nivelurile din 2006.
Steven van Groningen, [eful Raiffeisen
Bank, argumenta \ntr-o opinie publicat` \n
ZF la \nceputul s`pt`månii c` din costul
unui credit \n euro, 4% reprezint` doar
costurile administrative ale b`ncii. Ad`u -
gånd costul riscului de ]ar` de 3,5%, al
riscului de credit de 2% [i costul rezervelor
minime de 1%, o marj` de 9% este chiar
u[or de „atins“.
Cheltuielile mari cu provizioanele erau
invocate \n general de bancheri ca principal
motiv al men]inerii dobånzilor la credite la
niveluri ridicate, chiar \n timp ce indicatorul
Euribor a coboråt cu patru puncte de la
\ncepu tul crizei, pån` spre 1% pe an, iar
BNR a redus aproape la jum`tate cerin]ele
de constituire a rezervelor minime obli ga to -
rii pentru sumele \n valut`. Explica]ia dat`
de [eful Raiffeisen arat` \ns` c` pon derea
cea mai important` o au de fapt costurile
interne.
„|[i recunoa[te ineficien]a“, puncteaz`
Croi toru. El a vorbit \n ultima vreme de mai
multe ori despre caren]a de eficien]` \n
sistemul bancar, avertizåndu-i totodat` pe
bancheri c` nu vor putea s` recå[tige
\ncrederea clien]ilor cåt timp nu dovedesc c`
fac eforturi pentru a reduce propria
ineficien]`, care se reg`[e[te [i \n costul
creditelor.
Totu[i, de ce au costurile administrative
cea mai mare pondere \n dobånda unui cre -
dit, cånd majoritatea b`ncilor percep in -
clusiv un comision lunar de „administrare“ a
creditului?
„|ntotodeauna vor exista justific`ri,
corecte sau nu, pentru pre]uri. |n ultim`
instan]`, pre]ul reflect` atitudinea ta ca
furnizor fa]` de client, cåt de mult vrei s`
vinzi. Dac` b`ncile ar fi cu adev`rat moti va -
te s` dea credite, ar g`si solu]ii s` scad`
dobånzile“, comenteaz` Radu Cr`ciun,
directorul de investi]ii al Eureko Pensii.
Practic, bancherii nu au avut nevoie s`
vånd` credite noi de la \nceputul crizei, \n
condi]iile \n care clauzele contractuale le-au
permis s` urce costul \mprumuturilor \n
derulare.
|n oferta curent`, Raiffeisen \ncearc` s`
atrag` clien]ii cu o marj` de 5,5 puncte peste
Euribor. Subsidiara grupului din Polonia
vinde ipotecare \n euro la o majr` de
2,3 puncte procentuale peste Euribor.
„Costul creditului \n Romånia este
relativ ridicat [i, \ntr-adev`r, trebuie redus.
Cum anume? Avem teoretic cinci elemente
asupra c`rora se poate ac]iona: riscul de
]ar`, costurile administrative, costurile cu
riscul, costul de rezerv` minim` obligatorie
[i marja de profit. Deocamdat`, a cincea
com ponent` a pre]ului creditului, profita bi -
litatea sistemului bancar, nu ofer` multe
posibilit`]i, sistemul bancar \n ansamblu
fiind \n pierdere“, nota Van Groningen.
Bancherii au fost \ns` foarte blånzi cånd
au „umblat“ la costurile interne, invocånd
necesitatea men]inerii poten]ialului de
dezvoltare, pentru momentul cånd pia]a \[i
va reveni. Deocamdat`, clien]ii existen]i
trebuie \ns` s` suporte costurile interne.
Cheltuielile cu salariile scad
nesemnificativ
Cheltuielile cu personalul au fost doar
u[or mai mici \n primul semestru din 2010
fa]` de perioada similar` din 2009, cånd se
pl`tiser` bonusurile aferente profiturilor
grase ob]inute \n 2008, dup` cum arat` da te -
le din bilan]urile BRD sau Raiffeisen. Ajus -
t`rile minore de personal [i remunera]ii nu
au fost \ns` suficiente pentru a reduce chel -
tuielile cu salariile m`car la nivelul din 2008.
|n iunie anul acesta, b`ncile aveau
67.151 de agaja]i, cu 6% mai pu]ini fa]` de
vår ful \nregistrat la sfår[itul lui 2008. Num` -
rul de unit`]i teritoriale a \nregistrat de
asemenea o sc`dere foarte u[oar`, cu 5%,
pån` la 6.235. |n schimb, vånz`rile lu na re de
credite au fost \n aprilie com parabile cu cele
de la sfår[itul lui 2006 - \nceputul lui 2007,
potri vit datelor BNR. Compara tiv cu acel
moment, b`ncile au \ns` cu 2.000 mai
multe uni t`]i teritoriale [i aproa pe
3.700 de angaja]i „Re ]e lele b`ncilor
s-au ajus tat \ntr-o mai mic`
m`sur` decåt a sc`zut valoarea
afa cerilor cu clien]ii. Putem s`
presupunem [i existen]a anu -
mitor ineficien]e“, mai spu ne
Radu Cr`ciun.
Multe unit`]i, pu]ine credite
|ntr-o perspectiv` regio na l`,
b`ncile locale nu au reu[it s` vån -
d` la fel de multe credite, de[i [iau
extins masiv re]elele te ritoriale.
Majoritatea unit` ]ilor au fost
\ns` deschise \ntre 2006 [i 2008,
astfel c` nu au avut timp s` \[i con -
stru iasc` portofolii de credite \nain -
te de intra rea \n criz`. |n aceste
condi]ii, porto foliul mediu de
credite pen tru fiecare unitate ban ca -
r` era de 8 mil. euro \n Romånia, fa]`
de 13 mil. euro \n Polo nia sau 21 mil.
euro \n Ungaria, potrivit datelor prezen -
tate de Banca Central` Euro pean` \n
studiul EU Ban king Structures. Astfel,
b`ncile romå ne[ti reu[esc s` le dep`[easc`
doar pe cele din Bulgaria, unde raportul este
de 4 mil. euro - credite pe unitate. Media
local` r` måne foarte departe de cele
\nregistrate \n Austria (credite de 90 de
milioane de euro pe unitate) sau Gre cia
(credite de 40 mil. euro pe unitate), ]`ri
din care provin cele mai mul te grupuri
bancare cu ac tivitate \n Romånia.
„Aici se vede ineficien]a. Este esen]ial
pen tru b`nci s` corecteze ineficien]a in ter -
n`, astfel vor r`måne \n postura de villain
(personajul malefic - n. red.)“, spune Lucian
Croitoru, consilier al guvernatorului BNR pe
probleme de politic` monetar`.
liviu.chiru@zf.ro
Cånd b`ncile au nevoie ca \n costul unui credit s` includ` o marj` de 4% doar pentru a-[i acoperi costurile
administrative - de la salariile angaja]ilor pån` la chiriile pentru sediile unit`]ilor [i furnizori - ineficien]a este evident`,
spune Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.
Titlurile de stat vor avea \n sfår[it pre]uri de referin]` din cota]ii ferme
Urmare din pagina 1
„ESTE un proiect pentru care am luptat tot
anul“, spune Stoica. Al`turi de el din echi -
pa de proiect fac parte Eugen Cårstea,
direc tor executiv pie]e financiare la BCR,
Lu mi ni]a Runcan, director executiv al
trezoreriei B`ncii Transilvania, R`zvan
Gheorghe, [eful trezoreriei CEC, [i Eugen
Grecescu, dealer-[ef al Eximbank.
|n noul sistem participan]ii vor fi obliga]i
s` prac tice un spread maxim \ntre cota]ia de
cump`rare [i cea de vånzare (50 de puncte
de baz`), iar tranzac]iile \ntre p`r]i vor fi
f`cute la pre]urile afi[ate. B`n ci le parti -
cipante vor fi alese dintre dealerii primari,
adic` dintre cele 12 institu]ii de credit care
au obliga]ia s` participe la subscrierea de
titluri de stat la licita]iile Mi nisterului
Finan]elor administrate de BNR (Alpha
Bank, Bancpost, BCR, BRD, Banca
Transilvania, CEC, Citibank, UniCredit,
ING, Raiffeisen, RBS [i Banca Carpatica).
Stoica sus]ine c` astfel vor rezulta pre -
]uri transparente [i uniform acceptate la ni -
velul pie]ei.
Calculul va fi realizat ca medie ponde -
ra t` a cota]iilor participan]ilor, acualizate
\n zi ua curent`. Fixingul va fi anun]at la ora
12:00, valabilitatea cota]iilor fiind de 15
minute.
Regulile detaliate de func]ionare vor fi
emise de BNR.
Ministerul Finan]elor a sus]inut con stant
c` pre]urile de pe pia]a secundar` la care se
raporteaz` b`ncile atunci cånd fac evalu`rile
de pre] [i \[i stabilesc ofertele pen tru lici -
ta]iile de pe pia]a primar` nu sunt relevante
din cauza volumului redus al tran zac]iilor.
De cealalt` parte bancherii sus ]in c` nu au
alt` referin]` pentru eva luarea portofoliilor.
A[a a ap`rut [i fractura dintre Finan]e [i
b`nci pe tema „plafonului“ de dobånd` de
7% la titlurile de stat \n lei. Pe baza pre -
]urilor de pe pia]a secundar`, influen]ate din
vara trecut` inclusiv de a[tept`rile de cre[ -
tere a infla]iei, bancherii au presat din ce \n
ce mai insistent pentru randamente mai
mari de 7% la licita]iile Ministerului Fi nan -
]elor. Statul a r`mas pe pozi]ia c` pia]a se -
cundar` nu reprezint` prin volumele sale o
adev`rat` baz` de raportare [i a con tinuat s`
resping` de regul` ofertele cu do bånzi de
peste 7%, cu pre]ul rat`rii mai mul tor
licita]ii [i \n general al atragerii de sume mult
sub nivelurile programate.
R`måne de v`zut \n ce m`sur` noul
sistem de fixing va ameliora aceast` situa]ie
[i dac` Finan]ele vor mai putea sus]ine c`
pre]urile de pe pia]a secundar` nu sunt
destul de relevante.
Carpatica intr` \n cursa pentru clien]i atra[i la
refinan]are cu trei luni de dobånd` zero
Banca Carpatica, institu]ie de credit cu capital local, \ncearc`
s` atrag` clien]i de la competitori oferind pån` la sfår[itul
anului un credit de refinan]are cu ipotec` pentru care promite
s` nu perceap` dobånd` \n primele trei luni de la acordare,
plus o perioad` de gra]ie de trei luni la plata ratelor. Dup`
perioada de gra]ie dobånda va fi calculat` dup` formula
ROBOR la [ase luni plus o marj` fix` de 6% la lei, respectiv
EURIBOR la [ase luni plus o marj` fix` de 6,95% la euro.
Perioada maxim` de acordare este de 35 de ani, iar suma
maxim` care poate fi \mprumutat` se ridic` la 300.000 de
euro sau echivalentul \n lei. Spre deosebire de al]i competitori,
Carpatica sus]ine c` nu percepe comisioane la acest credit,
\ns` cere ipotec` asupra unui imobil [i/sau depozit colateral,
garan]ie real` asupra soldului creditor al contului curent
deschis la banc` \n lei [i valut`. Georgiana Mincu, director
executiv de retail, spune c` produsul este special adaptat
actualei perioade dificile [i a avut \n vedere apropierea
s`rb`torilor de iarn`. R`zvan Voican
Creditexpress estimeaz` c` va colecta crean]e de
28,5 mil. euro anul acesta
Creditexpress Financial Services, companie specializat` \n
colectarea de crean]e preluate de la b`nci, IFNU-uri [i firme de
telecomunica]ii, se a[teapt` ca volumul sumelor strånse de la
clien]i r`u-platnici s` ajung` la circa 28,5 mil. euro, \n cre[tere
cu 24% fa]` de anul trecut. De asemenea, estimeaz`
majorarea cu 25% a cifrei de afaceri pe anul \n curs. La nivelul
pie]ei colect`rilor de crean]e anul 2010 ar urma s`
consemneze o cre[tere de 10%. Creditexpress cump`r`
portofolii de crean]e, dar ofer` [i servicii de colectare
externalizat`. Portofoliile cump`rate direct sau indirect variaz`
\ntre 1.000 [i 10.000 de crean]e. „Volumul anual de crean]e
noi atrase spre procesare a dep`[it numai anul trecut 600.000
de cazuri“, afirm` reprezentan]ii companiei. Creditexpress face
parte din grupul ungar cu acela[i nume \nfiin]at \n 1999 [i
extins \n prezent pe 11 pie]e din regiune. R`zvan Voican
ProCredit anun]` clien]ii prin SMS cånd primesc bani
\n contul curent
ProCredit Bank, un juc`tor de talie mic` specializat pe
finan]area micilor \ntreprinz`tori [i a produc`torilor agricoli,
vinde clien]ilor un serviciu prin intermediul c`ruia ace[tia pot
afla \n timp real, printr-un SMS, infoma]ii privind \ncas`rile \n
contul curent. Banca trimite clientului un SMS \n 30 de minute
de la momentul \n care au intrat banii \n cont, mesajul
con]inånd detalii privind contul din care a fost transferat`
suma, valoarea \ncas`rii, moneda sau denumirea ordonatorului
pl`]ii. Serviciul func]ioneaz` \n intervalul orar 9:00-19:00,
pentru \ncas`rile \n afara acestui interval clientul fiind notificat
\n diminea]a zilei urm`toare. ProCredit nu percepe comision
pentru activarea serviciului, taxa pentru fiecare SMS trimis fiind
de 50 de bani. Serviciul poate fi accesat atåt de clien]ii
persoane fizice, cåt [i de companii. Ciprian Botea
Brokerul care de]ine rca-ieftin.ro a intermediat
prime de 3,8 mil. euro la nou` luni
Pintilie Broker de Asigurare, companie specializat` \n vånzarea
online a poli]elor de r`spundere civil` auto, a intermediat \n
primele nou` luni prime brute \n valoare de 16,1 milioane de
lei (echivalentul a 3,8 mil. euro), cu 80% peste nivelul
consemnat pe \ntreg anul 2009. Peste 90% din primele
intermediate de companie, respectiv 14,7 milioane de lei, au
fost poli]e de r`spundere civil` auto, \n timp ce celelalte poli]e
de asigur`ri generale au \nsumat 1,32 milioane de lei. |n 2009,
brokerul intermediase prime brute \n valoare de 2,1 milioane
de euro. Compania \nfiin]at` \n 2006 a våndut ini]ial poli]e
auto, dar \ncepånd de anul acesta intermediaz` [i \ncheierea
de contracte pe segmentul asigur`rilor de locuin]e, medicale [i
de c`l`torie \n str`in`tate. Ciprian Botea
{tiri ZF
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/banci-si-asigurari
Cursurile pie]ei valutare
anun]ate de BNR - 26 octombrie 2010
Valute \n cont
Curs
Dolarul australian 3,0313
Leva bulg`reasc` 2,1856
Dolarul canadian 3,0002
Francul elve]ian 3,1527
Coroana ceh` 0,1739
Coroana danez` 0,5732
Lira egiptean` 0,5311
Euro 4,2744
Lira sterlin` 4,8606
100 Forin]i maghiari 1,5585
100 Yeni japonezi 3,7815
Leul moldovenesc 0,2564
Coroana norvegian` 0,5280
Zlotul polonez 1,0863
Rubla ruseasc` 0,1008
Coroana suedez` 0,4615
Lira turceasc` 2,1580
Dolarul american 3,0661
Dinarul sårbesc 0,0400
Hryvna ucrainean` 0,3849
Gramul de aur 131,6234
DST 4,8068
BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI:
1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale socie t` ]i lor
bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`.
2. Prezenta list` nu implic` obligati vita tea utiliz`rii cursu rilor \n
tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.
SURSA: BNR
BANCA
TELEFON
Bank Leumi Romania
2067075; 0800080777 (apel gratuit)
BCR 08010801227
BRD 0800803803 (free); 3026161
Bancpost 3080901
Raiffeisen Bank
08008020202 (free)
Raiffeisen Banca pt. Locuin]e 021 2333000
CEC
3111119; 0800800848 (free)
Banca Transilvania 0264/407150
OTP Bank 0800882288
Banca Romåneasc` 3059000
Alpha Bank 0800825742
Libra 2088000
Eximbank 0214053333
RBS Bank Romånia 0801022622
ING 2221600
UniCredit }iriac Bank 2032222
Italo-Romena 3171311
Piraeus Bank 0213036969
RIB 3189515
Intesa Sanpaolo Bank
02140533600; 0800800888 (free)
Blom Bank France 3027200/3027206
ATE Bank 3030752
Credit Europe Bank 3017100
C.R. Firenze Romania 2011930
Volksbank Romania 2094400
Banc of Cyprus 40.99.100
Garanti Bank 0800801234
ProCredit Bank 021.2015555; 0372.100.200
Ziarul Financiar nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]` poate proveni din netransmiterea la timp c`tre Ziarul Financiar a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE. Libra: *pentru posesori card Libra MIX, la min. 500 RON p`stra]i
pe card. Volksbank * cont Dinamic EXTRA. OTP: *Pentru depozitele cu virament lunar al dobånzii; Nivelul ratelor dobånzilorpentru persoane juridice cu cifra de afaceri de maxim 2.000.000 EUR. Leumi: * Pentru sume peste 50.000 de lei Bank of Cyprus * Economii; ** Depozitul Lunii; ProCredit: * pentru PF comisionul 0 e valabil \n primele 5 zile bancare de la data scaden]ei (inclusiv), dac` retragerile se efectueaz` \n moneda depus`, pån` la echivalentul a 10.000 EUR/depozit.
persoane
fizice
persoane
juridice
taxa
deschidere
cont
comision
din suma
restituit`
(%)
la vedere
(%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
la vedere
(%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
VALUT~
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
la vedere
la termen
la vedere
(%/an)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
comision
din suma
restituit`
(%)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni
la vedere
la termen
la vedere
(%/an)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni
NOT~: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute decåt cele men]ionate \n tabel. ProCredit: * pentru PF comisionul 0 e valabil \n primele 5 zile bancare de la data scaden]ei (inclusiv), dac` retragerile se efectueaz` \n moneda depus`, pån` la echivalentul a 10.000 EUR/depozit. Bancpost: *pt. solduri mai mari de 5.000 RON/$/€ pf [i 35.000 RON/$/€ pj. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE.
Leumi: * detalii la banc` Volksbank: * cont Dinamic EXTRA; ** pt. depozitele nou constituite OTP: * Pentru depozitele cu virament lunar al dobånzii; Nivelul ratelor dobånzilor pentru persoane juridice cu cifra de afaceri de minim 2.000.000 EUR. Bank of Cyprus: * Cont de economii; ** Depozitul Lunii, 35 zile minim 1leu/euro
BANCA
BANCA
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE
LEI
s
s
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
Bank Leumi Rom. 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 0 1,6 1,8 2 - 2 10.000 1.500 0 1,6 1,8 2 - 2
Bancpost - 5.000 0,4 0 2 2 2 - 2 - 20.000 0 2 2 2 - 2
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2,25 - - 2
BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 1 1,2 1,4 1,7 1,85 3.000 3.000 0,25 1,25 1,35 1,5 1,5 1,75
BRD - 10.000 - - 1,5 1,6 1,8 1,9 2 - 50.000 - 1,5 1,6 1,8 1,9 2
UniCredit }iriac Bank - 200 0,6 0,1 1.7 1,8 1,9 2 2 - 3.000 0,1 1,25 1,2 1,3 1,4 1,6
OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (=150) 2 2 2,1 1,9 1,75 >=5.000 1,75 1,75 1,85 1,75 1,75
RBS Bank Romånia - 500 0 0,1 0,15 0,2 0,3 - 0,4 25.000$ - - 0,35 0,45 0,65 0,8 1
ING 200 1.000 0,1 0,5 0,5 - - 0,5 0,1 0,5 0,5 - - 0,5
Raiffeisen - 30.000 0,5 0,1 1,5 1,7 1,9 - 2,2 5.000 0,25 2,4 2,6 2,8 2,9 3
Transilvania 250 250 0,4pf/0,75pj 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75 1.000 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75
Romåneasc` 150 - 0,1 2,5 2,8 2,8 2,8 2,8 1.000 500 0,9 2,5 2,8 2,8 2,8 2,8
Certificate de depozit nominative - USD: 1 lun` - 1,85%, 3 luni - 2%, 6 luni - 2,2%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4%
Alpha Bank - 0,1 2 2 2,25 2,25 2,25 - 0,1 1,75 1,75 2 2 2
Certificate de depozit cu cupoane (pf) - USD: 1 lun` - 3%, 3 luni - 3,5%, 6 luni - 3%, 9 luni - 3%, 12 luni - 3%.
Banca Italo Romena - - 0,6%(minim eq 2 euro) 0,5 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 - - 0,5 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7
Depozite la termen din fonduri noi 1,75 1,75 1,75 1,75 1,75 - - - 1,75 1,75 1,75 1,75 1,75
Certificate de depozit 1,75 1,75 1,75 1,75 - - - - 1,75 1,75 1,75 1,75
Libra - - 0 0,02 0,5 0,55 0,6 0,65 0,75 - - 0,02 0,5 0,55 0,6 0,65 0,75
Piraeus Bank 100 100 0 la scad. 0,1 2,75 2,85 3 2,9 3 1.000 1.000 0,1 2,75 2,85 3 2,9 3
Carduri Visa Electron [i Business \n USD 2% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,8% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`)
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 0,5 0,5 1 - 3,5 - 100 - 0,5 0,5 1 - 3,5
Intesa Sanpaolo - 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2 2,25 2,5 2,5 2,5 - 10.000 0,2 2 2,25 2,5 2,5 2,5
Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2 2,25 2,40 2,5 2,5 10.000 1.000 - 2 2,25 2,4 2,5 2,5
CEC Bank - 200 0 la scad. PF; 0,5 min 5 eur PJ 0,15 1,25 1,74 1,74 2,03 2,03 3.000 0,15 1 1,25 1,25 1,5 1,5
RIB Bank 0 300 - 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2 0 1.000 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2
ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 2,25 2,5 2,5 2,75 3 100 1.000 0,1 2,25 2,5 2,5 2,75 3
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 2,75% pentru: 2L,5L,7L, 10L; alte informa]ii despre produsele noatre g`si]i pe site-ul b`ncii: www.atebank.ro
Millennium Bank - 200 cf. list` 0,2 2,9 2,8 2,8 2,6 2,6 - 200** 0,1 1 1,25 1,5 1,5 1,75
* Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions; ** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000 - alt` maturitate
Volksbank Romania 0 0 echiv. 1 euro 0,1 1 1,1 1,2 1,25 1,25 0 0 0,1 1 1,1 1,2 1,25 1,25
Bank of Cyprus 250* >250 0 0,5* 2,15 2,35 2,4 – 1,9 250 >250 0,1 2,15 2,35 2,4 - 1,9
Garanti Bank 200 0 0,25 2,4 2,6 2,8 – 2,9 200 0,25 2 2,1 2,3 - 2,4
Carpatica 0 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 2,75 3 3 3,15 3,25 0 5.000 0 2 2,25 2,4 2,25 2,5
Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,1 2,6 2,7 2,7 2,9 3 – – 0,1 2,6 2,7 2,7 2,9 3
Bank Leumi Rom. 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 1,75 2,6 2,8 3 - 3 10.000 1.500 0 2,6 2,8 3 - 3
Bancpost - 5.000 0,4 0 2,75 2,75 2,75 - 2,75 - 20.000 0 2,5 2,5 2,5 - 2,5
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -
BCR 0,5 1,8 2 2,3 2,3 2,5 3.000 3.000 0,25 1,5 1,6 1,75 1,75 2
BRD - 1.000 - 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 - 10.000 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3
UniCredit }iriac Bank - 200* 0,6** 0,1 2 2,2 2,4 2,6 3 - 3.000 0,1 1,75 2 2.25 2.5 2,75
OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (=150) 2,4 2,9; 3,25* 2,65;3,25* 2,6 2,8 - >=5.000 - 1,75 2,25 2,3 2,25 2,25
RBS Bank Romånia 500 - 0,1 2,25 2,5 2,5 - 2,75 25.000 25.000 - 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8
ING 200 1.000 0,25 2,25 2,75 - - 3,25 0,25 2,75 3 - - 3,25
Raiffeisen - 30.000 0,5 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 40.000 0,25 1,8 1,85 1,9 - 1,95
Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,4pf/0,75pj 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5 ech.1.000$ 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5
Romåneasc` 150 - 0,15 3,05 3,2 3,2 3,2 3,2 1.000 1.000 0,3 3,05 3,2 3,2 3,2 3,2
Super Depozit: 3,75% la economiile \n euro (plata la scaden]`) [i 3,5% (plata \n avans) pe 120 de zile
Alpha Bank - 0 0 3 3,25 3,25 3 3 - 0 2,25 2,75 2,5 2,25 2,25
Certificate de depozit cu cupoane - EURO (pf): 1 luna - 3,5%, 3 luni - 3,75%, 6 luni - 4,25%, 9 luni - 4%, 12 luni - 3,75%
Banca Italo Romena - - - 0,75 2,5 2,6 2,75 2,75 2,75 - - 0,75 2,5 2,6 2,75 2,75 2,75
Depozite la termen din fonduri noi 3 3 3,25 3,5 3,6 - - - 3 3 3,25 3,5 3,6
Certificate de depozit 3,1 3,4 3,6 3,7 3,1 3,4 3,6 3,7
Libra - - 0 0,1 2,75 3 3 2,75 2,75 - - 0,1 2,75 3 3 2,75 2,75
Piraeus Bank 1.500 1.500 0 la scad. 0,1 3,25 3,25 3,5 - 3,5 1.500 1.500 0,1 3,25 3,25 3,5 - 3,5
Intesa Sanpaolo 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2,25 2,75 3 3 3 - 10.000 0,2 2 2,5 2,75 2,75 2,75
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 3 3,25 3,5 - 3,75 - 100 - 3 3,25 3,5 - 3,75
Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2,75 3 3 3,25 3,25 10.000 1.000 - 2,75 3 3 3,25 3,25
CEC Bank - 200 0 la scad. PF; 0,5 min 5 eur PJ 0,15 2,25 2,9 2,9 3,19 3,19 3.000 0,15 2 2,25 2,25 2,5 2,5
RIB Bank 0 300 - 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75 0 1.000 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75
ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 3,5 3,75 4 4 4,25 100 1.000 0,1 3,5 3,75 4 4 4,25
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 4,25% pentru: 2L, 5L, 7L, 10L; ZIUA TA 5% pentru 12L [i contul economii DEMETRA dobånzi pe tran[e pån` la 3,25%
Millennium Bank - 200 cf. list` 3 3 4 3 3 3 - 200** 0,25 2,25 2,75 2,75 2,75 2,75
* Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions; ** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000- alt` maturitate
Volksbank Romania 0 0 1 2,511* 2,75 2,85 2,95 2,05 3 0 0 0,1 2,75 2,85 2,95 2,05 3
Bank of Cyprus 250* >250 0 2* 3,25 3,55 3,4 - 2,75 250 >250 0,1 3,25 3,55 3,4 - 2,75
Garanti Bank 200 0 0,25 3 3,25 3,35 - 3,40 200 0,25 2,5 2,75 3 - 3
Carpatica 10.000 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 2,8 3,5 4 4 3,75 4 0 5.000 0 3 3,25 3,25 3,25 3,5
Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,1 3,25 3,5 3,5 3,75 3,75 – – 0,1 3,25 3,5 3,5 3,75 3,75
Bank Leumi Rom. 1.000 1.000 0 0,5 pf, 0.5 pj 6 6,5 6,75 6,75 - 7 0 6,5 6,75 6,75 - 7
* detalii la banc`
Promo]ie: Depozitul Zefir - dobånd` fix`: 7% la lei [i 3,25% la EUR pentru un termen de 2 luni;
BCR 100 200 4 0,5 0,25 6,25 6,74 6,5 6,6 6,7 0,1 5,5 6,25 6,5 6,5 6,5
Certificate de depozit la termen: 3 luni - 6%; 6 luni - 6,1%; 12 luni- 6,2%
BRD Depozitul 1.000 Depozitul 10.000
1.000 10.000 - - - 6 6,25 6,5 - 6,5 - 5 5,25 5,5 - 5,5
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 5,5% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON
Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 6,25% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic).
Bancpost 5.000 20.000 0 0,5 0 5 5 5 - 5 0 5 5 5 - 5
500 - 0 0,5 0 - - 7,5 - 7,13 - - - - - -
Raiffeisen 4.000 IMM - 50.000 0,5 0,1 6,1 6,4 6,7 - 6,8 0,25 4,7 4,9 5,1 - 5,3
Bank 40.000- IMM - 150.000 0,5 0,1 6,25 6,6 6,8 - 7 - 4,9 5 5,3 - 5,5
UniCredit }iriac Bank 500* 10.000 0 0,5** 0,1 6 6,5 6,5 6,75 7,25 0,1 5 5,5 5,75 6,25 6,25
* minimum 1.00 lei pentru depozitele promo]ionale la 2/4/7 luni; ** 0% \n ziua scaden]ei depozitului, la oricare din sucursalele UniCredit }iriac Bank
Libra Bank - - 0 pf / 20 pj 0 4,5* 5 5,25 5,5 5,75 6 0,1 5 5,25 5,5 5,75 6
Romåneasc` 500 1.000 1 fiz 0% 0,3 7,6 7,8 7,5 7,5 7,25 0,3 7,6 7,8 7,5 7,5 7,25
Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0 6,5 6,75 6,75 7 7 0 5,75 6 6 6,25 6,25
10 jurid. 0,55 jurid
OTP Bank 100-4.999 =25.000 0 0-scaden]` 0,25% (>=500) 6,4 5,9; 7,25* 5,35 5,2 5 5 5,1 5 4,75 4,65
CEC Bank 300 5.000 0 PF 0 la scaden]` PF 0,15 6 7,25 7,25 7,54 7,54 0,15 5,5 5,75 5,75 6 6
15 PJ 0,5 min 2 lei PJ
Alpha Bank - - - 0 0 6,5 7 7 7 7 0 5,75 6 6 6 6
Certificate de depozit cu cupoane (pf): 1 lun` -7%; 3 luni - 7,25%; 6 luni - 7,25%; 9 luni - 7%; 12 luni - 7%
RBS Bank Romånia 1.500 25.000 - - 1 6,75 6,75 6,5 - 6,5 - 4 4,6 4,6 4,6 4,6
ING 1.000 10.000 - - 4* 6,5 7 - - 7 0,1 8 8,5 - - 7,5
* pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 100.000 de lei: 0,5%
Banca Italo Romena - - - - 0 4,5 5 5,25 5,25 5,25 - 4,5 5 5,25 5,25 5,25
Depozite la termen din fonduri noi - - - - 5,25 5,5 5,8 5,8 5,8 - 5,25 5,5 5,8 5,8 5,8
Certificate de depozit - 5,5 5,8 5,8 5,8 - - 5,5 5,8 5,8 5,8
Piraeus Bank 5.000 5.000 - - 0,1 8,5 8,35 8,25 - 8,15 0,1 8,5 8,35 8,25 - 8,15
Intesa Sanpaolo 1.000 5.000 5 pf/10 pj 0,4 pf/0,6 pj 0,1 6,5 7 7 7 6,75 0,1 6,5 7 7 7 6,75
Romania
Credit Europe Bank 300 2.000 - - - 7 7,25 7,25 7 6,75 - 7 7,25 7,25 7 6,75
RIB Bank 300 1.000 3 pf / 30 pj - 0,1 7,1 7,1 6,6 6,5 6,5 0,1 7,1 7,1 6,6 6,5 6,5
Millennium Bank 500 500*** cf. list` n. a. 7 7 8,5 6,75 6,5 6,5 0,25* 7,25* 7,5* 7,25* 7* 7*
*** \ntreprinz`tori 500; companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt 2 s`pt., 3.000- alt` maturitate; * \ntreprinz`tori, ** companii 0,25** 7,25** 7,5** 7,25** - 7**
ProCredit Bank 500 500 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - 6,75 7,25 7,5 - 7,75 - 6,75 7,25 7,5 - 7,75
Volksbank Romania 0 0 3,5 0 5,13* 7 7,25 7,5 5,75 7,25 0,1 7 7,25 7,5 5,75 7,25
Bank of Cyprus 500* >2.000 - 0 5* 7,8** 7,65 7,5 - 6,75 0,25 7,80** 7,65 7,5 - 6,75
ATE Bank Romånia 100 1.000 5 (pf); 20 (pj) 0,5 0,15 7,5 7,75 7,75 7,75 7,5 0,15 7,5 7,75 7,75 7,75 7,5
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 8,25% pentru: 2L, 5L, 7L, 10L; ZIUA TA 8% pentru 12L [i contul economii DEMETRA dobånzi pe tran[e pån` la 6%
Garanti Bank 200 200 0 0,25 7,5 7,75 7,5 - 7,4 0,25 7,25 7,25 7 – 7
Carpatica vedere: 50.000; termen: 50-200 vedere: 100; termen: 200-5.000 franco - p.f.; 20 - p.j. 0,4 pf; 0,5 pj 7 7,25 8,5 7,5 7,5 7,5 0 7,25 8,5 7,25 7 7
Marfin Bank Romånia – – 10 euro - p.j. 0≥1 lun` - p.f. 0,20 7,5 7,75 7,5 7,25 7,25 0,2 7,5 7,75 7,5 7,25 7,25
USD
EUR
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
DOBÅNZI
Dobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice
Pia]a secundar` a titlurilor de stat, caracterizat` de num`rul
[i volumul redus al tranzac]iilor, ar putea fi stimulat` prin
introducerea sistemului de calcul al unor pre]uri de
referin]` pentru diferite scaden]e, dup` modelul ratelor de
referin]` ROBOR de pe pia]a monetar`.
Marius Stoica, director pie]e financiare BRD
Lucian Croitoru: Este ineficien]` cånd e necesar`
o marj` de 4% doar pentru costurile administrative
Lucian Croitoru, consilier
al guvernatorului BNR
DESEN: Romeo R`ileanu
FOTO: Silviu Matei
FOTO: Silviu Matei
Ne compar`m doar cu
Bulgaria
Compara]ie \ntre indicatorii de eficien]`
pentru sistemele bancare din regiune
(dec. 2009)
}ara
Credite/
Angajat Unitate Locuitor
(mil. €) (mil. €) (mii €)
BULGARIA 0,7 4 3.501
CEHIA 2,1 40 7.605
GRECIA 3,3 53 19.053
UNGARIA 1.7 21 7.294
POLONIA 0,9 13 4.604
ROMÅNIA 0.7 8 2.321
AUSTRIA 5.4 90 49.597
MEDIE E{ANTION 2,1 33 13.425
SURSE: BCE, calcule ale ZF
Salarii reduse cu greu
[i pu]in
Cheltuielile de personal aferente
primului semestru (mil. lei)
Banca 2008 2009 2010
BCR 535,5 504,3 397,1*
BRD 303,5 357 346,1
RAIFFEISEN 233,2 245,4 241,3
* Banca a transferat o parte din personalul propriu c`tre alte
subsidiare ale grupului spre care a externalizat unele activit`]i
conexe.
SURSA: b`ncile

ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
D
CIPRIAN BOTEA
atele privind pl`]ile valideaz` astfel
a[ tept`rile anali[tilor, care antici -
pea z` o contrac]iei a economiei \n
tri mestrul al treilea, dup` m`surile
de austeritate luate de Guvern \n
var`. Statistica va publica date privind evolu]ia
Pro dusului Intern Brut \n trimestrul al treilea abia
\n noiembrie.
Sc`derea pl`]ilor efectuate prin b`nci s-a tem -
perat totu[i comparativ cu evolu]ia din lunile an te -
rioare. De exemplu, \n primele primele [ase luni
pl` ]ile au sc`zut cu aproape 5%, \n timp ce \n pe -
rioa da similar` a anului trecut con trac ]ia a fost de
peste 14%, arat` datele Transfond, ope ratorul
sistemului electronic de pl`]i. Orice pla t` bancar`
comandat` de o companie sau un client individual
se deruleaz` prin sistemul operat de Transfond.
„E normal ca ritmul de sc`dere a pl`]ilor s` se
aplatizeze pentru c` \n acest moment ne afl`m
foarte aproape de limita inferioar` a sc`derii eco -
no miei, chiar dac` nu este foarte clar cåt timp vom
r`måne aici. Economia va sc`dea [i \n trimestrul
trei, mai ales pe fondul major`rii TVA [i redu cerii
salariilor \n sectorul public“, apreciaz` Laurian
Lungu, managing partner la Macroanalitica.
Opera]iunile cu ordine de plat`, bilete la ordin
sau cecuri au \nceput s` scad` anul trecut, dup`
cre[ teri semnificative \n 2007 [i 2008, \n condi]iile \n
care criza a redus cifrele de afaceri ale companiilor
[i veniturile popula]iei. Pe parcursul lui 2009, cånd
eco nomia a \nregistrat o sc`dere de 7,1%, pl`]ile
interbancare s-au diminuat cu aproximativ 13%,
pån` la 234 de miliarde de lei (55 mld. euro).
|n primele nou` luni din 2010, ritmul de
sc`dere a opera]iunilor cu instrumente de plat` a
B+NCI - ASIGUR+RI
Pl`]ile prin b`nci au sc`zut cu 2,3%
\n trimestrul trei, la 14,2 mld. euro
Valoarea pl`]ilor interbancare, un indicator care urmeaz` \ndeaproape evolu]ia economiei, a sc`zut \n perioada
iulie-septembrie cu 2,3% comparativ cu intervalul similar din 2009, pån` la 60,5 mld. lei (14,2 mld. euro).
Au sc`zut odat`
cu economia
Dinamica pl`]ilor
interbancare
intermediate de
Transfond
(mld. lei)
Ordine de plat`
Bilete la ordin
Cecuri
100,8
16
19,6
118,2
21,1
22,1
144,7
31
26,1
129,9
ian-sept. 2006 ian-sept. 2007 ian-sept. 2008 ian-sept. 2009 ian-sept. 2010
-1,5
%
17,1
27
128,2
15,2
a fost sc`derea
Produsului Intern Brut \n
primul semestru din
2010.
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/banci-si-asigurari
23,8
SURSA: Transfond
O cre[tere a pl`]ilor s-a \nregistrat \ns` \n cazul tranzac]iilor de debit direct
\ncetinit pån` la 4%, b`ncile derulånd \n aceast`
pe rioad` pl`]i \n valoare cumulat` de 166,2
miliarde de lei (39,5 mld. euro). Produsul Intern
Brut (PIB) a sc`zut cu 1,5% \n primul semestru (\n
ter meni reali), pån` la 211,4 miliarde de lei, potrivit
Insti tutului Na]ional de Statistic`. Datele estima -
tive pentru primele nou` luni urmeaz` s` fie pu bli -
cate pe 12 noiembrie.
„Evolu]ia pl`]ilor este corelat` mai degrab` cu
ac tivitatea de comer] decåt cu cre[terea economiei
pe ansamblu. Exist` \ns` [i o leg`tur` [i cu dina mi -
ca PIB, astfel c` atunci cånd pl`]ile vor \ncepe s`
creas c` [i economia \[i va reveni“, apreciaz` Lungu.
Grosul transferurilor interbancare s-a realizat
\n perioada ianuarie-septembrie prin ordine de
plat`, care au \nregistrat o valoare cumulat` de
127,3 mld. lei (29,5 mld. euro), \n sc`dere cu 1,3%
fa]` de acela[i interval din 2009. Sc`deri mai mari,
de aproximativ 11%, \nregistrau tranzac]iile cu
biletele la ordin [i cecuri, cu o valoare cumulat` de
38,9 mld. lei.
Sc`derea pl`]ilor interbancare survine \n con -
di ]iile \n care sumele refuzate la plat`, cazurile \n
care b`ncile nu au g`sit suficien]i bani \n conturile
firmelor pentru a onora biletele la ordin, cecurile
FOTO: Octav Ganea
sau cambiile emise, au atins un vårf de 7,9 mld. lei
\n primele nou` luni.
|n aceste condi]ii, multe companii nu mai ac cep -
t` instrumente de plat` \n orice condi]ii, so licitånd
de multe ori clien]ilor scrisori de garan]ie ban car`
sau alte tipuri de garan]ii \n schimbul m`r furilor
livrate, chiar dac` astfel risc` s` le scad` vånz`rile.
|n cazul tranzac]iilor cu m`rfuri dintre com pa -
nii se fac rareori pl`]i \n numerar, cump`r`torii
emi ]ånd \n schimb bilete la ordin prin care se an -
gajeaz` s` efectueze plata la o dat` ulterioar` (cu -
prins` \n general \ntre cåteva s`pt`måni [i trei
luni). De]in`torul biletului se prezint` la banc` la
da ta scaden]ei [i prime[te banii pe care banca \i ia
din contul emitentului.
O cre[tere a pl`]ilor s-a \nregistrat \ns` \n cazul
tranzac]iilor de debit direct, \n principal pl`]i de
facturi efectuate direct de banc` pe baza unui
contract de mandat semnat anterior cu clientul.
Valoarea tranzac]iilor a crescut la nou` luni cu
3,9%, pån` la 971 mil. lei. Num`rul tranzac]iilor de
debit direct a crescut \ns` cu 50% \n aceea[i
perioad`, astfel c` valoarea medie a unei opera -
]iuni a sc`zut cu o treime, acesta fiind cel mai bun
indicator al restrångerii consumului popula]iei.
7
BNR are cel mai mult aur
dintre b`ncile centrale din Est
LIVIU CHIRU
BANCA Na]ional` de]ine cea mai
mare rezerv` de aur dintre b`ncile
centrale din regiune, cu 103,7 tone, de[i
du p` valoarea total` a rezervelor inter -
na]ionale este dep`[it` cu mult de
banca central` a Poloniei.
BNR ]ine \n aur circa 10% din va -
loa rea rezervelor interna]ionale, care
mai cuprind [i rezervele de valut`. Cele
103,7 tone de aur ale BNR valorau 3,2
mld. euro la sfår[itul lunii august (pe ba -
za cota]iilor de pe pie]ele interna]io -
nale), \n timp ce rezervele valutare (\n
principal de]ineri de obliga]iuni guver -
na mentale, dar [i depozite \n valut` la
b`nci str`ine) totalizau 31,5 mld. euro.
|n regiune, b`ncile centrale au po li -
tici divergente \n ceea ce prive[te \m -
p`r ]irea rezervelor, mergånd de la pre -
ferin]a absolut` pentru valute - \n cazul
Un gariei, pån` la o distribu]ie de dou`
treimi - aur, o treime - valut`, \n cazul
Slovaciei.
Doar o parte din aur st` la BNR
De]inerile de aur ale b`ncilor centrale din regiune
}ara Cantitate Plasamente
(tone)
Rezervele interna]ionale sunt com -
pu se din aur, rezerve valutare [i de]i ne -
rile de Drepturi Speciale de Tragere la
Fondul Monetar Interna]ional. Ra -
portul \ntre de]inerile de aur [i celelalte
pla samente poate avea ponderi diferite
\n func]ie de strategia fiec`rei b`nci
centrale.
Banca central` a Poloniei de]ine tot
103 tone de aur, \ns` rezervele valu ta re
sunt de peste dou` ori mai mari, la circa
72 de miliarde de euro.
„|n prezent, rezervele interna]io na -
le \nseamn` mai pu]in de]ineri de aur, ci
mai degrab` de monede convertibile.
La noi este vorba e o tradi]ie, aveam
aur din trecut. Ce conteaz` la rezervele
inter na]ionale este s` dai un anumit
nivel de siguran]` pentru investitorii
str`ini, c` \]i po]i face pl`]ile“, spune Ni -
colaie Alexandru-Chide[ciuc, econo -
mis tul-[ef al ING Bank.
Napoleon Pop, membru \n Con si -
liul de Administra]ie al BNR, a su -
bliniat \ntr-o prezentare pentru stu -
den]ii economi[ti de la Ia[i c` rezervele
interna]ionale trebuie s` fie cel pu]in
egale cu datoria extern` pe termen
scurt, iar deteriorarea raportului \n 2008
a condus la necesitatea contract`rii unui
\mprumut extern.
Cre[terea exploziv` a datoriei pe
termen scurt \n 2008, cånd urcase pån`
la 24 de miliarde de euro, aproape ega -
lånd rezervele BNR, de 28 mld. euro, a
atras \ngrijorarea investitorilor str`ini,
iar sl`biciunea perceput` a con dus la un
atac speculativ \mpotriva leului. |n
prim`vara lui 2009 BNR [i Guvernul au
contractat un credit de 20 de miliarde
de euro de la Fondul Monetar Inter -
na]ional, Uniunea European` [i Banca
Mondial`.
BULGARIA 39,8 depozite la b`nci corespondente, tranzac]ii repo, tezaur
LETONIA 7,8 depozit la Banca Angliei
LITUANIA 5,9 depozite la termen, swap-uri pe aur
POLONIA 103 tezaur, depozite la b`nci str`ine
ROMÅNIA 103,7 tezaur, depozite la alte b`nci centrale
SLOVACIA 31,7 tezaur
SURSA: BNR, site-urile b`ncilor centrale
|n cazul Romåniei, rezervele aco -
pe r` aproape nou` luni de importuri,
fa]` de un nivel considerat optim, de
trei-cinci luni.
BNR ]ine aproximativ o treime din
rezerva de aur \n propriul Tezaur de la
sediul central din Strada Doamnei din
Capital`, \n timp ce restul este plasat la
alte b`nci centrale. Polonezii \[i ]in aurul
de asemenea \n propriul tezaur, dar [i la
b`ncile str`ine. Spre exemplu, ban ca
central` a Letoniei \[i ]ine tot au rul -
7,8 tone - \n depozit la Banca Angliei.
Nicolaie Chide[ciuc spune c`, de[i aurul
s-a scumpit semnificativ \n ulti mii ani,
b`ncile centrale nu pot face astfel de
plasamente cu scop speculativ, ci doar
pentru diversificarea plasamentelor.
PUBLICITATE

ADELINA MIHAI
8
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Executivii care iau decizii pentru magazinele Carrefour,
re]ea cu vånz`ri de peste 1 miliard de euro anual
Trei francezi [i o romånc` conduc opera]iunile primei [i celei mai mari re]ele de hipermarketuri de pe pia]a local`, Carrefour Romånia, una din multina]ionalele
cu cele mai stricte politici de comunicare, care nu ofer` prea des informa]ii legate de nivelul [i evolu]ia afacerilor sau num`rul de angaja]i.
R
TOP
MANAGEMENT
e]eaua Carrefour este prezent`
\n Romånia de la sfår[itul anilor
'90, cånd pe pia]a local` func]iona
prin intermediul fran cizei Hyparlo.
Odat` cu achizi]ia Hyparlo
\n 1998, francezii
l-au ins talat pe
François Olivier la
conducere, executivul
care a deschis
primul hipermarket
de pe pia]` (\n 2001) [i care a trecut \n tab`ra rivalului
Metro Cash& Carry dup` opt ani de
management al re]elei Carrefour.
De atunci [i pån` \n prezent, compania nu
comunic` datele financiare legate de Romånia,
informa]ii legate de num`rul de angaja]i sau valoarea
investi]iilor, singurele date fiind cele din
rapoartele trimes triale
ale companiei sau din comunicate
de pres` care
anun]` deschiderea de
noi magazine (mai multe
pe segmentul supermarketurilor
\n ultimul an).
Spre exemplu, fran -
cezul Patrice Lespagnol
care a prealuat conducerea
re]elei \n 2008 a acordat
primul s`u interviu
presei din Romånia abia \n
aprilie 2010, cånd spunea
c` nu crede c` vom vedea o
redresare a consumului mai
devreme de 2011 [i c`
clien]ii cer \n continuare
pre]uri mai mici.
Lespagnol, 52 de ani,
are unul dintre cele mai grele
mandate de CEO din retail,
]inånd cont c` 2009 a
fost primul an \n care operatorii
de hipermarketuri din
Romånia s-au con fruntat cu
declinul consumului chiar \n
plin proces de expansiune a
re]elelor.
|n plus, din 2005-2006 Carrefour a avut o
competi]ie pu ter nic` pe pia]`, retaileri precum
Real [i Kaufland venind puternic din urm` [i
luånd rapid din cota de pia]` a francezilor
printr-o expansiune agresiv` [i prin politici de
pre]uri mici \n magazine. Ca director general al
Carrefour Ro månia, Lespagnol a coordonat
lan sarea su per marketurilor sub brandul Carrefour
pe pia]` [i expansiunea fostei re]ele Artima
(pre luat` de la Enterprise Investors in 2007)
de la 20 la aproape 30 de unit`]i \n aproximativ
un an.
|nainte de a veni \n Romånia, Lespagnol a
ocupat func]ia de director executiv al re]elei de
hipermarketuri Carrefour din Spania timp de
trei ani, dup` al]i trei ani \n care s-a aflat la conducerea
departamentului comercial al retailerului
francez pe aceea[i pia]`. El s-a al`turat
grupului Carrefour \n anul 1980, \n Fran]a.
|n grupurile interna]ionale de retail [i
FMCG, pentru pozi]iile de director general se
aduce cineva din grup, eventual un executiv care
s` mai fi deschis re]ele [i \n alte teritorii. |n
cazul Carrefour Romånia, \n prim` faz`, chiar
[i [efii de magazine erau francezi.
„De regul`, trebuie s` treac` dou`- trei
mandate, adic` \ntre 4 [i 7 ani,
pentru a se considera c` un
executiv local poate prelua
conducerea. Numai \n cazul
\n care sunt siguri c` exist`
cineva care s` aib` nu numai
competen]ele de mana ge -
ment necesare, ci care s`-[i
fi \nsu[it valorile intrinseci
ale companiei se poate trece
la o \nocuire cu un executiv
local. Atåta timp cåt
liderii grupurilor inter -
na]ionale nu se vor con -
vinge c` au g`sit aceast`
persoan`, vor continua s`
aduc` la conducere exe -
cutivi str`ini“, sus]ine Mihaela
Damian, country
manager al firmei de executive
search Spengler-
Fox, parte a grupului irlandez
Grafton Employment
Group. Damian a
mai precizat c` executivii
str`ini vin la conducerea
companiilor locale pe pachete
salariale care pot
dep`[i 200.000 de euro brut pe an (peste 16.600
de euro/lun`), la care se adaug` bonusurile [i
costurile cu chiria [i [colarizarea copiilor.
Pove[tile managerilor din prima linie
din cele mai importante companii
romåne[ti vor fi prezentate \n anuarul
„Who's Who in Business - Cei mai
importan]i 1.000 de oameni din
business“, care va fi lansat \n aceast`
toamn` de Ziarul Financiar.
s Patrice Lespagnol, director executiv al Carrefour Romånia
De la \nceput \n companie
Arnaud Dussaix, 37 de ani, francezul care
conduce departamentul comercial al retailerului
Carrefour Romånia din 2006, a f`cut parte
din echipa care a lansat re]eaua de hipermarketuri
pe pia]a local` \n 2001.
Odat` cu dezvoltarea re]elei la nivel local,
Dussaix a avansat de la pozi]ia de [ef de departament
la cea de director de achizi]ii produse
proaspete [i, ulterior, director al \ntregului departament
de achizi]ii al companiei. |n prezent,
este directorul comercial al re]elei Carrefour
Romånia.
60.000 de articole la vånzare
Pe pia]a local`, Carrefour are peste 1.000
de furnizori, fiecare hipermarket al re]elei cu o
suprafa]` de vånzare de 7.000-8.000 de metri
p`tra]i listånd aproximativ 60.000 de articole. |n
Romånia, Arnaud Dussaix a mai lucrat timp de
cå]iva ani \n biroul comercial al Ambasadei
Fran]ei la Bucure[ti. El de]ine din 1997 un
MBA al Universit`]ii Sorbona din Paris.
s
Arnaud
Dussaix,
director
comercial
s
Andreea
Mihai,
director de
marketing
s
Jean-
Claude
Mota,
CFO
Andreea Mihai, 35 de ani, conduce departamentul
de marketing al Carrefour Romånia,
fiind unul dintre cei mai longevivi manageri din
boardul de conducere al companiei.
S-a al`turat retailerului Carrefour \n anul
2000 pe pozi]ia actual`, fiind la acea dat` cel
mai tån`r director de marketing din grupul
francez.
Anterior, ea a acumulat o experien]` de
trei ani pe pia]a cosmeticelor, ocupånd func]ia
de brand manager [i apoi director de marketing
[i al departamentului comercial \n cadrul unui
importator de parfumuri de lux, Niran Co.
|n ultimii doi ani, cea mai mare provocare a
marketerilor din retail a fost cre[terea fluxului
de cump`r`tori \n magazine [i fidelizarea
clien]ilor, pe o pia]` afectat` de declinul consumului
pe care competi]ia \ntre juc`tori a devenit
din ce \n ce mai dur`. Absolvent` a Academiei
de Studii Economice, sec]ia Administrarea
Afacerilor \n Limbi Str`ine, \n anul 1998,
Andreea Mihai de]ine [i un Executive MBA
acordat de INDE (Institutul Na]ional de Dezvoltare
Economic`) \n colaborare cu CNAM
Paris.
Francezul Jean-Claude Mota este la conducerea
departamentului financiar al Carrefour
Romånia de la jum`tatea anului trecut, cånd a
venit \n locul lui Pawel Burzynski, care a plecat
pe aceea[i func]ie la subsidiara din Grecia a
grupului, dup` aproximativ trei ani petrecu]i pe
pia]a local`.
Mota lucreaz` de mai mul]i ani \n cadrul
grupului Carrefour, iar \nainte de a veni \n Romånia
a fost timp de aproximativ [ase ani CFO
la subsidiara din Indonezia.
Au pierdut cot` de pia]`
Francezii de la Carrefour au fost primii care
au adus hipermarketul \n Romånia, \ntr-un
Cine este Carrefour
n Este cel mai mare retailer alimentar din Europa,
cu vånz`ri de 86 mld. euro \n 2009
n Romånia este a patra mare pia]` din cele
7 acoperite de Carrefour \n Europa (excluzånd
Fran]a), dup` cifra de afaceri
n Carrefour este primul hipermarket deschis \n
Romånia
n Grupul a preluat integral controlul re]elei locale
\n 2006, odat` cu achizi]ia unui francizat al s`u
la nivel european
n Carrefour a intrat pe segmentul
supermarketurilor \n 2007 prin achizi]ia re]elei
Artima
n Supermarketurile au o contribu]ie mic` la cifra
de afaceri a Carrefour Romånia, de circa 10-15%
1,13 mld. €
a fost anul trecut cifra de afaceri a
lan]ului francez de magazine \n Romånia.
moment \n care pia]a local` p`rea a fi foarte riscant`
pentru gigan]ii din comer]ul global din
cauza puterii de cump`rare reduse [i a mediului
economic instabil.
|n prezent, grupul de]ine circa 30-35% din
pia]a hipermarketurilor, fa]` de 45-50% \n
2006, potrivit calculelor ZF.
Carrefour este \n prezent cel mai mare
operator de hipermarketuri din Romånia dup`
cifra de afaceri, cu vånz`ri de 1,13 miliarde de
euro \n 2009, iar din 2007 grupul [i-a f`cut intrarea
[i pe segmentul supermarketurilor de pe
pia]a local` prin preluarea re]elei de 21 de magazine
Artima, rebranduite ulterior Carrefour
Market.
|n ultimul an, compania [i-a extins puternic
lan]ul de supermarketuri, \ns` a frånat investi]iile
\n expansiunea pe pia]a hipermarketurilor,
avånd o singur` inaugurare \n anul
2010.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

BOGDAN ALECU
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
BMW: Prima ma[in` o vinde consultantul
de vånz`ri. A doua este „våndut`“ de service
Andrea Castronovo, pre[edintele BMW Group pentru Europa Central` [i de Est, spune c` profitabilitatea [i
„s`n`tatea“ dealerilor auto depind \n primul rånd de activitatea din serviceurile acestora.
S
pre exemplu, potrivit lui Cas -
tro novo, la nivel european un
dealer BMW performant \[i
acoper` 80% din costurile
fixe din service, \n timp ce \n
Ma rea Britanie [i Italia exist` centre care
reu[esc s` ating` un procent chiar [i de
120%, ob]inånd [i un cå[tig suplimentar.
„Din acest motiv, este important
pentru noi s` avem nu numai ma[ini pre -
mium, ci [i un service care respect` aces te
standarde. Prima ma[in` este våndut` de
consultantul de vånz`ri, dar a doua es te
våndut` de service“, crede Castronovo.
Re]eaua BMW de pe pia]a local`
este alc`tuit` din patru dealeri, cel mai
mare fiind Automobile Bavaria. Com pa -
nia, controlat` de omul de afaceri
Michael Schmidt, care a de]inut [i impor -
tu rile pån` \n vara lui 2007, are \n prezent
23
%
a fost \n primele nou`
luni ritmul de cre[tere
al vånz`rilor BMW
pe pia]a local`.
nou` centre complete, dou` puncte de li -
vrare [i vånzare \n Oradea [i Gala]i [i un
cen tru nou \n Craiova, care este \n curs
de autorizare. Ceilal]i trei dealeri ai m`r -
cii sunt Motor AG \n Pite[ti, Trado Mo -
tors \n Ia[i [i West Premium \n Ora dea,
la care se adaug` un service inde pen dent
\n Bucure[ti inaugurat anul trecut.
„Pia]a est-european` s-a schimbat
mult \n ultimii doi ani. Sunt ]`ri precum
Romånia, Ungaria sau Bulgaria unde
vån z`rile de ma[ini premium sunt la 30-
40% fa]` de nivelul din urm` cu doi ani.
Alte ]`ri precum Polonia, nu numai c` au
avut o cre[tere a PIB-ului \n 2009, dar
segmentul premium este \n cre[tere“, a
spus Andrea Castronovo.
Pe pia]a local`, \n primele nou` luni
ale acestui an BMW este cea mai bine
våndut` marc` premium, cu vånz`ri de
peste 1.000 de ma[ini, \n cre[tere cu 23%
fa]` de perioada similar` a anului trecut,
\n timp ce vånz`rile Audi au sc`zut cu
FOTO: BMW
La nivelul Europei Centrale [i de Est, \n 2010 aproape unul din dou` BMW-uri våndute reprezenta un SUV din gama „X“, cele mai bine våndute modele fiind X5, Seria 3 [i X1
11%, la aproape 900 de automobile, iar
Mercedes-Benz continu` declinul de
aproape 30%, la 733 de unit`]i, potrivit
statis ticilor Asocia]iei Produc`torilor [i
Importatorilor de Automobile (APIA).
Modul \n care vånz`rile de automo -
bile premium vor reveni complet pe plus
va depinde de la ]ar` la ]ar`, \n condi]iile
\n care „\n Europa Central` [i de Est
pie]ele se pot duce \n sus sau jos foarte
repede, a[adar acum dorim s` discut`m
mai mult de rezultate decåt de estim`ri.
Suntem preg`ti]i atåt pentru cre[teri, cåt
[i pentru sc`deri“, spune Castronovo.
„Mentalitatea de criz`“ a influen]at
cel mai mult vånz`rile de ma[ini pre -
mium, \n opinia [efului BMW pe regiu -
ne. Aceasta a fost puternic influen]at` in -
clusiv de decizii precum cele legate de
ma jorarea taxelor, a TVA-ului sau deva -
lo rizarea monedei na]ionale. „Criza eco -
no mic` a influen]at puternic modul de
gåndire [i obiceiurile de cump`rare ale
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Sunt ]`ri precum
Romånia,
Ungaria sau
Bulgaria unde
vånz`rile de
ma[ini premium
sunt la 30-40%
fa]` de nivelul
din urm` cu doi
ani.
Andrea
Castronovo
pre[edintele BMW Group
pentru Europa Central`
clien]ilor. |n ceea ce prive[te consumul,
guvernele vor juca un rol foarte impor -
tant. Cre[terea s-a reluat \n ]`rile vesteuro
pene, a[adar trendul ar trebui s` se
continue [i \n Europa de Est.“
La nivelul Europei Centrale [i de
Est, \n 2010 aproape unul din dou`
BMW-uri våndute reprezenta un SUV
din gama „X“, cele mai bine våndute
modele fiind X5, Seria 3 [i X1.
Ma[inile electrice
Urm`torul pas \n strategia BMW de
a reduce emisiile de dioxid de carbon \l
re prezint` lansarea de automobile elec -
trice anun]ate sub denumirea de „Project
i“. Primele automobile electrice realizate
de BMW au fost MINI-E - flot` de 500
de automobile electrice care a fost
\nchiriat` utilizatorilor, iar la Geneva la
\nceputul acestui an a fost prezentat
Active E, model electric ce are la baz`
Seria 1 [i care spre deosebire de MINI E
dispune de patru locuri [i portbagaj. Pe
de alt` parte, dac` \n Europa de Vest
astfel de automobile se apropie de ideea
de „zero emisii“, \n condi]iile \n care exis -
t` un procent semnificativ de energie
electric` produs` de parcuri eoliene sau
alte tehnologii ce nu emit noxe \n atmos -
fer`, \n Europa de Est astfel de
automobile electrice nu ar face decåt s`
duc` la cre[terea emisiilor de dioxid de
carbon deoarece curentul electric este
produs \n principal \n termocentrale,
utilizåndu-se combustibili fosili.
„O ma[in` «cu zero emisii» nu are
chiar zero emisii deoarece se consum`
energie pentru a produce electricitate,
deci problema este cum se produce
aceast` energie. Exist` studii care indic`
faptul c` dac` toate ma[inile din Europa
de Est ar fi electrice, atunci emisiile de
dioxid de carbon ar fi peste 140 g/CO 2
per kilometru [i nu zero“, a spus Andrea
Castronovo.
{tiri ZF
Vånz`rile Chevrolet au urcat cu
26% \n primele nou` luni
Vånz`rile Chevrolet \n Romånia \n
primele nou` luni ale anului au
crescut, comparativ cu aceea[i
perioad` din 2009, cu 26%, la
3.609 unit`]i, ceea ce reprezint`
cea mai mare apreciere \n råndul
m`rcilor de pe pia]`, potrivit unui
comunicat al importatorului
Chevrolet Central and Eastern
Europe. Totodat`, dintre m`rcile
de import, Chevrolet \nregistrez`
\n primele nou` luni cea mai mare
cre[tere a nivelului cotei de pia]`
fa]` de aceea[i perioad` a anului
trecut, respectiv de 1,6%. Cel mai
bine våndut model este Spark,
care figureaz` [i ca lider \n
segmentul mini, cu o cot` de
pia]` de 32,5%. Chevrolet Aveo
este urm`torul cel mai våndut
model al m`rcii, cu o cot` de
pia]` pe segmentul s`u de
aproape 11%, \n timp ce modelul
Cruze de]ine 4% din pia]a de
segment. |n 2011, Chevrolet va
lansa \n Romånia \nc` cinci noi
modele, re\nnoind astfel complet
gama sa de
PUBLICITATE
9
autovehicule, ocazie cu care \[i va
s`rb`tori [i cei 100 de ani de
existen]`.
Veniturile Remar Pa[cani s-au
redus la nou` luni cu 46,3%, la
43,9 mil. lei
Veniturile Remar Pa[cani (RMAR)
s-au redus cu 46,3%, la 43,9
milioane de lei, \n primele nou`
luni, fa]` de aceea[i perioad` a
anului trecut, \n timp ce profitul a
crescut de la 210.142 lei la 2,26
milioane de lei, potrivit unui anun]
al firmei. „Activitatea desf`[urat`
de societate se caracterizeaz`
printr-un profit de 2,26 milioane de
lei. Acesta este rezultatul profitabil
al activit`]ii de exploatare de 4,89
milioane de lei, ponderat cu
rezultatul negativ al activit`]ii
financiare de -2,071 milioane de
lei“, se arat` \n raportul trimestrial
al firmei specializate \n repara]ia
vagoanelor de c`l`tori [i marf`. |n
primele nou` luni ale anului trecut,
Remar a ob]inut venituri totale de
81,8 milioane de lei. Firma de
repara]ii vagoane a \nregistrat o
diminuare a cifrei de afaceri de
9,2%, de la 52,5 milioane de lei la
47,67 milioane de lei. Remar este
controlat` de Grup Feroviar
Romån, care de]ine 89,57% din
ac]iuni, potrivit celor mai recente
raport`ri.
Grupaj realizat din surse Mediafax
PUBLICITATE

10
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
ADELINA MIHAI
anagerii din construc]ii [i
imobiliare care \nc` au un loc
de munc` vor s`-l schimbe,
dar nu au unde s` plece. Cel
M pu]in a[a prezint` situa]ia
consultan]ii \n recrutare, care num`r` pe
degete mandatele pe aceste pie]e din ultimii doi
ani.
Recrut`rile la nivel de management pentru
companiile din imobiliare [i
construc]ii au r`mas mai degrab` o
amintire pentru consultan]ii \n
executive search, care \n trecut erau
recunoscu]i pentru plasarea de
executivi c`tre companiile care
aveau cea mai mare rat` de cre[tere
a businessului.
„Anul acesta nu am f`cut nicio
recrutare pentru domeniile
construc]ii [i imobiliare. Avem o
cerere pentru anul viitor de
preg`tire a succesiunii pentru un
grup mare imobiliar“, sus]ine
George Butunoiu, unul dintre cei
mai cunoscu]i headhunteri de pe
pia]a local`, care conduce firma
cu acela[i nume.
|n timp ce unele companii din
sectoare precum IT sau BPO
ofer` semnale optimiste pentru
pia]a muncii, anun]ånd c` vor
face cåteva sute de recrut`ri pån`
la finele anului, dar [i anul viitor,
pia]a de recrutare nu s-a dezghe]at
pentru candida]ii din construc]ii [i
real estate. Nicio firm` din aceste
domenii nu [i-a anun]at participarea
la tårgurile de joburi din ultima
perioad`, iar semnale pozitive \n -
tårzie s` apar` pentru urm` toarele
luni.
Ulrik Rasmussen, partener \n
cadrul Pedersen & Partners, una
dintre cele mai mari companii de
executive search din Europa
Central` [i de Est, este unul dintre
headhunterii recunoscu]i pentru
proiectele \n imobiliare. Cu toate
acestea, de la \nceputul acestui an a
plasat doar patru executivi \n acest
domeniu \n companiile romåne[ti.
Cu cåt au sc`zut salariile?
„Este greu s` ofer informa]ii legate de
nivelul salarial oferit \n prezent pentru aceste
domenii (construc]ii [i imobiliare - n. red.),
avånd \n vedere c` exist` pu]ine joburi
disponibile [i multe firme [i-au redus
activitatea“, spune Rasmussen. De[i nu a
observat o descre[tere a pachetelor salariale
oferite pentru pozi]iile din top management, el
a spus c` a existat totu[i o sc`dere a pachetelor
oferite pentru project manageri [i pentru
personalul de suport, cuprins` \ntre
25 [i 50%, dar care a fost cauzat`
exclusiv de excesul de for]` de
munc` disponibil` \n Romånia.
Nu de aceea[i p`rere este \ns`
headhunterul George Butunoiu,
care spune c` se poate vorbi de o
sc`dere foarte mare a veniturilor din
aceste domenii, dar nu de o sc`dere
a salariilor. |n imobiliare [i cons -
truc]ii, salariile au fost \ntot -
deauna mici, \ns` veniturile erau
suplimentate de comisioane
foarte mari.
„Cele mai mari recrut`ri pe
care le-am f`cut \n construc]ii
erau pe venituri de peste 10.000
de euro net pe lun`, \n perioada
2007- 2008. |mi amintesc c` un
country manager din construc]ii
cå[tiga la un moment dat un
salariu de 10.000 de euro pe lun`
pentru conducerea unui business
de 120 de milioane de euro“, a
spus Butunoiu, care \n pre zent
deruleaz` proiecte de recrutare mai
ales pentru domeniul serviciilor
financiare.
{i Sorin Roibu, Managing
Director al firmei de executive
search Arthur Hunt, spune c` de[i
structura pachetelor salariale nu s-a
schimbat, ofertele au sc`zut
semnificativ.
„Dac` acum trei ani un director
din construc]ii ajungea la un venit
net de 10.000 de euro pe lun`, \n
prezent se ofer` 5.000- 6.000 de euro
net. Au fost foarte multe proiecte \n
construc]ii pån` \n 2008. |ns` dac`
\nainte existau multe proiecte [i
pu]in` calitate, acum sunt mai pu]ine
proiecte, dar se observ` o calitate mai mare,
pentru c` g`sim mai u[or candida]i buni“, a
spus Roibu. |n prezent, compania are patru
proiecte de recrutare \n domeniul construc]iilor
[i caut` candida]i pentru pozi]iile de director
tehnic, office manager, site manager sau
manager de opera]iuni.
„Proiectele de recrutare de executivi care
exist` \n prezent \n domeniul construc]iilor sunt
cerute de investitorii care au preferat s` nu fac`
investi]ii \n anii de boom \n imobiliare [i au
a[teptat s` se extind` cånd pia]a a sc`zut la un
nivel normal“, a ad`ugat Roibu.
Modelul „din job \n job“, neproductiv
Modelul jobului „pentru o via]` \n aceea[i
companie“ a pierdut teren \n anii de cre[tere
economic`, cånd ofertele salariale din pia]`,
care uneori ajungeau la valori mai mari cu peste
40- 50% fa]` de jobul anterior, au determinat o
fluctua]ie mare de personal, mai ales la nivel de
top management. |n plus, cei care st`teau prea
mult timp \ntr-o companie erau cataloga]i ca
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Unde se mai angajeaz` managerii din construc]ii [i
imobiliare [i ce salarii mai pot ob]ine?
Au fost [ter[i de pe listele headhunterilor [i se pot cu greu reprofila. |n urm` cu doi ani aveau venituri de 10.000 de euro lunar. |n prezent, \[i trimit CV-urile
la firmele de executive search, pentru c` au fost anun]a]i c` \n cåteva luni companiile pentru care lucreaz` \[i vor \ncheia activitatea, scrie revista
Business Construct \n edi]ia care va ap`rea joi al`turi de Ziarul Financiar.
CITI}I
MAI
MULTE
\n noul num`r al
revistei Business
Constreuct:
n Cine sunt
magna]ii care
de]in 1.000 de
hectare la
nord de
Bucure[ti
n Studiu de caz
pe A1: o
autostrad`
ve[nic \n
repara]ii
n Ce contracte \i
]in \n via]` pe
marii
constructori
FOTO: Cristina Nichitu[ FOTO: Mihai D`sc`lescu FOTO: Silviu Matei
GEORGE BUTUNOIU, headhunter, conduce firma cu acela[i nume ULRIK RASMUSSEN, partener \n cadrul Pedersen & Partners SORIN ROIBU, Managing Director la Arthur Hunt
fiind demoda]i de colegii mai tineri. |n prezent
\ns`, cei care mai fac recrut`ri pentru nivelurile
de top management \i privesc cu reticen]` pe
cei a[a-numi]i „job hopperi“ [i \i las` pe listele
de a[teptare. „Foarte mul]i profesioni[ti din
industria imobiliar` [i din cea a construc]iilor [iau
schimbat jobul destul de frecvent, ceea ce
\nseamn` c` CV-ul lor indic` faptul c` nu prea
au fost angaja]i de \ncredere. Mul]i dintre
ace[tia regret` acum [i sunt con[tien]i c` nu
sunt lua]i primii \n considerare atunci cånd se
elibereaz` un post“, a ad`ugat Rasmussen.
{i atitudinea managerilor din construc]ii
care merg la interviurile cu headhunteri s-a
schimbat radical comparativ cu anii anteriori.
Dup` luni \n care au v`zut c` nu reu[esc s`
g`seasc` un job mai bun sau nu reu[esc s` se
angajeze (\n cazul celor care au r`mas f`r` loc
de munc`), ei mai reduc din preten]ii [i \[i dau
seama c` nu mai pot s` negocieze ca alt`dat`.
Cu toate acestea, reprofilarea nu este o solu]ie
pentru managerii din construc]ii [i real estate,
pentru c` angajatorii nu risc` s` angajeze \n
perioade de recesiune [efi care s` nu cunoasc`
pia]a pe care lucreaz`.
„Unii \mi scriu c` businessul este pe duc` [i
c` urmeaz` s` se \nchid` \n cåteva luni, al]ii \[i
caut` preventiv de lucru, pentru c` v`d c`
veniturile companiei sunt \n sc`dere, de[i nu
[tiu nimic oficial, iar al]ii pur [i simplu \ncearc`
marea cu degetul [i vor s` se duc` la mai bine“,
a ad`ugat Butunoiu.
Cine a plecat anul acesta
Patru dintre cei mai experimenta]i
executivi din imobiliarele romåne[ti - Reuven
Havar, Michael Lloyd, Alexander Hergan [i
Ibrahim Paksoy - au renun]at \n acest an la
func]iile de conducere ale unora dintre cei mai
puternici juc`tori de pe pia]a local`, dup` ce au
administrat de-a lungul timpului active de peste
dou` miliarde de euro.
Cei patru au fost implica]i \n dezvoltarea
sau administrarea unor propriet`]i-cheie din
Bucure[ti, precum mallurile Cotroceni Park,
B`neasa Shopping City, Plaza Romånia,
Bucure[ti Mall sau Iris Shopping Center din
Titan, precum [i a cl`dirilor de birouri Charles
de Gaulle Plaza, Anchor Plaza Metropol sau
B`neasa Business & Technology Park. |n
prezent, potrivit informa]iilor existente, doar
Reuven Havar mai are leg`tur` cu pia]a
imobiliar` local`, fiind desemnat recent CEO al
companiei israeliene Atlas Estate.
|n aceste condi]ii, nu to]i cei care au plecat
din imobiliare au renun]at din cauza crizei.
„Momentan, sunt \n Seattle pentru doi ani,
perioad` \n care voi urma cursurile unui
masterat \n domeniul dezvolt`rii \n imobiliare.
Dup` [ase ani \n care am lucrat \n Romånia, am
decis s` fac [i altceva. Este doar o pauz` de doi
ani, dup` care voi reveni \n companie“, spune
Alejandro Solano, 32 de ani, care a plecat
recent de la conducerea companiei de dezvol -
tare imobiliar` Hercesa Romånia, \n care
familia sa de]ine o parte din pachetul de ac]iuni.
Cum va ar`ta pia]a imobiliar` local` peste
doi ani? Sigur nu va fi la fel ca acum, dar nici ca
\n 2008!
PUBLICITATE
PUBLICITATE

R~ZVAN MURE{AN - BUSINESS MAGAZIN
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
„N
u [tim dac` cifra e real` sau nu,
dar e evident pentru toat` lu -
mea c` circul` bani nefis -
caliza]i. Sunt de acord c` sunt
mul]i bani.“ Cristian Vl`descu,
pre[edintele Comisiei Preziden]iale pentru
Analiza [i Elaborarea Politicilor din domeniul
S`n`t`]ii Publice, sus]ine c` banii circul` pe trei
paliere: dinspre pacient c`tre medic, dinspre
companiile farmaceutice c`tre medici [i dinspre
companii c`tre personalul administrativ, iar
„ordinea de m`rime e de fapt invers`“.
Chiar raportul asumat de Ministerul
S`n`t`]ii constat` c` pl`]ile informale limiteaz`
[i \ngreuneaz` accesul la diferite servicii
spitalice[ti, aceast` practic` ac]ionånd \n multe
cazuri ca o metod` de ra]ionalizare de facto a
serviciilor medicale oferite. George Haber,
fostul pre[edinte al Societ`]ii Na]ionale a
Medicilor de Familie, spune c` pl`]ile
pacien]ilor c`tre medici nu sunt o problem` cåt
timp vin din semn de recuno[tin]`: „Con-
di]ionarea actului medical de cererea
unor stimulente este inacceptabil`, \ns`
exist` cazuri \n care se \ntåmpl`“. |n
viziunea medicului, noul sistem de
coplat`, prin care pacien]ii se vor vedea
nevoi]i s` pl`teasc` pentru consulta]iile
oferite de medic, nu va reu[i s` asigure
reducerea pl`]ilor informale din spitale,
ci eventual s` mai aduc` fonduri
suplimentare pentru unit`]ile de
tratament. Practic, presiunea asupra
pacientului va cre[te, iar \n acest scenariu
e greu de spus dac` \[i va mai putea
permite s` pl`teasc`. Desigur, a[a cum
arat` studiul B`ncii Mondiale, [i tradi]ia joac`
un rol important \n oferirea stimulentelor [i,
probabil, va fi greu s` se renun]e la ea.
Potrivit raportului Ministerului S`n`t`]ii
privind Strategia Na]ional` de Ra]ionalizare a
Spitalelor, opinia general` este c` majoritatea
personalului sanitar d` impresia, mai mult sau
mai pu]in explicit, c` a[teapt` plata unei sume
suplimentare pentru prestarea serviciilor
medicale. |n multe cazuri, aceast` „a[teptare“
este ar`tat` treptat, \ncepånd cu vaga sugestie [i
ajungånd chiar la refuzul de a presta serviciul \n
cauz`. Aceasta poate s` fie una dintre
explica]iile pentru care unii pacien]i din sec]iile
de chirurgie pot r`måne \n spital pentru un
episod complet de internare, dar f`r` a fi
opera]i. „Medicilor care nu practic` asemenea
metode nu le vine s` cread` existen]a acestui
fenomen [i neag` cu vehemen]` existen]a lui“,
se mai precizeaz` \n document.
O alt` latur` a pl`]ilor informale vine din
partea companiilor farmaceutice c`tre medici [i
are \n vedere prescrierea anumitor produse
farmaceutice \n detrimentul altora. {i cåt`
vreme \n Romånia un medicament din trei
våndute anual este original (aflat sub protec]ia
unui brevet), \ns` valoric ponderea total` a
acestui tip de medicamente este de aproape trei
sferturi din pia]`, cu
mult peste media din
alte ]`ri din Europa
Central` [i de Est,
b`t`lia este tot mai
mare.
Dup` mul]i ani \n
care am devenit bol -
navi de originalitate,
noul sistem de com -
pensare avantajeaz`
produsele generice,
com pensåndu-se
practic cel mai ieftin
medicament din fie -
care arie terapeu tic`.
„Presiunea compa -
niilor de medicamente
originale asupra medi -
cilor va cre[te \n mod
cert, iar marii juc`tori
au contraargumente
suficiente pentru a
putea anihila sl`bi -
ciunile noilor grile“,
spune George Haber.
Medicul anticipeaz` c`, cel mai probabil, vor
cre[te dona]iile c`tre spitale, ceea ce e de
acceptat dat` fiind situa]ia dificil` pe care o
traverseaz`, urm`rindu-se ca medicii s` r`mån`
\n minte cu numele respectivelor produse [i s`
le prescrie mai departe.
O schimbare de nuan]` o aduce pre[e -
dintele Colegiului Medicilor din Romånia,
profesorul Vasile Ast`r`stoae, care spune c`
pl`]ile din partea companiilor se fac legal.
„Produc`torilor mari le e greu s` lucreze cu
bani negri, pentru c` sunt supu[i unui audit.
Codurile etice au fost f`cute de companii ca s`
se protejeze.“ Ast`r`stoae scoate \n fa]`
num`rul mare de circa 41.000 de medici
prescriptori, astfel c` „e greu s`-i pl`te[ti pe
to]i“. Ca s` nu mai apar` asemenea discu]ii,
CMR inten]ioneaz` ca to]i medicii s`-[i
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Pl`]ile informale din sistemul sanitar ajung la cel pu]in
300 de milioane de euro \n fiecare an
Valoarea banilor negri care se duc anual \n sistemul sanitar din Romånia este de cel pu]in 300 de milioane de euro, potrivit B`ncii Mondiale. Fie c` sunt
cadouri de la pacien]i sau stimulente ale companiilor farmaceutice pentru medici, sumele care se plimb` c`tre halatele albe sunt consistente, scrie revista
BUSINESS Magazin.
CITI}I
MAI
MULTE
despre pl`]ile
informale din
sistemul
sanitar \n
num`rul din
aceast`
s`pt`mån` al
revistei
BUSINESS
Magazin.
FOTO: Shutterstock
prezinte \n viitor declara]iile de interese. Astfel,
„dac` firma Roche m-a sponsorizat, sunt foarte
prudent s` prescriu produsele companiei f`r`
s` am acoperirea necesar`“. |ntrebat dac`
medicii ar deveni brusc sinceri ca urmare a
ini]ierii unui asemenea proiect, [eful CMR
spune c` sanc]iunile deontologice, care merg
pån` la suspendarea dreptului de liber`
practic`, i-ar face pe ace[tia mai transparen]i.
„Cåt despre companii, e inexplicabil de ce
ministerul nu red` un cod etic care s` fac`
lumin` \n sistem. Un cod care s` se aplice
pentru toat` lumea.“
Problema mai mare \n ce prive[te pl`]ile
informale e pe formatorii de opinie,
Ast`r`stoae vorbind despre cazuri \n care
speciali[ti de renume din domeniul medical
prezint` acela[i produs, cu aceea[i substan]`
activ` , dar de la dou` companii diferite, ambele
fiind „excep]ionale“.
Stephen Stead, CEO [i pre[edinte al
LaborMed, produc`tor de medicamente
generice (produse cu acela[i efect terapeutic,
dar disponibile la un pre] mai mic), observ` c`
mediul legislativ de pån` acum a permis o
presiune uria[` de a folosi medicamente
scumpe: „Produc`torii de originale fac presiuni
asupra medicului, farmacistului [i pacientului
pentru c` au mai mul]i bani de cheltuit. Le
promoveaz` mai eficient“. |ntrebat cum se
CE SPUNE CONCUREN}A
Sensibilitatea este ridicat`, iar
taberele extrem de vehemente.
Bogdan Chiri]oiu, pre[edintele
Consiliului Concuren]ei (CC),
sus]ine c`, pornind de la un caz
evaluat recent, institu]ia pe care
o conduce a recomandat
Ministerului S`n`t`]ii s` vin` cu
o precizare care s` arate care e
limita sumelor [i care sunt
tipurile de cheltuieli pe care
firmele farmaceutice le pot face
pentru preg`tire sau alte pl`]i
f`cute personalului medical.
„Vom relua subiectul cånd
termin`m investiga]iile pe
nume[te o asemenea practic`, Virgil P`unescu,
consilier la Departamentul de S`n`tate Public`
al Pre[edin]iei Romåniei, r`spunde: „Bun
marketing“. Stephen Stead spune c` dac`
produc`torul de generice urm`re[te s` aib` un
produs competitiv ca pre], nu \[i mai permite s`
cheltuiasc` astfel de sume (precum companiile
de originale) pentru promovare. „Din partea
Casei \ncepe s` se vad` o schimbare, nu nea -
p`rat din cauza presiunilor industriei, ci pentru
c` banii s-au terminat“, rezum` managerul.
Fire[te, originalii se ap`r`: „Din punct de
vedere valoric, rapoartele Asocia]iei Europene
de Generice ilustreaz` c` \n Romånia se
consum` generice destul de mult fa]` de alte
]`ri“, spune Sorin Popescu, reprezentantul
Asocia]iei Produc`torilor Interna]ionali de
Medicamente din Romånia, care grupeaz` 22
domeniul farmaceutic“, a mai
precizat [eful CC.
Raportul Ministerului S`n`t`]ii
mai relev` faptul c` tipuri
similare de practici „pot [i par s`
afecteze majoritatea achizi]iilor
din sectorul spitalicesc,
incluzånd, pe lång`
medicamente, [i materialele
sanitare, reactivii [i
consumabilele de laborator,
alimente, lucr`ri de modernizare
sau de \ntre]inere, diferite
prest`ri de servicii“. Obligarea
spitalelor, ca institu]ii publice, s`
11
de companii de medicamente inovatoare.
Popescu dezminte, a[adar, orice fel de leg`tur`
a produc`torilor privind pl`]ile informale care
se fac c`tre personalul medical.
„Pl`]ile care se fac dinspre industria
farmaceutic` spre actorii din industrie nu sunt
pl`]i informale, ci formale, prin contracte pen -
tru servicii de cercetare pentru care se pl`tesc
impozite.“
Oficialii ARPIM spun c` au propus facto -
rilor decizionali ca acel cod etic al companiilor
originale, care „limiteaz` la maximum aceste
realizeze aceste achizi]ii \n
principal prin sistemul electronic
de licita]ii „nu a eradicat aceste
practici, ci le-a conferit noi
valen]e, mai elaborate“:
mass-media citeaz` cazuri de
specifica]ii tehnice elaborate de
c`tre comisiile tehnice de licita]ii
„«cu dedica]ie» pentru anumite
firme, realizarea de achizi]ii
directe de la anumi]i furnizori sub
pretextul unor situa]ii de a[a-zis`
urgen]`, descalificarea pe criterii
subiective a ofertan]ilor cu oferte
mici \n favoarea celor «agrea]i»,
cu pre]uri mai mari“.
pl`]i informale“, s` fie impus la nivelul \ntregii
industrii farmaceutice.
Dan Zaharescu, pre[edintele ARPIM,
sus]ine c` singurul lucru pe care \l fac produ c` -
torii se refer` la un proces de educa]ie medical`
continu` care este asigurat de companiile
farmaceutice prin aceste contracte. Sau prest`ri
de servicii care sunt f`cute de c`tre cadre didac -
tice universitare care analizeaz` [i care confe -
ren]iaz` pe teme legate de o anumit` medica]ie.
Noul sistem de compensare vrea s`
schimbe tendin]a de a prescrie \n exces
originale, iar cei de la ARPIM spun: „Oficialii
Casei de Asigur`ri au f`cut ni[te grupe tera -
peutice, «zicem c` e bine a[a», molecula asta
aici, asta singur`, asta \mpreun`, f`r` niciun fel
de criterii, care pån` la urm` pot s` produc`
probleme pe pia]a concuren]ial`“.
PUBLICITATE

MIRABELA TIRON
PUBLICITATE
12
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Contractele cu Heidi, Decathlon
[i Walmark au majorat \ncas`rile
agen]iei de turism Perfect Tour
PUBLICITATE
FOTO: Shutterstock
Pentru clien]ii companii, agen]iile de turism se ocup` de rezervarea biletelor de avion, a locurilor de cazare [i chiar de \ncheierea asigur`rilor medicale
U
na dintre cele mai mari agen]ii
de turism de pe pia]a romå -
neasc`, Perfect Tour, contro -
lat` de Corina P`curaru, a avut
\n primele nou` luni ale anului
o cifr` de afaceri de 16 milioane de euro, \n
cre[tere cu 20% fa]` de aceea[i perioad` a
anului trecut [i un profit mai mare cu 17%,
potrivit oficialilor companiei.
„Cre[terea vånz`rilor a fost determinat`
de m`rirea portofoliului de clien]i corporate
precum compania elve]ian` produc`toare de
dulciuri Heidi, retailerul francez de articole
sportive Decathlon, produc`torul de supli -
mente alimentare Walmark [i al]ii. Am
cå[tigat aceste „conturi“ \n urma particip`rii la
un fel de pitch“, a declarat Sorin V`duvoiu,
directorul general al companiei Perfect Tour.
Pe profit
Agen]ia a finalizat anul trecut cu o cifr` de
afaceri de aproape 18,4 milioane de euro [i un
profit de 30.000 de euro, potrivit datelor de la
Registrul Comer]ului. V`duvoiu a precizat c`
agen]ia de turism pe care o conduce rezerv`
pentru clien]ii companii cu care lucreaz`
biletele de avion, se ocup` cu asigurarea caz`rii
\n str`in`tate sau \n ]ar`, a transferurilor de la
aeroport la hotel [i cu \ncheierea asigur`rilor
medicale pentru deplas`rile \n str`in`tate.
„Contractele corporate aduc 50% din cifra
de afaceri a agen]iei noastre de turism. Partea
cea mai consistent` a serviciilor pe care le
oferim clien]ilor companii o reprezint` vån -
zarea biletelor de avion. Portofoliul de clien]i
corporate este \n continu` cre[tere, anul acesta
am reu[it s` \ncheiem parteneriate cu impor -
tan]i juc`tori din industria pharma, cea a ser -
viciilor, dar [i FMCG“, a declarat V`duvoiu.
Pe pia]a agen]iilor de turism, estimat` la
500 de milioane de euro anul trecut, Perfect
Tour concureaz` cu cel mai mare juc`tor,
Happy Tour, al c`rei pachet de ac]iuni este
de]inut de fondul de investi]ii spaniol GED,
dar [i cu Marshal Turism, Eximtur, Accent
Travel&Events, Aerotravel Lufthansa [i
altele. |n 2009, aceast` pia]` s-a contractat cu
mai mult de 20% pe fondul reducerii bugetelor
de c`l`torie ale companiilor [i implicit al
renun]`rii la vacan]ele \n ]ar` [i \n str`in`tate.
Vacan]e mai scurte
Sejururile våndute persoanelor fizice
contribuie cu 50% \n veniturile agen]iei de
turism Perfect Tour. |n primele nou` luni ale
anului, Perfect Tour a våndut sejururi pentru
50.000 de clien]i, care au ales \n special desti -
na]ii din Spania, Turcia, Grecia, dup` cum
sus]ine Sorin V`duvoiu.
„Vacan]ele de peste 12-14 zile au fost
foarte rare anul acesta, clien]ii cu venituri
medii [i mari pe care i-am vizat au solicitat
sejururi de [ase, [apte nop]i. Anii ace[tia (de
criz`-n.red.) au adus modific`ri \n compor ta -
mentul consumatorilor de vacan]e, f`cåndu-i
mult mai aten]i la bugetul alocat“, a spus
directorul general al agen]iei de turism, care
coordoneaz` o echip` de 130 de angaja]i.
Pentru 2011, Sorin V`duvoiu pl`nuie[te
cre[terea num`rului de clien]i corporate cu
30% \n urma afilierii agen]iei la o companie
interna]ional` de business travel management.
Pia]a mobilierului de birou nu e moart`,
dar merge foarte \ncet
IOANA DAVID
„PROIECTELE pe care le-am avut erau deja
\ncepute. Acum vedem c` b`ncile sunt speriate
s` \mprumute bani pentru astfel de investi]ii.
|n 2011 nu cred c` vor fi noi spa]ii care ajung la
finalizare [i cred c` vom preg`ti proiectele din
2012“, a spus Weller pentru Ziarul Financiar.
El vorbe[te \ntr-un ton optimist despre
2012 spunånd c` din discu]iile cu oamenii de
business din regiune apar semnale c` unele
state ies deja din criz`. Astfel exist` premisele
ca [i Romånia s` dep`[easc` aceast` perioad`,
dar cu o \ntårziere de un an. „Investitorii nu
[i-au pierdut interesul pentru Romånia“, a
ad`ugat [eful COS.
Serviciile conexe au salvat businessul
|n 2009 compania a \nregistrat o cifr` de
afaceri de 13 mil. euro, nivel pe care mizeaz` [i
\n acest an. Ini]ial bugetul a fost f`cut la 15 mil.
euro rev`zut \ns` ulterior.
„Exist` poten]ialul s` facem mai mult, [i
chiar dac` vom reu[i nu va fi cu mai mult de 2-
5%. Afacerile sunt mult mai greu de cå[tigat.
Trebuie s` fii mult mai bun [i mult mai
receptiv“, a ad`ugat Weller.
Businessul COS a fost men]inut la acest
nivel de restul serviciilor pe care compania le
are \n portofoliu, cum sunt construc]iile de
interioare sau mochetarea. |n urm` cu cå]iva
ani, mobilierul genera 60-70% din cifra de
afaceri, \ns` acum cele mai mari venituri sunt
aduse de restul de servicii.
„Dac` am fi våndut numai mobil`, cifra de
afaceri probabil c` ar fi sc`zut cu 60% pentru
c` aceasta a fost evolu]ia pie]ei“, a continuat
Weller.
Compania a \ncheiat un parteneriat cu
Interface, cel mai mare produc`tor de covoare
din lume, pentru a distribui \n exclusivitate
produsele \n Romånia.
„Pentru anumite segmente a trebuit s` ne
reducem pre]urile, ceea ce ne-a afectat mar -
jele. Anul acesta estim`m o marj` a profitului
Sorin V`duvoiu
directorul general
al Perfect Tour
Vacan]ele de peste 12-14 zile au
fost foarte rare anul acesta,
clien]ii cu venituri medii [i mari
pe care i-am vizat au solicitat
sejururi de [ase, [apte nop]i. Anii
ace[tia (de criz`-n.red.) au adus
modific`ri \n comportamentul
consumatorilor de vacan]e,
f`cåndu-i mult mai aten]i la
bugetul alocat.
Contracte de 490.000 de euro cu statul
Ce contracte a semnat Perfect Tour cu statul \n 2009 [i 2010
Institu]ia de stat Valoarea contractului (euro) Anul
MAI, Direc]ia General` Financiar` 71.000 2009
Romatsa - Administra]ia Serviciilor de Trafic Aerian 2.888 2009
Business and Strategies in Europe 130.338 2009
Unitatea Militar` 0251 Bucure[ti 1.149 2009
Centrul Romån pentru Promovarea Comer]ului 118.644 2009
Centrul Romån pentru Promovarea Comer]ului 160.905 2009
Inspectoratul general al Poli]iei de Frontier` 48.300 2010
Unitatea Militar` 0251 Bucure[ti 834 2010
SURSA: Site-ul www.spend.ro, pe baza datelor din e-licitatie.ro
Christophe Weller, managing partner al Corporate Office Solutions (COS) Group Romånia, spune
c` adev`rata criz` abia acum va atinge pia]a de mobilier de birou, \n condi]iile \n care pån`
acum s-au mobilat cl`dirile \ncepute \n ultimii ani.
FOTO: Sorina Andreica
CHRISTOPHE WELLER, managing partner al
COS Group Romånia: Afacerile sunt mult mai
greu de cå[tigat. Trebuie s` fii mult mai bun [i
mult mai receptiv
net de 5-6%. Anul trecut a fost de 9%“, a
afirmat Weller.
Pentru 2011, el spune c` marja de profit ar
putea s` fie de 3%, dar c` este dispus s`-[i
sacrifice cå[tigul pentru a trece de acest an [i
pentru a putea recupera \n perioada urm` -
toare. Anul viitor, afacerile companiei ar putea
s` fie de aproximativ 12 mil. euro, cu men]iu -
nea c` bugetele sunt rev`zute lunar. Numai pe
partea de mobilier, compania lucreaz` cu 25 de
furnizori, dintre care vånz`rile produselor
pentru trei dintre ei genereaz` 60-70% din
cifra de afaceri. COS are 70 de angaja]i.
Proiectele de investi]ii a[teapt` vremuri
mai bune
„Pia]a a urmat acela[i trend ca \n 2009.
Mobilierul de birou nu este o pia]` moart`, ci
una care merge foarte \ncet. Aceast` criz` a
«sp`lat» companiile care nu erau serioase.
Competi]ia va fi mult mai dur` \n viitor“, a
continaut Weller.
Compania este una dintre cele mai mari pe
pia]a mobilierului de birou, iar proiectele
anterioare crizei au fost pentru moment
amånate. |n aceast` categorie intr` [i un birou
la Sofia pe care compania dorea s`-l \nfiin]eze
dar [i o eventual` implicare \n zona de
produc]ie. „Prefer s` investesc \ntr-o re]ea de
vånz`ri“, este de p`rere Weller. El a ad`ugat
c` cele mai mari t`ieri de costuri s-au derulat \n
2009 cånd au fost renegocite contractele.
O pia]` grea
Potrivit ultimelor informa]ii disponibile,
pia]a mobilierului de birou a sc`zut \n primele
cinci luni ale acestui an cu 20% comparativ cu
intervalul similar din 2009, potrivit estim`rilor
principalilor juc`tori, \n u[oar` revenire
comparativ cu pr`bu[irea de 50% din 2009.
Odat` cel mai efervescent segment al
pie]ei de mobil`, mobilierul de birou a \nceput
s` scad` din 2009, ajungånd la 50 mil. euro \n
acel an [i la 40 mil. euro sau mai pu]in \n 2010,
potrivit estim`rilor. Anul 2008 a fost cel mai
bun pentru juc`torii din aceast` industrie, cånd
pia]a a atins pragul de 100 mil. euro.
Mobilierul de birou reprezint` \n jur de 5-
6% din pia]a \ntreag` de mobil` care anul
trecut a fost de circa 900 mil. euro. Produc]ia
local` de mobil` a atins anul trecut 1,6 mld.
euro.

ROXANA PETRESCU
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Una din zece ma[ini din Romånia ar putea fi electrice \n 2030.
Cum va schimba ma[ina alimentat` la priz` sistemul energetic
Ultima edi]ie a Salonului Auto de la Paris a avut o vedet` de necontestat: ma[ina electric`, inven]ia care, spre deosebire de ultimii ani, nu mai ar`ta ca o
structur` extras` dintr-un film SF, ci sem`na cu ma[ina pe care mul]i romåni o au \n garaj. Dincolo de entuziasmul produc`torilor auto, visul ma[inii
electrice, cu toate p`r]ile bune pe care le implic`, nu va deveni realitate decåt dup` ce va fi creat` infrastructura necesar` de alimentare.
13
„|
n Romånia, pia]a vehiculelor electrice ar putea
cre[te de la nivelul actual de ni[` la un nivel
situat \ntre 11% [i 30% \n 2030, conform
anumitor studii“, spun spe ciali[tii de la Ge -
neral Electric, unul dintre marii furnizori de
aplica]ii industriale la nivel global.
Pe de alt` parte, speciali[tii din pia]`
ANALIZ~ spun c` acum \n Romånia nu exist`
ma[ini electrice, fiind disponibile doar
variante hibride care nu reprezint` nici 0,1%.
Potrivit unor declara]ii recente ale unor oficiali Ford,
\n cinci ani la nivel european gradul de penetrare al
ma[inilor electrice ar putea fi de 2-3%, pentru ca \n 10 ani
s` ajung` la 5%. Cu toate acestea, indiciile care anti -
cipeaz` revolu]ia electric` nu sunt pu]ine pe plan local.
Astfel, la \nceputul anului, la nivel guvernamental s-a
luat decizia de constituire a unui a[a-numit grup de lucru
in ter ministerial pentru stabilirea unei strategii de \n cura -
jare a fabric`rii automobilului electric \n Romånia. Oricåt
de ciudat` ar putea p`rea m`sura, ]inånd cont mai ales de
infrastructura rutier` existent` \n Romånia, unde sunt
numai 250 de kilometri de autostrad`, cel pu]in la nivel de
inten]ie guvernul Boc a \ncercat s` transmit` un semnal.
Indiciile nu vin \ns` numai din partea Guvernului. De
la produc`torii de anvelope pån` la vånz`torii de ma[ini,
to]i au \nceput s` fac` preg`tiri pentru ceea ce pare a fi
inevitabil \n ceea ce prive[te dezvoltarea industriei auto.
De cealalt` parte, la nivelul produc`torilor de petrol
[i gaze se constat` o schimbare strategic` de propor]ii:
intrarea pe segmentul energiei electrice. De altfel, Hel -
mut Langanger, membru al directoratului OMV res pon -
sabil pentru activitatea de explorare [i produc]ie, spunea
la \nceputul acestui an c` grupul \[i dezvolt` partea de
gaze [i implicit cea de produc]ie de energie electric` mai
ales datorit` avansului luat de tehnologiile regenerabile.
„Va cre[te num`rul de ma[ini electrice, dar cineva
trebuie s` le alimenteze. De aceea am \nceput s`
dezvolt`m proiecte de producere a energiei“, spunea
reprezentantul OMV la acel moment, \n contextul \n care
Petrom va finaliza la anul o investi]ie de 500 de milioane
de euro \ntr-o central` de 860 MW, mai mare decåt un
reactor al centralei nucleare de la Cernavod`.
Infrastructura: bariera de netrecut
„Preconiz`m c` prezen]a ma[inilor pur electrice \n
Uniunea European` va r`måne la un nivel foarte sc`zut
\n urm`torii cinci ani. Accesul la infrastructura de
alimentare acas`, la serviciu [i \n spa]ii publice urbane va
fi prima barier` \n calea dezvolt`rii pe scar` larg` a pie]ei
ma[inilor electrice“, spun reprezentan]ii General
Electric.
Ma[inile electrice se pot \nc`rca rapid [i \n parcare, \n
centrele comerciale sau pe trotuar
Problema pus` pe tapet de americanii de la General
Electric este identificat` [i de o alt` mare companie de
profil, grupul francez Schneider Electric.
„Ma[inile electrice fac parte din „dilema energiei“ la
nivel global. R`spåndirea lor la nivel mondial va pune
presiune pe re]eaua electric`, care nu a fost creat` pentru
a se ocupa de aceste autovehicule. Pentru a minimiza
impactul [i pentru a integra ma[inile electrice \n cotidian
ca pe ceva obi[nuit sunt necesare noi aptitudini, care s`
transforme re]eaua electric` actual` \n una inteligent`“,
spune David Nicholl, country president al Schneider
Electric Romånia.
Standarde din 2011
Re]eaua inteligent` este de altfel un concept aflat de
mult timp pe pia]` [i \n linii mari acest tip de
infrastructur` energetic` este o re]ea care permite un
schimb de informa]ii \n timp real \ntre furnizorul de
energie [i consumator. Astfel, cel din urm` poate s`-[i
diminueze consumul, iar primul poate s` taie din costuri.
CU MA{INA LA PRIZ~
Cåt dureaz` alimentarea
unei ma[ini electrice?
n |n timpul nop]ii acas` sau \n timpul zilei, la birou,
vehiculele electrice se pot \nc`rca total \n 6-8 ore de la
o priz` domestic` sau de la o sta]ie special`.
n |n timpul opririlor scurte de 1-2 ore destinate
cump`r`turilor, pauzelor de prånz sau altele, ma[inile
electrice se pot \nc`rca rapid \n parcare, \n centrele
comerciale sau pe trotuar.
n Exist` [i cazuri \n care utilizatorul ar trebui s` opreasc`
pentru a \nc`rca, de exemplu \n timpul drumurilor lungi
sau atunci cånd automobilul este folosit intens (taxi,
ma[inile firmelor etc.). |n aceste situa]ii, solu]ia este o
\nc`rcare rapid` de 15-20 de minute.
SURSA: Schneider Electric
FOTO: Shutterstock
Potrivit companiilor de profil, problema este deja \n
analiz` la nivelul tuturor celor 27 de state membre ale
Uniunii Europene [i cel mai probabil anul viitor ar trebui
pus la punct un strandard comun privind modul \n care se
va dezvolta infrastructura necesar` p`trunderii pe scar`
larg` a automobilului electric.
„Trei organisme, Comitetul European de Stan -
dardizare (CEN), Comitetul European de Standardizare
pentru Electrotehnic` (CENELEC) [i Institutul
European de Standardizare pentru Telecomunica]ii
(ETSI) vor elabora un nou standard pentru a se asigura
c` toate tipurile de ma[ini electrice, scutere [i biciclete
pot fi \nc`rcate \n siguran]` \n toate cele 27 de state
membre ale Uniunii Europene. Acest standard ar trebui
s` devin` oficial \n 2011“, explic` reprezentan]ii General
Electric.
Din momentul \n care aceste standarde vor fi puse la
punct, una dintre \ntreb`rile care se ridic` este dac`
penetrarea pe scar` larg` a automobilului electric nu va
duce cumva la cre[terea substan]ial` a consumului de
energie, ceea ce ar putea determina cre[terea gradului de
poluare. „La nivelul Uniunii Europene, efectele asupra
consumului de energie electric` \n transportul rutier de
persoane ar fi neglijabile pån` \n 2020-2025. Ulterior,
efectele ar deveni semnificative, iar cantitatea de
combustibil economisit` s-ar putea situa \n intervalul de
6% - 20% pån` \n 2030. Conform studiilor UE, pån` \n
2030 necesarul de energie din sectorul de transport rutier
ar putea ajunge de la 140.000 la 550.000 TJ la nivelul UE
(1% - 4% din consumul total de electricitate prognozat)“,
cred reprezentan]ii General Electric.
Eoliene vs. ma[ini electrice
Dezvoltarea ma[inii electrice vine \n contextul \n care
\n prezent cea mai important` tendin]` \n ceea ce prive[te
sectorul energetic este cea a dezvolt`rii de unit`]i de
producere a electricit`]ii din surse neconven]ionale.
Speciali[tii spun c` dezvoltarea ma[inii electrice ar putea
fi chiar de bun augur ]inånd cont c` energia regenerabil`,
a[a cum este cazul energiei eoliene, este foarte instabil`,
unit`]ile de acest tip func]ionånd doar cånd bate våntul.
„|n cazul parcurilor eoliene este o chestiune de
stocare a energiei. Våntul este o form` intermitent` de
producere a energiei, prin urmare trebuie s` capt`m
energia produs` [i s` o punem la dispozi]ie atunci cånd
este nevoie. De fapt, vehiculele electrice pot contribui la
dezvoltarea unei solu]ii \n acest sens. Atunci cånd
vehiculele electrice vor deveni o parte consacrat` a
infrastructurii, ve]i dispune practic de milioane de
dispozitive mobile de stocare a energiei“, explic`
reprezentan]ii General Electric.
Cu ma[ina \n comer]ul cu energie
Mai mult, posesorul unui automobil electric ar putea
la råndul s`u s` devin` o parte integrant` a sistemului
energetic dac` ar avea posibilitatea s` vånd` mai departe
energia neconsumat`.
„Dac` se poate g`si o modalitate de a permite
consumatorilor s` revånd` \n re]ea energia pe care au
stocat-o \n ma[in` atunci cånd nu o folosesc imediat,
vehiculele electrice ar putea s` devin` parte integrant` a
re]elei \n sine. Cheia acestei solu]ii va fi software-ul de
management [i modelele de afaceri. |n prezent exist` deja
o mare parte a tehnologiei de baz` care s` permit` acest
lucru“, spun reprezentan]ii General Electric.
Toate aceste modific`ri duc \n final la schimbarea \n
\ntregime a modului \n care sunt gestionate re]elele de
electricitate. „Ace[ti factori declan[atori pun presiune pe
re]ea, fiind necesar` gestionarea acesteia \n timp real.
Asta \n seamn` c` re]eaua trebuie transformat` \ntr-una
inte ligent`, care necesit` gestionare \n timp real [i monito -
ri zarea aprovi zion`rilor descentralizate, comunicarea
con su mului \n timp real [i trimiterea facturilor pentru
con sumatori, incluzånd punctele de \nc`rcare pentru
auto vehiculele electrice“, au conchis reprezentan]ii
Schneider Electric.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

14
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
L
C~T~LINA APOSTOIU
a dou` decenii dup` c`derea Cortinei de
Fier, Polonia se lupt` \n continuare cu ceea
ce au l`sat \n urm` cei 40 de ani de
comunism. Krzysztof Walenczak,
subsecretar de stat \n cadrul Trezoreriei
poloneze, este un pion important \n cadrul procesului de
privatizare condus de guvern. Totu[i, el \ncearc` s` fie
mai mult decåt un simplu vånz`tor de active publice,
dorind s` devin` arhitectul unui nou centru financiar
european, scrie The Wall Street Journal.
Poten]ialul Var[oviei de a deveni un centru
financiar, spune Walenczak, deriv` dintr-o reformare a
sistemului de pensii al ]`rii \ncheiat` cu un deceniu \n
urm`, ce a dat na[tere unui grup de fonduri private. To]i
polonezii n`scu]i dup` 1968 sunt obliga]i s` adere, iar
fondurile, care \n septembrie de]ineau active evaluate la
209,47 miliarde de zlo]i (53 de miliarde de euro), sunt
BUSINESS INTERNA}IONAL
Noua ambi]ie a Poloniei este s` transforme
Var[ovia \ntr-un mic Wall Street
Decizia autorit`]ilor poloneze de a vinde companiile de stat prin intermediul bursei [i nu direct unor investitori str`ini,
a[a cum au f`cut multe ]`ri din regiune, a dus bursa de la Var[ovia pe primul loc \n regiune [i d` dreptul guvernului s`
viseze la statutul de centru financiar regional.
53 mld. euro
este valoarea activelor de]inute de fondurile
private de pensii din Polonia, echivalentul a
un sfert din capitalizarea bursei de la
Var[ovia.
95%
din activele de]inute de fondurile de pensii
private merg prin lege c`tre active
poloneze precum ac]iuni sau obliga]iuni.
3,8 mld. euro
este valoarea estimat` a veniturilor din
privatiz`ri anul viitor.
47%
din cifra de afaceri a bursei de la Var[ovia
au provenit din surse externe.
obligate prin lege s` investeasc` 95% din acestea \n
Polonia, \n principal \n ac]iuni poloneze [i titluri de
trezorerie. Valoarea activelor fondurilor de pensii este
egal` cu peste un sfert din \ntreaga capitalizare de pia]`
a bursei de la Var[ovia.
Omul din spatele privatiz`rilor
Walenczak, 42 de ani, a captat aten]ia pentru prima
dat` \n 2008, cånd lucra ca bancher de investi]ii pentru
Lehman Brothers [i mai apoi la Nomura International,
asistånd trezoreria polonez` \ntr-o disput` cu un
investitor olandez privitoare la privatizarea
asigur`torului PZU.
|n 2009, disputa s-a \ncheiat, reprezentånd cel mai
mare succes de pån` acum pentru un minister unde
privatizarea stagnase, salvånd 12,1 miliarde de dolari pe
care acesta i-ar fi putut pl`ti \n cadrul unui caz
interna]ional de arbitraj.
Cazul a contribuit la refacerea reputa]iei Poloniei \n
råndul investitorilor str`ini. De asemenea, anul trecut
decizia de a reduce impozitul pe venit [i stimulentele
economice care au rezultat a ajutat Polonia s` devin`
singura ]ar` membr` a UE care a evitat recesiunea.
Totu[i, decizia a stat [i la baza unui deficit bugetar \n
cre[tere puternic`. Atunci cånd aceast` cre[tere a
determinat la råndul s`u Trezoreria s` lanseze un nou
program ambi]ios de vånzare de acive de stat \n valoare
de miliarde de dolari pån` \n 2011, cel care a primit
aceast` misiune a fost Walenczak.
Mul]i anali[ti s-au \ndoit de posibilitatea punerii \n
aplicare a acestui plan \n momentul \n care acesta a fost
anun]at pentru prima dat`. Totu[i, parte a sarcinii
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
Listarea pe burs` a marilor companii de stat a f`cut ca pia]a de capital din Var[ovia s` fie cea mai efervescent` din Europa Central` [i de Est
Trezoreriei const` \n promovare. Ministerul vine
constant \n \ntåmpinarea investitorilor, promovånd
Var[ovia.
Capitalism vestic
„Investitorii trebuie s` fie asigura]i c` Polonia este o
]ar` vest-european` normal`, cu un cadru legal [i politic
normal“, spune Walenczak. „Nu to]i investitorii sunt
suficient de sofistica]i pentru a face diferen]a \ntre
Polonia [i Ucraina.“
Pentru a atrage interesul investitorilor, ministrul
polonez al trezoreriei Aleksander Grad c`l`tore[te
frecvent \n cele mai importante ora[e ale lumii.
|ntr-un interval de dou` s`pt`måni \n ianuarie,
ministerul a våndut 10,8% din compania de rafinare
petrolier` Grupa Lotos [i 10% din KGHM Polska
Miedz. „Am putut realiza atåt de multe tranzac]ii pentru
c` perspectivele economice ale Poloniei sunt atractive [i
pentru c` investitorii realizeaz` c` oper`m tranzac]ii ca
pe bursele vestice“, declar` Walenczak.
Iar seria privatiz`rilor continu`, ultima pe list` fiind
listarea bursei de la Var[ovia \nse[i, pe care ministerul \l
vede drept o oportunitate unic` de a promova nu numai
bursa, ci [i Var[ovia [i economia polonez` ca \ntreg. |n
2011, veniturile din privatiz`ri sunt estimate la
15 miliarde de zlo]i (3,8 mld. euro).
FOTO: EPA
Conform lui Walenczak, fiecare vånzare de active
este evaluat` dup` dou` criterii: \nt`rirea pie]elor de
capital poloneze [i cre[terea competitivit`]ii
economiei.
Fiecare vånzare spore[te lichiditatea bursei de la
Var[ovia [i \ncurajeaz` marile fonduri s` participe \n
cadrul privatiz`rilor.
„|n prima jum`tate a acestui an, 47% din cifra de
afaceri a bursei de la Var[ovia au venit din surse
externe“, spune Walenczak.
Unii participan]i de pe pia]` spun c` b`ncile de
investi]ii care deschid \n prezent reprezentan]e \n
Var[ovia, cum ar fi Goldman Sachs Group, UBS [i
JPMorgan Chase, nu vor mai avea ce face odat` de
[irul privatiz`rilor se va \ncheia. Walenczak nu este
\ns` de acord.
„Compania de utilit`]i PGE va r`måne pe burs` [i
va avea necesit`]i uria[e de finan]are \n viitor“, spune
el. „Cre`m companii care odat` devenite private vor fi
dependente [i legate de institu]iile financiare mondiale.
Acestea vor emite ac]iuni, obliga]iuni [i vor realiza
fuziuni [i achizi]ii“, adaug` Walenczak.
Trezoreria polonez` consiliaz` chiar alte ]`ri cu
privire la privatiz`ri [i modalit`]i de dezvoltare a
pie]elor de capital, a declarat el, refuzånd s` specifice
numele ]`rilor respective.
UE ar putea cere
b`ncilor s` pun` mai
mul]i bani deoparte
C~T~LINA APOSTOIU
UNIUNEA EUROPEAN~ ar putea impune b`ncilor s`
de]in` rezerve de capital suplimentare, dincolo de nivelurile
minime propuse de autorit`]ile mondiale luna trecut` prin
noile reglement`ri Basel III, potrivit Bloomberg.
Creditorii ar putea fi a[tepta]i s` de]in` capital
suplimentar \n perioadele de boom \n \ncercarea de a
pre\ntåmpina o nou` criz` financiar`, a declarat Chantal
Hughes, purt`tor de cuvånt al comisarului european pe
probleme legate de serviciile financiare Michel Barnier.
„O lec]ie vital` a crizei financiare este c` b`ncile trebuie
s` de]in` niveluri suficiente de capital“, a declarat Hughes.
Comisia European` va a[tepta opinii privitoare la
propunerile lansate pentru b`ncile din cadrul blocului, a
ad`ugat Hughes.
Comitetul de Supraveghere Bancar` de la Basel a oferit
autorit`]ilor op]iunea introducerii unei rezerve suplimentare
de capital pentru restrångerea credit`rii excesive care a dus la
criza financiar`. Aceste rezerve vor ajuta \n acela[i timp
b`ncile creditoare s` absoarb` pierderile \nregistrate \n
perioade de recesiune.
Propunerile de la Basel
sunt cele mai stricte propuneri
adoptate din momentul \n care
]`rile au \nceput s` regle men -
teze sistemul bancar mondial
\mpreun` \n anul 1974.
Federa]ia Bancar` Euro -
pean`, un grup de lobby din
cadrul industriei, a anun]at c`
[i-a semnalat deja „temerile
privitoare la impunerea unui
nou nivel de rezerve“ c`tre
comitetul de la Basel. „Noile
m`suri europene nu vor face
decåt s` \nr`ut`]easc` si -
tua]ia“, se arat` \ntr-o decla -
ra]ie a Federa]iei.
Grupul de la Basel este de
acord c` a[a-numitul „coun -
ter cyclical capital buffer“ ar
putea ajunge la 2,5% din
activele unei b`nci. Acesta are
rolul de a proteja b`ncile \n
cazul \n care ciclul economic se
schimb` brusc [i apare un
num`r mare de credite neperformante.
Pe termen lung,
dac` noile reguli
vor func]iona
corect, b`ncile vor
fi mult mai capabile
s` absoarb` [ocuri
violente, iar [ansele
izbucnirii genului
de criz` cu care
lumea s-a
confruntat \n
ultimii trei ani vor
sc`dea.
„Comisia este con[tient` de necesitatea ca reglement`rile
de capital s` fie bine gåndite, de aceea a[teapt` opinii“, a
declarat Hughes.
Autorit`]ile financiare din 27 de ]`ri, inclusiv Ben
Bernanke, pre[edintele b`ncii centrale americane (Fed), [i
Jean-Claude Trichet, pre[edintele B`ncii Centrale Europene,
\ncearc` s` determine de luni \ntregi noile constrångeri la care
ar urma s` fie supus` industria bancar`.
Pe termen lung, dac` noile reguli vor func]iona corect,
b`ncilor vor fi mult mai capabile s` absoarb` [ocuri violente,
iar [ansele izbucnirii genului de criz` cu care lumea s-a
confruntat \n ultimii trei ani vor sc`dea.
PUBLICITATE
Firmele mici sunt \n prima linie a victimelor
m`surilor de austeritate luate de guvernul de la Atena
GABRIEL RAZI
PENTRU George Sofronas, un antreprenor
grec care are \n proprietate un magazin de
gen]i de dam` \n centrul Atenei, viitorul a
devenit brusc nesigur. Vånz`rile magazinului
au sc`zut cu 45% de cånd guvernul grec a fost
nevoit s` opereze t`ieri de salarii [i a majorat
taxele pentru a evita intrarea \n incapacitate de
plat`, scrie The New York Times.
M`surile dure dictate de Uniunea
European` [i de FMI au redus substan]ial
profitul micilor antreprenori din cauza sc`derii
drastice a cererii.
„Afacerea aceasta hr`ne[te nou`
persoane. Nu pot renun]ala ea“, spune
antreprenorul grec, referindu-se la familia lui
[i la cei cinci angaja]i pe care \i pl`te[te.
|n Grecia micile afaceri reprezint` 96%
din totalul companiilor private [i angajeaz`
dou` din cele cinci milioane de persoane active
ale ]`rii. Multe dintre aceste afaceri sus]in
sectorul turismului care este un element-cheie
al economiei elene [i care se resimte dup` criza
datoriilor din aceast` prim`var`.
Vassilis Korkidis, pre[edintele Con -
federa]iei Na]ionale a Comercian]ilor Greci
(Esee), spune: „astfel de afaceri sunt sångele
economiei elene. Ce vedem acum este o
hemoragie“.
Tax` de 24% pe profitul reinvestit
Permierul George Papandreou a declarat
c` se ocup` activ de problema micilor afaceri [i
\n acest sens a fost consituit un fond de
5 miliarde de euro pentru a sus]ine acest sector
\n anul urm`tor. De[i este benefic` sectorului
afacerilor de mici dimensiuni din Grecia,
infuzia de capital nu d` asigur`ri c` va salva
micii antreprenori.
De asemenea, ministrul dezvolt`rii
Michalis Chrysochoidis spune c` „s-a ajuns la
un acord cu sectorul bancar pentru a
direc]iona lichidit`]i ieftine \n economie.
Scopul nostru este s` oferim finan]are ieftin`
pentru aceste afaceri“.
Politicienii greci inten]ioneaz` s` relaxeze
regimul fiscal ce este aplicat \n prezent
mediului de afaceri. Profitul reinvestit este
taxat cu 24%, iar dividendele sunt impozitate
cu 40%.
Autorit`]ile pl`nuiesc s` reduc` taxa pe
profitul reinvestit de la 24% pån` la nivelul de
20% \ncepånd de anul viitor [i nu din 2014,
cum fusese anun]at \n prealabil.
Micro\ntreprinderile grece[ti au datorii
imense la b`nci
Mul]i dintre proprietarii de micro\ntre -
prinderi au datorii substan]iale la b`nci, care
totalizeaz` 144 de miliarde de euro. |n
urm`toarele trei luni trebuie pl`tite, de ase -
menea, taxe [i impozite care se cifreaz` la 3 mi -
liarde de euro.
Problemele se resimt atåt \n sectorul
produc]iei, cåt [i \n retail. Micii produc`tori se
confrunt` cu costuri opera]ionale mai mari,
dar [i cu sc`deri substan]iale ale comenzilor.
Micile magazine care vånd \mbr`c`minte,
\nc`l]`minte [i accesorii au fost martore ale
unor sc`deri de 35% din venituri \n ultima
perioad`.
Criza este evident` pe arterele comerciale
odat` aglomerate ale capitalei elene, unde unu
este valoarea datoriilor
144 la b`nci avute de
firmele
mld. €
mici din Grecia.
din patru magazine afi[eaz` anun]ul „de
\nchiriat“ sau se afl` \n renovare.
Indiciile date de vånz`torii plictisi]i care se
posteaz` \n u[ile magazinelor \n a[teptarea
clien]ilor sunt sus]inute de statisticile oficiale
care arat` o ra]ie egal` \ntre micro\ntre -
prinderile care s-au \nchis [i cele nou-deschise.
La sfår[itul anului trecut acela[i indicator avea
un raport de dou` firme \nchise la trei
nou-\nfiin]ate.
Confedera]ia produc`torilor eleni sus]ine
c` situa]ia se va \nr`ut`]i pån` la sfår[itul
anului 2011 [i a[teapt` ca 175.000 din cele
800.000 de micro\ntreprinderi s` intre \n
faliment.
Makis Mais, proprietarul unui magazin de
\mbr`c`minte pe una dintre cele mai
aglomerate artere comerciale din centrul
Atenei, nu crede \n promisiunile guvernului.
„Mai a[tept cåteva luni [i nu se schimb` nimic,
am s` \nchid magazinul“, spune Mais.
Probelemele de lichiditate din pia]` au
lovit puternic [i micii produc`tori, care spun
c` [apte din zece cecuri nu pot fi \ncasate
pentru c` clien]ii nu au bani. Angelos
Malapetsas, un mic produc`tor de corpuri de
iluminat, spune c` dac` nu s-ar fi reorientat
c`tre export, falimentul ar fi fost inevitabil \n
condi]iile \n care veniturile au sc`zut cu 50 de
procente.
FOTO: AFP/Mediafax Foto
Multe dintre magazinele din Atena stau \nchise dup` ce m`surile de austeritate adoptate de
guvern au determinat o sc`dere important` a consumului

CRISTI MOGA
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
S
uedezii de la H&M nu au pierdut timpul pe
pia]a local` [i au semnat, \n ciuda crizei,
contracte pentru deschiderea a zece magazine
pe pia]a local`, atacånd din start Bucure[tiul,
pentru ca mai apoi s` se orienteze c`tre cele
mai mari ora[e din ]ar`.
Dac` la \nceputul s`pt`månii, \ntr-o bro[ur` a
Immofinanz, austriecii anun]au c` au ajuns la o \n]elegere
cu H&M pentru a deschide un magazin \n mallul
Maritimo din Constan]a, ieri omul de afaceri Iulian
Dasc`lu a anun]at un parteneriat prin care suedezii vor
deschide trei magazine \n proiectele dezvoltate de acesta
la Ia[i (Palas), Timi[oara [i Cluj (\n centrele Iulius Mall).
MIRABELA TIRON
DE la evenimentele care se desf`[urau
pe o zi \ntreag` \n s`lile de conferin]e ale
JW Marriott, cel mai mare mare hotel de
cinci stele de pe pia]a local`, companiile
clien]i au solicitat anul acesta eveni -
mente care s` includ` cel mult o pauz`
de cafea sau un sandwich break.
„Pentru a cheltui mai pu]ini bani,
companiile renun]` la pauza de prånz
sau la cele de cafea [i opteaz` doar
pentru o singur` pauz` de cafea sau de
sandvici. Cerin]ele s-au schimbat foarte
mult“, a declarat israelianul Igael
Porecky, directorul general al hotelului
JW Marriott.
Hotelul, care opereaz` 402 camere,
a \nregistrat anul trecut o cifr` de afaceri
de 26 milioane de euro [i pierderi de 13,9
milioane de euro, potrivit datelor de la
Registrul Comer]ului.
Porecky a preluat conducerea
hotelului la sfår[itul lunii iunie a anului
trecut de la austriacul Kurt Strohmayer.
JW Marriott din Bucure[ti, care face
parte din lan]ul american Marriott In -
ternational, este controlat de Societatea
Companiilor Hoteliere Grand, la care
de]ine pachetul majoritar de ac]iuni
compania austriac` Bau Holding
Strabag.
Hotelul de cinci stele din Bucure[ti,
\n care lucreaz` 320 de oameni, a trecut
printr-un proces de modernizare \nc` de
la \nceputul anului trecut, cånd a fost
renovat spa]iul Vienna Cafe de la etajul
unu, dar [i sala de evenimente Grand
Ballroom, \n urma unei investi]ii de
1,2 milioane de euro. Mai mult, anul
acesta va fi modernizat cu un milion de
euro cel mai mare restaurant, Cupola,
care va deveni un restaurant specializat
\n fripturi. „Primim din ce \n ce mai
multe cereri pentru evenimentele de tip
cine private [i pentru brunch-ul de
duminic` pe care \l avem“, a declarat
[eful JW Marriott, ce opereaz` [ase
restaurante. Aproape 50% din veniturile
hotelului sunt aduse de partea de
food&beverage, cazarea contribuind cu
acelea[i procente \n totalul \ncas`rilor,
potrivit ultimelor date disponibile.
Cu tarife medii de 700 de lei (167 de
euro) pe camera dubl`/noapte, JW
Marriott a avut mai mult de jum`tate din
Dasc`lu nu d` detalii privind suprafe]ele magazinelor
sau datele de inaugurare. Cel mai probabil \ns`, unit`]ile
vor avea \ntre 1.000 [i 1.500 de metri p`tra]i [i vor fi
deschise \n toamna anului viitor, cånd este programat` [i
inaugurarea zonei comerciale a proiectului Palas din Ia[i.
Cele patru proiecte noi anun]ate \n ]ar` vin dup` alte
patru magazine comunicate oficial \n Bucure[ti, \n AFI
Palace Cotroceni, B`neasa Shopping City, Bucure[ti Mall
[i Plaza Romånia, [i alte dou` unit`]i neconfirmate
deocamdat` de reprezentan]ii H&M - \n centrele
comerciale Unirea din Bucure[ti [i Bra[ov.
|n cazul \n care toate aceste magazine vor fi deschise
\n decurs de un an, H&M va avea \n Romånia un num`r
de magazine similar cu cel din Ungaria. Romånia este \ns`
o pia]` mai mare, cu condi]ii bune pentru chiria[i \n
aceast` perioad`, astfel c` cel mai probabil num`rul de
magazine H&M din Romånia va fi chiar mai mare \n
decurs de doi ani.
„|nc` se poart` [i alte negocieri, atåt pentru un
magazin \n Bucure[ti, cåt [i pentru cel pu]in \nc` dou` \n
]ar`“, spune un juc`tor din pia]a imobiliar`.
camere ocupate \n primele nou` luni ale
anului, potrivit [efului hotelului.
„Gradul de ocupare al hotelului [i
implicit veniturile au fost cu 2-3% peste
nivelul bugetat ini]ial.“
Oficialii JW Marriott au transmis c`
aproape 75% din camere sunt rezervate
prin intermediul departamentului de
rezerv`ri al hotelului, restul de 25%
fiind rezervate prin intermediul site-ului
lan]ului interna]ional Marriott, boo -
king.com sau agen]ii de turism. Cei mai
mul]i clien]i care se cazeaz` \n hotel
sunt oameni de afaceri str`ini veni]i \n
interes de afaceri. „Tariful pe camer`
variaz` \n func]ie de cerere [i de
perioad`, \ns` cel mediu este \n jur de
700 de lei“, a spus Porecky.
|ntrebat de ZF cum va evolua \n
2011 businessul hotelier pe care \l
conduce, Igael Porecky a declarat c` se
a[teapt` ca anul viitor s` fie mai bun
decåt 2010 [i c` a bugetat o cre[tere cu
4-6% a veniturilor, luånd \n considerare
o revenire a economiei. |n opinia
[efului JW Marriott, economia romå -
neasc` \[i va reveni cånd b`ncile vor
finan]a proiecte. El a mai spus c`
rezultatele anului 2008 nu vor mai
putea fi atinse \n urm`torii ani, \n con -
di]iile \n care situa]ia de pe pia]` este
acum diferit`.
Cum evolueaz` fuziunea dintre Merck [i
Schering Plough [i cånd s-ar putea finaliza
IOANA DAVID
FUZIUNEA dintre companiile farmaceutice
Merck Sharp & Dohme (MSD) [i Schering
Plough s-ar putea finaliza \n 2011 pe pia]a
local`, potrivit estim`rilor Agatei Jakoncic,
country manager al MSD Romånia.
„Practic a trebuit s` integr`m totul. De la
oameni la portofoliu, de la procese la
modalit`]ile de implementare. Punem bazele
unei noi companii din dou` entit`]i deja
existente. |n acest moment mai avem doar de
fuzionat cele dou` companii din punct de
vedere legal. Toate celelalte etape au fost
\ncheiate“, a spus Agata Jakoncic pentru Ziarul
Financiar.
Merck a schimbat ierarhia \n topul celor
mai mari juc`tori din industria medi camentelor
atåt la nivel interna]ional, cåt [i \n Romånia
dup` ce a anun]at preluarea Schering Plough
anul trecut \ntr-un deal de ordinul zecilor de
miliarde de dolari.
Anterior tranzac]iei niciuna dintre cele
dou` companii nu se afla \n top zece pe pia]a
local`, \ns` afacerile lor cumulate plaseaz`
noua firm` pe pozi]ia a [aptea, potrivit datelor
companiei de analiz` [i cercetare Cegedim
Romånia. Conform ultimelor informa]ii
AGATA JAKONCIC, country manager al
Merck Sharp & Dohme Romånia: Se poate
spune c` aceast` integrare este una dintre cele
mai importante atåt la nivel mondial, cåt [i \n
Romånia.
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
For]a unui gigant cu afaceri de 10 mld. euro: H&M
a semnat \n patru luni contracte pentru zece magazine
Din ziua \n care reprezentan]ii H&M f`ceau primul anun] oficial c` vor intra pe pia]a local` \ncepånd cu anul viitor au trecut doar patru
luni. |ntre timp, suedezii au semnat contracte pentru cel pu]in zece magazine \n Romånia, urmånd s` devin` juc`tori semnificativi \n
retailul de \mbr`c`minte \n scurt timp.
{eful JW Marriott: M` a[tept ca anul viitor
s` fie mai bun [i am bugetat o cre[tere cu
4-6% a cifrei de afaceri
Tranzac]ii care au schimbat
ierarhii locale
Pe lång` fuziunea dintre Merck [i
Schering Plough, alte dou` deal-uri
interna]ionale au schimbat fa]a
industriei de s`n`tate anul trecut. Este
vorba de Sanofi-Aventis care a preluat
Zentiva [i de Pfizer care a preluat
Wyeth. Toate aceste companii sunt
prezente \n Romånia.
Afaceri mai mici decåt
\n 2005
Evolu]ia cifrei de afaceri a JW Marriott
Grand Hotel (mil. euro)
34
37
40 38
FOTO: Victor Ciupuliga
2005 2006 2007 2008 2009
SURSA: Ministerul de Finan]e
FOTO: Silviu Matei
26
n 60 de ani.
|n cazul \n care toate aceste magazine
vor fi deschise \n decurs de un an,
H&M va avea \n Romånia un num`r
de magazine similar cu cel din Ungaria.
CINE ESTE
IGAEL PORECKI
n A preluat opera]iunile de conducere a
hotelului de cinci stele JW Marriott
din Capital` la jum`tatea anului
trecut.
n A fost din 2002 director general al
hotelurilor Marriott [i Courtyard
(brand al lan]ului Marriott) din Tbilisi
(Georgia).
n De]ine o diplom` \n management
hotelier [i vorbe[te fluent limba
englez`, germana [i de asemenea
romåna.
disponibile, \n trimestrul doi al acestui an
Merck (inclusiv Schering Plough) a avut
vånz`ri de 118,6 mil. lei (28,2 mil. euro).
La finalul procesului de integrare, Merck va
avea peste 200 de angaja]i [i va deveni una
dintre cele mai mari echipe locale ale unui
produc`tor interna]ional de medicamente.
Aproape jum`tate dintre angaja]i provin de la
Merck, iar jum`tate de la Schering Plough.
„Integrarea celor dou` companii a fost un
proces similar \n majoritatea statelor din
regiune, \ns` \n Romånia, ]inånd cont de
dimensiunea celor dou` companii, a fost mai
complex“, a ad`ugat Jakoncic.
Din punct de vedere legal, \n Romånia
Merck activeaz` sub forma unei SRL \n timp ce
Schering Plough este o reprezentan]`.
„Integrarea celor dou` companii merge
conform planului, avånd \n vedere c` \n Ro -
månia vorbim despre dou` companii com -
parabile ca m`rime. Se poate spune c` aceast`
integrarea este una dintre cele mai importante
atåt la nivel mondial, cåt [i \n Romånia.“
Pia]a de medicamente este estimat` anual
la circa 2 mld. euro. Principalii juc`tori sunt
Sanofi-Aventis, Roche, GlaxoSmithKline
(GSK), Pfizer, Servier, Novartis. Dintre
produc`torii locali, cei mai puternici sunt
Terapia Ranbaxy, Zentiva, Antibiotice,
Actavis, LaborMed.
Industria de medicamente a r`mas pe
cre[tere anul acesta \ns` principala problem`
cu care companiile se confrunt` este repre -
zentat` de recuperarea banilor din pia]`.
ioana.david@zf.ro
H&M are \n prezent o campanie destul de agresiv` de
angaj`ri atåt pentru pozi]ii de top [i middle management,
cåt [i pentru asisten]ii de vånz`ri din magazine, ]inånd
cont c` primele unit`]i vor fi inaugurate \n Bucure[ti \n
lunile martie-aprilie.
Amenajarea acestor spa]ii va implica investi]ii
estimate la circa 10 milioane de euro.
„B`t`lia“ european` de pe pia]a retailului de \mbr` -
c`minte purtat` la vårf de c`tre H&M, Inditex [i C&A va
avea \ncepånd de anul viitor [i un „meci local“.
Spaniolii de la Inditex, proprietarii Zara, ar putea
dep`[i \n viitorul apropiat cota de 50 de magazine \n
Romånia, \n timp ce C&A a revenit pe expansiune,
urmånd s` deschid` o unitate s`pt`måna viitoare \n Gold
Plaza Baia Mare, iar anul viitor \n Maritimo Constan]a.
Cei trei retaileri
au avut anul trecut
vånz`ri cumulate de
peste 28 de miliarde
de euro, mai mari decåt
\ntreaga pia]` de retail
din Romånia.
Afacerile retailerului de bricolaj Brico
Expert ar putea cre[te cu 6%
IOAN DORNESCU - MEDIAFAX
BRICO Expert, operatorul magazinelor
retailerului francez Mr. Bricolage din
Romånia, estimeaz` c` afacerile companiei
vor cre[te cu 6% \n acest an, de la 70 milioane
de lei \n 2009, potrivit directorului general al
retailerului de bricolaj, Tudor Profir.
El a declarat c` avansul afacerilor va fi
influen]at printre altele de deschiderea celei
de-a treia unit`]i a re]elei la Ia[i.
Profir a estimat c` pie]ele pe care acti -
veaz` operatorii de retail de bricolaj vor
\nregistra \n acest an sc`deri de 10-25%.
Printre m`surile luate de companie \n
acest an pentru sus]inerea vånz`rilor se nu m` -
r` reduceri de pre]uri sau men]inerea acestora
la nivelul anterior cre[terii TVA.
„Brico Expert a deschis \n luna martie un
magazin la Ia[i. Alte deschideri, pe termen
scurt [i mediu, atåt \n spa]iile preg`tite pentru
dezvoltarea re]elei, cåt [i \n spa]ii care vor fi
achizi]ionate \n viitor vor fi stabilite de c`tre
ac]ionarii societ`]ii \n primul trimestru al
anului 2011 \n func]ie [i de stabiliza rea/re ve -
nirea pe cre[tere a pie]ei de bricolaj din
Romånia“, a afirmat Profir.
Brico Expert a deschis \n luna martie un
magazin la Ia[i
IULIAN DASC~LU,
proprietarul
Iulius Group
DESEN de Romeo R`ileanu
Celelalte dou` unit`]i ale retailerului sunt
la Bucure[ti [i Pite[ti.
|ntrebat cum estimeaz` evolu]ia pie]ei \n
acest an [i care este cota companiei, Profir a
afirmat c` acestea sunt dificil de evaluat, \n
condi]iile \n care segmentul de bricolaj
Compania Brico Expert
este de]inut` de Cezar
Rapotan, proprietarul
Arabesque Gala]i.
15
cuprinde aproximativ 50.000 de produse,
comercializate prin intermediul magazinelor
de retail cu suprafe]e mari de vånzare, al celor
tradi]ionale cu suprafe]e reduse [i al unit`]ilor
specializate doar pe anumite categorii.
Cei mai mari ac]ionari ai Brico Expert
sunt Cezar Rapotan, proprietarul distribui -
torului de materiale de construc]ii Arabesque,
cu o participa]ie de 80,4%, [i francezii de la
Mr. Bricolage, cu 13,3%.
PUBLICITATE

16
Cu un fost [ef al Sofitel [i investi]ii de 8 mil. €, un hotel
cu 45 de camere \ncearc` s`-[i fac` loc pe pia]a de cinci stele
MIRABELA TIRON
Oproiu, un reprezentant al com -
paniei.
otelul boutique de „Ini]ial proiectul trebuia s` fie
cinci stele din Bu - unul de tip imobiliar, dar \n ultimul
cure[ti Epoque, an [i jum`tate a avut loc o conversie
inaugurat ieri \n a acestuia \ntr-un hotel. Momentul
H urma unei investi]ii livr`rii acestui hotel pe pia]` este
de 8 milioane de euro \n zona par - unul bun, dac` ne gåndim la costu -
cului Ci[migiu din Capital`, [i-a rile cu materialele de construc]ii [i
propus \ncas`ri de peste un milion costul cu angaja]ii. Terenul pe care
de euro \n primul an de activitate [i s-a realizat construc]ia [i pe care a
un grad de operare de 55-60%, u[or fost ini]ial o cas` a fost cump`rat de
peste media ob]inut` de hotelurile proprietar \n 2004“, a declarat
din Capital` \n ultimul an.
Lucian Marinescu, senior associate
Unitatea care opereaz` doar 45 al companiei de consultan]`
de apartamente este condus` de hotelier` Trend Hospitality, care
Antoni Kuhnen, fostul director asigur` managementul Epoque
general al hotelului Howard Hotel.
Johnson \n perioada 2002-2005. Unitatea va fi probabil afiliat` la
Kuhnen se afl` \ns` de la \nceputul World Hotels, un consor]iu de
anilor 2000 \n Romånia, perioad` \n marketing, potrivit datelor trimise
care a mai condus [i hotelul de patru de oficialii companiei.
stele Sofitel din Capital`, actualul Hotelul de cinci stele, \n care
Pullman.
lucreaz` 55 de angaja]i, opereaz` un
„Tariful pe noaptea de cazare va restaurant bistro, un centru spa, \ns`
varia \ntre 120 de euro [i 150 de nu dispune de nicio sal` de
euro“, a declarat Kuhnen.
conferin]e.
Hotelul boutique, construit pe o „Targetul nostru sunt turi[tii
suprafa]` de 5.200 metri p`tra]i \n independen]i. Vom promova ho -
apropiere de gr`dina Ci[migiu, este telul atåt pe canalele interna ]io nale
de]inut de compania D&M Perfect de rezerv`ri, dar [i cu ajutorul
Real Estate \nfiin]at` \n 2004 [i echipei pe care o avem“, a spus
controlat` de Dan Claudiu Pår`u. Antoni Kuhnen.
Compania are \n bilan]ul de anul Pe pia]a din Capital` mai
trecut o cifr` de afaceri zero (nivel opereaz` hotelurile boutique Aduc -
declarat [i \n 2007 [i 2008) [i pierderi co Imperial Carol Parc [i Casa
de 745.000 de euro, potrivit datelor Cap[a, dar [i unit`]ile cu o capa -
de la Registrul Comer]ului.
citate mai mare de cazare JW
Finan]area construc]iei s-a f`cut Marriott, Intercontinental, Crowne
printr-un credit de la Banca Plaza, Athénée Palace Hilton sau
Romåneasc`, potrivit lui Alex Howard Johnson.
B`taia pe joburi: Gabriel Com`nescu a primit sute de
aplica]ii pentru pozi]iile de executivi la fabrica din Ploie[ti
ADELINA MIHAI
PRODUC~TORUL de utilaje pentru industria de
petrol [i gaze Upetrom 1 Mai Ploie[ti, de]inut de omul
de afaceri const`n]ean Gabriel Com`nescu, caut` patru
executivi care s` ocupe func]iile de Marketing Director,
CFO, HR Director sau Quality Check Director,
majoritatea fiind pentru ocuparea unor pozi]ii noucreate.
„Am primit cåteva sute de aplica]ii pentru fiecare
pozi]ie. Candida]ii pentru pozi]iile de director au \ntre 6
[i 7 ani de experien]` [i sunt \n general bine preg`ti]i“,
sus]ine Radu Petrescu, director de comunicare \n cadrul
grupului Upetrom.
Grupul Upetrom este format din companiile Grup
Servicii Petroliere, concentrat` pe foraj marin [i
Upetrom 1 Mai Ploie[ti. Pe lång` acestea, grupul de]ine
mai multe companii, specializate [i \n alte domenii \n
FRANK HAJDINJAK, CEO al E.ON Romånia
afara celui petrolier. |n prezent, Upetrom 1 Mai are
1.800 de angaja]i \n Ploie[ti. Anul trecut, compania a
\nceput un plan de restructurare prin care a renun]at la
aproape un sfert din num`rul total de angaja]i [i a
concediat 600 de salaria]i, pe fondul reducerii
comenzilor.
Com`nescu, de zece ani \n afacerile cu petrol
Com`nescu a intrat \n afacerile cu
petrol \n 1999 cånd a cump`rat de la
AVAS companiile de foraj pe uscat
Foserco [i Aquafor prin intermediul
unor procese de privatizare.
Aceast` achizi]ie s-a dovedit
inspirat` ]inånd cont de faptul c` \n
2001 omul de afaceri a depus
dosarul pentru achizi]ia fabricii de
utilaje pentru industria de petrol [i
gaze 1 Mai din Ploie[ti [i a reu[it s`
cå[tige licita]ia \n fa]a ru[ilor de la
Uralmash, o subsidiar` a holdingului
OMZ.
Intrarea lui Com`nescu \n domeniul
de foraj marin a avut loc dup` ce
acesta a preluat de la proasp`t
privatizata Petrom [ase platforme
petroliere. Achizi]ia platformelor s-a
f`cut printr-un credit de 125 de
milioane de dolari luat de la BCR,
care a acoperit 85% din valoarea
tranzac]iei, restul sumei fiind
acoperit` din surse proprii.
Ulterior, omul de afaceri va vinde una
dintre aceste platforme banii fiind
folosi]i pentru modernizarea celorlalte
cinci r`mase \n portofoliu [i
„Dac` pia]a va avea un trend pozitiv, sper`m s` nu
mai facem disponibiliz`ri pån` la sfår[itul anului“, a
ad`ugat Petrescu. Anul trecut, Upetrom 1 Mai a
\nregistrat o cifr` de afaceri de peste 85,4 milioane de
euro, potrivit datelor de la Registrul Comer]ului.
Pe lång` experien]`, executivii care vor s` aplice
pentru un post \n cadrul Upetrom 1 Mai trebuie s` aib`
disponibilitatea de relocare (pentru c` nu trebuie s`
provin` neap`rat din Ploie[ti) [i s` fie absolven]i de
facultate, cu specializare \n domeniul pentru care aplic`,
s` cunoasc` limba englez` [i s` aib` abilit`]i de utilizare
a calculatorului.
IULIANA ROIBU - BUSINESS MAGAZIN
CEO-ul E.ON Romånia, Frank Hajdinjak,
a declarat ieri, \n cadrul evenimentului
„Meet the CEO“, organizat de BUSINESS
Magazin, c` grupul german a investit 1,5
miliarde de euro \n cei cinci ani de cånd
activeaz` \n Romånia [i c` pierderile
acumulate de companie din cauza politicii
locale de pre]uri vor fi subiectul unei discu]ii
cu guvernan]ii.
„Din trimestrul al patrulea al anului
trecut vindem gazele pe pia]a captiv` sub
costuri, pentru fiecare metru
cub de gaz pierdem bani.
Pre]urile de acum sunt departe
de realitate. Mai \ntåi trebuie s`
4 mld. lei
avem o recuperare corect` a
investi]iilor, iar apoi vom vorbi
cu Guvernul [i cu Auto ritatea
Na]ional` de Reglemen tare \n
domeniul Energiei despre un
plan de recuperare a pier derilor
acumulate de companie“, a
declarat Frank Hajdinjak.
De anul trecut, cånd a intrat \n vigoare
Le gea 332/2008 prin care consumatorii inte -
ruptibili (industriali) urmau a primi gaze
mai ief tine, din produc]ie intern`, E.ON [i
GdF Suez (fostele Distrigaz Nord, respectiv
Distri gaz Sud) au \nceput s` acumuleze
pier deri [i s` critice politica guvernului de a
acor da aceste facilit`]i marilor consumatori
indus triali. Legea 332/2008 expir` la 31
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Hotelul cu 45 de camere va fi deschis pentru clien]i la \nceputul luniii noiembrie \n urma unei investi]ii de 8 milioane de euro
administrate de c`tre Grup Servicii
Petroliere, companie de foraj marin [i
una dintre cele mai importante din
grupul Upetrom. Anul trecut, omul de
afaceri a renun]at la activitatea de
forare pe uscat, prin vånzarea
companiei Foserco, dar [i a unor
active din Aquafor.
Concomitent cu dezvoltarea afacerilor
pe segmentul petrolier, Com`nescu a
investit circa 10 milioane de euro \n
modernizarea hotelului Vega din
Mamaia care a devenit astfel o
unitate de cinci stele.
Printre modalit`]ile de recrutare folosite de
companie se num`r` anun]urile \n ziare, anun]urile pe
site-urile de profil sau pe site-urile de recrutare.
|nc` de anul trecut, companiile care f`ceau angaj`ri
la nivel executiv au \nceput s` foloseasc` site-urile de
recrutare sau ziarele, \n \ncercarea de a evita costurile
pe care le implic` firmele de recrutare sau de headhunting.
„De regul`, companiile cu ac]ionariat romånesc
conduse de executivi romåni apeleaz` rar la firmele de
executive search, ai c`ror clien]i sunt \n principal firmele
multina]ionale. Eventual, la noi mai apeleaz` companii
cu ac]ionariat local, dar care s` aib` la conducere un
executiv care a lucrat anterior \n multina]ionale“,
sus]ine Sorin Roibu, managing director al firmei de
executive search Arthur Hunt. El a mai precizat c`, din
nevoia de reducere de costuri, [i multina]ionalele care
recrutau \n mod tradi]ional prin executive search \ncheie
\n prezent contracte-cadru prin care men]ioneaz` c`
apeleaz` la serviciile de head-hunting numai \n cazul \n
care nu reu[esc s` ocupe pozi]iile prin alte modalit`]i de
recrutare (recomand`ri interne, anun]uri \n ziare,
tårguri de joburi).
Salarii mai mici \n afara Capitalei
Pachetele salariale oferite managerilor de la
conducerea companiilor din provincie sunt mai mici
decåt cele din Capital` [i variaz` \ntre 1.500 [i 3.000 de
euro net pe lun`. |n ultima perioad` \ns`, salariile oferite
executivilor din Bucure[ti [i cele oferite celor din ora[ele
din provincie au \nceput s` fie egale, dar pentru pozi]ia
cea mai \nalt` din companie, de CEO sau de director
general.
{omaj de 10% \n Prahova
|n prezent, \n jude]ul Prahova exist` 192.400 de
salaria]i [i peste 32.000 de [omeri, rata [omajului
ajungånd la 10% la finele lunii septembrie, peste media
na]ional`. Dintre ace[tia, peste 3.500 sunt absolven]i de
studii superioare, potrivit datelor publicate de Agen]ia
Jude]ean` pentru Ocuparea For]ei de Munc` din
Prahova.
a fost anul trecut cifra
de afaceri a grupului
\n Romånia.
octombrie 2010, iar autorit`]ile discut` \n
aceast` perioad` despre prelungirea sau nu
a prevederilor acestei legi; Frank Hajdinjak
consider` c` aceast` decizie va spune multe
despre cum va ar`ta businessul E.ON \n
perioada urm`toare.
„E de v`zut cum va fi iarna [i dac` vor fi
favoriza]i din nou consumatorii \ntrerup ti -
bili (care \[i pot opri produc]ia atunci cånd li
se cere - n. red.)“.
Anul trecut, E.ON Romånia a \nre -
gistrat o cifr` de afaceri de 4 miliarde de lei
[i un profit opera]ional de 213 milioane de
lei. Portofoliul E.ON Ro månia
cuprinde fostele companii
Electrica Moldova [i Distrigaz
Nord, fiind activ` astfel pe
distribu]ia de gaze [i energie
din zonele aferente, precum [i
pe alimentarea a 1,5 mi lioane
de consumatori casnici [i a
cåtorva sute de consumatori
industriali.
„Cum va fi iarna“ este
cel`lalt factor despre care Frank Hajdinjak
spune c` ar putea influen]a businessul
E.ON: „Cel pu]in din punct de vedere
teoretic, ar trebui s` ne putem descurca \n
orice situa]ie: stocurile de gaze sunt acum
pline, Romånia e acoperit` pentru iarn`,
exist` [i gazele de import, deci la sfår[itul
zilei Romånia va putea g`si solu]ii pentru
orice situa]ie. Oricum, a[a s-a \ntåmplat \n
fiecare criz` a gazului: s-au g`sit solu]ii
FOTO: Victor Ciupuliga
GABRIEL COM~NESCU, proprietarul grupului Upetrom
Frank Hajdinjak, E.ON: Este greu de prev`zut dac` Arad-Szeged va ajuta la
sc`derea pre]ului gazului, dar cu siguran]` va ajuta la securitatea \n aprovizionare
deoarece Romånia este flexibil` [i nu a
r`mas niciodat` \n frig“.
La securitatea furniz`rii cu gaze va con -
tribui cu siguran]` [i conducta inaugurat`
s`pt` måna trecut`, Arad-Szeged, care va
permite intrarea \n Romånia a gazelor din
Ungaria, consider` Frank Hajdinjak: „Este
greu de prev`zut dac` Arad-Szeged va ajuta
la sc`derea pre]ului gazului, dar cu siguran]`
va ajuta la securitatea \n aprovizionare. De
asemenea, \ntr-o perioad` de criz`, ar putea
fi o surs` important` de gaz suplimentar [i \n
egal` m`sur` va cre[te [i competi]ia pe
pia]`. Nu m` a[tept \ns` pe termen mediu la
mari schimb`ri pe pia]` pe fondul
inaugur`rii conductei Arad-Szeged“.
Pentru perioada urm`toare, Frank
Hajdinjak estimeaz` c` situa]ia economic` a
Romåniei nu se va \mbun`t`]i prea mult, iar
criza economic` [i financiar` nu se va
\ncheia \n 2011 \n Romånia: „|n 2011 va fi o
cre[tere foarte foarte slab`. Sper`m c`
economia \[i va reveni m`car \n anumite
zone, dar pia]a (energetic` - n.red.) \n
general va cre[te foarte pu]in“. Hajdinjak a
estimat c` atåt E.ON Romånia, cåt [i pia]a
energetic` local` vor \nregistra cre[teri
foarte mici anul viitor.
Citi]i mai multe despre Frank Hajdinjak
[i despre strategia sa la conducerea E.ON
Romånia \n num`rul viitor al revistei
BUSINESS Magazin [i pe
www.businessmagazin.ro
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
FOTO: Adrian Stoicoviciu
{tiri ZF
Omul care a adus Pepsi \n Romånia \[i aminte[te de
blocurile gri [i vechile Dacii
Aviad Meitar (foto), pre[edinte al Quadrant European
Beverages, omul care a adus Pepsi \n Romånia la
\nceputul anilor ‘90, \[i aminte[te cum a \nghe]at de frig
\ntr-o Dacie la prima sa vizit` la Bucure[ti, dar [i de
peisajul dezolant al blocurilor gri, prost iluminate [i f`r`
panouri publicitare colorate. „Am c`l`torit frecvent \n
interes de afaceri timp de mai mult de 20 de ani. Acum
FOTO: Silviu Matei
locuiesc \n Tel Aviv, dar cånd eram un tån`r executiv
st`team la New York. C`l`toriile mele erau scurte atunci,
majoritatea c`tre Midwest [i uneori spre Coasta de Vest.
Asta s-a schimbat la \nceputul anilor ‘90, cånd am fost
\ns`rcinat s` studiez fezabilitatea extinderii Pepsi \n
Romånia“, relateaz` Aviad Meitar pentru New York
Times. „Am aterizat \n Romånia \n timpul unei furtuni de
z`pad`. Erau minus [ase grade. Nu [tiu ce-a fost \n capul
meu, purtam doar un costum u[or [i o pelerin` de ploaie.
Am \nghe]at de frig. Dar era mai cald afar` decåt \n
ma[in`. Singurele automobile erau Daciile romåne[ti,
ni[te cutii de metal care sugeau frigul \n interior. |n
ma[in` aveam dureri din cauza frigului [i m` gåndeam c`
nu a fost o idee prea bun` s` merg acolo“, noteaz` el.
Peisajul din Bucure[ti de la \nceputul anilor ‘90 este
dezolant, v`zut prin ochii unui american. „Am mers
probabil de 150 de ori \n Romånia. P`rerea mea despre
]ar` a devenit tot mai bun`, odat` cu reformele politice,
economice [i sociale. Era uimitor“, \[i aminte[te el. Pepsi
de]ine acum \n Romånia opt m`rci de b`uturi [i snack-uri,
avånd peste 2.000 de angaja]i pe plan local. Mediafax
Fujikura va crea 630 de noi locuri de munc` \n fabrica
din Cluj
Produc`torul de cablaje auto Fujikura Automotive Romånia
\[i va extinde, \n primul trimestru al anului viitor,
capacitatea de produc]ie la fabrica din Cluj-Napoca [i va
crea 630 de noi locuri de munc`, a anun]at conducerea
companiei. Primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin
Apostu, a declarat c` firma a cå[tigat un contract pentru
produc]ia de cablaje auto pentru produc`torul german
Volkswagen, comenzile urmånd s` fie realizate la fabrica
din Cluj-Napoca. Vicepre[edinte Fujikura Automotive
Group, Ignacio Ibarra, a declarat, \n aceea[i conferin]` de
pres`, c` a fost aleas` fabrica din Cluj pentru derularea
contractului cu Volkswagen deoarece conducerea
companiei a g`sit aici deschidere [i \n]elegere din partea
FOTO: Shutterstock
Prim`riei Cluj-Napoca. „Compania noastr` va cre[te [i va
r`måne aici, la Cluj, urmånd s` cre`m locuri de munc` noi.
Ora[ul [i Prim`ria ne-au demonstrat un mare interes
pentru a dezvolta activitatea de aici. Ca firm`
multina]ional`, ne ducem acolo unde avem parte de mare
aten]ie din partea autorit`]ilor locale. Am g`sit aici
deschidere [i \n]elegere“, a spus Ibarra. Potrivit acestuia,
contractul cu Volkswagen este de peste zece milioane de
euro [i se va derula pe o perioad` de trei - patru ani.
Fujikura Automotive Romånia de]ine dou` fabrici \n
Romånia, una la Cluj-Napoca, cu o suprafa]` 15.000 de
metri p`tra]i [i care are acum 630 de angaja]i, [i una la
Dej, care se \ntinde pe o suprafa]` de peste 10.000 de
metri p`tra]i [i care are 1.200 de angaja]i. Mediafax
Amway: Criza economic` atrage tot mai mul]i
oameni \n industria vånz`rilor directe
Num`rul agen]ilor de distribu]ie din industria vånz`rilor
directe a crescut constant la nivel global \nc` de la apari]ia
crizei, printre persoanele care aleg s` dezvolte acest tip de
afacere reg`sindu-se cele care au r`mas f`r` locuri de
munc` [i cele care vor un venit adi]ional, potrivit Amway.
„Se vede o diferen]` clar` \ntre anii \n care nu ne
confruntam cu criza [i aceast` perioad`. Nevoile cresc \n
timpul unei perioade economice grele, ca aceasta prin care
trecem noi, cånd oamenii \[i pierd joburile [i trebuie s` o ia
de la cap`t“, a declarat Candan Corbacioglu, Europe
Corporate Affairs
Area Manager al
Amway. Ea a
ad`ugat c` unul
din avantajele
unei afaceri \n
domeniul
vånz`rilor directe
este investi]ia
ini]ial` redus`.
Reprezentantul
Amway,
companie cu
activitate \n
aproximativ 80 de
]`ri, consider`
Romånia o
oportunitate
pentru
dezvoltarea
afacerilor \n
FOTO: Shutterstock domeniul
vånz`rilor directe. Potrivit acesteia, Romånia se afl` \n
primele zece ]`ri din Europa din punctul de vedere al
vånz`rilor de produse Amway. |nfiin]at` \n 1997, Amway
Romånia este una dintre filialele companiei americane.
Compania estimeaz` pentru acest an o cifr` de afaceri de
100 milioane de lei, cu 13,8% mai mic` fa]` de cea din
2009, din cauza sc`derii puterii de cump`rare a clien]ilor,
[i o stagnare a afacerilor \n 2011. Amway Romånia are
circa 50.000 de clien]i \n baza de date a companiei. Pe
pia]a vånz`rilor directe mai activeaz` [i companiile Avon,
Oriflame, Zepter [i Forever Living Products. Mediafax

ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
ANALIZ+/OPINII
tel: 0318.256.282 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro
17
Companiile din energie, telecom [i auto domin` topul realizat de ZF \n func]ie de lichidit`]ile de care acestea dispuneau la sfår[itul anului
trecut, top realizat pe baza datelor transmise de ONRC. Anali[tii spun c` existen]a lichidit`]ilor este un semn bun, \ns` acestea denot`
reticen]` fa]` de investi]ii, datorat` lipsei de predictibilitate fiscal` [i \ncrederii sc`zute \n revenirea economiei. Primele trei companii \n
top: Enel Distribu]ie, ArcelorMittal [i Romtelecom aveau lichidit`]i cumulate de peste 3,6 mld. lei la sfår[itul anului trecut. La o distan]`
destul de mic` de locul al treilea, pe pozi]ia imediat urm`toare se situeaz` Romgaz, care avea lichidit`]i de 773 mil. lei \n decembrie
2009, la o cifr` de afaceri de 3,1 mld. lei [i un profit net de 572 mil. lei.
Topul companiilor cu cele mai multe lichidit`]i
din economia romåneasc`
L
Urmare din pagina 1
a fel de mult cash raportat
la cifra de afaceri avea [i
CEZ Distribu]ie SA, precum
[i Enel Distribu]ie
Banat, adic` peste 400 de
milioane de lei fiecare, fa]` de o cifr`
de afaceri de circa 500-800 mil. lei. De
altfel, marjele de profit net (profit net
raportat la cifra de afaceri) ale Enel
Distribu]ie Muntenia, Cez Distribu]ie
sau Enel Distribu]ie Banat sunt de circa
25%-30%. Comparånd datele, se
poate spune c` distribuitorii de energie
electric` aveau la fel de mult cash
raportat la cifra de afaceri ca [i Loteria
Romån` care avea 339 mil. lei cash la
sfår[itul anului 2009, la o cifr` de afaceri
de 1,4 mld. lei.
„Este firesc ca marile companii s`
aib` lichidit`]i, ca s` evite problemele
de cash-flow. Este un semn bun. Pe de
alt` parte, aceste companii au [i datorii
importante pe termen scurt (sub un
an), \n unele cazuri mai mari decåt lichidit`]ile“,
spune Liviu Voinea, directorul
executiv al Grupului de Economie
Aplicat` (GEA).
|n top trei companii \n func]ie de
lichidit`]i, dup` Enel Distribu]ie Muntenia
[i ArcelorMittal se pozi]ioneaz`
cel mai mare operator de telefonie
fix` de pe pia]a local`, Romtelecom,
care la sfår[itul anului trecut avea o
cifr` de afaceri de 3,3 mld. lei [i dispunea
de lichidit`]i de 780 de mil. lei.
„Suma respectiv` dovede[te capacitatea
Romtelecom de a genera cash
- \n timp ce \n intervalul de referin]`
am sc`zut pre]urile [i am \nregistrat o
sc`dere a veniturilor (de peste 60 milioane
euro), am reu[it s` cre[tem nivelul
de lichiditate. Aceasta s-a datorat
unei bune administr`ri a costurilor
(un control strict al acestora, eficientiz`ri)
[i mai ales a investi]iilor. |n tot
acest timp am fost mai selectivi [i mai
pruden]i cu investi]iile noastre, concentråndu-ne
doar asupra celor care
aduceau beneficii clare pentru companie“,
spun oficialii companiei.
Compania a \nregistrat anul trecut
un profit net de 113 mil. lei. Conform
site-ului Ministerului Finan]elor,
Romtelecom avea la sfår[itul lui 2008
lichidit`]i de 618 mil. lei. „Cash-ul este
important pentru o companie [i ca instrument
cu ajutorul c`ruia poate concura
mai bine pe o pia]`, \nsemnånd
c` \i ofer` flexibilitatea de a investi
atunci cånd e nevoie. Din punctul de
vedere competi]ional, o companie care
nu are lichidit`]i se afl` \ntr-o po -
zi]ie mai proast` decåt un concurent
care are [i care poate folosi o oportunitate
imediat ce aceasta apare.“
Produc`torul de autoturisme Automobile
Dacia avea la sfår[itul anului
trecut lichidit`]i de aproape trei ori
mai multe fa]` de competitorul s`u
Ford Romånia situat pe pozi]ia a 15-a
\n top. Automobile Dacia avea la
sfår[itul lui 2009 lichidit`]i de 621 mil.
lei, la o cifr` de afaceri de peste 9 mld.
de lei [i un profit net de 230 mil. lei, \n
timp ce Ford Romånia dispunea de
cash \n cuantum de peste 220 mil. lei,
la o cifr` de afaceri de 177 mil. lei, [i
\nregistra o pierdere net` de 260 mil.
lei. Datele arat` astfel c` Ford are lichidit`]i
mai mari decåt cifra de afaceri,
ceea ce \nseamn` c` se
preg`te[te de investi]ii. Compania a
ob]inut de la statul romån o garan]ie
pentru un credit de 400 mil. euro, din
care au intrat primele tran[e, conform
ultimelor informa]ii.
Un alt domeniu care dispune de
cash este retailul. Cele mai multe lichidit`]i
le avea la sfår[itul lui decembrie
2009 retailerul francez Carrefour Romånia,
respectiv 382 mil. lei, peste cel
\nregistrat de Enel Energie Muntenia,
care s-a situat la 372 mil. lei. Carrefour
care are 23 de hipermarketuri [i 26 de
supermarketuri pe pia]a local` a \nregistrat
la sfår[itul lui 2009 o cifr` de
afaceri de 4,3 mld. de lei [i un profit net
de 88 mil. lei.
FOTO: Shutterstock
Cel mai mare operator de telefonie
mobil` de pe pia]a local`, Orange
dispunea la sfår[itul anului trecut de lichidit`]i
\n valoare de 177 mil. lei, ceea
ce \nseamn` de trei ori mai mult fa]`
de competitorul s`u Vodafone, care
avea \n conturi pu]in peste 60 mil. lei.
Orange a \nregistrat anul trecut o cifr`
de afaceri de 4,4 mld. lei [i un profit
net de 1,1 mld. lei. Competitorul s`u
Vodafone a \nregistrat anul trecut o
cifr` de afaceri de 3,9 mld. lei [i un
profit net de 1 mld. euro.
Un fond de investi]ii care a fost
ac]ionar la Omniasig, TBIH Management
Services avea lichidit`]i la
sfår[itul lui 2009 de 55 mil. lei [i un
profit net de 52 mil. lei.
Liviu Voinea
directorul executiv al Grupului de Economie Aplicat` (GEA)
Este firesc ca marile companii s` aib` lichidit`]i, ca s`
evite problemele de cash-flow. Este un semn bun. Pe
de alt` parte, aceste companii au [i datorii importante
pe termen scurt (sub un an), \n unele cazuri mai mari
decåt lichidit`]ile.
Cine mai are lichidit`]i
Topul companiilor cu cel mai mult cash (urmare din pagina 1 - locurile 11-70)
Compania Industria Casa [i Cifra de Profit net/
conturi afaceri pierdere
la b`nci
net`
(mil. lei) (mil. lei) (mil. lei)
LOTERIA ROMÅN~ Jocuri de noroc 339 1.400 150
SODEXO PASS ROMÅNIA Tichete valorice 270 77 43
ENEL DISTRIB. DOBROGEA Energie 228 391 92
ELECTROCENTRALE BUC. Energie 225 1.850 -42
FORD ROMÅNIA Auto 220 170 -260
CORA Retail 219 1.390 84
GRUP SERVICII PETROLIERE Energie 217 921 28
ORANGE ROMÅNIA Telefonie 177 4.400 1.140
ENEL ENERGIE Energie 159 1.840 -46
PO{TA ROMÅN~ Curierat 158 1.430 181
ARCTIC Electrocasnice 157 853 123
BRITISH AMERICAN TOBACCO }ig`ri 145 4.400 326
GDF SUEZ ENERGY Energie 142 3.620 380
KAUFLAND ROMÅNIA Retail 133 3.690 78
RENAULT NISSAN ROMÅNIA Auto 120 560 23
REAL HYPERMARKET Retail 119 3.200 -245
NOKIA ROMÅNIA Telefonie 118 4.350 159
HEINEKEN ROMÅNIA Bere 116 896 76
CONTINENTAL AUTOMOTIVE Auto 109 1.417 205
HEWLETT-PACKARD IT 109 201 39
LAFARGE CIMENT Construc]ii 107 886 301
ELECTRICA DISTRIB. MUNTENIA Energie 103 611 24
RENAULT IND. ROMÅNIA Auto 93 1.490 7
APA NOVA BUCURE{TI Utilit`]i 93 441 111
TERAPIA Prod. medicamente 87 260 38
HIDROCONSTRUC}IA Energie 84 1.120 37
QAB (PEPSI) B`uturi r`coritoare 82 679 69
PLUDI MARKET Retail 82 1.300 -73
SPEDITION UMB Construc]ii 75 932 202
TOP DIAGNOSTICS Distrib. medicamente 71 100 56
ELECTRICA TRANSILV. NORD Energie 69 495 13
Compania Industria Casa [i Cifra de Profit net/
conturi afaceri pierdere
la b`nci
net`
(mil. lei) (mil. lei) (mil. lei)
TIMKEN Rulmen]i 68 292 94
KRAFT Dulciuri 68 583 54
AVON Cosmetice 63 473 71
VODAFONE Telecom 61 3.938 1.035
ROMELECTRO Energie 58 510 42
TBIH MGM SERVICE Financiar 55 0,2 52
ROMPETROL Petrol 54 5.247 -82
ALCATEL IT&C 54 518 34
AUCHAN Retail 48 1.303 -41
SELGROS Retail 47 3.42 104
CONTINENTAL AUTOMOTIVE Auto 47 614 -21
COSMOTE ROM. Telecom 46 1.796 -237
ALPIQ Energie 44 490 110
REWE Retail 41 1.559 39
ROMSTRADE Construc]ii 41 1.133 133
PRO TV Media 40 533 -14
CONSTAN}A SOUTH CONTAINER Port 38 146 46
LUKOIL Petrol 36 3.291 -84
BAUTECH GEN. CONSTRUCT Construc]ii 36 70 40
MOL Petrol 36 1.895 73
ROMCAR Auto 36 558 27
ASTRA VAG. Vagoane 36 215 80
MEDIPLUS EXIM Farma 35 1.964 80
HOLZINDUSTRIE Lemn 34 875 101
OSCAR DOWNSTREAM Petrol 33 845 52
COMP. NA}. DE TRANSPORT Transport 30 811 -234
COMP. NA}. AEROPORT Transport 30 304 59
ACTAVIS Farma 29 459 43
SANOFI AVENTIS Farma 28 562 2,4
URSUS Bere 27 1.204 20
SURSA: ONRC
puncte de vedere
Bastioanele ne-restructur`rii: sectorul bugetar [i sectorul bancar
DE DORU LION+CHESCU
m v`zut zilele trecute, \n sfår[it, o
A confirmare indirect` din partea unui \nalt
oficial al BNR a ceea ce vreo cå]iva dintre noi
spunem de aproape doi ani: politica de dobånzi
\nalte a b`ncii centrale a permis b`ncilor
comerciale din Romånia s`-[i mascheze
ineficien]a [i s` transfere - aproape \n totalitate
- costurile crizei asupra clien]ilor bun platnici.
La doi ani de la declan[area crizei, afl`m cu
stupoare c` sistemul bancar romånesc [i-a
redus num`rul de angaja]i doar cu vreo 3 la
sut` (majoritatea ie[i]i la pensie sau afla]i \n
concedii de maternitate!) [i re]elele teritoriale
cu numai 5-6 la sut`. |n aceea[i perioad`,
activitatea principal` a b`ncilor - aceea de a
credita economia real` - a sc`zut dramatic, iar
acordarea de credite noi practic a \nghe]at.
Cifrele agregate sunt mai revelatoare decåt
orice afirma]ie: conform unei statistici recente,
media creditelor noi acordate \n Romånia
ajunsese la mai pu]in de 1 (un) credit pe lun`
pe sucursal` bancar`! |n aceste condi]ii, aud c`
preocuparea principal` a managementului
multor b`nci acum la sfår[itul toamnei este - ce
crede]i? - bonusul anual.
Cum s-a putut ajunge la asemenea
absurdit`]i economice din partea sectorului
care tradi]ional reune[te unele dintre cele mai
luminate min]i de business ale unei ]`ri? Cum
au permis reglementatorul [i Executivul un
asemenea abuz de pozi]ie dominant` tocmai
din partea domeniului de la care toat` lumea
a[teapt` semnalul ie[irii din recesiune? Cum a
acceptat asocia]ia patronal`, ARB, o asemenea
obtuzitate cu impact devastator asupra
prestigiului breslei?
S` \ncerc`m s` devoal`m fotografia
e[ecului restructur`rii sistemului bancar, f`r`
partis pris-uri [i f`r` populisme ieftine. Cauza
fundamental` a ineficien]ei revolt`toare \n
care opereaz` sistemul bancar romånesc o
constituie \ns`[i natura monopolist` a pie]ei
finan]`rilor [i depozitelor \n Romånia. Care
sunt op]iunile reale ale clientului care are
nevoie de finan]are, \n condi]iile \n care bursa
romåneasc` este prea mic`, iar alte forme
alternative de finan]are - larg r`spåndite \n
Occident - cum ar fi fondurile de risc,
plasamentele private, finan]`rile mezanin etc. -
sunt aproape inexistente \n Romånia? Este
evident c` \n ceea ce prive[te finan]area,
b`ncile comerciale romåne[ti profit` de un
statut cvasi-monopolist [i, ca orice juc`tor de
pia]` inteligent, \[i extrag rente de monopol,
atåta vreme cåt reglementatorul pie]ei ori alte
autorit`]i le permit s` fac` asta. Aceea[i
situa]ie, poate chiar mai grav`, se \ntålne[te [i
\n ceea ce prive[te alternativele clientului
romån de a-[i plasa disponibilit`]ile monetare.
Pornind de la aceast` realitate a unui cvasimonopol
de facto, banca central`, cu inten]ia
l`udabil` academic de a lupta cu infla]ia, a
permis, prin politica de dobånzi \nalte, ca
b`ncile romåne[ti s` devin` „pisici grase“,
DESEN: Romeo R`ileanu
f`cånd profit din schimb valutar [i din simplul
arbitraj \ntre depozitele clien]ilor [i
plasamentele cu risc zero la BNR sau \n titluri
de stat. Simultan, pentru ca nu cumva s` fie
nevoite s` fac` restructur`ri de personal sau de
re]ele, b`ncile au m`rit - uneori dramatic - atåt
comisioanele, cåt [i dobånzile la creditele \n
sold. S` fie clar: majorarea comisioanelor nu
are nicio justificare! Este adev`rat \ns`, o parte
din cre[terile de dobånzi s-ar putea aloca
major`rii primei de ]ar` pe care b`ncile \nse[i a
Cauza fundamental` a ineficien]ei
revolt`toare \n care opereaz`
sistemul bancar romånesc o constituie
\ns`[i natura monopolist` a pie]ei
finan]`rilor [i depozitelor \n Romånia.
trebuit s` o pl`teasc`; dar dac` ]inem cont c`
aceast` majorare s-a suprapus peste reducerea
dramatic` a costului finan]`rilor interbancare -
vestitul LIBOR- pån` la minime istorice,
efectul net asupra costului b`ncilor s-ar putea
s` fi fost de fapt neglijabil.
B`ncile s-au comportat astfel perfect
monopolist: au majorat pre]urile \n plin` criz`,
\n condi]iile \n care era evident c` debitorul
nu avea op]iuni, f`r` s` se preocupe s`-[i
ajusteze mai \ntåi baza de costuri, s` devin`
mai eficiente, s` se concentreze mai mult pe
deservirea clientului, a[a cum a f`cut sectorul
privat ne-financiar \n imensa sa majoritate. Din
aceast` perspectiv`, a rezisten]ei la
restructurare, sectorul bancar romånesc se
plaseaz` din p`cate al`turi de cel`lalt zombie al
economiei romåne[ti - sectorul bugetar,
perpetuu supraponderal, ineficient [i ireversibil
compromis \n con[tiin]a public`.
Ca finan]ist [i ca fost bancher comercial m`
doare al`turarea dintre sectorul bancar [i
sectorul bugetar, dar lucrurile trebuie spuse a[a
cum sunt, nu a[a cum ni se prezint` sau cum
ne-am dori s` fie. E limpede c` sistemul bancar
romånesc se complace \ntr-o stare de ineficien]`
comod`, dar care mie mi se pare c` e aproape
de incon[tien]`: r`bdarea economiei reale, a
societ`]ii \n ansamblu se apropie de sfår[it,
semnele sunt peste tot \n jurul nostru! Ac]iuni
juridice de grup \n instan]` - un fenomen
nemai\ntålnit \n Romånia - reglement`ri de
protec]ie a consumatorului, gr`bite [i probabil
\n mare m`sur` gre[ite, dar rezultate tot din
faptul c` pån` [i legiuitorul [i-a pierdut
r`bdarea asistånd la nep`sarea b`ncilor fa]` de
situa]ia economic` [i social`. Tot mai mul]i
oameni de afaceri care ]ip` din gur` de [arpe c`
nu mai pot tolera atitudinea b`ncilor [i iat`,
l`udabil, \n sfår[it voci lucide chiar [i \n BNR -
l-am numit pe dl. Lucian Croitoru - care ies \n
public s` le atrag` aten]ia confra]ilor bancheri
c` au \ntins coarda prea mult.
S` lu`m aminte [i la ce se \ntåmpl` \n
Europa unde mocne[te o stare de spirit
profund anti-bancheri, pe care cet`]enii \i v`d
nu numai responsabili de criz`, ci, culmea
obr`zniciei, nici m`car afecta]i de recesiune.
Urm`rile acestei percepute arogan]e [i a lipsei
de solidaritate a b`ncilor cu societatea \n
ansamblu ar putea fi dramatice: SUA au
adoptat deja o legisla]ie restrictiv` referitoare
la activit`]ile bancare, Marea Britanie la fel;
alte ]`ri printre care lång` noi Ungaria [i
Austria vor impozita suplimentar b`ncile.
Sper ca \n Romånia s` nu prevaleze astfel
de sentimente de profund` frustrare provocate
de b`nci \n detrimentul unei abord`ri ra]ionale
prin mecanisme de pia]`, a restructur`rii
sectorului bancar. Simt \ns` obliga]ia s` atrag
aten]ia c` dac` BNR, dac` min]ile luminate din
conducerile b`ncilor comerciale, dac` asocia]ia
profesional` nu vor lua rapid \n serios
problema restructur`rii [i eficientiz`rii
sistemului bancar, reac]ia normativ` sau
legislativ` derivat` din exasperarea unei bune
p`r]i a societ`]ii poate lua forme extreme.
Dac` sistemul bancar se dovede[te
incapabil s` devin` suplu, eficient, flexibil [i
centrat pe client, dac` nu poate sau nu vrea
s`-[i reduc` diferen]a nejustificat` \ntre
profitabilitate [i eficien]a social`, interven]ia
legiuitorului va fi inevitabil`. Iar acesta e
ultimul lucru pe care ni l-am putea dori!
Doru Lion`chescu este
partener principal la Capital Partners

ANDREEA LIV~DARIU
Compania de publishing a MediaPRO
18
Ungaria sper` ca 75%
din pensiile private
s` se \ntoarc` la stat
GUVERNUL Ungariei se a[teapt` ca aproximativ 55-75%
din persoanele care au pensii private obligatorii s` se
re\ntoarc` la pilonul de stat, conform cotidianului de business
Napi Gazdaság, scrie Portfolio.hu.
Fondurile private de pensii se a[teapt` [i ele la o rat` a
retragerii de 30-50%, \ns` nu mai mare de 60%. Cabinetul de
centru-dreapta de la Budapesta a decis recent s` suspende
pl`]ile c`tre fondurile de pensii private pentru 14 luni [i a
ini]iat un proiect de lege prin
Guvernul trebuie s`
hot`rasc` dac` va
plasa contribu]iile la
pensii \n conturi
individuale (adic` pe
aceea[i structur` ca
a pensiilor private)
sau le va reuni \n
sistemul de pensii.
care popula]ia s` \[i poat` muta
pensia privat` la stat.
De[i este con[tient c` nu
to]i membrii fondurilor private
de pensii vor reopta pentru tre -
cerea la pilonul unu, Guvernul
se a[teapt` s` ob]in` 420 de mi -
liarde de forin]i (1,53 miliarde
de euro) din suspendarea tran -
sfe rurilor \n perioada noiembrie
2010 - decembrie 2011 [i sper`
ca tot mai multe persoane s` se
reorienteze din proprie ini] ia -
tiv` c`tre fondul pensiilor de
stat.
Totodat`, actualul partid de
guvern`månt (Fidesz) trebuie
s` hot`rasc` dac` va plasa
contribu]iile la pensii \n conturi individuale (adic` pe aceea[i
structur` ca a pensiilor private) sau le va reuni \n bugetul
sistemului de pensii.
M`surile Ungariei nu au convins FMI
Ungaria nu a reu[it s`-i conving` pe reprezentan]ii Fondului
Monetar Interna]ional (FMI) c` \[i va atinge ]inta de deficit
pe anul \n curs prin m`surile anun]ate: impunerea de taxe
suplimentare pentru retail, telecom [i energie, reducerea
cheltuielilor [i transferarea contribu]iilor la pensiile private
c`tre bugetul de stat, scrie Bloomberg. „Ungaria va reduce
transparen]a [i va cre[te riscurile fiscale“, conform unui
comunicat al FMI.
Un trader de energie ar putea cump`ra ac]iunile
ru[ilor la MOL
Ungaria ar putea cump`ra pachetul de ac]iuni de 21,2%
de]inut de ru[ii de la Surgutneftegaz la compania ungar`
MOL prin intermediul MVM, un trader de energie de]inut de
stat, conform cotidianului Népszabadság, scrie Portfolio.hu.
Dac` tranzac]ia va avea loc, finan]area va proveni din surse
de pia]`, a spus ministrul dezvolt`rii Tamas Fellegi
s`pt`måna trecut`.
Bancherii [i-au asumat
riscuri absurde
C~T~LINA APOSTOIU
GUVERNATORUL B`ncii Angliei Mervyn King a
avertizat asupra necesit`]ii diviz`rii b`ncilor ca parte a unor
reforme mai ample menite s` protejeze contribuabilii de o
nou` criz` financiar`, potrivit The Telegraph.
„Dac` este nevoie de depozite cu adev`rat sigure, singura
modalitate de a le asigura este insistånd ca astfel de depozite
M
GABRIEL RAZI
iliardarul american
Warren Buffett, al
treilea cel mai bogat
om din lume cu o avere
de 47 de miliarde de
dolari, a anun]at c` a angajat un manager
tån`r care va administra o „parte
important`“ din portofoliul de in ves ti]ii
de 100 miliarde de dolari al com paniei
Berkshire Hathaway, scrie The Wall
Street Journal.
Alegerea surprinz`toare a lui Buffett
este Todd Combs, 39 de ani, care [i-a
petrecut ultimii cinci ani la cårma fondului
de investi]ii Castle Point Capital Mana -
gement, cu active de 400 de milioane de
dolari.
„Oracolul din Omaha“ a declarat
despre Combs c` este un manager talentat
pe care l-a c`utat timp de trei ani [i c` se
potrive[te perfect \n compania sa.
„A fost \ntotdeauna \ndr`gostit de
Berkshire. Sunt convins c` e alegerea cea
mai bun`, este genul de om de care aveam
nevoie“, spune Buffett.
Nu s-a f`cut \nc` niciun anun] \n
privin]a responsabilit`]ilor care \i vor
reveni lui Combs, \ns` concentrarea
fondului Castle Point asupra sectorului
serviciilor financiare poate da indicii
privind viitoarele sale responsabilit`]i.
Provocarea pare imporant` pentru
tån`rul manager din Connecticut, care
pån` acum a avut sub mån` un portofoliu
de doar 400 de milioane de dolari, \n timp
ce la Berkshire Hathway va prelua un
procent semnificativ din totalul activelor
care dep`[esc 100 de miliarde de dolari.
Manager de fond din 2005
Todd Combs a pus bazele companiei
Castle Point \n 2005 dup` ce a fost su]inut
de c`tre Stone Point Capital, companie al
carei director este Stephen Friedman, fost
executiv \n cadrul Goldman Sachs [i la
biroul b`ncii centrale americane (Fed) din
New York.
Fondul lui Combs a crescut cu 13,6%
\n 2006, [i-a continuat evolu]ia pozitiv` [i
BUSINESS INTERNA}IONAL
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
\n 2007 cånd a cå[tigat 19%, a pierdut
5,8 procente \n 2008 [i a reintrat pe un
trend pozitiv, cu o cre[tere de 6,2 procente
anul trecut.
|n primele nou` luni ale acestui an,
fondul a \ntåmpinat noi probleme [i a fost
nevoit s` raporteze sc`deri de 4%.
|nainte de a performa la Castle Point,
Combs a condus departamentul de servicii
financiare de la fondul de investi]ii
new-yorkez Copper Arch Capital.
A absolvit Universitatea din Florida [i
a urmat un curs de master \n business la
Universitatea Columbia, unde a absolvit [i
Buffett.
„Este extrem de bine preg`tit, cite[te
500 de pagini pe s`pt`mån` [i \[i face
singur document`rile“, spune Chuck
Davis, director executiv la Stone Point.
„Acum au cu cine s` ma
\nlocuiasc`“
Anun]ul de numire \n func]ie a
tån`rul manager este considerat de
Warren Buffett ca „un pas important.
Dac` mor \n seara asta, Consiliul de Ad -
mi nistra]ie are pe cine pune \n locul
meu“.
Pariul vie]ii pentru Warren Buffett
Legendarul investitor, acum \n vårst`
de 80 de ani, spune totu[i c` pån` cånd va
muri sau se va retrage, toate respon -
sabilit`]ile func]iilor sale executive de la
Berkshire Hathway vor fi diseminate c`tre
mai multe persoane. |n prezent el este
pre[edinte, director executiv [i director de
investi]ii al Berkshire.
„Momentan \mi voi p`stra pozi]iile de
mana gement la nivel executiv [i inves -
ti]ional“, declar` Buffett.
Berkshire spune c` Todd Combs va
ad ministra un portofoliu de active cu care
este deja familiarizat [i c` \[i va cre[te
treptat implicarea \n urm`toarele luni,
pån` se va face anun]ul oficial de numire \n
func]ie.
Pentru acest post, s-au mai aflat \n
competi]ie \nc` doi manageri ai altor
fonduri de investi]ii, printre care chine -
zoamericanul Li Lu, dar care au renun]at
singuri la curs`, conform declara]iilor lui
Warren Buffett.
Li Lu se afl` \ntr-o relatie apropiat` cu
vicepre[edintele Berkshire, Charles
Munger, c`ruia \i administreaz` o mare
parte din activele care nu sunt plasate prin
compania lui Buffett. Cu toate acestea,
chinezo-americanul a preferat postul s`u
actual \n dauna celui de a fi urma[ul lui
Buffett la conducerea Berkshire.
Pozi]ia de manager al Berkshire poate
fi o adevarat` provocare pentru candita]ii
interesa]i. Pe lång` faptul c` „pantofii lui
Buffett“ pot fi incofortabili, remunera]ia
managerilor de investi]ii poate dep`si
pragul de un miliard de dolari \n \ntreaga
carier`, \n timp ce miliardarul nu este de
acord cu o astfel de politic`. „Se pot face
foarte mul]i bani \n aceast` pozi]ie, \ns` nu
miliarde“, spune el.
N`scut \n 1930, Warren Buffett, a
cump`rat primele ac]iuni la vårsta de 11
ani, iar \n timpul liceului a investit \ntr-o
companie de]inut` de tat`l s`u [i a
cump`rat o ferm` pe care a \nchiriat-o.
Primul milion de dolari l-a f`cut pån`
\n 1962, iar pragul de un miliard de dolari
l-a atins \n 1990, cånd Berkshire a \nceput
s` vånd` ac]iuni comune.
gabriel.razi@zf.ro
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
Cel mai puternic investitor din lume [i-a g`sit un
\nlocuitor c`ruia s` \i lase pe mån` imperiul de 100 mld. $
Warren Buffett, unul dintre cei mai faimo[i investitori din lume, [i-a g`sit succesorul c`ruia s` \i lase pe mån` strategia
de investi]ii a Berkshire Hathaway, vehiculul de investi]ii prin care a ajuns al treilea cel mai bogat om din lume.
PRINCIPIILE DE INVESTI}II ALE LUI WARREN BUFFETT
Investe[te \n
companii, nu \n
ac]iuni.
„Cånd cump`r`m ac]iuni
privim tranzac]ia ca [i
cum am achizi]iona o
companie privat`. Ne
uit`m la perspectivele
economice ale
companiei, la oamenii
care o conduc [i la pre]ul
pe care trebuie s` \l
pl`tim.“
Investe[te \n companii
pe care le cuno[ti
„Am fi putut prevede
acum 30 de ani gradul de
dezvoltare la care vor
ajunge televizoarele sau
computerele? Cu
siguran]` nu. Atunci, de
ce s` cau]i acul \n carul
cu fån cånd \l po]i alege
pe cel care este chiar \n
fa]a ta.“
P`streaz` ac]iunile
pe termen lung
„P`str`m ac]iunile atåta
timp cåt a[tept`m ca
valoarea intrinsec` a
companiei s` creasc` cu
o rat` mul]umitoare. Nu
vindem participa]iile doar
pentru c` le-a crescut
valoarea sau pentru c` le
de]inem de prea mult
timp.“
|n cifre
Berkshire a avut \n ultimii
44 de ani o cre[tere medie
anual` de 20,3%.
|n prezent grupul de]ine cash
\n valoare de 28 de miliarde
de dolari.
A achizi]ionat anul trecut
Burlington Northern Santa Fe,
cel mai mare operator de
transport feroviar din Statele
Unite, pentru 26,3 miliarde de
dolari.
Pre]ul unei ac]iuni a
Berskhire este de 125.030 de
dolari.
Ignor` fluctua]iile de
pre] pe termen scurt
„Ne ghid`m dup`
rezultatele opera]ionale
[i nu dup` cota]iile
zilnice sau anuale ale
ac]iunilor. Pie]ele pot
ignora o perioad` o
companie de succes, dar
\n timp \i va confirma
performan]ele.“
Cump`r` afaceri
bune atunci cånd
pre]urile sunt jos
„Mul]i investitori fac
gre[eala ca [i dac` sunt
cump`r`tori ne]i s` se
bucure atunci cånd
pre]urile cresc [i s` se
\ntristeze atunci cånd
acestea scad.Cump`r`torii
de perspectiv` ar trebui s`
se bucure cånd v`d
pre]urile sc`zånd.“
Doar companii de perspectiv`
Cele mai importante participa]ii de]inute de Berkshire Hathaway (august 2010)
FOTO: Reuters
WARREN BUFFETT a c`utat timp de trei ani un \nlocuitor care s` \i preia o parte din
sarcinile de director de investi]ii
Companie Valoarea participa]iei (mld. dolari) Participa]ie (%)
Coca-Cola 12,2 8,66
Wells Fargo&Co 8,2 6,12
American Express 5,9 12,6
Procter & Gamble 4,9 2,75
Kraft Foods 3,4 6,03
Johnson & Johnson 2,6 1,5
Wall Mart 2,1 1,07
Wesco 2 80,1
ConocoPhilllips 1,7 1,91
US Bancorp 1,6 3,6
MERVYN KING,
[eful B`ncii Angliei,
militeaz` pentru
divizarea marilor
b`nci
FOTO: Reuters
s` nu coexiste cu activele riscante“, a declarat King. El a
argumentat c` \n urma unei simple diviz`ri b`ncilor le-ar fi
mai greu s` \ncalce reglement`rile.
B`ncile au deja \n fa]` cele mai dure reglement`ri din
ultimii ani \n urma introducerii de noi cerin]e de capital [i
lichiditate prin implementarea Basel III. Totu[i, King arat` c`
noile reglement`ri Basel sunt numai \nceputul \n condi]iile \n
care „chiar [i noile niveluri de capital sunt insuficiente pentru
a se pre\ntåmpina o nou` criz`“.
De asemenea, guvernatorul B`ncii Angliei a criticat dur
nivelul „absurd“ de risc asumat de b`nci, conform BBC
News. King a declarat c` pe viitor b`ncile trebuie obligate s`
se bazeze mai mult pe vånzarea de ac]iuni [i obliga]iuni
pentru a-[i finan]a activit`]ile riscante decåt pe \mprumuturi
pe termen scurt.
„|n pofida tuturor inova]iilor din sistemul financiar,
punctul slab al acestuia a fost [i r`måne nivelul extraordinar,
cu adev`rat absurd al \ndator`rii reprezentat de dependen]a
puternic` de \mprumuturi pe termen scurt.“
Comentariile sale sugereaz` c` marile b`nci britanice va
trebui s` de]in` mult mai mult capital decåt cer noile
reglement`ri interna]ionale.
|n acest scop, b`ncile ar putea fi nevoite s` emit` noi
ac]iuni, s` distribuie o parte mai mic` din profituri ca
dividende, sau s` ra]ionalizeze [i mai mult creditarea.
King a declarat c` noile cerin]e de capital Basel nu pot
rezolva problema b`ncilor care sunt prea mari pentru a se
pr`bu[i, ca Barclays, HSBC [i RBS.
B`ncile au atacat noile reglement`ri [i taxe, ar`tånd c`
acestea \mpov`reaz` industria atåt de mult, \ncåt cre[terea
economiei va avea de suferit.
{tiri ZF
Statele Unite vånd titluri cu
randament negativ pentru prima dat`
\n istorie
Trezoreria american` a våndut pentru
prima dat` \n istorie la \nceputul acestei
s`pt`måni titluri care aduc randamente
negative, potrivit agen]iei de pres`
Thomson Reuters. Vånzarea de titluri \n
valoare de 10 miliarde de dolari a reflectat
a[tept`rile generale conform c`rora banca
central` american` \[i va anun]a
s`pt`måna viitoare planurile de
achizi]ionare de noi titluri de trezorerie \n
scopul impulsion`rii economiei. Investitorii
se a[teapt` ca planurile Fed s` \mping` \n
sus infla]ia, iar din moment ce
randamentele TIPS sunt ajustate la infla]ie,
investi]iile ar putea fi profitabile \n cele din
urm`. C`t`lina Apostoiu
Energia scump` trage \n jos economia
polonez`
Polonia are cele mai mari pre]uri la
energie din Europa, iar situa]ia s-ar putea
\nr`ut`]i pentru companii [i gospod`rii.
Distribuitorii de energie au cerut
autorit`]ilor de reglementare din sector s`
aprobe major`ri de pre]uri cuprinse \ntre
13 [i 22%. Autorit`]ile consider`
major`rile propuse prea mari [i vor face
apel \n aceast` s`pt`mån` la distribuitori
s`-[i modifice propunerile. Totu[i,
modificarea nu va \nsemna o renun]are
total` la major`ri. |n anii trecu]i,
autorit`]ile au acceptat major`ri la
jum`tatea celor propuse de distribuitori.
C`t`lina Apostoiu
Profitul ArcelorMittal a urcat cu 48%
FOTO: Shutterstock
ArcelorMittal, cel mai mare produc`tor de
o]el al lumii, a raportat profituri \n cre[tere
cu 48% \n trimestrul \ncheiat \n septembrie
comparativ cu perioada similar` a anului
trecut, scrie BBC News. Profitul pe
trimestrul trei s-a ridicat la 1,35 miliarde de
dolari (0,96 mld. euro), \n cre[tere de la
910 milioane de dolari anul trecut.
Vånz`rile au avansat cu 30% fa]` de anul
trecut, pån` la 21,04 miliarde de dolari. |n
raport cu trimestrul doi \ns`, cå[tigurile au
sc`zut, iar compania a avertizat cu privire
la cre[terea pre]urilor la materii prime [i
\ncetinirea cererii. C`t`lina Apostoiu
Dealerul auto second-hand AAA Auto
ar putea intra pe pia]a rus`
AAA Auto a anun]at c` are inten]ia de a
reveni pe o fost` pia]` sau de a intra pe
una nou`, ceea ce redeschide posibilitatea
de a intra pe pia]a automobilelor
second-hand din Rusia, scrie Portfolio.hu.
Ini]ial, AAA Auto va monitoriza situa]ia
pie]ei ruse [i ar putea intra \n discu]ii cu
poten]iali parteneri locali. |n trimestrul trei
al acestui an, vånz`rile AAA Auto Group
au avansat cu 15% fa]` de perioada
similar` a anului trecut. Grupul a våndut
10.777 autovehicule \n trimestrul trei, din
care 7.809 \n Cehia [i 2.968 \n Slovacia.
C`t`lina Apostoiu
UniCredit ar putea ob]ine 4 mld. euro
din vånzarea unor active din Europa
de Est
UniCredit, cea mai mare banc` din Italia,
ar putea ob]ine pån` la patru miliarde de
euro din vånzarea unor active nestrategice
din Europa de Est, precum cele din
Kazahstan [i Ucraina, \n condi]iile \n care
noul director general Federico Ghizzoni
vrea s` creasc` profiturile. Potrivit
anali[tilor, diviziile din Kazahstan [i
Ucraina ar putea fi primele våndute, banca
italian` \ncercånd s` \[i schimbe strategia
[i s` \[i majoreze capitalul \n conformitate
cu noile reglement`ri Basel III. Grupul
UniCredit este prezent [i \n Romånia, unde
ofer` o gam` larg` de servicii bancare [i
financiare. Mediafax
Banca elve]ian` UBS a avut cå[tiguri
de 1,2 miliarde de euro
UBS, cea mai mare banc` elve]ian`, a
raportat pentru trimestrul trei un profit net
de 1,66 miliarde de franci elve]ieni
(1,22 miliarde de euro), fa]` de pierderi de
564 de milioane de franci \n perioada
similar` din 2009. „Ce a fost mai r`u a
trecut pentru UBS. Banca va profita de
revenirea clien]ilor pe pie]ele de capital“, a
afirmat Dirk Hoffmann-Becking, analist la
Sanford C. Bernstein. Clien]ii boga]i au
retras de la UBS fonduri de 251,6 miliarde
de franci elve]ieni (184 mld. euro) \ntr-un
interval de 27 de luni \ncheiat \n iunie. |n
trimestrul trei \ns`, divizia de wealth
management a atras fonduri noi de 1,2
miliarde de franci. Mediafax
Profitul Ford a crescut cu 68%, la
1,68 miliarde de dolari
Profitul Ford din trimestrul al treilea a
crescut la 1,68 miliarde de dolari
(1,20 mld. euro), \n urcare cu 68%, de[i
veniturile au coboråt u[or, la 29 de
miliarde de dolari, iar compania a anun]at
c` [i-a redus semnificativ datoriile. Ford a
\nregistrat \n aceea[i perioad` a anului
trecut, un profit net de 997 de milioane de
dolari la venituri de 30,3 miliarde de dolari.
Volumul vånz`rilor companiei a urcat u[or
\n perioada iulie-septembrie, la 1,25
milioane de automobile. Profitul net a
crescut de peste trei ori \n perioada
ianuarie-septembrie, de la 1,83 miliarde de
dolari la 6,37 miliarde de dolari. Ford
de]ine \n Romånia fabrica de autovehicule
Automobile Craiova. Mediafax
Economia Marii Britanii a urcat cu
0,8% \n trimestrul al treilea
Economia Marii Britanii a crescut cu 0,8%
\n trimestrul al treilea, comparativ cu cele
trei luni anterioare, peste estim`rile
anali[tilor, sus]inut` de activitatea din
construc]ii [i servicii, transmite Bloomberg.
Produsul Intern Brut (PIB) a avansat cu
1,2% \n al doilea trimestru comparativ cu
primele trei luni ale anului. Activitatea din
servicii, cu un aport de 76% la PIB, a
avansat cu 0,6% \n trimestrul trei, iar o
evolu]ie similar` a \nregistrat [i produc]ia
industrial`. Totodat`, sectorul construc]iilor
a crescut cu 4%. Premierul David Cameron
a anun]at luni c` guvernul se va concentra
pe cre[tere economic`, \n condi]iile \n care
s-a angajat la reduceri de cheltuieli care
vor duce la desfiin]area a 500.000 de locuri
de munc`. Mediafax
ZIARUL FINANCIAR
STRADA AUREL VLAICU NR. 62-64, ET. 2, SECTOR 2, BUCURE{TI – ROMÂNIA;
TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285
n O.P. 37, C.P.65 BUCURE{TI; E-MAIL: ZF@ZF.RO WWW.ZF.RO
n
DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); cristian.hostiuc@zf.ro
REDACTOR-{EF Sorin Påslaru (0318.256.282); sorin.pislaru@zf.ro
REDACTORI-{EF ADJ. R`zvan Voican (0318.256.284);
Dana Ciriperu (0318.256.277)
SENIOR-EDITOR Vlad Nicolaescu (0318.256.279)
DEPARTAMENTE: COMPANII - Redactori: Adelina Mihai, Bogdan Alecu,
Ioana David, Cristi Moga, Roxana Petrescu, Mihaela Popescu, Adriana Ro[oga,
Cristina Stoian, Mirabela Tiron, Diana Tudor
B~NCI-ASIGUR~RI-FINAN}E - EDITOR: Liviu Chiru; Redactori: Angela Pl`cint`,
Claudia Medrega, Izabela B`d`r`u, Ciprian Botea
PIA}A DECAPITAL - EDITOR: Andrei Chirileasa; Redactori: Adrian Cojocar,
Roxana Pricop
BUSINESS HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu (0318.256.286);
Redactori Andreea Magraon
BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Alexandru Matei; Redactori: C`t`lina Apostoiu,
Andreea Neferu, Cristina Ro[ca
POLITIC - EDITOR: Iulian Anghel (0318.256.245);
ZF ENGLISH - Redactori: Loredana Fr`]il`-Cristescu, Daniela Stoican;
ZF ONLINE - Redactori: Radu Racu, Adrian Voicu (0318.256.279)
SUPLIMENTE ZF: DUP~ AFACERI - Redactori: Anca Negoi]`, Ioana Må]u
PPROPRIET~}I - EDITOR: Cristi Moga (0318.256.277)
PROFESII - EDITOR: Adelina Mihai (0318.256.277);
ZIARUL DE DUMINIC~ - EDITOR: Ioan Es. Pop (0318.256.241)
REVISTE ZF: EDITORI Anca Negoi]` (Premium)
ART DIRECTOR: Mihaela Enciu;
DTP: Mihaela Viciu, Adriana T`n`sescu, Monica B`sceanu, Mirela }urlan,
Marcel Pomian, Lucian P`tr`[escu ; corectur`: Cristina Turcov, Sånziana Doman,
Theodor Zamfir; foto: Bogdan Popa, Silviu Matei; secretariat: Monica Pårvu,
Corina Iliescu
VÅNZ~RI PUBLICITATE: Drago[ Stan (0318.256.237); Mihaela Sm`du (0318.256.237);
Drago[ Hrisafi (0318.256.278); Gabriela Chirc` (trafic)
PR MANAGER: Arina Sturzoiu
ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1
TEL-FAX: 0264.407.858 ; E-MAIL: TRANSILVANIA@ZF.RO; Lauren]iu Cotu
ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de
www.publimedia.ro / 0318.256.200
DIRECTOR PUBLISHING: Cosmina Noaghea
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian Hostiuc
PUBLISHER BUSINESS PRESS: Daniela Radu
DIRECTOR VÅNZ~RI PUBLICITATE: Nicoleta Nedea;
DIRECTOR DISTRIBU}IE: Dan Apostolache; DIRECTOR FINANCIAR: Sorin Dinu;
DIRECTOR MARKETING: Daniela {erban;
COORDONATOR MARKETING: Dana C`pitanu;
DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica Ghenciu;
DIRECTOR RESURSE UMANE: Elena {erban; IT: Bogdan Petre;
FOTO: Marius Sm`du;
ABONAMENTE: Viorica Olteanu TEL. 0318.256.242, 0318.256.244, 0318.256.332;
FAX 0318.256.243;
DISTRIBU}IE: Dan Apostolache: 0721.102.086; dan.apostolache@mpg.ro;
E-MAIL: abonamente@zf.ro;
TIPAR & PREPRESS: ; TEL. 0318.251.028; FAX. 0318.251.036; www.coprint.ro
ISSN 1454-41

ADRIAN SECELEANU
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
OTE [i Deutsche Telekom
\n Romånia, peste 1,3 mld. €
Achizi]ia Telemobil [i cre[terile de pe telefonie mobil` au men]inut
businessul eleno-german la acela[i nivel cu anul 2008, de[i pia]a a sc`zut.
Companiile controlate de
grupurile de comunica]ii
OTE (Grecia) [i Deutsche
Telekom (Germania) au avut
anul trecut un business de
aproximativ 1,3 mld. euro, po tri vit datelor
publicate de companii la Registrul
Doar Romtelecom [i
Combridge sunt pe profit
Afacerile, profitul [i num`rul de angaja]i ale
companiilor de]inute \n Romånia de grupurile
OTE [i Deutsche Telekom (mil. euro)
Companie Cifr` de Profit Num`r
afaceri brut angaja]i
ROMTELECOM 787,9 37,3 10.128
COSMOTE 424,0 -55,9 1.182
GERMANOS 109,2 -2,4 1.146
TELEMOBIL 36,9 -41,9 632
COMBRIDGE 15,6 1,2 29
TOTAL 1.373 -61,8 13.177
NOTE: Valorile au fost ob]inute transformånd sumele din lei \n euro la cursul
mediu leu/euro anun]at de BNR pentru anul 2009. Combridge este de]inut
direct de Deutsche Telekom, \n timp ce la restul companiilor pachetul majoritar
este de]inut de grupul elen OTE, la care Deutsche Telekom de]ine 30% din
ac]iuni.
SURSA: Registrul Comer]ului
Comer]ului.
Rulajul este aproape egal cu cel \nregistrat \n
anul 2008, \n condi]iile \n care Cosmote a cum -
p`rat Zapp, iar cre[terile din telefonia mo bil` au
compensat sc`derile din toate ce lelalte afa ceri,
de la telefonie fix` pån` la retail. Cele cinci
companii aflate \n sfera de influen]` greco-ger -
man` sunt Romtelecom (num`rul unu pe tele -
fonie fix`), Cosmote (num`rul trei pe tele fo nie
mobil`), Germanos (num`rul unu pe re tail
telecom), Zapp (operator de telefonie mo bi l` ca -
re va fi absorbit de Cosmote) [i Com bridge (fur -
nizor de servicii pentru opera tori [i companii).
Deutsche Telekom [i OTE nu au publicat
date consolidate pe businessul din Romånia
pen tru \ntreg anul 2009, astfel c` este posibil ca,
ex cluzånd unele achizi]ii realizate \ntre com pa -
niile din grup, rulajul s` fie mai mic de 1,37 mld.
euro.
Singura cifr` consolidat` publicat` de
Deutsche Telekom privind afacerile din
Romånia din 2009 este de 1,1 mld. euro, dar ea
nu include datele pentru \ntreg anul trecut.
Datele DT ar`tau pentru 2009 un profit
opera]ional \nainte de plata dobånzilor, ta -
xelor [i a deprecierii [i amortiz`rii (EBITDA)
de 293 mil. euro pentru opera]iunile din
Romånia.
Datele financiare cumulate de la Registrul
Comer]ului pentru cele cinci companii ale
OTE [i DT din Romånia, care sunt calculate
dup` standardele romåne[ti de contabilitate
(RAS), arat` o pierdere brut` de peste 60 mil.
euro. |n 2009, doar Romtelecom [i Combridge
Cei mai profitabili, ni[te
romåni
Topul celor mai mari companii de retail [i
distribu]ie GSM dup` rezultatele din 2009
(mil. euro)
Cifr` de Profit Nr. Operator
afaceri brut angaja]i partener
GERMANOS 109,2 -2,4 1.146 Cosmote
AVENIR 44,3 -0,7 422 Cosmote
TELECOM
ARSIS 24,7 1,3 437 Vodafone
TRADING
EURO-GSM 21,3 3,0 393 Orange
FONOMAT 21,1 0,3 429 Vodafone Companie
MCS COMM. 10,1 -5,1 297 Orange
(SAY)
NOTE: Valorile au fost ob]inute transformånd sumele din lei \n euro la cursul
mediu leu/euro anun]at de BNR pentru anul 2009. Companii ca Avenir
Telecom sunt implicate [i \n distribu]ie, \n timp ce Euro-GSM a transferat pe o
companie separat` aceste activit`]i.
SURSA: Registrul Comer]ului
au avut profit, \n timp ce Cosmote, Germanos
[i Zapp au \nregistrat pierderi. Pe de alt` par -
te, publicarea datelor financiare ale Germa nos
arat` cre[terea influen]ei pe care o are pe plan
local [i \n cadrul OTE Stefanos Theo cha -
ropoulos, care a fost numit CEO al Cosmote
Romånia \n ianuarie 2008. De la coordonarea
Cosmote - un business de 310 mil. euro \n
BUSINESS HI-TECH
tel: 0318.256.286 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/business-hi-tech
2008, el a preluat anul trecut [i managementul
Germanos [i cel al Zapp, companii are au avut
\mpreun` \n 2009 un rulaj de 570 mil. euro,
potrivit Registrului Comer]ului.
Companiile OTE [i Deutsche Telekom
pot revendica, \mpreun`, num`rul unu pe pia-
]a de comunica]ii din Romånia din punctul de
ve dere al nivelului cumulat al afacerilor, \ns`,
din punctul de vedere al profitabilit`]ii,
Orange [i Vodafone r`mån lideri de necon tes -
tat. Orange, parte a France Telecom, a afi[at \n
2009 un profit brut de 320 mil. euro la afaceri
de 1,044 mld. euro, potrivit Registrului Co -
mer ]ului. Subsidiara local` a grupului britanic
Vodafone a anun]at, de asemenea, un profit
brut de 284 mil. euro la afaceri de 930 mil.
euro, conform aceleia[i surse. Datele Orange
[i Vodafone men]ionate sunt rapor tate \n
RAS.
Din punctul de vedere al cifrei de afaceri,
cele mai mari companii telecom din Romånia
dup` datele pe 2009 sunt, \n ordine, Orange,
Vodafone, Romtelecom, Cosmote [i
RCS&RDS.
Potrivit datelor de la Registrul Comer ]u -
lui, cei mai mari [ase retaileri GSM de pe pia]a
local` au \nregistrat sc`deri ale afacerilor anul
trecut, \ntre 9% (Fonomat) [i 31% (Avenir
Telecom). Cel mai profitabil retailer GSM a
fost Euro GSM, o companie de]inut` de
clujenii Silvia [i Zsolt Fodor.
Stagnare
Evolu]ia afacerilor pentru companiile de]inute
\n Romånia de grupurile OTE [i Deutsche
Telekom (mil. euro)
Cifr` de afaceri
2009 2008
ROMTELECOM 787,9 844,5
COSMOTE 424,0 310,9
GERMANOS 109,2 130,1
TELEMOBIL 36,9 60,6
COMBRIDGE 15,6 16,9
TOTAL 1.373 1.363
NOTE: Valorile au fost ob]inute transformånd sumele din lei \n euro la cursul
mediu leu/euro anun]at de BNR pentru anul 2009
SURSA: Registrul Comer]ului
Click
Asesoft cå[tig` pe band` rulant`
contracte cu statul
TeamNet International, furnizor de solu]ii
pentru companii, care face parte din grupul
Asesoft, controlat de omul de afaceri
Sebastian Ghi]`, va furniza Ministerului
Muncii un sistem informatic de
management, valoarea contractului fiind de
26 de milioane de lei (6,1 milioane de euro).
Potrivit anun]ului postat pe e-licitatie.ro,
obiectivul contractului este de a sus]ine
Autoritatea de Management a Programului
Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane (AM POSDRU) din cadrul
Ministerului pentru activit`]ile de
gestionare, analiz` [i control a POSDRU [i
de a monitoriza implementarea
programului. POSDRU reprezint` sprijinul
acordat Romåniei de c`tre UE pentru
rezolvarea problemelor existente \n
domeniul educa]ional, al ocup`rii for]ei de
munc` [i incluziunii sociale. Contractul
presupune furnizarea de servicii de
dezvoltare de aplica]ii software [i de
consultan]` privind sistemele informatice,
precum [i servicii de recuperare a aplica]iilor
\n caz de accident informatic, se arat` \n
anun]ul de atribuire. Contractul a fost
atribuit pe 30 septembrie, TeamNet
International, cu afaceri de 12,8 milioane de
euro anul trecut, fiind singurul ofertant.
Grupul Assoft este unul dintre principalii
beneficiari ai afacerilor cu statul, iar \n
perioada 2007-2010 a \ncheiat contracte de
aproape 64 mil. euro.
BRD Pensii [i BRD Asigur`ri de Via]` \[i
gestioneaz` activitatea cu o aplica]ie IT
de la Epicor
Epicor, furnizor interna]ional de soft pentru
companii, va furniza BRD Pensii [i BRD
Asigur`ri de Via]`, solu]ia ERP (enterprise
resource planning – de gestionare a
resurselor companiei – n.red.) iScale pentru
gestionarea procesului financiar contabil.
Epicor ofer` aplica]ii ERP [i CRM (de
gestionare a rela]iilor cu clien]ii [i a
documentelor – n. red.) pentru companii
care, \n general, au peste 50 de angaja]i [i
afaceri de peste 10 mil. euro. Potrivit
reprezentan]ilor furnizorului de soft,
compania estimeaz` pentru acest an o
cre[tere a afacerilor de 4-5%. Potrivit
datelor de la Ministerul Finan]elor,
19
compania a \nregistrat anul trecut afaceri de
1,6 milioane de euro.
BitDefender a lansat o aplica]ie
antivirus pentru Facebook
BitDefender, produc`tor local de solu]ii de
securitate informatic`, a lansat o aplica]ie
pentru Facebook, cea mai mare re]ea de
socializare din lume. Aplica]ia de securitate,
care este \n varianta de test, le permite
utilizatorilor Facebook s`-[i scaneze
profilele [i s` identifice mailurile [i linkurile
infectate cu viru[i. BitDefender are o cot`
de 2% la nivel mondial, o pia]` estimat` la
15 miliarde de dolari anul trecut. Compania
are peste 500 de angaja]i, cea mai mare
echip` din afara Romåniei fiind \n Statele
Unite, cu 50 de persoane. BitDefender mai
are un centru de suport \n Chile. Potrivit
datelor de la Registrul Comer]ului,
compania a ob]inut anul trecut afaceri de
24,7 milioane de euro, \n cre[tere cu 40%
comparativ cu 2008. De asemenea,
produc`torul de solu]ii antivirus a avut un
profit brut de 2 milioane de euro.
Grupaj realizat de Andreea Magraon
PUBLICITATE
PUBLICITATE

20
COMPANII
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 27 octombrie 2010
PUBLICITATE
Zara deschide magazin
stradal \n Pite[ti
CRISTI MOGA
Cine st` \n proiectele noi de locuin]e: cel pu]in 10%
din apartamente sunt \nchiriate
Cel pu]in 2.500 de apartamente noi din Bucure[ti au fost scoase la \nchiriat de c`tre investitorii \n locuin]e.
|
CRISTI MOGA
n ansamblurile mari finalizate cel pu]in
un apartament din zece este ocupat cu
chirie, dar mai sunt \n continuare [i
locuin]e neocupate. Ponderea aparta -
mentelor \nchiriate urc` pån` la 15% \n
cadrul proiectului R`s`rit de Soare din Titan,
unde chiria[ii ocup` circa 100 de apartamente
din cele 700 recep]ionate de c`tre proprietari,
\n timp ce \n Asmita Gardens au fost \nchiriate
circa 30 de apartamente pån` \n prezent,
potrivit datelor transmise de c`tre repre zen -
tan]ii com pa niilor c`tre ZF.
Site-urile imobiliare sunt pline de anun]uri
cu locuin]e oferite spre \nchiriere de c`tre micii
investitori care au cump`rat cåteva locuin]e \n
perioada de cre[tere a pie]ei, cu scopul de a le
vinde ulterior pentru profit. |n condi]iile \n
care pre]urile au sc`zut semnificativ, ace[tia
prefer` s` le \nchirieze decåt s` le vånd` \n
pierdere, astfel c` s-a format o nou` pia]` a
\nchirierilor de locuin]e noi. „Pån` \n prezent
au fost recep]ionate peste 700 de apartamente,
aproximativ 1.000 de persoane locuind \n
R`s`rit de Soare. Mai sunt disponibile \n acest
moment \n jur de 150 de locuin]e, diferen]a
pån` la 988 constånd \n rezerv`ri [i
antecontracte. Din estim`rile noastre sunt
aproximativ 100 de apartamente \nchiriate de
|n Doamna Ghica Plaza,
apartamentele cu trei camere
sunt \nchiriate cu 450 de euro.
c`tre proprietari“, spune Romeo C`z`nescu,
general manager al Conarg Real Estate,
dezvoltatorul proiectului situat \n cartierul
bucure[tean Titan.
|n Asmita procenul apartamentelor
våndute pån` \n prezent este mai mic,
locuin]ele avånd suprafe]e [i pre]uri mai mari
decåt \n R`s`rit de Soare, dar ponderea
locuin]elor \nchiriate mai departe de c`tre
proprietari se men]ine la 10-15%.
„Aproximativ 305 familii s-au mutat \n
apartamentele din Asmita Gardens [i cam 30
de apartamente sunt \nchiriate de c`tre
proprietari, \n condi]iile \n care noi nu
\nchiriem apartamente, ci doar vindem. Anul
acesta au fost våndute apartamente de circa
patru milioane de euro“, a precizat Atena
}iplic, directorul de vånz`ri al proiectului
Asmita Gardens.
Dezvoltatorii unor ansambluri precum
Stejarii [i Greenfield din B`neasa, InCity din
Dristor sau, mai nou, Doamna Ghica Plaza din
Colentina \nchiriaz` de asemenea aparta -
mente, f`cånd concuren]` investitorilor care
au f`cut o adev`rat` afacere din procesul de
\nchiriere.
„Mai avem disponibile circa 40% (250 de
unit`]i - n.red.) din apartamentele proiectului
Doamna Ghica Plaza. Am \nceput s` pro -
mov`m [i serviciul de \nchiriere, dar practic nu
am \nceput deocamdat` acest proces. Chiriile
la trei camere vor fi de 450 de euro cu tot cu
TVA“, au precizat repre zentan]ii Doamna
Ghica Plaza.
Surplusul de ofert` pe pia]a \nchirierilor,
cauzat [i de ansamblurile noi, a \ntrerupt
„obiceiul natural“ din ultimii ani de cre[tere a
chiriilor \n preajma \nceperii anului
universitar, \n condi]iile \n care studen]ii au
mai nou [i varianta unui campus universitar
privat sau a unor blocuri de garsoniere
construite special pentru tinerii afla]i la
\nceput de carier`. |n aceste condi]ii, multe din
planurile de afaceri ale investitorilor \n
locuin]e au fost date peste cap.
„Chiria lunar` acoper` cu greu rata lunar`,
f`r` a lua \ns` \n calcul alte costuri precum
impozitul anual sau repara]iile [i
\mbun`t`]irile care sunt necesare pentru
revånzare, dup` expirarea contractului de
\nchiriere“, explic` Valentin Ilie, CEO al
firmei de consultan]` imobiliar` Coldwell
Banker Affiliates of Romania.
RETAILERUL spaniol de \m-
br`c`minte Inditex, operatorul
magazinelor Zara, a \nfiin]at un
punct de lucru \n centrul Pite[tiului,
pe Strada Victoriei, unde va
deschide un magazin pe un spa]iu de
1.365 de metri p`tra]i situat \ntr-o
cl`dire istoric` a ora[ului, cu o vechime
de peste 100 de ani.
PUBLICITATE
ZF a scris \nc` din luna august despre inten]iile spa nio -
lilor de a deschide \n Pite[ti prima unitate \ntr-o cl`dire
istoric`, dup` ce \n primii ani retailerul de \m br`c`minte s-a
extins doar \n centre comer ciale.
Potrivit datelor din pia]`, cl`direa din Pite[ti a apar]inut
familiei Forstiropol, a trecut, \n urm` cu 60 de ani, \n
administrarea statului, iar din 1994 este de]inut` de compania
Cardinal Triumf, controlat` \n prezent de Doru Pavel
(33,3%), Gheorghe Miu (33,3%) [i Constantin Oprea
(33,3%), potrivit datelor de la Registrul Comer]ului. Inditex
a realizat anul trecut \n Romånia vånz`ri de aproape 75 de
milioane de euro cu o re]ea de 36 de magazine sub brandurile
Zara, Bershka, Pull and Bear [i Stradivarius, avånd o marj`
de profitabilitate de peste 20%.
FOTO: Cristina Nichitu[
FOTO: Adrian Stoicoviciu
|n R`s`rit de Soare (stg.) au fost \nchiriate 100 de apartamente, \n timp ce \n Asmita proprietarii au
g`sit chiria[i pentru 30 de locuin]e
PUBLICITATE