Ziarul Financiar - Expoconferinta de Arhitectura RIFF

B~SESCU: OUG 50 NU E RETROACTIV~
Pre[edintele Traian B`sescu spune c` nu este vorba de retroactivitate \n cazul aplic`rii
Ordonan]ei 50/2010 care cere transparentizarea contractelor de credit [i pentru cele \n
curs. B`ncile afirm` c` legea ar trebui s` se refere doar la noile credite.
Pagina 3
Ziarul
Financiar
EDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL XII / NR. 3017 20 PAGINI MIERCURI, 3 NOIEMBRIE 2010 PRE}: 3 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288
O fabric` de la zero
Sibianul Ilie Vonica de la Polisano a construit o fabric`
de medicamente de la zero [i va \ncepe produc]ia
\n 2011. Pagina 8
EVENIMENT
n Elena Udrea vrea s` promoveze
Romånia printr-un parteneriat cu
Facebook. Pagina 2
n 21 de spitale din Bucure[ti
a[teapt` noi manageri. Cei de la privat
nici nu se gåndesc. Pagina 2
BURSE-FONDURI MUTUALE
n Exporturile de energie c`tre Serbia
au salvat profitul Transelectrica
Bucure[ti. Pagina 5
n Brisegroup a lansat o ofert`
public` de preluare pentru 20,2% din
ac]iunile Comcereal Olt. Pagina 5
n Predic]iile de guru i-au adus lui
Mobius acuza]ii de manipulare a pie]ei
\n Turcia. Pagina 5
n Investitorii romåni vor putea
tranzac]iona titluri listate pe bursele
din SUA cu costuri de trei ori mai mici.
Pagina 5
B~NCI-ASIGUR~RI
n MKB Nextebank este noul brand
comercial sub care MKB Romexterra se
preg`te[te s` \[i relanseze opera]iunile.
Pagina 6
n ING vinde poli]e de via]` cu
garantarea capitalului investit.
Pagina 6
n BCR bonific` [i \n noiembrie dobånzi
de 8% la depozitele \n lei pe trei luni.
Pagina 6
n UniCredit }iriac Bank aduce un
italian [ef la retail; Major avanseaz` la
grup. Pagina 6
n Tehnologia digital` este viitorul \n
banking, spune Tibor Pandi, [eful
sucursalei locale a Citi. Pagina 7
n Omer Tetik, prim-vicepre[edinte al
Credit Europe Bank, va deveni
pre[edinte al b`ncii. Pagina 7
COMPANII
n Romånii cheltuie anual \n jur de
2 miliarde de euro pe produse de tip
fast-food, potrivit estim`rilor din sector.
Pagina 9
n Ac]ionarii E.ON Gaz Romånia [i
E.ON Moldova Furnizare au aprobat
fuziunea. Pagina 15
ZF Pe scurt
n Apulum estimeaz` pentru anul
viitor o cifr` de afaceri de circa
15 milioane de euro.
Pagina 15
n Semne bune din transport: gigantul
Deutsche Bahn vede afaceri \n cre[tere
cu 15% anul viitor.
Pagina 16
n Un constructor al magazinelor
Kaufland vine pe pia]` cu un nou
concept: Family Center.
Pagina 16
n Metro a \nregistrat vånz`ri \n
cre[tere cu 7,1% \n Europa de Est \n
primele nou` luni ale anului.
Pagina 20
Statul trebuie s`
centralizeze achizi]iile
pentru eficien]`
Una din solu]iile pentru
economisirea cheltuielilor
publice pentru achizi]ii de bunuri
[i servicii este centralizarea lor,
afirm` Bogdan Chiri]oiu,
pre[edintele Consiliului
Concuren]ei. Pagina 17
BUSINESS INTERNA}IONAL
n Spaniolii care nu \[i mai pot pl`ti
ratele la creditele ipotecare tr`iesc un
adev`rat co[mar. Pagina 14
n Spaniolii de la BBVA au cump`rat
cu 4,1 mld. euro aproape un sfert din
banca turc` Garanti. Pagina 18
n Sectorul de produc]ie din zona euro
a \nregistrat o accelerare a cre[terii \n
octombrie. Pagina 18
n Bulgaria majoreaz` contribu]iile la
pensii [i vårsta de pensionare.
Pagina 18
BUSINESS HI-TECH
n RCS&RDS a semnat luna trecut` un
contract de \mprumut \n valoare de
0,2 mil. euro cu UniCredit }iriac Bank.
Pagina 19
n Peste 100.000 de persoane s-au
abonat la varianta online a cotidianului
britanic The Times. Pagina 19
Cele mai citite [tiri pe
www.zf.ro
n FT: Renault risc` s` transforme
Dacia \ntr-un rival al s`u
n Gigantul american Intel anun]` c`
\[i deschide un centru de soft \n
Romånia
n Modificarea Ordonan]ei 50/2010,
\n cea]`
n Cum a ajuns City Mall din „cea
mai mare tranzac]ie imobiliar` din
Bucure[ti“ \n insolven]`
Numai Google, Apple [i Yahoo au mai r`mas de venit
Gigantul Intel va angaja cåteva sute
de programatori \n Romånia
Cel mai mare produc`tor de microprocesoare din lume, Intel, cu afaceri de 35 de miliarde de dolari, a ales Romånia
pentru un centru software. Amazon, Adobe, HP, IBM, Nokia, Microsoft [i Oracle au deja mii de angaja]i local.
ADRIAN SECELEANU
C
ompania american` Intel, un gigant
IT cu venituri anuale de 35 mld.
dolari, \[i va deschide s`pt`måna
viitoare la Bucure[ti un centru de
dezvoltare de software, primul din
Europa care va fi dezvoltat de la zero.
Anun]urile de recrutare publicate pe site-ul
Intel arat` c` firma american` va angaja \n prima
faz` cåteva zeci de oameni, \n special programa -
tori. Scenariile de dezvoltare aplicate pån` acum
de Intel arat` c` centrele de acest tip ajung rapid la
Bancherii au scumpit
din nou creditele \n
septembrie
CIPRIAN BOTEA
BANCHERII au scumpit \n septembrie pentru a treia
lun` consecutiv \mprumuturile noi pentru popula]ie,
dobånda medie urcånd cu mai mult de jum`tate de punct
procentual atåt la creditele ipotecare \n euro, cåt [i la cele
de consum \n lei, pån` la 5,7%, respectiv 13,8% pe an,
arat` datele BNR.
Startul major`rii dobånzilor la creditele de retail a fost
dat \n iulie pe fondul \nr`ut`]irii situa]iei economice, dar [i
\n \ncercarea b`ncilor de a-[i acoperi costurile cu
implementarea Ordonan]ei 50, prin care sunt stabilite
condi]ii mai transparente pentru credite. Ordonan]a a
limitat [i num`rul comisioanelor care pot fi percepute de
b`nci, astfel c` \n prezent bancherii \ncearc` s` mute
valoarea comisioanelor eliminate \n structura dobånzii
nominale.
„Volumul vånz`rilor a sc`zut, comisioanele au sc`zut [i
singura solu]ie de echilibrare a veniturilor r`måne
majorarea dobånzilor. Chiar dac` legea ar elimina toate
comisioanele ar fi fals s` credem c` am [i sc`pat de acestea.
Continuare \n pagina 6
cåteva sute de angaja]i, situa]ie care se va repeta
cel mai probabil [i \n Romånia.
Oficialii Intel nu au dorit s` fac` niciun
comentariu \n leg`tur` cu deschiderea centrului de
soft \naintea inaugur`rii oficiale de s`pt`måna
viitoare.
Decizia Intel, una dintre cele mai mari 70 de
companii americane, arat` c` Romånia r`måne o
destina]ie de top pentru deschiderea de centre de
servicii sau de dezvoltare software, la zece ani de
la primul val de companii IT care \ncepeau re cru -
t`rile pe pia]a local`. „Momentul care a marcat
\nceperea investi]iilor masive \n IT \n Romånia a
Firmele au renun]at la
27 mil. euro de la UE
ADRIANA RO[OGA
IMPOSIBILITATEA acces`rii unui
credit bancar care s` le asigure partea
de cofinan]are [i dep` [i rea perioadei
de implementare a
proiectului pre v`zut \n
contract sunt prin cipalele
motive pentru care 230
de firme au renun]at la 26
mil. eu ro de la UE,
conform da telor trans mi -
se de autorit`]i la cererea
ZF.
„Am cå[tigat dou`
proiecte, le-am semnat,
dar nu am mers mai
departe. Cauzele: cam
30% a fost faptul c` nu am avut surse
de finan]are [i 70% nu am avut curaj
s` mai implement`m proiectul.
B`ncile nu mai dau credite, iar in -
dicatorii pe care \i avem acum nu cred
c` ne-ar permite s` primim un credit.
fost decizia de a elimina venitul pe impozitul pro -
gramatorilor, iar fostul pre[edinte al Intel, Craig
Barrett, a avut un rol cheie \n realizarea acestui
lucru, prin declara]iile sale [i lobby-ul pe care le-a
f`cut“, spune Varujan Pambuccian, membru \n
Comisia IT&C a Camerei Deputa]ilor.
Mihai Tudor, directorul subsidiarei locale a
gigantului IT american IBM, care a deschis \n 2000
primul s`u centru din Bucure[ti, spune c` decizia
Intel arat` c` „Romånia r`måne \n centrul aten]iei
celor mai mari companii IT“, pentru c` are
capacitatea de a livra for]` de munc` bine
calificat` \n acest domeniu. „IT-ul este unul dintre
BNR: Reluarea cre[terii depinde de reforme [i absor]ia banilor UE
Banca Na]ional` a l`sat neschimbate
ieri dobånda-cheie la leu la 6,25% pe
an [i rezervele minime pe care
b`ncile trebuie s` le constituie, a[a
cum anticipau la unison anali[tii,
anun]ånd c` se concentreaz` exclusiv
pe contracararea presiunilor
infla]ioniste [i c` las` obiectivul
stimul`rii economiei exclusiv \n
sarcina Guvernului. „Consiliul de
Administra]ie al BNR reitereaz` faptul
c` reintrarea infla]iei pe o traiectorie
descendent` [i reluarea pe baze
sustenabile a cre[terii economice
depind \n mod decisiv de
implementarea ferm` [i consecvent`
\n cadrul mixului de politici
macroeconomice a m`surilor de
consolidare fiscal`, a reformelor
structurale [i de cre[terea gradului de
absorb]ie a fondurilor europene“,
afirm` BNR, condus` de guvernatorul
Mugur Is`rescu (foto).
Decizia nu a mi[cat nici ratele de
dobånd` [i nici cota]iile pe pia]a
valutar` interbancar`, euro urcånd
ieri u[or, spre 4,29 lei.
„Perspectivele sumbre ale recuper`rii
economiei [i limitarea efectelor
major`rii TVA asupra pre]urilor ne fac
s` credem c` BNR va relua probabil
ciclul de relaxare a politicii monetare
\n trimestrul al doilea din 2011 sau
chiar mai devreme“, comenteaz`
Ilker Domac, analist \n cadrul Citibank
Turcia. Vezi pagina 2
FOTO: David Nika
Finan]area [i blocajul pie]ei de
desfacere sunt principalele noastre
probleme“, spune reprezentantul unei
firme de construc]ii care a renun]at la
o finan]are de cåteva sute de mii de
euro.
|n cadrul primei axe
a Programului Ope ra -
„Finan]area [i
blocajul pie]ei de
desfacere sunt
principalele noastre
probleme.“
]ional Sectorial Cre[ -
terea Competitivit`]ii
Economice (POS
CCE), pån` la ju m` ta -
tea lunii octombrie au
fost reziliate 105 con -
tracte de finan]are care
au solicitat cumu lat
peste 37 mil. lei (8,8 mil.
euro) de la UE, \n timp
ce prin Programul Opera]ional Regio -
nal (POR), 124 de contracte de finan ]a-
re depuse de micro\ntreprinderi au fost
reziliate, valoarea total` a finan]`rii
nerambursabile solicitate prin acestea
fiind de 78 milioane lei (18,5 mil. euro).
Florin Talpe[
aduce un expat
la BitDefender
ADRIAN SECELEANU
DUP~ nou` ani de la \nfiin]area companiei de soft de
securitate BitDefender, romånul Florin Talpe[ -
ac]ionarul majoritar al
companiei, a recrutat un
expat \n top ma nage -
ment pentru a coordona
opera]iunile de vånz`ri,
marketing [i rela]ii cu
clien]ii, la nivel global.
Dac` pån` acum
multi na]ionalele, [i \n
special cele din domeniul
IT, recrutau romåni pen -
tru func]iile de ma nage -
ment, acum o com pa nie
local` este \n situa]ia de a
recruta oameni de la
Microsoft.
Charles Enrique Arizmendi, un absolvent al
Harvard School of Business care a lucrat \n ultimii 16
ani la cel mai mare produc`tor de soft din lume, va fi
directorul de opera]iuni al BitDefender, companie
care are o cot` de 2% la nivel mondial, pe pia]a de soft
de securitate, o industrie estimat` la 15 miliarde de
dolari anul trecut.
Vezi pagina 19
ANDREI CHIRILEASA
2 %
PUBLICITATE
pu]inele domenii din Romånia \n care se v`d
rezultatele investi]iilor“, a ad`ugat el.
De la centrul deschis \n 2000 \n care avea cå -
te va zeci de oameni, IBM are acum o subsidiar`
[i \n Bra[ov [i a ajuns la peste 1.400 de angaja]i.
Nu este \ns` singura companie ame rican` IT care
[i-a deschis un asemenea centru.
Companii de top din industria global` IT&C,
precum Amazon, Adobe, IBM, Nokia, HP,
Microsoft [i Oracle au, de asemenea, \mpreun`,
cåteva mii de angaja]i \n Romånia \n centre
deschise \n Bucure[ti, dar [i \n centre universitare
precum Ia[i sau Cluj.
este cota de pia]` a
BitDefender la nivel
mondial pe pia]a de soft
de securitate, o industrie
de 15 miliarde de dolari
anul trecut.
{efii SIF-urilor [i-au
dat bonusuri record
SIF-urile [i-au r`spl`tit angaja]ii cu bonusuri record
pentru dep`[irea ]intelor de profit \n 2009, ca urmare a
vånz`rii participa]iilor de la Bancpost. SIF Transilvania
(SIF3) a acordat bonusuri de 7,89 mil. lei (1,85 mil. euro)
celor circa 90 de angaja]i, \n timp ce SIF Moldova (SIF2)
i-a premiat pe cei 80 de angaja]i cu circa 6,7 mil. lei (1,57
mil. euro). Sumele acordate ca bonusuri de cele dou`
SIF-uri reprezint` peste 20% din sumele alocate de
acestea pentru dividendele ac]ionarilor.
Valoarea medie a bonusurilor \ncasate de fiecare
salariat este de circa 87.000 de lei (peste 20.000 de euro).
Pentru a \ncasa dividende similare, un investitor ar fi
trebuit s` cumpere la \nceputul anului ac]iuni de peste
1,5 mil. lei (350.000 de euro). Cele mai mari bonusuri
le-au \ncasat \ns` membrii Consiliilor de Administra]ie
[i directorii SIF.
„Aceste bonusuri arat` \nc` o dat` c` ac]ionarii
SIF-urilor nu pot avea un control asupra modului \n
care sunt administrate aceste societ`]i. Trebuie s` se cre -
eze pår ghiile prin care ac]ionarii s` se poat` pronun]a \n
pri vin]a deciziilor luate de conducerile SIF“, spune Du -
mi tru Tudor, unul dintre cei mai mari ac]ionari de la
SIF-uri. Vezi pagina 5
CURS VALUTAR - 2.11.2010
4,2848
RON
3,0676
RON
ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.242, 0318.256.244
ACCESUL LA METROU A
AJUNS S~ SE FAC~ |N
PATRU MODURI Pagina 2
PRIM~RIA CAUT~ 21 DE
DIRECTORI DE SPITALE.
Pagina 2

2
Prim`ria caut`
directori pentru 21
de spitale din Capital`
FOTO: Silviu Matei
C~T~LIN POPA, CEO al Euroclinic: Managerul public nu
poate s`-[i exercite profesia a[a cum ar trebui pentru c`
legisla]ia nu-i d` voie
IOANA DAVID
MANAGERII clinicilor [i spitalele private din Bucure[ti nu
sunt interesa]i de cele 21 de posturi care urmeaz` s` fie scoase
la concurs de c`tre Prim`ria Capitalei, de[i ar urma s` conduc`
spitale cu sute de angaja]i [i cu bugete anuale de zeci de
milioane de euro, a[a cum este cazul Spitalului Colentina.
„Nu ar fi atractiv pentru c` vorbim de un post de manager
care are unele limit`ri. Managerul public nu poate s`-[i exercite
profesia a[a cum ar trebui pentru c` legisla]ia nu-i d` voie“,
a spus C`t`lin Popa, CEO al spitalului Euroclinic, afacere
care ruleaz` anual \n jur de 10 mil. euro [i care a fost preluat`
recent de Centrul Medical Unirea. El se refer` la aspecte precum
num`rul de angaja]i, bugetul,
posibilitatea de a aduce \mbu -
n`t`]iri spitalului, care sunt stabilite
prin reglement`ri. Spre exemplu,
spitalele nu au putut s` fac` angaj`ri
\n ultimul an, chiar dac` au
fost medici care au plecat \n
str`in`tate sau au ie[it la pensie, iar
abia de curånd autorit`]ile au
anun]at c` au deblocat unele posturi.
Venitul mediu al unui manager
care lucreaz` la stat este de maximum
5.000 – 6.000 de lei (peste
CRISTIAN SAS, COO al
re]elei de clinici Anima
1.100 de euro). La privat venitul la
nivel de middle management este
de 3.000 de euro.
Birocra]ia, principala problem`
„Cei care fac aceast` meserie la stat o fac cu unele limit`ri
impuse [i nu vor avea niciodat` rezultate fabuloase“, a mai
spus Popa. |ntrebat de ce ar fi nevoie pentru ca aceast` pozi]ie
s` devin` atractiv` managerilor priva]i, Popa a r`spuns: „Mai
mult` libertate pentru a lua deciziile care s` duc` institu]ia
mai departe“. Printre problemele sistemului de stat, Popa a
vorbit [i despre interesele politice, „care nu ar trebui s` existe
\ntr-o institu]ie de s`n`tate“.
O pozi]ie similar` are [i Cristian Sas, COO al re]elei de
clinici Anima, business pornit recent, parte a grupului A&D
Pharma. „Salariile sunt plafonate [i nu v`d de ce ar pleca (managerii
priva]i – n.red.). Cele dou` medii sunt antagonice [i nu
ar avea valoare s` lucreze dup` ni[te reguli pe care nu le
\n]eleg. Noi \n privat avem ni[te proceduri gåndite dup` necesit`]i,
spre exemplu trebuie s` asigur`m un cost bun pentru
ac]ionarii no[tri, \n timp ce la stat obiectivul este s` se asigure
o transparen]`, care oricum nu
func]ioneaz`“, a spus Sas, care a
precizat c` este o p`rere personal`
[i nu a companiei la care este
angajat.
MARIUS SAVU, directorul
general al Administra]iei
Spitalelor [i Serviciilor
Medicale din cadrul
Prim`riei Capitalei
21 de spitale \[i a[teapt` [efii
Marius Savu, directorul general
al Administra]iei Spitalelor
[i Serviciilor Medicale din cadrul
Prim`riei Capitalei, a spus c` \n
aceast` perioad` se \ntrunesc
consiliile de administra]ie ale spitalelor
[i c` peste o lun` urmeaz`
s` fie scoase posturile la concurs.
Consiliile de administra]ie
ale spitalelor au fost constituite
dup` ce unit`]ile au trecut \n administrarea
Prim`riei Capitalei \n
urma procesului de descentralizare.
Din consiliul de administra]ie al spitalelor fac parte opt
persoane: dou` numite de consiliile locale (sau CGMB), dou`
de Ministerul S`n`t`]ii, una de primar, una de Universitatea
de Medicin`, una de Colegiul Medicilor, una de Ordinul Asisten]ilor
Medicali. Ultimele trei au statut de invitat.
„|n aceast` perioad` se discut` [i metodologia de concurs
care urmeaz` s` fie stabilit` de primarul general \n baza unui
cadru general elaborat de Ministerul S`n`t`]ii“, a spus Savu.
|n Bucure[ti exist` peste 40 de spitale, dintre care 21 au
fost preluate de Prim`ria Capitalei \n urma descentraliz`rii.
ioana.david@zf.ro
Infla]ia ar trebui s` se stabilizeze la 2,5%
din 2013 pån` la adoptarea euro
B
LIVIU CHIRU
NR a anun]at ieri c` a stabilit
]inta de infla]ie pentru 2012 la
3%, \ncadrat` de obi[nuitul interval
acceptat de varia]ie de
plus minus un punct procentual.
Din 2013 banca central` vorbe[te de o
„]int` sta]ionar` de infla]ie“, respectiv care
ar trebui s` r`mån` stabil` [i \n anii ulteriori,
de 2,5%, cu acela[i interval de varia]ie.
„S-au f`cut multe calcule [i acesta este
nivelul care ar ajuta economia“, spune Lucian
Croitoru, consilierul guvernatorului
BNR pe probleme de politic` monetar`.
Ambele ]inte aprobate ieri de Consiliul de
Administra]ie al BNR urmeaz` s` fie discutate
[i cu Guvernul. Practic, ]inta de infla]ie
de 2,5% va fi men]inut` pån` la trecerea la
EVENIMENT
euro, care era programat` pentru ianuarie
2015, \ns` respectarea acestui calendar pare
tot mai dificil`. Dup` trecerea la euro, politica
monetar` va fi condus` de Banca Central`
European`, BNR p`strånd \n principal
competen]e pe partea de supraveghere pruden]ial`
a b`ncilor.
Pentru anul viitor BNR are stabilit` o
]int` de 3%, fa]` de 3,5%, anul acesta. Banca
central` lucreaz` cu ]inte de infla]ie, care
ar trebui s` ancoreze a[tept`rile infla]ioniste,
dar prezint` [i proiec]ii asupra evolu]iei
pre]urilor, pe care le actualizeaz` trimestrial.
|n actuala proiec]ie, BNR anticipeaz` c` infla]ia
va urca la 7,8% pån` \n decembrie, urmånd
\ns` s` \ncetineasc` puternic \n a doua
parte a anului viitor, pån` la 3,1%.
Orizontul de prognoz` se \ncheie acum
\n vara lui 2012, cånd este anticipat` o infla]ie
de 3%. Marja de eroare a prognozei
Una din [ase firme care au cå[tigat proiecte europene
a renun]at la banii de la UE pentru investi]ii
ADRIANA RO[OGA
tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/eveniment
Ilker Domac
analist Citi
Perspectivele sumbre ale
recuper`rii economiei [i
limitarea efectelor major`rii
TVA asupra pre]urilor ne fac
s` credem c` BNR va relua
probabil ciclul de relaxare a
politicii monetare \n trimestrul
al doilea din 2011 sau chiar mai
devreme, \n func]ie de cum va
evolua implementarea
acordului cu FMI [i UE.
Melania H`ncil`
economistul-[ef al Volksbank
Comunicatul Consiliului de
Administra]ie relev` \ngrijor`ri
sporite fa]` de climatul politic
[i social actual, care impune o
rezisten]` deosebit` \mpotriva
implement`rii reformelor
structurale [i a m`surilor de
consolidare fiscal`, de[i
acestea sunt absolut necesare
pentru reluarea cre[terii
economice sustenabile [i
consolid`rii procesului
dezinfla]ionist pe termen lung,
precum [i pentru recå[tigarea
\ncrederii investitorilor str`ini.
DIN APROAPE 1.200 de proiecte cå[tigate de
firmele care au cerut fonduri europene pentru
investi]ii, 230 de contracte au fost reziliate, ceea
ce \nseamn` c` una din [ase firme a renun]at la
proiect.
|n cadrul Programului Opera]ional Sectorial
Cre[terea Competitivit`]ii Economice
(POSCCE), axa 1, unde 105 firme au
renun]at la proiecte, pån` la jum`tatea
lui octombrie, cele mai multe rezilieri
au fost \n cazul proiectelor depuse
\n 2008, iar principalele motive,
conform reprezentan]ilor autorit`]ii
de management care gestioneaz`
aceste fonduri, au fost nerespectarea
condi]iilor contractuale: „Nu s-a implementat
proiectul \n termenul prev`zut \n contract,
imposibilitatea acces`rii unui credit bancar
\n vederea cofinan]`rii, nu s-au respectat regulile
de eligibilitate din cadrul schemei de ajutor de minimis,
dep`[irea perioadei de implementare, nu
s-a semnat actul adi]ional, nu s-a depus cererea de
rambursare“.
Proiectele au fost depuse pentru cele cinci
scheme de finan]are ale primei axe a POS CCE,
prin care firmele au putut ob]ine bani pentru construc]ia
de hale de produc]ie, achizi]ionarea de
utilaje de produc]ie, brevete de inven]ie, participarea
la tårguri [i expozi]ii interna]ionale, consultan]`,
implementarea standardelor de calitate.
Un alt motiv care a determinat firmele care au
depus \n 2008 proiecte s` renun]e la banii europeni
l-a reprezentant perioada lung` de evaluare
de aproape un an de zile.
„Proiectul l-am scris \n contextul anilor 2007-
2008. |n 2009 s-a aprobat [i semnat contractul.
Clar era criz` [i nu mai \ndeplineam parametrii de
venituri, profit, cheltuieli pe care \i estimasem.
Voiam s` achizi]ion`m dou` betoniere [i un
\nc`rc`tor frontal care ne erau necesare. |n
condi]iile \n care vånz`rile au sc`zut la jum`tate,
nu mai aveam cum s` mai \ndeplinesc parametrii.
Am vrut s` cump`r doar \nc`rc`torul frontal [i
pentru c` autorit`]ile ne-au spus c` nu putem renun]a
la ce am scris \n proiect, am reziliat contractul“,
spune Alexandru Ilie, administratorul Intens
Prest, companie care activeaz` \n domeniul
construc]iilor de c`i ferate, produc]iei de betoane
[i mortare, extrac]iei nisipului [i pietri[ului, comercializarea
materialelor de construc]ii [i importul
de adezivi pentru termosistem.
El spune c` pentru a achizi]iona \nc`rc`torul
frontal de care compania avea nevoie, a
aplicat [i a reu[it s` ob]in` ajutoare de
stat.
„Aceste utilaje erau necesare
pentru noi [i varianta ajutoarelor de
stat a fost mai facil` pentru noi,
chiar dac` trebuie [i pentru aceasta
s` ai banii \nainte ca s` achizi]ionezi
utilajele [i apoi ]i se returneaz` fondurile.
Aici cred c` se \mpotmolesc firmele
mici“, mai spune Alexandru Ilie.
Prin programul opera]ional regional (POR),
124 de contracte de finan]are depuse de micro -
\ntreprinderi au fost reziliate, majoritatea la solicitarea
beneficiarilor.
„Motivul principal const` \n imposibilitatea
demar`rii proiectului, cauzat` de lipsa resurselor
financiare. Rezilierile ini]iate de AMPOR (Autoritatea
de management a POR, institu]ie aflat` \n
subordinea Ministerului Dezvolt`rii Regionale [i
Turismului – n.r.) au avut la baz`, \n principal,
urm`toarele aspecte: ne\nceperea implement`rii
proiectelor (\n termenul specificat \n contract)
sau nerealizarea activit`]ilor, nerealizarea indicatorilor
asuma]i prin cererea de finan]are. Cele
mai multe contracte reziliate vizeaz` proiecte din
regiunea de dezvoltare Nord Est (28 de proiecte)“,
au precizat reprezentan]ii AMPOR la solicitarea
ZF.
Autorit`]ile spun c` sumele disponibilizate ca
urmare a rezilierilor sau a economiilor \nregistrate
dup` implementarea proiectelor vor suplimenta
bugetul fiec`rui program.
„Valoarea total` a finan]`rii nerambursabile
solicitate prin contractele reziliate pån` \n prezent
este de 78 milioane lei (18,5 mil. euro). Cel de-al
doilea apel de proiecte a fost lansat, \n noiembrie
2009, cu depunere continu` de proiecte, pån` la
PUBLICITATE
consumarea aloc`rii financiare disponibile pe domeniul
4.3., astfel \ncåt nu ar avea sens o lansare a
unui nou apel de proiecte.
Aproape 400 de firme au reu[it pån` acum s`
ia banii de la UE [i s` finalizeze proiectele \n cadrul
celor dou` programe.
Prin axa 1 a POSCCE, unde banii sunt destina]i
firmelor care vor s` fac` investi]ii, alocarea
pentru perioada 2007-2013 este de peste 1 mld.
euro, iar prin POR, axa 4, domeniul 4.3 destinat`
micro\ntreprinderilor alocarea \n aceea[i perioad`
este de 200 de milioane de euro.
adriana.rosoga@zf.ro
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
cre[te \ns` odat` cu perioada, de la un punct
procentual pentru sfår[itul anului pån` la 2,4
puncte procentuale pentru iunie 2012.
„|n urma evalu`rii noilor proiec]ii, precum
[i a riscurilor [i incertitudinilor asociate
acestora, \n principal a celor decurgånd din
factori afla]i \n afara sferei de influen]` a
Alexandru Ilie
administratorul Intens Prest
Proiectul l-am scris \n contextul
anilor 2007-2008. |n 2009 s-a
aprobat [i semnat contractul. Clar
era criz` [i nu mai \ndeplineam
parametrii de venituri, profit,
cheltuieli pe care \i estimasem.
Voiam s` achizi]ion`m dou`
betoniere [i un \nc`rc`tor frontal
care ne erau necesare. |n condi]iile
\n care vånz`rile au sc`zut la
jum`tate, nu mai aveam cum s`
mai \ndeplinesc parametrii. Am
vrut s` cump`r doar \nc`rc`torul
frontal [i pentru c` autorit`]ile
ne-au spus c` nu putem renun]a la
ce am scris \n proiect, am reziliat
contractul.
PUBLICITATE
PUBLICITATE
Ce spune BNR
n BNR reafirm` c` monitorizeaz` cu vigilen]`
evolu]iile interne [i ale mediului economic
interna]ional, astfel \ncåt, prin utilizarea
adecvat` a instrumentelor de care dispune,
s` asigure realizarea [i men]inerea stabilit`]ii
pre]urilor pe termen mediu [i a stabilit`]ii
financiare.
n Reintrarea infla]iei pe o traiectorie
descendent` [i reluarea pe baze sustenabile a
cre[terii economice depind \n mod decisiv de
implementarea ferm` [i consecvent` \n
cadrul mixului de politici macroeconomice a
m`surilor de consolidare fiscal`, a reformelor
structurale [i de cre[terea gradului de
absorb]ie a fondurilor europene.
n CA al BNR a decis men]inerea ]intei de
infla]ie pentru anul 2012 la nivelul de 3 la
sut` ±1 punct procentual. Banca central` va
adopta \ncepånd cu anul 2013 o ]int`
sta]ionar` de infla]ie, situat` la nivelul de 2,5
la sut` ±1 punct procentual. }intele asumate
urmeaz` s` fie discutate cu guvernul.
b`ncii centrale - activa]i inclusiv \n contextul
derul`rii necesarului proces de consolidare
fiscal` - CA al B`ncii Na]ionale a decis
men]inerea ]intei de infla]ie pentru anul
2012 la un nivelul de 3%, plus/minus un
punct procentual“, potrivit reprezentan]ilor
b`ncii centrale.
Guvernatorul Mugur Is`rescu va prezenta
joi, \ntr-o conferin]` de pres`, Raportul
asupra infla]iei pe trimestrul al treilea, care
va con]ine [i un set nou de prognoze privind
infla]ia.
liviu.chiru@zf.ro
Udrea vrea s` promoveze
turismul printr-un
parteneriat cu Facebook
MIRABELA TIRON
ELENA UDREA, ministrul dezvolt`rii regionale [i al turismului, vrea s`
promoveze destina]ia turistic` Romånia printr-un parteneriat cu Facebook,
cea mai mare re]ea de socializare din lume, cu 500 mil. utilizatori.
„Colaborarea dintre Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Turismului
(MDRT) [i Facebook va consta \n elaborarea unei strategii de comunicare
integrate de social media (new media), stimularea dezvolt`rii programelor
turistice romåne[ti prin adoptarea celor mai noi inova]ii din industria
internetului“, au transmis reprezentan]ii
ministerului, ad`u gånd c` aceast` colaborare
va implica [i organizarea unor sesiuni de training
pentru angaja]ii ministerului [i reprezentan]i
ai industriei de turism din Romånia \n vederea
folosirii noilor medii pentru promovarea
destina]iilor.
Oficialii MDRT nu au oferit informa]ii legate
de suma alocat` pentru aceast` colaborare
[i au transmis c` se afl` abia \n faza de stabilire
a unor obiective [i a unui plan de ac]iune.
Re]eaua de socializare Facebook a lansat
recent noi aplica]ii pentru site precum indicarea
locului \n care se afl` utilizatorii, cu scopul
DESEN: Mariana Pop
de-a atrage mai mult` publicitate. Veniturile din publicitate ale companiei
se vor ridica la 1,4 miliarde de euro anul acesta, potrivit Bloomberg.
„Sper ca aceast` ini]iativ` (...) s` se traduc` \n cre[terea num`rului de
turi[ti [i \n pozi]ionarea Romåniei pe pia]` printr-un brand turistic puternic“,
a declarat Elena Udrea (desen). Strategia de promovare a Romåniei
cu ajutorul Facebook va fi finalizat` \n decembrie anul acesta, iar campania
de promovare va \ncepe din prim`vara anului viitor, potrivit reprezentan]ilor
MDRT. Blake Chandlee, vicepre[edintele [i directorul comercial
pentru Europa, Orientul Mijlociu [i Africa al companiei Facebook,
a declarat c` a mai colaborat [i cu alte autorit`]i na]ionale din turism,
\ns` colaborarea cu ministerul din Romånia este prima \n care se
implic` \nc` din faza de elaborare a unei strategii turistice.
|n Romånia sunt 1,3 milioane de conturi de Facebook la 7,5 milioane
de utilizatori de internet. Facebook a fost lansat \n 2004 de c`tre Mark
Zuckerberg [i a ajuns un fenomen de talie mondial`.
Metrorex a ajuns s` aib`
patru moduri de acces
MIRABELA TIRON
ACCESUL \n sta]iile de metrou a ajuns s` se fac` prin patru modalit`]i
diferite, \n condi]iile \n care Metrorex a \ncheiat parteneriate cu compania
de telefonie mobil` Orange, dar [i cu BRD. Astfel c` \n prezent pasagerii
pot intra la metrou cump`rånd tradi]ionala cartel` de hårtie, cardul contactless
Activ (comun cu RATB), dar [i cardul BRD [i un cod de bare de
la compania de telefonie mobil` Orange.
Compania Metrorex, care administreaz` metroul, a \ncheiat anul trecut
cu pierderi de 28,9 milioane de euro la afaceri de 95,7 milioane de euro,
potrivit datelor de la Registrul Comer]ului.
Oficialii Metrorex nu au transmis niciun r`spuns cu privire la necesitatea
existen]ei a patru modalit`]i de plat` a c`l`toriei cu metroul [i la costurile
pe care le presupun parteneriatele cu BRD [i Orange pån` la \nchiderea
edi]iei ZF.
De s`pt`måna aceasta accesul \n zece sta]ii de metrou din Capital` este
posibil cu ajutorul cardului instant Pay de la BRD, dezvoltat pe baza
tehnologiei contactless, plata realizåndu-se prin apropierea cardului de un
aparat cititor BRD. Pasagerii mai pot intra \n sta]iile de metrou [i cu cardul
Activ, lansat de compania ce administreaz` autobuzele din Bucure[ti
\n urm` cu cå]iva ani.
Aproape un milion de bucure[teni folosesc acest card electronic, care
\ns` nu poate fi cump`rat [i nici \nc`rcat \n sta]iile de metrou, ci doar \n
cele de autobuz, dat fiind faptul c` firma ce administreaz` metroul nu dispune
de echipamente de emitere sau re\nc`rcare. |n primele opt luni ale
anului, acest card a adus \ncas`ri de aproape 2,2 milioane de euro firmei
care administreaz` metroul [i de 21,9 mil. euro companiei RATB, potrivit
oficialilor Regiei Autonome de Transport Bucure[ti.
O alt` metod` de acces \n sta]iile de metrou o reprezint` achizi]ia de
bilete direct de pe mobil, printr-un mesaj scris la un num`r scurt \n re]eaua
Orange. Compania de telefonie mobil` trimite un cod de bare pe telefonul
clientului, care trebuie scanat la un dispozitiv special instalat \n [ase
sta]ii de metrou: Politehnica, Petrache Poenaru, Groz`ve[ti, Pia]a Victoriei,
Universitate [i Timpuri Noi.

ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
R~ZVAN VOICAN
SORIN PÅSLARU
rdonan]a 50 privind contractele
de credit pentru
persoane fizice nu reprezint`
o ac]iune retroactiv`,
a[a cum sus]in ban-
O
cherii, [i trebuie transformat`
\n lege pentru c` reglementeaz`
viitorul [i
tenta]ia b`ncilor de a introduce
noi comisioane,
noi obliga]ii de plat` pentru
cei care au credite [i
mai ales pentru cei care
\ntårzie [i \[i ree[aloneaz`
creditele, afir m` pre[edintele
Traian B`sescu.
„Punctul de vedere pe
care l-am comunicat partidelor
a fost c` ordonan]a,
care sper`m c` va deveni
lege, nu este cu aplicare retroactiv`. Ea
vizeaz` strict ceea ce se întåmpl` în rela]ia
b`nci – clien]i în momentul de fa]`.
Deci nicio banc` nu poate spune c` ordonan]a
vizeaz` comisioanele [i dobånzile
pe care le-ar fi pl`tit clientul înainte
de apari]ia acestei ordonan]e“, a spus
[eful statului, citat de Mediafax, dup` \n-
tål nirea de ieri cu partidele de la putere.
De[i la sfår[itul s`pt`månii trecute
[eful misiunii FMI Jeffrey Franks a declarat
explicit c` modificarea OUG 50
devine o precondi]ie pentru urm`toarea
tran[` de bani, \n conferin]a de pres` de
luni a evitat s` reia aceast` declara]ie [i
a f`cut doar o apreciere general` despre
necesitatea p`str`rii echilibrului \n sistemul
bancar. Situa]ia va fi
clarificat` prin publicarea
noii scrisori de inten]ie a
guvernului, existånd [i posibilitatea
unui angajament
neoficial fa]` de sistemul
bancar.
„Nu cred c` guvernul
s-ar fi putut angaja \n secret
fa]` de FMI s` modifice ordonan]a
\n sensul dorit de
b`nci, adic` numai pentru
noile contracte, nu [i pentru
cele \n derulare. Eu pot
s` v` spun c` aceast` ordonan]`
nu este retroactiv` pentru c` efectele
se aplic` de acum \nainte. |n Comisie
discu]iile despre ordonan]` au fost
amånate pån` va veni de la Bruxelles
domnul Cerbulescu (pre[edintele ANPC
- n.red.), adic` pån` s`pt`måna viitoare“,
a spus Peter Lakatos, deputat
UDMR, membru al Comisiei de Buget-
Finan]e din Camera Deputa]ilor.
EVENIMENT
Anali[tii b`ncilor str`ine contrazic optimismul FMI privind evolu]ia din T4
CLAUDIA MEDREGA
ANALI{TII locali continu` s` r`mån`
pesimi[ti \n leg`tur` cu evolu]ia economiei,
anticipånd sc`dere [i pentru ultimul
trimestru din 2010, \n timp ce FMI
[i Comisia European` se a[teapt` la o
ameliorare a activit`]ii economice spre
finalul anului [i nu exclud chiar o u[oar`
cre[tere.
tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/eveniment
B`sescu: Este o fals` impresie c`
Ordonan]a 50 ar fi o ac]iune retroactiv`
Tot pe minus
2009 T1 T2 T3 T4 2010 T1 T2 2010*
-6,2
-8,7
De patru luni,
Ordonan]a 50 a
pus clien]ii [i
b`ncile \n dou`
tabere diferite.
Disputa \nc` nu a
fost tran[at`.
-7,1
-6,5
-2,6
-0,5
-2
* Estimare
Evolu]ia PIB, fa]` de
acela[i trimestru din
anul anterior, serie
brut` (%)
SURSA: INS
Evalu`rile lui B`sescu
n Legea privind cota de TVA de 5% la alimentele de
baz` [i cea referitoare la neimpozitarea pensiilor mai
mici de 2.000 de lei vor fi retrimise Parlamentului
n Salariile din sectorul bugetar vor putea fi majorate \n
2011 \n m`sura \n care concedierile vor fi suficiente
astfel \ncåt plafonul de 39 mld. lei reprezentånd
fondul anual de salarii s` poat` cuprinde [i major`ri
n O cre[tere economic` de 1,5% \n 2011 nu va fi
suficient` pentru a genera noi locuri de munc`
n Nu sus]ine reducerea cotei unice de la 1 ianuarie
pentru c` statul are nevoie de bani pentru
func]ionarea sistemelor sociale, iar evaziunea este
oricum mare
n Nu sus]ine reducerea contribu]iilor sociale decåt dup`
modificarea Codului muncii \n sensul reducerii
restric]iilor la concediere
n Guvernul a dep`[it termenul legal de finalizare a
proiectului de buget pe 2011; trebuie construit
repede, cu aloc`ri de investi]ii pe primele dou`
trimestre
n Guvernul trebuie s`-[i asume r`spunderea pe legea
salariz`rii
Ajust`rile fiscale, diminuarea fluxurilor
de numerar [i cre[terea [omajului
\ntårzie relansarea economiei, sus]in
anali[tii b`ncilor. Economia a resim]it
din plin \n trimestrul al treilea efectele
major`rii TVA [i ale reducerii salariilor
bugetarilor cu 25%, dup` revenirea
temporar` din al doilea trimestru, iar
impactul se va vedea [i \n ultimele trei
luni ale anului.
„Efectele m`surilor de austeritate
aplicate \n sectorul public [i major`rii
TVA se vor resim]i \n trimestrele III [i
IV ale acestui an, astfel c` estim`m o
contrac]ie a PIB cu 3% \n al treilea trimestru
fa]` de aceea[i perioad` de anul
trecut, respectiv o sc`dere cu 3,3% a
economiei \n trimestrul al patrulea comparativ
cu acela[i trimestru din 2010.
Pentru \ntreg anul 2010, prognoz`m
contrac]ia PIB la 2,5%“, afirm` Rozalia
FOTO: Octav Ganea
Pal, economistul-[ef al UniCredit }iriac
Bank.
Principala \ngrijorare ar constitui-o
decuplarea de regiune, care ar afecta
semnificativ \ncrederea investitorilor [i
percep]ia extern` \n general.
Pe de alt` parte, m`surile de corec]ie
aplicate \n sectorul bugetar erau
necesare pentru sustenabilitatea pe termen
lung, mai spune Pal.
„Pe ramuri, ne a[tept`m ca industria
s` r`mån` pe o tendin]` pozitiv` \n
trimestrele III [i IV ale acestui an. Serviciile
vor avea o contribu]ie negativ`
semnificativ`, la fel [i construc]iile.“
{i Nicolaie Chide[ciuc, economistul-
[ef al ING Bank, apreciaz` c` efectul
m`surilor de austeritate se va vedea cu
\ntårziere, inclusiv \n trimestrul patru.
„Nu cred c` putem vorbi de cre[tere pozitiv`
\n trimestrul patru. Singura modalitate
ar fi ca exporturile s` mearg` bine,
iar consumul, inclusiv exporturile, s` se
comprime [i s` existe o contribu]ie pozitiv`
a exporturilor nete. |ns` sc`derea de
pe consum [i investi]ii va fi mai mare decåt
plusul exporturilor nete.“
Jeffrey Franks, [eful misiunii de
evaluare a FMI, a declarat recent c` anticipeaz`
c` \n trimestrul patru vom vedea,
poate, o u[oar` cre[tere pozitiv`,
iar \n primele dou` trimestre ale anului
viitor vom vedea sigur cre[tere economic`.
{i Istvan Szekely, directorul de
]ar` pentru Romånia al Comisiei Europene,
anticipeaz` a ameliorare a activit`]ii
economice spre finalul anului.
Potrivit estim`rilor FMI, economia
va \nregistra \n acest an o sc`dere de
2%, iar anul viitor va reveni pe cre[tere,
PIB-ul urmånd s` ajung` la un avans
real de 1,5%.
puncte de vedere
B`t`lia cu infla]ia:
punct [i de la cap`t
oi tr`im \ntr-o realitate de care nu
N putem s` facem abstrac]ie. Pentru
c` dou` linii merg mereu \mpreun`. Linia
dobånzii de politic` monetar` a
BNR [i linia infla]iei.
Atåta vreme cåt infla]ia continu` s`
fie mare, BNR nu-[i poate permite s`
scad` dobånda-cheie. Cånd vom avea
dobånzi mici, va \nsemna c` am rezolvat
multe lucruri importante din economie,
c` a \nceput relansarea. Dar acum noi
nu suntem \ntr-un moment de relansare.
Suntem \ntr-un moment de terapie.
Era de a[teptat, a[adar, ca \n
condi]iile \n care infla]ia anual` a urcat
\n loc s` coboare – ajungånd la 7,77 la
sut`: cea mai mare infla]ie din Uniunea
European` – Banca
Na]ional` s` decid`
men]inerea ratei dobånzii
de politic` monetar`
la 6,25 la sut`.
A[a cum s-a precizat \n
comunicatul de mar]i,
se simte \nc` nevoia
unei ancor`ri ferme a
anticipa]iilor infla]ioniste.
Mai ales c`, \n
unele cercuri politice,
chiar [i \n cercurile
unor economi[ti, se
aud voci care spun c`… Romånia ar
avea nevoie de mai mult` infla]ie. Alte
voci, de[i nu pledeaz` pentru infla]ie,
cer totu[i un deficit bugetar mai consistent,
ceea ce ar \nsemna tot infla]ie.
Nu sunt pu]ini cei ce cred c` f`r`
infla]ie PIB-ul nu poate s` creasc` [i
nici investi]iile nu au din ce s` se
\nfrupte. Mai circul` [i o alt` teorie, care
alimenteaz` teama c` va exploda [i
mai puternic [omajul dac` nu se va da
drumul la infla]ie. Teorii vechi, neconfirmate
de timp, extrase din c`r]i deja
dep`[ite.
La polul opus, \n schimb, se situeaz`
marea mas` a celor c`rora le este
fric` de infla]ie. B`ncile se uit` la infla]ia
anual` [i, dac` v`d c` urc`, a[a
cum s-a \ntåmplat \n august [i \n septembrie,
\ncep s` se team` c` dobånzile
la creditele \n lei ar putea deveni realnegative.
Popula]ia care economise[te,
\n acela[i timp, se uit` tot la infla]ia
anual` \n cre[tere [i \[i manifest` teama
c` depozitele din b`nci ar putea fi [i ele
remunerate cu dobånzi real-negative.
Adic` sub cifrele care exprim` nivelul
DE ADRIAN VASILESCU
Exist` nervi, se ]es
intrigi, se spun pove[ti,
toate pe fondul unor
\ncerc`ri interesate
de a face profit din
pre]uri ceva mai mari.
3
anual al cre[terii pre]urilor. Chiar dac`
[i b`ncile, [i clien]ii socotesc gre[it, pentru
c` dobånda e legat` de 12 luni viitoare,
\n timp ce infla]ia la care se raporteaz`
e calculat` pe 12 luni trecute,
problema r`måne pe rol. Fiindc` nu
doar infla]ia, ci [i frica de infla]ie
r`re[te \n bun` m`sur` clientela magazinelor.
A[a a fost \n 2009, a[a se petrec
lucrurile [i \n acest an, \n condi]iile unei
recesiuni prelungite. |n consecin]`, cifrele
de afaceri \n unit`]ile ce fac comer]
cu am`nuntul sunt lovite dur.
{i cursul se uit` la infla]ie. Prin lege,
Banca Na]ional` are un singur obiectiv:
stabilitatea pre]urilor. Atåt [i nimic alt -
ceva. Dar pentru politica monetar` o
privire larg` este inevitabil`.
A[adar, Banca
Na]ional` se r`zboie[te
cu infla]ia, dar nu-[i
poate permite s` scape
din priviri cursul de
schimb. Pentru c` dou`
\ntreb`ri r`mån \n actualitate:
1) la ce s-ar
ajunge f`r` un curs rezonabil
\ntr-o economie
care nu func]ioneaz`
\nc` bine [i nu d` rezultatele
a[teptate cånd
apar deficite mari? sau 2) ce s-ar \ntåmpla
\n economie cånd \n companii prolifereaz`
lipsa de eficien]` [i indisciplina
financiar`? Desigur, infla]ia [i-ar face
de cap, antrenånd [i cursul \n „jocul“ ei.
A[a c` orice mi[c`ri ar face banca central`,
pe o pia]` ori alta, ]inta tot infla]ia
este. Dar m`surile luate de BNR \mpotriva
infla]iei se cer a fi cuplate cu politici
active, fiscale [i salariale. {i cu
ac]iuni energice de restructurare.
F`r` \ndoial` c` \n sistemul nostru
de pre]uri ac]ioneaz` [i o und` de [oc,
care \[i are r`d`cinile \n criza global` [i
\n recesiunea intern`. Iar r`zboiul psihologic
pentru pre]uri interne \ntunec`
multe judec`]i, zgomotul infla]ionist fiind
dovada cea mai concludent`. A[a
c` \n b`t`lia cu infla]ia, dup` ce am pus
punct, \ncheind o etap`, o lu`m de la
cap`t. Iat` principalul motiv pentru care,
\n acest moment, pia]a dezbaterilor
publice legate de infla]ie e agitat`.
Exist` nervi, se ]es intrigi, se spun pove[ti,
toate pe fondul unor \ncerc`ri interesate
de a face profit din pre]uri ceva
mai mari.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

4
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
|n str`in`tate popula]ia cump`r` ac]iuni ca s` aib` un trai decent la pensionare
{TEFAN MUSGOCIU
ursa a sc`zut cu 0,43%, pe
un rulaj de numai 6,7
milioane lei, \ntr-o pia]`
\n care investitorii au
B continuat s` adopte
pozi]ii de a[teptare, iar cei care au vrut
s` vånd` au fost nevoi]i s` duc`
pre]urile mai jos, \n special \n cazul
ac]iunilor SIF, care au coboråt \n
medie cu 2,28%.
Cota]iile ac]iunilor celor cinci
societ`]i de investi]ii financiare (SIF)
au coboråt chiar de la deschidere, \n
medie cu 1%, \n condi]iile \n care pia]a
a fost \n stagnare. Ulterior, corec]iile
titlurilor SIF s-au accentuat la aproape
1,7%, iar la finalul sesiunii aceste
ac]iuni plasau indicele BET-FI cu
2,28% sub referin]`. Primele zece
titluri \n func]ie de lichiditate, analizate
de indicele BET, au \ncheiat ziua la
pre]uri \n sc`dere \n medie cu 0,62%.
BURSE - FONDURI MUTUALE
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale
„Cred c` este vorba de dezinteres
\n råndul investitorilor, atåt a str`i -
nilor, cåt [i a celor locali. Avånd \n
vedere lichiditatea foarte redus`, nici
inves titorii str`ini, nici romånii nu mai
au determinare pentru a cump`ra
ac]iuni la companiile locale, iar aceast`
situa]ie este amplificat` [i de riscul de
]ar` al Romåniei“, a declarat Rare[
PUBLICITATE Nila[, directorul general al BT Secu -
rities.
Adrian Danciu, analist la SSIF
Broker (BRK), consider` c` evolu]ia
din ultimele dou` luni a pie]ei locale
este caracteristic` unei perioade de
acumulare, \ns` atrage aten]ia c`
investitorii nu mai reac]ioneaz` nici la
raport`rile financiare ale companiilor
[i nici la evolu]ia burselor externe.
„Per ansamblu, pia]a de capital
reflect` lipsa de coeren]`, de stabilitate
[i de competen]` a celor care prin
statutul lor pot influen]a dezvoltarea
acestui domeniu. Investitorii mari sunt
nemul]umi]i \n special de anumi]i
indicatori economico-financiari, de
perspectivele nu foarte bune privind
mersul economiei \n perioada imediat
urm`toare, \n timp ce investitorii mici
sunt nemul]umi]i de complicarea
sistemului de fiscalitate. Nici contextul
macroeconomic nu este de natur` s`
anticipeze o revigorare economic` pe
termen scurt. Din p`cate, prelungirea
acestei perioade aduce pierderi
opera]ionale \n råndul firmelor de
brokeraj“, a declarat Danciu.
Analistul Tradeville Drago[
D`r`bu] crede c` lichiditatea redus` a
pie]ei este determinat` \n principal de
absen]a unor investitori pe termen
lung, \n condi]iile \n care cei mai mul]i
speculatori nu tranzac]ioneaz` din
cauza volatilit`]ii sc`zute.
„|n Romånia, conceptul de
construire a unui portofoliu pe termen
lung, a[a cum se practic` pe majori -
tatea burselor mature, nu a prins la
public. A[adar, \n lipsa nucleului de
investitori cu orientare pe termen lung,
care s` sus]in` pia]a \n momentele
vulnerabile, [i f`r` fonduri str`ine
bursa are pu]ine [anse de a se men]ine
lichid` \n perioadele dificile“, a afirmat
D`r`bu].
El a ar`tat c` o diferen]`
important` \ntre bursele mature [i cele
\n curs de dezvoltare este perspectiva
pe care o au investitorii vizavi de burs`.
Pe pie]ele dezvoltate majori tatea
persoanelor au cåte un portofoliu de
instrumente financiare alc`tuit cu
scopul de a-[i asigura un trai decent
dup` pensionare, iar obiectivul unei
astfel de investi]ii poate fi [i p`strarea
puterii de cump`rare a banilor sau
ob]inerea unui randament peste rata
infla]iei, potrivit lui D`r`bu].
|n coboråre
SIF Oltenia (SIF5)
lei/ac]iune
2
1.8
1.6
1.4
1.2
1
4 ian.
10
ultimul pre]:
1,43 lei/ac]iune
varia]ie: -2,7%
-26,3 %
2 nov.
10
este sc`derea ac]iunilor SIF Oltenia
(SIF5) de la maximele din acest an.
DE URM~RIT AST~ZI
n Evolu]ia ac]iunilor Mecanica
Ceahl`u (MECF), care va raporta joi
rezultatele financiare pe primele
nou` luni. Ultima tranzac]ie cu
aceste titluri s-a realizat la un pre]
de 0,1 lei/ac]iune, egal cu valoarea
nominal` [i \n cre[tere cu 11,1%
fa]` de cota]ia precedent`.
n Evolu]ia SIF-urilor, care au
\nregistrat ieri prima corec]ie mai
important` din ultima lun` de zile,
cu un declin de 2,3%.
n Evolu]ia titlurilor Prefab Bucure[ti
care au urcat [i ieri cu 1,4% pe
trendul general de sc`dere.
Ac]ionarul majoritar, Romerica
International, firm` de]inut` de
Petre Milu], a fost raportat` cu
achizi]ia unui pachet de 1.700
titluri de pe pia]`.
n Evolu]ia burselor externe, dup` ce
pia]a american` a deschis ziua de
tranzac]ionare de ieri \n cre[tere cu
circa 0,5%. La aceea[i or`,
principalele pie]e europene
\nregistrau cre[teri u[oare.
Cre[te dup` rezultate
Prefab Bucure[ti (PREH)
lei/ac]iune
3.2
2.8
2.4
2
1.6
1.2
4 ian.
10
47 %
ultimul pre]:
2,21 lei/ac]iune
varia]ie: 1,4%
2 nov.
10
este cre[terea consemnat` de titlurile
Prefab Bucure[ti (PREH) pe parcursul
acestui an.
Pia]a Futures BMFMS 2 noiembrie 2010
Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Num`r
lei lei contracte
DEBRD 10-Dec 126,000 0 0
DEDJIA_RON 10-Dec 11130 0.27 847
DEDJIA_RON IUN11 11025 -0.17 1
DEDJIA_RON 11-Mar 11065 0 0
DESIF2 10-Dec 12,502 0 0
DESIF2 11-Mar 12,855 0 0
DESIF2 IUN11 13,550 0 0
PUBLICITATE
Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Num`r
lei lei contracte
DESIF5 10-Dec 14,707 -1.7 762
DESIF5 11-Mar 14,956 -2.17 13
DESIF5 IUN11 15,201 -1.93 10
DESIF5 11-Sep 15,311 -6.63 2
DETLV 10-Dec 13,250 -0.67 1
DETLV IUN11 13,704 0 0
DETLV 11-Mar 13,524 0 0
Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Num`r
lei lei contracte
EUR/RON 10-Dec 43,039 0.18 6
EUR/RON 11-Mar 43,401 0 3
EUR/RON IUN11 43,600 0.23 1
EUR/RON 11-Sep 44,024 0 0
SIBGOLD_RON 10-Dec 1.358,1000 0.36 53
SIBGOLD_RON 11-Feb 1.353,0000 0 0
Nivelul mediu al ratelor
dobånzilor pe pia]a
interbancar`
2 noiembrie 2010 la ora 11.00
Termene BUBID BUBOR
ON 3,74 4,24
TM 3,8 4,3
1W 4,23 4,73
1M 4,46 4,96
3M 6,16 6,66
6M 6,38 7,11
9M 6,39 7,14
12M 6,39 7,14
Volumul tranzac]iilor pe pia]a
monetar` interbancar` la 1 noiembrie:
5.629,7 mil. lei
BUBID - rata dobånzii la depozitele
atrase;
BUBOR - rata dobånzii la depozitele
plasate SURSA: BNR
n Cota]iile dolarului
Yenul japonez 80,81
Lira sterlin` 1,5972
Francul elve]ian 0,9836
Coroana danez` 5,3387
Coroana norvegian` 5,8353
Coroana suedez` 6,6341
Dolarul australian 0,9979
Dolarul canadian 1,0114
n Cota]iile euro
Dolarul american 1,3968
Lira sterlin` 0,8745
Yenul japonez 112,87
Francul elve]ian 1,3739
Dolarul australian 1,3997
Coroana danez` 7,457
Coroana norvegian` 8,1507
Coroana suedez` 9,2664
Dolarul canadian 1,4128
Fonduri mutuale 2 noiembrie 2010
Fond Administrator Valoare la zi Varia]ie Varia]ie Varia]ie Varia]ie Num`r Activ net
(lei) ultima s`pt`mån` ultima lun` \n 2010 anul trecut de investitori (mil. lei)
Fonduri monetare
BCR Monetar Erste Asset Management 13,9503 0,17% 0,71% 7,50% 15,45% 62236 1450,236
Simfonia 1 BRD Asset Management 29,8 0,13% 0,61% 6,43% 12,95% 13115 345,0859
Raiffeisen Monetar Raiffeisen Asset Management 128,6081 0,14% 0,62% 7,66% 14,85% 26707 1062,8538
iFond Monetar Intercapital Investment Management 5,1587 0,11% 0,49% n.a. n.a. 32 1,8198
Tezaur Aviva Investors 66,66 0,21% 0,88% 8,14% 7,26% 623 7,7074
Fortuna Gold Target Asset Management 17,94 0,06% 0,39% 4,73% 10,66% 1669 0,5959
OTP ComodisRO OTP Asset Management 12,9231 0,18% 1,00% 6,45% 13,67% 1460 108,9732
Fonduri de obligatiuni [i instrumente cu venit fix
BCR Obligatiuni Erste Asset Management 14,0166 0,20% 0,84% 7,85% 14,51% 28487 793,64
BRD Obligatiuni (Concerto) BRD Asset Management 125,06 0,12% 0,50% 3,48% 19,35% 517 29,9189
Orizont Aviva Investors 21,23 0,38% 1,05% 8,32% 14,35% 401 11,1827
BT Obligatiuni BT Asset Management 13,02 0,15% 0,62% 7,34% 14,00% 4454 112,1174
Stabilo Pioneer Asset Management 9,6022 0,69% 0,51% 5,87% 8,23% 902 13,2051
Vanguard Protector Vanguard Asset Manag. 29,4166 0,07% 0,29% 3,67% 8,70% 542 1,6509
Fonduri diversificate
Fortuna Classic Target Asset Management 6,6 -0,15% 0,00% -1,35% 9,14% 22815 6,8878
Carpatica Global Carpatica Asset Management 12,3974 0,01% 1,65% 8,82% 16,61% 188 36,6086
Carpatica Stock Carpatica Asset Management 14,3775 3,32% 6,32% 15,67% 56,35% 203 13,1205
Zepter Actiuni Zepter 10,0543 -0,77% -0,54% -2,45% n.a. 20 10,3371
Zepter Mixt Zepter 10,168 -0,31% n.a. -0,05% n.a. 16 5,5387
Zepter Obligatiuni Zepter 10,537 -0,69% -0,07% 2,66% n.a. 14 3,8217
Diverso Europa Regional BRD Asset Management 120,59 0,16% 0,63% 7,02% n.a. 268 23,2048
Capital Plus Aviva Investors 9,99 0,00% 1,22% 4,06% 7,87% 8386 5,7397
Intercapital Aviva Investors 4,5056 -0,15% 1,20% 0,76% 12,68% 1575 10,0883
Raiffeisen Benefit Raiffeisen Asset Management 114,5934 -0,30% 0,70% 8,46% 33,98% 427 24,3352
Star Focus Star Asset Management 4,9132 -0,08% 0,84% 5,59% 18,40% 65 4,3315
Napoca Globinvest 0,3455 0,29% 0,00% 10,14% 42,59% 1371 10,7919
Omnitrust SIRA 3,0305 -0,45% -0,98% 10,16% 31,73% 424 2,6531
Star Next Star Asset Management 3,8702 -0,18% 1,34% 4,42% 21,92% 99 5,1239
KD Optimus KD Investments 9,9842 -0,08% -0,01% 10,39% 24,58% 16 0,9055
Transilvania Globinvest 30,1609 0,11% 0,62% 8,97% 26,74% 794 21,1875
BCR Dinamic Erste Asset Management 20,3892 0,19% 1,02% 5,98% 20,70% 2568 35,223
BT Clasic BT Asset Management 15,33 0,07% 0,79% 7,81% 25,84% 850 44,6956
Oportunitati Nationale Vanguard Asset Manag. 26,5259 -0,04% -0,23% -4,03% 1,67% 487 0,9213
Integro Pioneer Asset Management 3,6532 0,11% 1,76% 3,78% 16,94% 11204 14,8222
OTP BalansisRO OTP Asset Management 10,12 -0,10% 2,64% 8,47% 17,36% 83 9,5805
Fonduri de ac]iuni
BT Maxim BT Asset Management 7,83 -0,89% 0,26% 7,85% 62,78% 2327 65,2818
BRD Index Europa Regional BRD Asset Management 104,7503 0,01% 0,65% n.a. n.a. 5 2,3592
Actiuni Europa Regional BRD Asset Management 120,94 0,21% 0,26% 10,54% n.a. 139 14,727
Raiffeisen Prosper Raiffeisen Asset Management 94,255 -0,81% 0,95% 9,65% 56,69% 1199 37,7092
Raiffeisen Romania Actiuni Raiffeisen Asset Management 33,2885 -0,28% 0,70% 3,56% 70,82% 520 22,1179
Omninvest SIRA 4,9554 0,48% -2,45% 19,66% 16,43% 4001 2,5837
KD Maximus KD Investments 13,8443 -0,78% 1,75% 11,67% 37,14% 811 41,5826
Active Dinamic Swiss Capital Asset Management 11,86 -2,47% -3,41% -2,26% 101,68% 2025 14,815
BCR Expert Erste Asset Management 62,2724 0,03% 1,79% 6,25% 52,00% 850 15,4315
BT Index BT Asset Management 7,27 0,28% 2,11% 10,32% 50,11% 457 21,9348
OTP AvantisRO OTP Asset Management 6,82 0,00% 2,56% 7,74% 15,30% 254 9,5264
iFond Actiuni Intercapital Investment Management 4,0984 0,11% 0,98% n.a. n.a. 11 0,4827
XT Index Aviva Investors 85,63 0,19% 1,41% n.a. n.a. 17 0,233
Alte fonduri
BRD Euro Fond (denominat \n euro) BRD Asset Management 103,8345 0,15% 0,58% n.a. n.a. 386 22,0619
Raiffeisen Euro Plus (denominat \n euro) Raiffeisen Asset Management 104,1421 0,08% 0,34% n.a. n.a. 6474 160,6121
Raiffeisen Confort Seria 2 Raiffeisen Asset Management 103,4197 -0,19% 0,81% n.a. n.a. 868 40,084
Raiffeisen Confort Raiffeisen Asset Management 120,0017 -0,13% 0,77% 9,55% 12,87% 820 21,6542
BCR Europa Avansat Erste Asset Management 10786,0197 -0,01% 1,21% 0,12% 19,89% 6 8,9913
Audas Piscator (denominat \n euro) Piscator Capital 8,8862 -0,41% -0,49% 0,43% -1,12% 11 0,44
Not`: Datele din aceast` sec]iune sunt furnizate de societ`]ile de administrare a investi]iilor (SAI) care administreaz` fondurile mutuale. Ziarul Financiar depune toate eforturile pentru a verifica acurate]ea datelor [i corectarea
eventualelor erori. Ziarul Financiar nu va putea fi tras la r`spundere pentru eventuale erori sau omisiuni care ar putea ap`rea \n datele publicate \n aceast` sec]iune. Deciziile de investi]ii \n fondurile mutuale trebuie s` se bazeze
pe informa]iile primare furnizate direct de societ`]ile de administrare.
SURSA: www.zf.ro/fonduri-mutuale/
Bursa de Valori
Top cre[teri
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
(lei) (%) (lei)
ELECTROAPARATAJ 0.1250 8.70 870
GRUPUL IND. ELECTROCONTACT 0.0320 6.67 760
OIL TERMINAL 0.2620 3.15 19104
ELECTROPUTERE 0.0980 2.62 6354
ZENTIVA 0.7900 1.94 21831
Erste Group Bank AG 141.0000 1.81 543537
PREFAB SA BUCURESTI 2.2100 1.38 43538
TERAPLAST SA 0.4400 1.15 34208
OMV PETROM 0.3360 0.90 318930
ALRO 3.0500 0.00 294
Top sc`deri
INDICI BVB
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
Varia]ie \n 2009 ieri
(lei) (%) (lei)
BET 11.6% -0.62%
AMONIL 0.0152 -5.00 44131
BET-FI -1.0% -2.28%
BET-NG 27.2% -0.06%
AEROSTAR 1.0000 -3.85 2015
ROTX 10.8% -0.21%
TURISM FELIX BAILE FELIX 0.1800 -3.74 2717
BET-C 13.6% -0.43%
ANTIBIOTICE 0.5750 -3.36 92245
BET-XT 4.5% -1.16%
SIF MOLDOVA 1.2100 -3.20 1338234
UCM RESITA 0.1550 -3.13 155
COMPA S. A. 0.4380 -3.10 17989
SIF OLTENIA 1.4300 -2.72 1495039
THR MAREA NEAGRA 0.1450 -2.68 363
SIF BANAT CRISANA 1.1100 -2.63 273967
Top tranzac]ii
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
(lei) (%) (lei)
SIF OLTENIA 1.4300 -2.72 1495039
SIF MOLDOVA 1.2100 -3.20 1338234
Erste Group Bank AG 141.0000 1.81 543537
SC BURSA DE VALORI BUC. 37.7000 -0.53 421466
BANCA TRANSILVANIA 1.3300 -2.21 403526
SIF TRANSILVANIA 0.5700 -1.72 358804
BRD - GROUPE SOC. GEN. 12.2000 -0.81 355191
OMV PETROM 0.3360 0.90 318930
SIF MUNTENIA 0.6700 -0.74 291371
SIF BANAT CRISANA 1.1100 -2.63 273967
Categoria I
Pia]a RASDAQ
CONSERVATOR
\n 2009 ieri
Varia]ie 14.26% -0.62%
Pre] \nchidere Pondere
0.3360 20.1%
SNP BRD 12.2000 13.7%
ATB 0.5750 13.9%
TGN 262.1000 20.9%
SPCU 0.2800 6.5%
RMAH 0.2070 7.3%
BRM 0.5550 5.1%
ALBZ 0.2620 6.6%
WRO 175.0000 5.9%
VALOARE LA ZI 1582.89
Conservator
1600
puncte
1595
1590
1585
1580
1575
27 oct.
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
ALR ALRO 3.0500 0.00 0.0000 0.0000 2.9400 100 3.9600 2.3200
ATB ANTIBIOTICE 0.5750 -3.36 0.5850 0.5750 0.5776 159,703 0.7500 0.4700
AZO AZOMURES 0.4840 -0.62 0.4880 0.4840 0.4849 66,500 0.5500 0.2780
BCC BANCA COMERCIALA CARPATICA 0.0875 -1.69 0.0880 0.0871 0.0876 295,137 0.1130 0.0833
TLV BANCA TRANSILVANIA 1.3300 -2.21 1.3500 1.3200 1.3322 302,882 2.4000 1.3000
BIO BIOFARM 0.1920 0.00 0.1920 0.1900 0.1900 916,172 0.2450 0.1380
BRD BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE 12.2000 -0.81 12.3000 12.2000 12.2142 29,080 15.9000 10.5000
TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 17.9000 -0.56 18.1000 17.9000 17.9024 6,130 21.9000 11.5000
OIL OIL TERMINAL 0.2620 3.15 0.2640 0.2550 0.2606 73,300 0.3000 0.1700
OLT OLTCHIM RM. VALCEA 0.2200 -1.35 0.2270 0.2200 0.2222 44,000 0.3200 0.1630
SNP OMV PETROM 0.3360 0.90 0.3370 0.3300 0.3352 951,204 0.3660 0.2460
PREH PREFAB SA BUCURESTI 2.2100 1.38 2.4100 2.2000 2.3127 18,825 3.1600 1.4000
TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ 262.1000 -0.34 263.9000 261.5000 262.3406 708 264.0000 145.0000
BRK S.S.I.F. BROKER 0.3030 -2.26 0.3100 0.3030 0.3048 199,316 0.4110 0.2030
SOCP SOCEP 0.3500 -1.69 0.3540 0.3500 0.3514 31,258 0.3960 0.1450
TBM TURBOMECANICA 0.0970 -1.02 0.0976 0.0969 0.0971 74,000 0.1620 0.0860
Societ`]i de investi]ii
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
SIF1 SIF BANAT CRISANA 1.1100 -2.63 1.1400 1.1100 1.1229 243,967 1.7300 0.8950
SIF2 SIF MOLDOVA 1.2100 -3.20 1.2500 1.2100 1.2233 1,093,867 1.5700 0.8100
SIF4 SIF MUNTENIA 0.6700 -0.74 0.6750 0.6600 0.6676 436,421 0.9650 0.5450
SIF5 SIF OLTENIA 1.4300 -2.72 1.4700 1.4300 1.4427 1,036,234 1.9600 1.0200
SIF3 SIF TRANSILVANIA 0.5700 -1.72 0.5800 0.5700 0.5729 626,218 0.9000 0.4560
Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum
ALBZ ALBALACT RGBS 0.262 0.38 0.259 0.262 0.26 5 17,000
AMAL INTERN. CAVIAR CORP.CALAN RGBS 0.25 -37.5 0.25 0.272 0.258 8 5,500
AMCP ECOPACK GHIMBAV XMBS 40.7 -0.73 40.7 41 40.7 5 35
ARAX ARMAX GAZ Medias RGBS 0.142 -2.74 0.142 0.146 0.143 48 311,500
ARCO AROCONSTRUCT BUC. XMBS 0.18 0 0.17 0.18 0.18 2 2,000
ASCE ARCVIA MINERVA ARAD RGBS 16 -12.57 16 16 16 1 300
ATRD ATELIERELE CFR GRIVITA BUC. XMBS 12 -1.64 11.7 12 11.9 10 234
AUTQ AUTONOVA TU MARE XMBS 0.16 0 0.16 0.16 0.16 3 11,000
BARU BAD RULMENTI BRASOV XMBS 0.13 116.67 0.07 0.14 0.13 10 39,700
BRCR BRAICONF BRAILA RGBS 0.23 0 0.23 0.23 0.23 2 5,000
BUCU BUCUR OBOR BUC. XMBS 2.14 -0.47 2 2.14 2.01 8 1,316
BUCV BUCUR Buc. RGBS 0.48 -4 0.48 0.48 0.48 1 8,500
BUTU BUC. TURISM BUC. XMBS 3.5 -6.42 3.5 3.5 3.5 1 500
CARS CARS Tarnaveni XMBS 0.47 4.44 0.4 0.47 0.4 3 615
CERE CERAMICA IASI RGBS 0.725 -5.84 0.725 0.725 0.725 1 30,000
CHII CHIMICA ORASTIE XMBS 2.5 -0.79 2.3 2.5 2.49 3 2,852
COAU COMPONENTE AUTO Topoloveni RGBS 6 0 6 6 6 1 100
COBS COMINCO Buc. RGBS 16.2 -2.41 16.2 16.2 16.2 2 200
COCR COCOR Buc. RGBS 220 -24.14 220 230 220.7 7 600
COFI CONCEFA SIBIU XMBS 0.16 0 0.16 0.17 0.16 19 32,770
COSC COMNORD BUC. XMBS 0.68 -2.86 0.68 0.71 0.69 24 9,313
COVB CONFECTII Vaslui RGBS 0.111 2.78 0.11 0.111 0.111 3 2,000
DUCL DUCTIL BUZAU RGBS 0.655 5.65 0.63 0.69 0.67 26 73,500
ELER ELEROM ROMAN XMBS 14 35.92 14 14 14 1 20
ELMA ELECTROMAGNETICA BUC. RGBS 0.72 0.7 0.71 0.72 0.72 21 313,000
ELNG ELECTROCARBON SLATINA XMBS 2.3 21.69 1.87 2.33 1.95 11 977
ELTR BEGA ELECTROMOTOR XMBS 0.72 18.03 0.6 0.72 0.64 3 1,734
ELZY ELECTROPRECIZIA cele RGBS 2.62 0 2.62 2.63 2.62 3 2,000
FMAR FAIMAR BAIA MARE XMBS 0.04 -20 0.04 0.04 0.04 1 5,000
FOSB FORAJ SONDE CRAIOVA XMBS 0.21 5 0.2 0.21 0.21 2 3,848
GAOY GASTRONOM BUZAU XMBS 24 2.13 23.8 24 23.9 5 20
HLEB HERCULES BRAILA XMBS 6.35 -13.01 6.35 7.1 6.6 15 329
Portofoliile ZF
2 nov.
MODERAT
Portofoliile ZF prezint` trei variante de investi]ii \n
ac]iuni listate la Bursa de Valori Bucure[ti cu
grade diferite de risc, cu scopul de a ob]ine
performan]e superioare indicilor pie]ei. Acestea
vor fi ajustate periodic \n func]ie de evolu]ia
pie]ei. Ac]iunile au fost repartizate \n
cele trei portofolii \n func]ie de
domeniul de activitate,
evolu]ia anterioar` [i
situa]ia
\n 2009 ieri
Varia]ie -0.31% -0.75%
Pre] \nchidere Pondere
141.0000 14.9%
EBS TLV 1.3300 9.7%
BCC 0.0875 8.0%
SIF1 1.1100 5.5%
SIF2 1.2100 6.0%
SIF3 0.5700 6.4%
SIF4 0.6700 9.2%
ALR 3.0500 6.9%
TEL 17.9000 10.8%
RRC 0.0592 10.0%
TRP 0.4400 5.3%
VNC 0.0727 7.2%
VALOARE LA ZI 1917.50
Moderat
1950
puncte
1945
1940
1935
1930
1925
1920
Categoria a II-a
1915
27 oct. 2 nov.
AGRESIV
\n 2009 ieri
Varia]ie -5.1% -1.38%
Pre] \nchidere Pondere
0.3030 11.1%
BRK IMP 0.4370 5.2%
SIF1 1.1100 13.1%
SIF2 1.2100 11.0%
SIF3 0.5700 6.9%
SIF5 1.4300 11.2%
COMI 0.7300 9.5%
BIO 0.1920 6.2%
ALU 1.6000 6.1%
ART 1.7300 6.2%
PTR 0.3110 5.3%
SNO 4.0000 4.7%
ARCV 0.0980 3.7%
VALOARE LA ZI 2016.87
Agresiv
2200
puncte
2000
1800
1600
1400
1200
1000
27 oct. 2 nov.
financiar`. Portofoliile prezentate mai sus au
doar un rol educativ [i nu reprezint` o
recomandare de investi]ii. |n func]ie de apetitul
pentru risc, investitorii trebuie s` ia \n
considerare [i alte variante de plasamente, nonbursiere.
Calculul portofoliilor a \nceput la
1 ianuarie 2009 cu valoarea 1.000 pentru
fiecare, valorile la zi din tabelele de
mai sus fiind pentru data de
ieri.
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
ARS AEROSTAR 1.0000 -3.85 1.0200 1.0000 1.0075 2,000 1.3700 0.5700
ALT ALTUR 0.0429 -0.69 0.0429 0.0412 0.0415 124,800 0.0583 0.0300
ALU ALUMIL ROM INDUSTRY 1.6000 0.00 1.6000 1.5500 1.5642 3,320 3.0100 1.3400
AMO AMONIL 0.0152 -5.00 0.0163 0.0150 0.0153 2,881,000 0.0315 0.0152
BRM BERMAS 0.5550 -0.89 0.5550 0.5500 0.5500 72,500 0.9000 0.4750
SPCU BOROMIR PROD SA BUZAU (SPICUL) 0.2800 -1.75 0.2800 0.2800 0.2800 22,000 0.6200 0.2600
CEON CEMACON SA ZALAU 0.1300 -1.52 0.1320 0.1260 0.1271 41,000 0.1540 0.0755
CMP COMPA S. A. 0.4380 -3.10 0.4520 0.4380 0.4497 40,000 0.5650 0.2680
COMI CONDMAG 0.7300 0.00 0.7300 0.7300 0.7300 1,000 1.0300 0.5550
CGC CONTOR GROUP Arad 0.0799 0.00 0.0000 0.0000 0.0700 4 0.1430 0.0710
DAFR DAFORA SA 0.1350 -2.17 0.1370 0.1350 0.1361 33,000 0.1760 0.0961
ELJ ELECTROAPARATAJ 0.1250 8.70 0.1250 0.1190 0.1242 7,000 0.2400 0.0936
EPT ELECTROPUTERE 0.0980 2.62 0.0999 0.0911 0.0955 66,500 0.2040 0.0955
ECT GRUPUL IND. ELECTROCONTACT 0.0320 6.67 0.0320 0.0290 0.0298 25,500 0.0478 0.0288
COS MECHEL TARGOVISTE 2.3500 0.00 2.3500 2.3500 2.3500 500 3.0000 1.4500
RRC ROMPETROL RAFINARE 0.0592 -1.33 0.0592 0.0592 0.0592 9,000 0.0751 0.0550
SNO SANTIERUL NAVAL ORSOVA 4.0000 0.00 4.0000 4.0000 4.0000 100 6.4000 3.6500
BVB SC BURSA DE VALORI BUCURESTI SA 37.7000 -0.53 38.0000 37.6000 37.8301 11,141 40.0000 24.5000
COTR SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA 35.4000 -0.56 35.5000 35.4000 35.4250 40 73.3000 32.0000
TRP TERAPLAST SA 0.4400 1.15 0.4400 0.4350 0.4357 78,500 0.7300 0.4210
TUFE TURISM FELIX BAILE FELIX 0.1800 -3.74 0.1830 0.1800 0.1811 15,000 0.2880 0.1740
EFO THR MAREA NEAGRA 0.1450 -2.68 0.1450 0.1450 0.1450 2,500 0.6150 0.1400
APC VAE APCAROM 0.7000 0.00 0.7000 0.7000 0.7000 2,500 0.8300 0.5300
VESY VES SA 0.0580 0.00 0.0000 0.0000 0.0500 102 0.0868 0.0515
VNC VRANCART SA 0.0727 0.00 0.0727 0.0727 0.0727 6,000 0.1270 0.0608
SCD ZENTIVA 0.7900 1.94 0.7900 0.7650 0.7890 27,666 0.8800 0.6350
Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum
IAFR ROPHARMA BRASOV XMBS 1.3 -3.7 1.26 1.4 1.32 75 98,402
IASX IASITEX IASI RGBS 8 9.59 8 8 8 1 100
ICMR ICMRS Galati RGBS 0.0899 -2.28 0.0802 0.09 0.0829 10 22,000
ICPM UZINSIDER ENGINEERING XMBS 15 -1.96 15 15.3 15.2 10 71
INBO LACTATE NATURA TARGOVISTE RGBS 10.4 0 9.5 10.4 9.95 4 700
INBW INSCUT BUC. RGBS 11 0 11 11 11 2 200
IPRO IPROLAM BUC. XMBS 6 -11.76 6 6 6 1 500
MABE MARTENS GALATI XMBS 5.4 3.85 5.4 5.4 5.4 1 321
NUDA ABO FARM ZALAU XMBS 0.9 -40 0.5 1 0.61 8 3,118
NUIA ABO MIX ZALAU XMBS 21 5 20 24 21.4 19 665
PELA PERLA COVASNEI BUC. RGBS 1.1 0 1.1 1.1 1.1 1 500
PICO PICON BUC. XMBS 3.7 -66.36 3.7 3.7 3.7 1 86
PRAE PRODLACTA Brasov RGBS 2.81 -1.4 2.81 2.81 2.81 1 200
PRBU PRACTIC Buc. RGBS 153.3 -3.28 145.4 153.3 147.6 4 40
PREB PREBET AIUD RGBS 0.411 1.48 0.392 0.411 0.401 17 28,500
PRSN PROSPECTIUNI BUC. RGBS 0.258 0 0.256 0.262 0.256 30 76,870
REFE REMARUL 16 FEBRUARIE CLUJ RGBS 18.8 0.53 18.8 18.8 18.8 1 400
REMM REMAT MARAMURES XMBS 14.5 7.41 13.8 14.9 14.3 22 1,207
ROGA ROCLIP FAGARAS XMBS 0.03 -25 0.03 0.03 0.03 7 30,510
ROVY ROMACO BRASOV XMBS 1.05 8.25 1.05 1.05 1.05 2 320
SCDE BEGA TURISM TIMISOARA XMBS 6.45 0 6.45 6.5 6.45 2 234
SCTB SCT BUC. XMBS 7.3 -18.89 7.3 7.5 7.35 4 136
SEOM SEMROM MUNTENIA BUC. XMBS 2.49 0.4 2.49 2.49 2.49 1 104
SIGS SIGSTRAT SIGHETU MARMATIEI XMBS 0.19 -5 0.17 0.2 0.18 18 437,481
STRO RAF. STEAUA ROM. CAMPINA XMBS 0.21 10.53 0.2 0.21 0.2 5 4,001
TRGI TRANSPORTURI AUTO GIULESTI XMBS 3.31 0 3.31 3.32 3.32 2 110
TROB TROCADERO BUC. XMBS 35.3 0 35.3 35.3 35.3 2 15
TSND TUSNAD BAILE TUSNAD XMBS 0.08 -11.11 0.08 0.08 0.08 1 15,000
UNISEM UNISEM BUC. RGBS 0.05 0 0.05 0.05 0.05 1 11,000
UZIN UZINEXPORT BUC. RGBS 0.6 0 0.6 0.6 0.6 1 3,000
VULC VULCAN BUC. RGBS 0.69 -4.17 0.69 0.69 0.69 1 4,000

ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
BURSE - FONDURI MUTUALE
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale
SIF-urile [i-au recompensat angaja]ii
cu bonusuri record din profitul pe 2009
Patru SIF-uri le-au
acordat \n acest an
angaja]ilor bonusuri
cumulate de 25,6 mil.
lei (6 mil. euro)
pentru profiturile
realizate \n 2009,
de[i se plångeau la
\nceputul anului c`
nu au bani pentru a
cre[te dividendele
cuvenite ac]ionarilor.
ANDREI CHIRILEASA
IF-urile [i-au majorat semnificativ
cheltuielile salariale \n
acest an, din cauza bonusurilor
acordate angaja]ilor pentru
anul trecut, cånd au avut S
profituri record. |n acela[i timp, profiturile
SIF-urilor au sc`zut semnificativ
\n primele nou` luni ale acestui an, fapt
pus de [efii SIF pe seama condi]iilor dificile
de pia]`.
|n realitate \ns`, profiturile de anul
trecut s-au datorat \n mare parte dividendelor
record distribuite de BCR [i
BRD din profiturile pe 2008 (cel mai
bun an pentru sistemul bancar) [i
vånz`rii participa]iilor de la Bancpost
c`tre grecii de la EFG. Anul acesta,
r`mase \n premier` f`r` dividendele de
la BCR, SIF-urile s-au v`zut puse \n situa]ia
de a c`uta alte surse de profit, lucru
pe care l-au reu[it doar SIF Moldova
[i SIF Oltenia, care au fost mai active
pe Burs`.
„Dac` ne gåndim la profiturile
foarte bune din 2009, acestea au fost
ob]inute \n urma tranzac]iilor de vånzare
a participa]iilor de la Bancpost. Trebuie
s` recunoa[tem c` administratorii
SIF au meritul de a fi negociat ob]inerea
unui pre] cåt mai bun. Evolu]ia din
acest an arat` \ns` c` unele SIF-uri s-au
adaptat la situa]ia de pe pia]a de capital
[i au reu[it s` ob]in` profit, \n timp ce
altele au avut rezultate \n sc`dere [i \n
aceste condi]ii ar fi trebuit analizat`
oportunitatea acord`rii acestor bonusuri”,
a declarat Dumitru Tudor, unul
dintre cei mai mari investitori locali de
la SIF-uri.
5% din profituri au ajuns la salaria]i
Dividendele [i bonusurile acordate de SIF-uri din profiturile pe 2009
Companie (Simbol) Profit net 2009 Dividende Bonusuri
(mil. lei) (mil. lei) (mil. lei)
SIF Banat-Cri[ana (SIF1) 112,2 27,4 4,0
SIF Moldova (SIF2) 101,3 31,1 6,7
SIF Transilvania (SIF3) 116,7 32,8 7,9
SIF Oltenia (SIF5) 187,3 92,8 7,0
TOTAL 517,5 184,2 25,6
SURSE: BVB, raport`rile SIF
Noul mogul al gråului
ofer` 2,6 mil. lei ca s`
delisteze CCOL
ANDREI CHIRILEASA
COMPANIA Brisegroup SRL din Constan]a, controlat` de
omul de afaceri Marius C`t`lin Bucur, a lansat o ofert` public`
de preluare \n valoare de 2,645 mil. lei (620.000 de euro)
pentru 20,2% din ac]iunile societ`]ii de depozitare a cerealelor
Comcereal Olt (CCOL).
Brisegroup a cump`rat \n august pachetul majoritar de
79,8% din Comcereal Olt de la SIF Oltenia pentru 10,44 mil.
lei (2,45 mil. euro), tranzac]ie care evalueaz` compania la 3,07
mil. euro. Oferta de preluare este intermediat` de IFB Finwest
[i se deruleaz` \n perioada 5-25 noiembrie, ofertantul inten]ionånd
ca ulterior s` delisteze compania de pe RASDAQ.
Comcereal Olt a avut anul trecut afaceri de 6,35 mil. lei [i
pierderi de 1,33 mil. lei, dup` ce \n
2008 a avut vånz`ri de 7,89 mil. lei
[i pierderi de 1,76 mil. lei.
Valoarea companiei este dat`
\ns` de activele pe care le de]ine,
44
mil. €
sunt afacerile din
2009 ale Brisegroup
SRL, firm` de]inut` de
omul de afaceri
const`n]ean Marius
C`t`lin Bucur.
FOTO: Sorina Andreica
Mihai Fercal`
pre[edintele SIF Transilvania
Nu vreau s`-mi fac imagine realizånd tranzac]ii multe \n
orice condi]ii, e criz` [i \ncerc s`-mi conserv portofoliul. |n
privin]a bonusurilor, acestea s-au acordat dup` doi-trei ani
\n care nu s-au mai acordat. Nu e nebun nimeni s` dubleze
salariile \n condi]iile acestea.
Comcereal Olt de]inånd 119.000
de tone de capacitate de depozitare,
conform raportului financiar
pe 2008.
Brisegroup, care are de asemenea
opera]iuni \n sectorul tranzac -
]ion`rii [i depozit`rii cerealelor, a
avut anul trecut afaceri de 187 mil.
lei (44 mil. euro), \n cre[tere cu
40% fa]` de 2008 [i de 2,5 ori mai
mari decåt \n 2007. Compania, care
are 32 de angaja]i, a ob]inut un
profit brut de 4,5 mil. lei.
Compania de]ine capacit`]i de depozitare pentru 34.000
de tone de cereale \n Dobrogea [i a anun]at c` inten]ioneaz`
s`-[i extind` opera]iunile \n Muntenia, Oltenia [i Banat, potrivit
datelor de pe pagina proprie de internet. Ca afaceri, Brisegroup
este mai mare decåt Comcereal Constan]a (CCRL),
cea mai mare companie de depozitare a cerealelor de pe
Burs`, controlat` de grupul elve]ian Ameropa.
Ascensiunea Brisegroup l-a propulsat pe Marius C`t`lin
Bucur \n topul milionarilor.
Printre cei mai mari investitori romåni pe pia]a cerealelor
se num`r` Ioan Niculae, proprietarul Interagro, Mihai Anghel,
proprietarul Cerealcom Dolj, [i Adrian Porumboiu,
proprietarul grupului Racova. Ei se bat cu mari grupuri interna]ionale
precum Cargill [i Glencore.
SIF Transilvania (SIF3) le-a acordat
\n acest an angaja]ilor bonusuri record,
de 7,89 mil. lei (1,85 mil. euro), pentru
profitul net realizat \n 2009, \n condi]iile
\n care dividendele acordate ac]ionarilor
au fost men]inute la acela[i nivel ca
[i \n anul precedent, de 32,7 mil. lei (7,7
mil. euro). Acordarea bonusurilor a dublat
cheltuielile salariale ale SIF Transilvania
\n primele nou` luni ale anului
fa]` de perioada similar` a anului trecut,
\n timp ce profitul net al societ`]ii s-a redus
de aproape patru ori, la 31,6 mil. lei
(7,5 mil. euro), din cauz` c` BCR nu a
mai dat dividende, iar societatea a realizat
pu]ine tranzac]ii pe Burs`.
„Era logic s` fie o sc`dere a profiturilor
pentru c` pre]urile sunt foarte
proaste [i nu vindem. Nu vreau s`-mi
fac imagine realizånd tranzac]ii multe
\n orice condi]ii, e criz` [i \ncerc s`-mi
conserv portofoliul. |n privin]a bonusurilor,
acestea s-au acordat dup` doi-trei
ani \n care nu s-au mai acordat. Nu e
nebun nimeni s` dubleze salariile \n
condi]iile acestea”, a declarat pentru
ZF Mihai Fercal`, pre[edintele SIF
Transilvania.
Raport`rile SIF arat` \ns` c` SIF
Transilvania le-a acordat bonusuri angaja]ilor
\n 2008 pentru 2007 \n valoare
de 2,16 mil. lei [i \n 2007 pentru 2006 de
1,8 mil. lei, anul 2009 fiind singurul cånd
FOTO: Silviu Matei
Ioan Cuzman
pre[e dintele SIF Banat-Cri[ana
S-au acordat bonusuri, e adev`rat, \ns` asta s-a \ntåmplat
la toate SIF-urile pentru c` \n 2009 pentru 2008 nu s-au
acordat. Profitul realizat a fost mult peste prevederi. Noi
nu acord`m niciun fel de bonusuri f`r` aprobarea
ac]ionarilor.
Exporturile de energie c`tre Serbia
au salvat profitul Transelectrica
ADRIAN COJOCAR
TRANSELECTRICA Bucure[ti (TEL),
transportatorul na]ional de energie electric`, a
\nregistrat \n trimestrul al treilea din acest an
un profit net de 63,3 mil. lei (14,9 mil. euro), pe
fondul cre[terii cantit`]ii de energie tranportat`
la export [i al unor profituri financiare
ob]inute \n urma reevalu`rii \n sc`dere a datoriilor
\n valut` ale companiei.
|n perioada iulie-septembrie din acest an,
afacerile Transelectrica s-au majorat cu 8,3%,
la un nivel de aproape 592 mil. lei (139,1 mil.
euro), iar profitul opera]ional al companiei a
crescut spectaculos, de peste 10 ori fa]` de
aceea[i perioad` a anului trecut, la 39,6 mil. lei
(9,3 mil. euro).
Rezultatele din trimestrul III sunt \n contrast
cu cele raportate de Transelectrica \n primele
[ase luni ale anului, cånd afacerile au
sc`zut cu 1,8% [i transportatorul era pe pierdere
cu peste 58 mil. lei (13,8 mil. euro).
„Exportul de energie c`tre Serbia a avut
un efect pozitiv asupra cantit`]ilor transportate
de Transelectrica \n trimestrul al treilea
788
82
562
33
660
17
914
-91
691
47
554
[i a determinat cre[terea veniturilor atåt din
transport, cåt [i din alocarea de capacit`]i”, a
explicat R`zvan Purdil`, directorul departamentului
pie]e de capital din cadrul Transelectrica.
În septembrie, Electrica a început s` exporte
în Serbia energie electric` la o putere de
R`zvan Purdil`
directorul departamentului pie]e
de capital al Transelectrica
Exportul de energie c`tre Serbia
a avut un efect pozitiv asupra
cantit`]ilor transportate de
Transelectrica \n trimestrul al
treilea [i a determinat atåt
cre[terea veniturilor din
transport cåt [i din alocarea de
capacit`]i.
Un trimestru pe plus, unul pe minus
Evolu]ia rezultatelor financiare trimestriale ale Transelectrica
-38
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3
547
2
693
-5
n Cifra de afaceri (mil. euro)
n Profit net (mil. euro)
696
50
527
-109
592
63
SIF-ul a renun]at la acordarea stimulentelor.
SIF Moldova (SIF2) a acordat de
asemenea \n acest an stimulente \n valoare
de 6,7 mil. lei (1,57 mil. euro) salaria]ilor,
\ns` a majorat [i dividendele
acordate ac]ionarilor cu 33%, la 31,1
mil. lei. {i SIF Banat-Cri[ana (SIF1) a
majorat dividendele \n acest an, \ns`
ac]ionarii au solicitat dublarea dividendului
propus de conducerea SIF (de la
0,05 lei la 0,1 lei), propunere care nu a
fost \ns` aprobat`. SIF Banat-Cri[ana a
distribuit angaja]ilor bonusuri de circa
4 mil. lei.
„S-au acordat bonusuri, e adev`rat,
\ns` asta s-a \ntåmplat la toate SIF-urile
pentru c` \n 2009 pentru 2008 nu s-au
acordat. Profitul realizat a fost mult
peste prevederi. Noi nu acord`m niciun
fel de bonusuri f`r` aprobarea ac]ionarilor”,
a explicat Ioan Cuzman, pre[e -
dintele SIF Banat-Cri[ana (SIF1).
Investitorii sus]in \ns` c` nu au un
control adecvat asupra administratorilor
SIF [i c` \n cadrul adun`rilor generale
ale ac]ionarilor se discut` doar \n
termeni generali remunera]ia anga -
ja]ilor, f`r` a fi aprobate sume concrete.
„Nu am \n memorie s` fi existat la
AGA un astfel de punct \n care s` se
discute bonusurile salaria]ilor. Nici
cuan tumul veniturilor salariale nu este
supus aprob`rii AGA, ci doar men]inerea
nivelului acestora sau majorarea cu
un anumit procent”, spune Dumitru
Tudor.
Experien]a ultimilor ani arat` c`
pragul de de]inere de 1% face aproape
imposibil` implicarea ac]ionarilor SIF
\n conducerea acestora. De fiecare dat`
cånd grupuri de ac]ionari au \ncercat s`
sparg` monopolurile conducerilor SIF,
[efii SIF s-au ap`rat suspendåndu-le voturile
invocånd de]inerile concertate. |n
aceste condi]ii, consiliile de administra]ie
ale SIF-urilor sunt foarte greu de
schimbat [i au o putere aproape discre]ionar`
de a decide \n privin]a salariilor
[i bonusurilor angaja]ilor.
500 MW, printr-un contract încheiat în mod
direct cu o firm` din Serbia.
Contractul, încheiat pentru un an, prevede
exportul unei cantit`]i de circa 3 TWh de energie.
Energia transportat` c`tre Serbia reprezint`
circa 8,6% din nivelul total de energie
prognozat a fi transportat de Transelectrica pe
parcursul anului 2010.
Rezultatele peste a[tept`ri raportate de
companie \n trimestrul al treilea i-a determinat
pe anali[tii EFG Eurobank Securities s`
urce pre]ul ]int` pentru ac]iunile Transelectrica
de la 17,16 lei pe ac]iune la 18,11 lei. |n
pia]`, ac]iunile transportatorului stagnau la un
nivel de 18 lei/ac]iune.
„Ne-am ajustat un pic pre]ul ]int` \n sus
pentru c` noi estimam o cre[tere de 1,5% a
cantit`]ii transportate [i dup` primele nou`
luni cantitatea s-a majorat cu 3,36%. La jum` -
tatea anului volumul de energie transportat`
era \n stagnare”, a precizat Simona Cre]u, analist
la EFG Eurobank Securities.
Ea spune c` teoretic ultimele trei luni ale
anului ar trebui s` aduc` un profit opera]ional
bun pentru companie, \n condi]iile \n care primul
[i ultimul trimestru din an sunt cele mai
propice perioade pentru transportator.
„Cantit`]ile transportate au crescut cu
11% \n trimestrul al treilea fa]` de trimestrul
trei din 2009 [i sunt cu 10% mai mari decåt \n
trimestrul doi. |n plus au crescut [i veniturile
din alocarea capacit`]ii din interconexiune de
la 4,3 milioane \n semestrul I la 15,6 milioane
de lei la 9 luni. Cre[terea veniturilor explic` \n
mare parte \mbun`t`]irea rezultatului opera -
]ional”, spune Iuliana Mocanu, analist la Raiffeisen
Capital & Investment.
Profitul realizat de Transelectrica \n trimestrul
al treilea a fost influen]at pozitiv [i de
un cå[tig de 32,7 mil. lei ob]inut pe partea financiar`
[i care provine din diferen]ele de curs
favorabile determinate de deprecierea datori -
ilor \n valut` \n aceast` perioad`.
Cursul euro a coboråt la 30 septembrie la
un nivel de 4,267 lei, comparativ cu cel de la finele
lunii iunie, cånd moneda european` a urcat
pån` la 4,368 lei.
adrian.cojocar@zf.ro
Achizi]ia de titluri americane
este acum de trei ori mai ieftin`
ROXANA PRICOP
INVESTITORII romåni vor putea
tranzac]iona titluri listate pe bursele din
Statele Unite ale Americii cu costuri de
pån` la de trei ori mai mici pentru decontare,
dup` ce Depozitarul Central de
la Bucure[ti a încheiat o leg`tur` transfrontalier`
cu cei doi depozitari centrali
din SUA-DTC (Depository Trust Company)
[i FED (Federal Reserve Banks).
„Realizarea acestei
leg`turi transfrontaliere
a avut loc ca urmare a
solicit`rilor pe care leam
primit de la participan]ii
locali. Astfel, investitorii
\[i vor putea
vedea pe ecran \ntreg
portofoliul de titluri, indiferent
c` acestea sunt
tranzac]ionate \n America
sau la Bucure[ti“, a
spus Adriana T`n`soiu,
directorul general al Depozitarului
Central, institu]ia
care realizeaz`
opera]iunile de decontare [i compensare
aferente tranzac]iilor cu ac]iuni derulate
pe Burs`.
Prin conectarea la depozitarii americani,
investitorii locali vor avea la dispozi]ie
întreaga gam` de eurobonduri [i
titluri de stat înregistrate în sistemul
FED [i în depozitarii centrali europeni
cu care Depozitarul Central a stabilit
leg`turi transfrontaliere, pe lång` ac]iunile,
obliga]iunile [i celelalte instrumente
financiare înregistrate în DTC [i la
depozitarii europeni. „Pia]a american`
de capital este tot mai des men]ionat` de
Predic]iile de guru i-au adus
lui Mobius acuza]ii de
manipulare a pie]ei \n Turcia
ROXANA PRICOP
DECLARA}IILE privind o posibil`
corec]ie de 15-20% a bursei de la Istanbul
pån` la finalul acestui an i-au adus
lui Mark Mobius, [eful diviziei de investi]ii
pe pie]ele emergente din cadrul
grupului american Franklin
Templeton, primele suspiciuni de
manipulare a pie]ei.
Brokerii locali spun \ns` c`
afirma]iile lui Mark Mobius sunt
predic]iile unui guru [i c` investiga]ia
declan[at` de autoritatea de supraveghere
a pie]ei de capital din Turcia
\mpotriva sa nu va afecta administrarea
Fondului Proprietatea de c`tre Franklin
Templeton.
Luni 1 noiembrie, agen]ia de pre -
s` Reuters a titrat, citånd surse oficiale,
c` autoritatea de supraveghere
a pie]ei de capital din Turcia a \nceput
o investiga]ie \mpotriva lui Mark
Mobius, pentru suspiciuni de manipulare
a pie]ei de capital, \n urma
unor plångeri depuse de investitori.
Suspiciunile sunt stråns legate
de declara]iile f`cute la un post de televiziune
pe 27 octombrie unde Mobius
estima c` bursa de la Istanbul va
sc`dea cu 15-20% pån` la finele anului.
A doua zi, ac]iunile de la bursa din Istanbul
au sc`zut cu 3%, cea mai mare
depreciere zilnic` \nregistrat` din 25
mai. |n urm` cu o lun`, Mark Mobius,
care supervizeaz` un fond cu active de 34
mld. $ cu o expunere de 1 mld. dolari pe
pia]a turceasc`, a declarat c` fondul ar
mai investi 250 mil. $ \n Turcia.
Mark Mobius nu a putut fi contactat
pentru a comenta informa]iile, iar Franklin
Templeton nu a emis nicio pozi]ie
oficial` pån` ieri la \nchiderea edi]iei.
Unul dintre punctele forte care i-au
adus companiei Franklin Templeton
mandatul de administrator al activelor
de 3,5 mld. euro ale Fondului Proprietate
este buna reputa]ie a administratorului
pe plan interna]ional, iar \n cazul \n
care investiga]ia va confirma acuza]iile
care i se aduc lui Mobius, asta ar afecta
\ncrederea investitorilor \n administratorul
american [i implicit \n Fondul Proprietatea.
Manipularea pie]ei de capital este
\ns` unul dintre cele mai dificile abuzuri
de probat, fiind un subiect sensibil \n
mediile investi]ionale. De cele mai multe
ori, atunci cånd presa sau televiziunea
le solicit` opinii privind evolu]ia pie]ei,
brokerii sau administratorii de fonduri
de la marile firme evit` s` dea date exacte
[i se limiteaz` la informa]ii generale
despre o posibil` evolu]ie, argumentåndu-[i
cu date fundamentale afirma]iile.
Pe de alt` parte, profesioni[ti precum
Mark Mobius, Warren Buffett sau Marc
Faber [i-au cå[tigat supranumele de
„guru al pie]elor emergente“, „Oracolul
Costul unei decont`ri
transfrontaliere prin
Depozitarul Central
este de 10 euro, \n
timp ce costul unui
transfer de portofoliu
este de 8 euro.
5
investitorii locali. |n topul preferin]elor
investitorilor locali se afl` pia]a de capital
din Austria [i m` a[tept ca [i pia]a
american` s` atrag` un interes ridicat.
De asemenea, dac` primim solicit`ri
pentru a \ncheia leg`turi cu depozitarii
de pe alt continent, precum Asia, vom
deschide [i astfel de parteneriate“, a
ad`ugat Adriana T`n`soiu.
Costul unei decont`ri transfrontaliere
prin Depozitarul Central este de 10
euro, \n timp ce costul
unui transfer de portofoliu
este de 8 euro.
Dac` investitorii locali
aleg s` \[i deconteze
tranzac]iile transfrontaliere
prin b`nci-custode
sau prin firmele de brokeraj
la care au deschise
conturile, costul de decontare
poate ajunge [i
la 30 de euro pentru o
tranzac]ie.
|n prezent, Depozitarul
Central are le -
g`turi transfrontaliere
în 17 state (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca,
Elve]ia, Fran]a, Germania,
Grecia, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie,
Olanda, Polonia, Spania, Statele
Unite ale Americii, Suedia [i Ungaria) [i
ofer` participan]ilor s`i posibilitatea decont`rii
transfrontaliere în zece valute
(franci elve]ieni, coroane cehei, coroane
daneze, euro, lire sterline, forin]i, zlo]i,
coroane suedeze, dolari americani [i lei).
Decont`rile transfrontaliere în lei
se pot desf`[ura în prezent doar prin intermediul
Clearstream Banking Luxembourg.
DESEN: Romeo R`ileanu
Mark Mobius estima c`
bursa de la Istanbul va sc`dea
cu 15-20% pån` la finele
anului. A doua zi, ac]iunile de
la bursa din Istanbul au
sc`zut cu 3%, cea mai mare
depreciere zilnic` \nregistrat`
din 25 mai.
din Omaha“ sau „Dr. Doom“ tocmai
pentru c` investitorii le-au apreciat predic]iile
[i opiniile.
„Din informa]iile f`cute publice
pån` \n prezent, nu cred c` declara]iile
f`cute de Mark Mobius pot fi \ncadrate
drept manipulare de pia]`. Pån` \n momentul
de fa]`, nu au fost f`cute publice
dovezi c` Mobius a tras foloase de pe urma
acestor declara]ii. Mai mult, cred c`
Mark Mobius a ajuns un simbol al investi]iilor
pe pie]ele emergente tocmai
din puterea de a previziona [i din faptul
c` investitorii i-au apreciat predic]iile.
Nu cred c` aceste suspiciuni vor afecta
administrarea Fondului Proprietatea“, a
conchis Mihai Chi[u, broker la societatea
de intermediere IFB Finwest.
PUBLICITATE

6
B+NCI - ASIGUR+RI
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
Bancherii transfer` comisioanele \n dobånzi
Urmare din pagina 1
INSTITU}IILE de credit [i-au structurat \n trun
anumit mod veniturile [i eliminarea co mi -
sioanelor care ar \nsemna pierderi de veni turi
care trebuie transferate \n alt` parte”, co men -
teaz` analistul financiar Aurelian Dochia.
|ntr-o prim` faz`, b`ncile au \ncercat s`
ma joreze comisioanele permise de Ordo -
nan]a 50, astfel c` \n iulie [i august dobånzile
anuale efective (care reflect` costul total al
creditului) au crescut mai repede decåt
dobånzile nominale. De exemplu, dobånda
anual` efectiv` medie la creditele de consum
\n lei a urcat cu peste dou` puncte procen tua -
le \n intervalul iunie - august, la 19,27%,
pentru ca \n septembrie s` \nregistreze o sc` -
dere u[oar` pån` la 19,24% pe an.
Scumpirea creditelor \n ultimele trei luni
vine \n contextul \n care \n prim`var` b`ncile
se angajaser` \ntr-o curs` de reducere agre si -
v` a dobånzilor, sperånd s` reia vånz`rile pe
fon dul semnalelor de redresare a economiei.
De exemplu, \n iunie dobånda medie la cre -
ditele de consum \n lei ajunsese la un minim
de 12,5%, dup` ce la sfår[itul anului trecut
dep`[ea 18% pe an. „Reducerile de dobånd`
din prima parte a anului au venit \n contextul
\n care se pornea de la un nivel foarte ridicat.
Dobånzile au urcat foarte mult anul trecut
deoarece pia]a r`m`sese f`r` lichiditate [i era
normal ca dobånzile s` le scad` pe m`sur` ce
situa]ia s-a \mbun`t`]it”, spune Dochia.
Cea mai semnificativ` cre[tere de do bån -
d` s-a \nregistrat \n septembrie pe segmentul
creditelor pentru locuin]e \n euro, unde costul
nominal a ajuns la 5,69% pe an, cu 0,7 puncte
procentuale mai mult decåt la sfår[itul lui
august. Pre]ul ipotecarelor \n euro este chiar
cu o jum`tate de punct procentual mai mare
de cåt \n perioada similar` a anului trecut.
Tendin]a de scumpire a creditelor pare s` se
fi pre lungit [i \n octombrie, cel pu]in trei b`nci
de talie mic` - Emporiki, ATE Bank [i Italo-
Ro me na – anun]ånd pe parcursul lunii tre cu -
te cre[ teri de dobånd` de pån` la cinci puncte.
Dochia spune c` dobånzile ridicate
practicate de b`ncile locale reflect` incertitu -
dinea mediului economic [i c` ieftinirea
credit`rii nu poate avea loc pån` cånd situa]ia
nu se va stabiliza. „|n plus, foarte important
este costul riscului deoarece creditele
neperformante nu au \ncetat s` creasc` de la
o lun` la alta, iar \n acest context b`ncile
trebuie s`-[i acopere de undeva pierderile”,
adaug` analistul.
R~ZVAN VOICAN
ZOLTAN MAJOR, 44 de ani, care a condus divizia de retail
a UniCredit }iriac Bank \n ultimii trei ani, fiind numit la scurt
timp de la \nfiin]area b`ncii prin fuziunea dintre HVB }iriac
[i UniCredit, [i-a \ncheiat mandatul \n Romånia, fiind \nlocuit
de la 1 noiembrie de italianul Emanuele Butta.
N`scut \n Romånia [i vorbitor al limbii locale, Major
fusese recrutat din Ungaria, unde lucrase pentru Citibank [i
ABN Amro.
El a venit \ntr-o banc` \n care
afacerile corporate erau pre -
dominante, acestea aducånd [i \n
prezent cea mai mare par te a
veniturilor. Mandatul lui Major a
fost de a extinde atåt re ]eaua
teritorial`, cåt [i oferta de
produse [i servicii spre o ga m`
mai larg` de clien]i, IMM-urile
devenind un segment-]int`.
De asemenea, a supervizat
pro iecte de dezvoltare a cana -
lelor alternative de distribu]ie, \n
principal paltforma de internet
banking. Preluase conducerea
di viziei de retail tocmai \ntr-o
perioad` de boom al credit`rii
pen tru persoane fizice. UniCre -
dit nu a intrat \ns` direct \n
competi]ia vånz`rilor, banca fiind prins` [i \n prima parte din
2008 cu procesele de integrare de dup` fuziune.
Dup` ce a avut de gestionat o perioad` de „cre[tere
accentuat`“, Major a intrat \n managementul efectelor crizei
asupra portofoliului de credite de retail. Mai departe, el
urmeaz` s` ocupe o pozi]ie la nivel regional \nc` neprecizat`
\n cadrul grupului UniCredit.
„Am tr`it experien]a unei pie]e bancare care a trecut de
la expansiune la stagnare. Putem spune c` am \nv`]at cu to]ii
din schimb`rile contextului de pia]`. Am reu[it s` adminis -
tr`m cu bine riscurile inerente acestei perioade [i \n acela[i
timp am reu[it s` ne sus]inem clien]ii afla]i \n situa]ii dificile [i
s` atragem noi clien]i. Prin acceptarea unei pozi]ii la nivel de
grup, voi sprijini \n continuare [i businessul de retail din
Romånia“, a spus Major.
Succesorul s`u, italianul Emanuele Butta, 44 de ani, a
venit la Bucure[ti de pe postul de [ef al vånz`rilor de retail pe
toat` regiunea Europei Centrale [i de Est din UniCredit. El a
coordonat mai multe proiecte \n Romånia, Rusia, Serbia,
Cehia [i Kazahstan. Lucreaz` de 18 ani pentru grupul italian,
tot timpul \n domeniul retailului.
Nume noi \n echipele de management ale b`ncilor
|nlocuirea lui Major cu Emanuele Butta la divizia de
retail nu este singura schimbare din acest an \n top manage -
mentul UniCredit. Un alt italian, Gianfranco Bisagni, 52 de
ani, a preluat la \nceputul verii conducerea diviziei corporate,
\nlocuindu-l pe Melih Mungu. De asemenea, Alina Dr`gan a
fost numit` \n var` vicepre[edinte executiv pe resurse umane.
La nivelul pie]ei bancare, 2010 a adus mai multe nume noi
\n garniturile de top management ale mai multor b`nci.
Americanii de la Citibank l-au adus la conducerea
sucursalei locale pe Tibor Pandi, 41 de ani, cu experien]` \n
regiune, \n locul lui Shahmir Khaliq, care condusese opera -
]iunile din Romånia timp de patru ani.
La Banca Romåneasc`, membr` a National Bank of
Greece, a venit pe postul de CEO – dup` o perioad` mai lun -
g` de interimat - Marinos Stratopoulos, care l-a \nlocuit pe
Andreas Maragkoudakis. Volksbank, una dintre b`ncile cu
cele mai mari active, [i-a schimbat substan]ial garnitura de
management: veteranul Gerald Schreiner, arhitectul cre[terii
ra pide, a fost schimbat cu alt austriac, Johann Lurf, Udo Birk -
ner a venit ca vicepre[edinte pe financiar [i risc, iar Lucian
Croitoru, de la BRD, a fost numit vicepre[edinte pe retail.
{i ciprio]ii de la Marfin, una dintre b`ncile mici de pe
pia]`, [i-au schimbat [eful, Doros Ktorides \nlocuindu-l pe
Stylianos Sofianos.
La BCR, cea mai mare banc` local`, austriacul Christian
Bruckner a fost numit vicepre[edinte executiv pe opera]iuni [i
IT, a[teptånd aprobarea BNR, \n timp ce Oana Petrescu i-a
luat locul lui Martin Skopek ca vicepre[edinte pe retail.
LIVIU CHIRU
M
KB Nextebank este noul brand
comercial sub care MKB Rom -
exterra, o banc` de talie redus`
controlat` indirect de grupul ger -
man Bayern LB, se preg`te[te s` \[i
relanseze opera]iunile, dup` un vast proces de
restructurare.
„Era nevoie de o nou` identitate. Ne-am dat
seamna c` nu puteam s` fim \n continuare o banc`
universal`, sunt deja prea multe. Ce am vrea s`
facem este s` avem ca ]int` nu avoca]i, doctori sau
notari, ci breslele lor“, spune Dan Sandu, 41 de ani,
numit \n prim`var` pre[edinte executiv al MKB
Romexterra, dup` ce Adrian Radu [i-a \ncheiat al
doilea mandat.
El fusese cooptat \n echipa de conducere \nc` din
toamna lui 2009, ini]ial de]inånd pozi]ia de
vicepre[edinte executiv. Denumirea juridic` a b`ncii
va fi p`strat` cel pu]in \n viitorul apropiat, \ns`
promovarea se va face sub brandul Nextebank [i cu
un nou logo, care utilizeaz` imaginea unui ghepard \n
sprint.
Practic, banca va \ncerca s` \[i fac` loc pe ni[a
profesiilor liberale, venind cu produse specializate
pentru a r`spune nevoilor distincte ale avoca]ilor,
notarilor sau medicilor.
Sandu subliniaz` c` nu are \n gånd doar produse
de finan]are, ci mai ales servicii tranzac]ionale, care
pot fi oferite prin intermediul platformelor de „banc`
la distan]`“ - internet banking, mobile banking sau
re]ele de ATM cu func]ionalit`]i extinse. Noul
serviciu de internet banking, precum [i sistemul IT
de baz` (core-banking) au fost dezvoltate pe plan
intern.
Pe aceast` ni[` s-a specializat [i Libra Bank, iar
marii juc`tori precum BCR sau BRD au de
asemenea oferte dedicate acestei categorii de clien -
tel`. Sandu spune c` \ns` c` oferta MKB se va
diferen]ia prin specializare, \n timp ce celelalte b`nci
au produse „standardizate“.
Banca renun]ase \nc` de anul trecut la segmentul
de corporate, astfel c` acum nu mai intr` \n tranzac]ii
cu valori mai mari de un milion de euro. Magdalena
Ma nea, care coordona acest segment de pe pozi]ia de
vice pre[edinte, a p`r`sit banca anul trecut, iar ulte rior
a fost cooptat` \n conducerea RBS Bank Romånia.
Reduceri drastice de personal, dar [i de active
„Banca era prea mare“, spune Sandu, subliniind
c` num`rul de angaja]i a fost redus de la peste 1.000
de persoane la circa 600 \n prezent, f`r` s` apar`
presiuni la nivel opera]ional.
|n paralel, circa 30 de unit`]i au fost \nchise,
r`månånd opera]ionale 45.
Sandu spune c` oricum nu este adeptul derul`rii
opera]iunilor curente \n unit`]i, \n timp ce consilierii
mobili pot servi clien]ii acolo unde ei doresc.
Totu[i, banca va mai deschide trei unit`]i pån` la
sfår[itul anului, \ns` utilizånd un model nou, care
presupune doar func]ii de vånzare, toate opera]iunile
derulåndu-se centralizat.
|n paralel cu reducerea re]elei [i a personalului,
banca a trecut [i printr-o redimensionare a
bilan]ului.
Portofoliul de credite a coboråt la 700 de
milioane de lei (164 de milioane de euro), cu 50%
sub valoarea de la sfår[itul anului trecut, pe fondul
ramburs`rilor f`cute de clien]i - inclusiv dup`
refinan]area la alte b`nci - dar [i al provizion`rii.
Depozitele au coboråt mai \ncet, la un miliard de lei.
„Am cur`]at bilan]ul, dar \nc` nu am terminat.
Anul acesta vorbim de o pierdere mare, dar pån` la
sfår[itul anului viitor vom ob]ine profit“, spune
Sandu. Banca a avut pierderi de 9,5 milioane de euro
anul trecut, cu 39% sub cele din 2008.
liviu.chiru@zf.ro
Sandu, MKB: Banca era prea
mare [i trebuia eficientizat`
FOTO: Silviu Matei
FOTO: Victor Ciupuliga
SURSA: BNR
Euro se apropie din nou de pragul de 4,3 lei
Leul a continuat s` piard` teren \n fa]a euro la cursul oficial
al BNR, care a urcat ieri pån` la 4,2848 lei/euro. |n ultimele
trei [edin]e, leul a pierdut peste doi bani, iar unii dealerii, au
suspectat chiar interven]ii discrete ale BNR, care ar fi
plafonat cre[terea cota]iilor. Pia]a se a[tepta ca Banca
Na]ional` s` men]in` dobånda cheie la nivelul de 6,25% pe
an, astfel c` decizia de ieri nu a influen]at tranzac]iile de pe
pia]a valutar`. La deschidere, euro se tranzac]iona la 4,2775-
4,2800 lei, ulterior cota]iile \ncepånd s` urce pe fondul cererii
de valut` din partea clien]ilor locali. „Pia]a s-a deschis cu
ordine de cump`rare de valut`, iar f`r` interven]ii din partea
BNR care s` plafoneze cota]iile, a[a cum am suspectat \n
zilele precedente, euro a urcat pån` la 4,2870 lei“, a
comentat un dealer. {i dolarul american a cå[tigat aproape o
jum`tate de ban fa]` de [edin]a de luni, cursul oficial urcånd
la 3,0676 lei/dolar. Evolu]ia leului vine \n condi]iile \n care
valutele din regiune s-au situat pe un trend de u[oar`
apreciere. Dobånzile la depozitele atrase pe termen foarte
scurt de pe pia]a interbancar` au crescut mar]i la 3,74%-
4,24% pe an, fa]` de 3,35%-3,85% pe an \n [edin]a
anterioar`. Ciprian Botea
ING vinde poli]e de via]` cu garantarea capitalului
investit
ING Asigur`ri, cea mai mare companie din pia]a asigur`rilor
de via]`, vinde o poli]` de tip unit-linked (cu component`
investi]ional`) cu prim` unic` de minimum 2.000 de euro [i
garantarea capitalului net investit. Lansarea poli]ei vine \n
contextul \n care incertitudinea economic` a determinat tot
mai mul]i clien]i s` se orienteze \n ultima perioad` c`tre
produsele garantate. Poli]a are o perioad` de maturitate de
[ase ani, iar perioada de subscriere se \ncheie pe
26 noiembrie. Banii sunt investi]i \n depozite, obliga]iuni de
stat belgiene [i \n ac]iuni emise de companii mari din Europa,
Statele Unite [i Japonia, printre care se num`r` Bayer, France
Telecom sau Royal Dutch Shell. „Performan]a anual` re]inut`
pentru client nu este niciodat` negativ`, minusul fiind asumat
de administrator“, explic` Cornelia Coman, directorul general
al ING Asigur`ri. Asigurarea are [i o component` de protec]ie,
\n caz de deces din accident beneficiarii primind atåt suma
asigurat` de 3.000 de euro, cåt [i valoarea acumulat` \n
contul de economisire. Ciprian Botea
BCR pl`te[te pån` la 8% pe an la depozitele \n lei [i
\n noiembrie
BCR, cea mai mare banc` local` dup` active, bonific` [i \n
noiembrie dobånzi de 8% la depozitele \n lei pe trei luni
constituite de clien]ii care \[i primesc salariul sau pensia \ntrun
cont deschis la banc`. Ini]ial, perioada promo]ional`
trebuia s` se \ncheie pe 31 octombrie. Totodat`, banca
pl`te[te o dobånd` de 7,5% pe an la depozitele \n lei pe
patru luni [i 3,25% pe an la depozitele \n euro pe [ase luni
deschise \nainte de 15 noiembrie. Clien]ii care utilizeaz`
serviciile de internet [i phone banking beneficiaz` \n
permanen]` \ncepånd cu luna aceasta de dobånzi mai mari
cu un sfert de punct procentual fa]` de nivelul standard
pentru depozitele constituite prin canale alternative. |n
cadrul acestei oferte, dobånzile urc` pån` la 7,75% pe an la
lei [i 3,25% pe an la euro. |n paralel, banca a eliminat
\ncepånd cu luna noiembrie pragul minim de constituire a
unui depozit \n lei sau valut`. Suma minim` la depozitele cu
dobånd` fix` era pån` \n prezent de 1.000 de lei sau 500 de
euro. Ciprian Botea
{tiri ZF
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/banci-si-asigurari
Cursurile pie]ei valutare
anun]ate de BNR - 2 noiembrie 2010
Valute \n cont
Curs
Dolarul australian 3,0612
Leva bulg`reasc` 2,1908
Dolarul canadian 3,0329
Francul elve]ian 3,1186
Coroana ceh` 0,1746
Coroana danez` 0,5746
Lira egiptean` 0,5309
Euro 4,2848
Lira sterlin` 4,8997
100 Forin]i maghiari 1,5831
100 Yeni japonezi 3,7962
Leul moldovenesc 0,2617
Coroana norvegian` 0,5257
Zlotul polonez 1,0850
Rubla ruseasc` 0,0997
Coroana suedez` 0,4624
Lira turceasc` 2,1644
Dolarul american 3,0676
Dinarul sårbesc 0,0399
Hryvna ucrainean` 0,3855
Gramul de aur 133,8753
DST 4,8534
BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI:
1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale socie t` ]i lor
bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`.
2. Prezenta list` nu implic` obligati vita tea utiliz`rii cursu rilor \n
tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.
SURSA: BNR
BANCA
TELEFON
Bank Leumi Romania
2067075; 0800080777 (apel gratuit)
BCR 08010801227
BRD 0800803803 (free); 3026161
Bancpost 3080901
Raiffeisen Bank
08008020202 (free)
Raiffeisen Banca pt. Locuin]e 021 2333000
CEC
3111119; 0800800848 (free)
Banca Transilvania 0264/407150
OTP Bank 0800882288
Banca Romåneasc` 3059000
Alpha Bank 0800825742
Libra 2088000
Eximbank 0214053333
RBS Bank Romånia 0801022622
ING 2221600
UniCredit }iriac Bank 2032222
Italo-Romena 3171311
Piraeus Bank 0213036969
RIB 3189515
Intesa Sanpaolo Bank
02140533600; 0800800888 (free)
Blom Bank France 3027200/3027206
ATE Bank 3030752
Credit Europe Bank 3017100
C.R. Firenze Romania 2011930
Volksbank Romania 2094400
Banc of Cyprus 40.99.100
Garanti Bank 0800801234
ProCredit Bank 021.2015555; 0372.100.200
Ziarul Financiar nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]` poate proveni din netransmiterea la timp c`tre Ziarul Financiar a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE. Libra: *pentru posesori card Libra MIX, la min. 500 RON p`stra]i
pe card. Volksbank * cont Dinamic EXTRA. OTP: *Pentru depozitele cu virament lunar al dobånzii; Nivelul ratelor dobånzilorpentru persoane juridice cu cifra de afaceri de maxim 2.000.000 EUR. Leumi: * Pentru sume peste 50.000 de lei Bank of Cyprus * Economii; ** Depozitul Lunii; ProCredit: * pentru PF comisionul 0 e valabil \n primele 5 zile bancare de la data scaden]ei (inclusiv), dac` retragerile se efectueaz` \n moneda depus`, pån` la echivalentul a 10.000 EUR/depozit.
persoane
fizice
persoane
juridice
taxa
deschidere
cont
comision
din suma
restituit`
(%)
la vedere
(%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
la vedere
(%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
VALUT~
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
la vedere
la termen
la vedere
(%/an)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
comision
din suma
restituit`
(%)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni
la vedere
la termen
la vedere
(%/an)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni
NOT~: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute decåt cele men]ionate \n tabel. ProCredit: * pentru PF comisionul 0 e valabil \n primele 5 zile bancare de la data scaden]ei (inclusiv), dac` retragerile se efectueaz` \n moneda depus`, pån` la echivalentul a 10.000 EUR/depozit. Bancpost: *pt. solduri mai mari de 5.000 RON/$/€ pf [i 35.000 RON/$/€ pj. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE.
Leumi: * detalii la banc` Volksbank: * cont Dinamic EXTRA; ** pt. depozitele nou constituite OTP: * Pentru depozitele cu virament lunar al dobånzii; Nivelul ratelor dobånzilor pentru persoane juridice cu cifra de afaceri de minim 2.000.000 EUR. Bank of Cyprus: * Cont de economii; ** Depozitul Lunii, 35 zile minim 1leu/euro
BANCA
BANCA
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE
LEI
s
s
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
Bank Leumi Rom. 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 0 1,6 1,8 2 - 2 10.000 1.500 0 1,6 1,8 2 - 2
Bancpost - 5.000 0,4 0 2 2 2 - 2 - 20.000 0 2 2 2 - 2
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2,25 - - 2
BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 1 1,2 1,4 1,7 1,85 3.000 3.000 0,25 1,25 1,35 1,5 1,5 1,75
BRD - 10.000 - - 1,5 1,6 1,8 1,9 2 - 50.000 - 1,5 1,6 1,8 1,9 2
UniCredit }iriac Bank - 200 0,6 0,1 1.7 1,8 1,9 2 2 - 3.000 0,1 1,25 1,2 1,3 1,4 1,6
OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (=150) 2 2 2,1 1,9 1,75 >=5.000 1,75 1,75 1,85 1,75 1,75
RBS Bank Romånia - 500 0 0,1 0,15 0,2 0,3 - 0,4 25.000$ - - 0,35 0,45 0,65 0,8 1
ING 200 1.000 0,1 0,5 0,5 - - 0,5 0,1 0,5 0,5 - - 0,5
Raiffeisen - 30.000 0,5 0,1 1,5 1,7 1,9 - 2,2 5.000 0,25 2,4 2,6 2,8 2,9 3
Transilvania 250 250 0,4pf/0,75pj 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75 1.000 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75
Romåneasc` 150 - 0,1 2,5 2,8 2,8 2,8 2,8 1.000 500 0,9 2,5 2,8 2,8 2,8 2,8
Certificate de depozit nominative - USD: 1 lun` - 1,85%, 3 luni - 2%, 6 luni - 2,2%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4%
Alpha Bank - 0,1 2 2 2,25 2,25 2,25 - 0,1 1,75 1,75 2 2 2
Certificate de depozit cu cupoane (pf) - USD: 1 lun` - 3%, 3 luni - 3,5%, 6 luni - 3%, 9 luni - 3%, 12 luni - 3%.
Banca Italo Romena - - 0,6%(minim eq 2 euro) 0,5 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 - - 0,5 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7
Depozite la termen din fonduri noi 1,75 1,75 1,75 1,75 1,75 - - - 1,75 1,75 1,75 1,75 1,75
Certificate de depozit 1,75 1,75 1,75 1,75 - - - - 1,75 1,75 1,75 1,75
Libra - - 0 0,02 0,5 0,55 0,6 0,65 0,75 - - 0,02 0,5 0,55 0,6 0,65 0,75
Piraeus Bank 100 100 0 la scad. 0,1 2,75 2,85 3 2,9 3 1.000 1.000 0,1 2,75 2,85 3 2,9 3
Carduri Visa Electron [i Business \n USD 2% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,8% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`)
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 0,5 0,5 1 - 3,5 - 100 - 0,5 0,5 1 - 3,5
Intesa Sanpaolo - 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2 2,25 2,5 2,5 2,5 - 10.000 0,2 2 2,25 2,5 2,5 2,5
Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2 2,25 2,40 2,5 2,5 10.000 1.000 - 2 2,25 2,4 2,5 2,5
CEC Bank - 200 0 la scad. PF; 0,5 min 5 eur PJ 0,15 1,25 1,74 1,74 2,03 2,03 3.000 0,15 1 1,25 1,25 1,5 1,5
RIB Bank 0 300 - 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2 0 1.000 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2
ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 2,25 2,5 2,5 2,75 3 100 1.000 0,1 2,25 2,5 2,5 2,75 3
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 2,75% pentru: 2L,5L,7L, 10L; alte informa]ii despre produsele noatre g`si]i pe site-ul b`ncii: www.atebank.ro
Millennium Bank - 200 cf. list` 0,2 2,9 2,8 2,8 2,6 2,6 - 200** 0,1 1 1,25 1,5 1,5 1,75
* Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions; ** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000 - alt` maturitate
Volksbank Romania 0 0 echiv. 1 euro 0,1 1 1,1 1,2 1,25 1,25 0 0 0,1 1 1,1 1,2 1,25 1,25
Bank of Cyprus 250* >250 0 0,5* 2,15 2,35 2,4 – 1,9 250 >250 0,1 2,15 2,35 2,4 - 1,9
Garanti Bank 200 0 0,25 2,4 2,6 2,8 – 2,9 200 0,25 2 2,1 2,3 - 2,4
Carpatica 0 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 2,75 3 3 3,15 3,25 0 5.000 0 2 2,25 2,4 2,25 2,5
Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,1 2,6 2,7 2,7 2,9 3 – – 0,1 2,6 2,7 2,7 2,9 3
Bank Leumi Rom. 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 1,75 2,6 2,8 3 - 3 10.000 1.500 0 2,6 2,8 3 - 3
Bancpost - 5.000 0,4 0 2,75 2,75 2,75 - 2,75 - 20.000 0 2,5 2,5 2,5 - 2,5
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -
BCR 0,5 1,8 2 2,3 2,3 2,5 3.000 3.000 0,25 1,5 1,6 1,75 1,75 2
BRD - 1.000 - 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 - 10.000 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3
UniCredit }iriac Bank - 200* 0,6** 0,1 2 2,2 2,4 2,6 3 - 3.000 0,1 1,75 2 2.25 2.5 2,75
OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (=150) 2,4 2,9; 3,25* 2,65;3,25* 2,6 2,8 - >=5.000 - 1,75 2,25 2,3 2,25 2,25
RBS Bank Romånia 500 - 0,1 2,25 2,5 2,5 - 2,75 25.000 25.000 - 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8
ING 200 1.000 0,25 2,25 2,75 - - 3,25 0,25 2,25 2,75 - - 3,25
Raiffeisen - 30.000 0,5 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 40.000 0,25 1,8 1,85 1,9 - 1,95
Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,4pf/0,75pj 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5 ech.1.000$ 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5
Romåneasc` 150 - 0,15 3,05 3,2 3,2 3,2 3,2 1.000 1.000 0,3 3,05 3,2 3,2 3,2 3,2
Super Depozit: 3,75% la economiile \n euro (plata la scaden]`) [i 3,5% (plata \n avans) pe 120 de zile
Alpha Bank - 0 0 3 3,25 3,25 3 3 - 0 2,25 2,75 2,5 2,25 2,25
Certificate de depozit cu cupoane - EURO (pf): 1 luna - 3,5%, 3 luni - 3,75%, 6 luni - 4,25%, 9 luni - 4%, 12 luni - 3,75%
Banca Italo Romena - - - 0,75 2,5 2,6 2,75 2,75 2,75 - - 0,75 2,5 2,6 2,75 2,75 2,75
Depozite la termen din fonduri noi 3 3 3,25 3,5 3,6 - - - 3 3 3,25 3,5 3,6
Certificate de depozit 3,1 3,4 3,6 3,7 3,1 3,4 3,6 3,7
Libra - - 0 0,1 2,75 3 3 2,75 2,75 - - 0,1 2,75 3 3 2,75 2,75
Piraeus Bank 1.500 1.500 0 la scad. 0,1 3,25 3,25 3,5 - 3,5 1.500 1.500 0,1 3,25 3,25 3,5 - 3,5
Intesa Sanpaolo 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2,25 2,75 3 3 3 - 10.000 0,2 2 2,5 2,75 2,75 2,75
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 3 3,25 3,5 - 3,75 - 100 - 3 3,25 3,5 - 3,75
Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2,75 3 3 3,25 3,25 10.000 1.000 - 2,75 3 3 3,25 3,25
CEC Bank - 200 0 la scad. PF; 0,5 min 5 eur PJ 0,15 2,25 2,9 2,9 3,19 3,19 3.000 0,15 2 2,25 2,25 2,5 2,5
RIB Bank 0 300 - 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75 0 1.000 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75
ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 3,5 3,75 4 4 4,25 100 1.000 0,1 3,5 3,75 4 4 4,25
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 4,25% pentru: 2L, 5L, 7L, 10L; ZIUA TA 5% pentru 12L [i contul economii DEMETRA dobånzi pe tran[e pån` la 3,25%
Millennium Bank - 200 cf. list` 3 3 4 3 3 3 - 200** 0,25 2,25 2,75 2,75 2,75 2,75
* Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions; ** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000- alt` maturitate
Volksbank Romania 0 0 1 2,511* 2,75 2,85 2,95 2,05 3 0 0 0,1 2,75 2,85 2,95 2,05 3
Bank of Cyprus 250* >250 0 2* 3,25 3,55 3,4 - 2,75 250 >250 0,1 3,25 3,55 3,4 - 2,75
Garanti Bank 200 0 0,25 3 3,25 3,35 - 3,40 200 0,25 2,5 2,75 3 - 3
Carpatica 10.000 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 2,8 3,5 4 4 3,75 4 0 5.000 0 3 3,25 3,25 3,25 3,5
Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,1 3,25 3,5 3,5 3,75 3,75 – – 0,1 3,25 3,5 3,5 3,75 3,75
Bank Leumi Rom. 1.000 1.000 0 0,5 pf, 0.5 pj 6 6,5 6,75 6,75 - 7 0 6,5 6,75 6,75 - 7
* detalii la banc`
Promo]ie: Depozitul Zefir - dobånd` fix`: 7% la lei [i 3,25% la EUR pentru un termen de 2 luni;
BCR 100 200 4 0,5 0,25 6,25 6,74 6,5 6,6 6,7 0,1 5,5 6,25 6,5 6,5 6,5
Certificate de depozit la termen: 3 luni - 6%; 6 luni - 6,1%; 12 luni- 6,2%
BRD Depozitul 1.000 Depozitul 10.000
1.000 10.000 - - - 6 6,25 6,5 - 6,5 - 5 5,25 5,5 - 5,5
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 5,5% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON
Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 6,25% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic).
Bancpost 5.000 20.000 0 0,5 0 5 5 5 - 5 0 5 5 5 - 5
500 - 0 0,5 0 - - 7,5 - 7,13 - - - - - -
Raiffeisen 4.000 IMM - 50.000 0,5 0,1 6,1 6,4 6,7 - 6,8 0,25 4,7 4,9 5,1 - 5,3
Bank 40.000- IMM - 150.000 0,5 0,1 6,25 6,6 6,8 - 7 - 4,9 5 5,3 - 5,5
UniCredit }iriac Bank 500* 10.000 0 0,5** 0,1 6 6,5 6,5 6,75 7,25 0,1 5 5,5 5,75 6,25 6,25
* minimum 1.00 lei pentru depozitele promo]ionale la 2/4/7 luni; ** 0% \n ziua scaden]ei depozitului, la oricare din sucursalele UniCredit }iriac Bank
Libra Bank - - 0 pf / 20 pj 0 4,5* 5 5,25 5,5 5,75 6 0,1 5 5,25 5,5 5,75 6
Romåneasc` 500 1.000 1 fiz 0% 0,3 7,6 7,8 7,5 7,5 7,25 0,3 7,6 7,8 7,5 7,5 7,25
Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0 6,5 6,75 6,75 7 7 0 5,75 6 6 6,25 6,25
10 jurid. 0,55 jurid
OTP Bank 100-4.999 å25.000 0 0-scaden]` 0,25% (>å500) 6,4 5,9; 7,25* 5,35 5,2 5 5 5,1 5 4,75 4,65
CEC Bank 300 5.000 0 PF 0 la scaden]` PF 0,15 6 7,25 7,25 7,54 7,54 0,15 5,5 5,75 5,75 6 6
15 PJ 0,5 min 2 lei PJ
Alpha Bank - - - 0 0 6,5 7 7 7 7 0 5,75 6 6 6 6
Certificate de depozit cu cupoane (pf): 1 lun` -7%; 3 luni - 7,25%; 6 luni - 7,25%; 9 luni - 7%; 12 luni - 7%
RBS Bank Romånia 1.500 25.000 - - 1 6,75 6,75 6,5 - 6,5 - 4 4,6 4,6 4,6 4,6
ING 1.000 10.000 - - 4* 6,5 7 - - 7 0,1 6,5** 7** - - 7**
* pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 100.000 de lei: 0,5%; ** pentru firme cu cifra de afaceri mai mic` de 2 mil. euro sau 8 mil. lei
Banca Italo Romena - - - - 0 4,5 5 5,25 5,25 5,25 - 4,5 5 5,25 5,25 5,25
Depozite la termen din fonduri noi - - - - 5,25 5,5 5,8 5,8 5,8 - 5,25 5,5 5,8 5,8 5,8
Certificate de depozit - 5,5 5,8 5,8 5,8 - - 5,5 5,8 5,8 5,8
Piraeus Bank 5.000 5.000 - - 0,1 8,5 8,35 8,25 - 8,15 0,1 8,5 8,35 8,25 - 8,15
Intesa Sanpaolo 1.000 5.000 5 pf/10 pj 0,4 pf/0,6 pj 0,1 6,5 7 7 7 6,75 0,1 6,5 7 7 7 6,75
Romania
Credit Europe Bank 300 2.000 - - - 7 7,25 7,25 7 6,75 - 7 7,25 7,25 7 6,75
RIB Bank 300 1.000 3 pf / 30 pj - 0,1 7,1 7,1 6,6 6,5 6,5 0,1 7,1 7,1 6,6 6,5 6,5
Millennium Bank 500 500*** cf. list` n. a. 7 7 8,5 6,75 6,5 6,5 0,25* 7,25* 7,5* 7,25* 7* 7*
*** \ntreprinz`tori 500; companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt 2 s`pt., 3.000- alt` maturitate; * \ntreprinz`tori, ** companii 0,25** 7,25** 7,5** 7,25** - 7**
ProCredit Bank 500 500 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - 6,75 7,25 7,5 - 7,75 - 6,75 7,25 7,5 - 7,75
Volksbank Romania 0 0 3,5 0 5,13* 7 7,25 7,5 5,75 7,25 0,1 7 7,25 7,5 5,75 7,25
Bank of Cyprus 500* >2.000 - 0 5* 7,8** 7,65 7,5 - 6,75 0,25 7,80** 7,65 7,5 - 6,75
ATE Bank Romånia 100 1.000 5 (pf); 20 (pj) 0,5 0,15 7,5 7,75 7,75 7,75 7,5 0,15 7,5 7,75 7,75 7,75 7,5
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 8,25% pentru: 2L, 5L, 7L, 10L; ZIUA TA 8% pentru 12L [i contul economii DEMETRA dobånzi pe tran[e pån` la 6%
Garanti Bank 200 200 0 0,25 7,5 7,75 7,5 - 7,4 0,25 7,25 7,25 7 – 7
Carpatica vedere: 50.000; termen: 50-200 vedere: 100; termen: 200-5.000 franco - p.f.; 20 - p.j. 0,4 pf; 0,5 pj 7 7,25 8,5 7,5 7,5 7,5 0 7,25 8,5 7,25 7 7
Marfin Bank Romånia – – 10 euro - p.j. 0≥1 lun` - p.f. 0,20 7,5 7,75 7,5 7,25 7,25 0,2 7,5 7,75 7,5 7,25 7,25
USD
EUR
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
DOBÅNZI
Dobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice
09 sept. 2010 ian. sept.
5,7
5,2
4,7
Mai scump
decåt anul trecut
Dobånda medie la
creditele pentru
locuin]e noi \n euro
(% pe an)
Odat` cu aplicarea Ordonan]ei 50, MKB a renun]at la
perceperea comisionului lunar de administrare la
credite, care ajungea s` reprezinte [i 6% din sold anual,
pentru a-[i proteja clien]ii, confrunta]i cu sc`deri ale
veniturilor. „Este o form` de restructurare la ini]iativa
b`ncii. Nu trebuie s` a[tep]i pån` cånd clien]ii au
probleme, dup` reducerea salariilor din sectorul public e
doar o chestiune de timp“, spune Anca Mitric`, director
executiv \n cadrul b`ncii. Ea afirm` c`, \n unele cazuri,
rata lunar` suporat` de clien]i a coboråt chiar [i cu 100
de euro.
„Pe termen scurt ai venituri mai mici, dar dac` te
gånde[ti \n asamblu, \n loc s` ajung` \n default
(\ncetarea pl`]ilor - n. red.) 20% din credite, ai astfel
doar 5%. Poate fi vorba de o pierdere pe termen scurt,
dar pe termen lung e mai bine“, apreciaz` Mitric`.
AM RENUN}AT LA COMISIONUL
DE ADMINISTRARE CA S~ NE
PROTEJ~M CLIEN}II
Dan Sandu a preluat conducerea MKB \n prim`var` dup` ce a mai lucrat la BNR, Citibank [i Millennium
UniCredit aduce
un italian [ef la retail,
Major e avansat la grup
Zoltan Major spune c` va
sus]ine retailul local [i din
noua func]ie

ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
B+NCI - ASIGUR+RI
Citi pariaz` pe tehnologia digital`
ca s` cå[tige clien]i pe retail
Tehnologia digital`
este viitorul \n
banking, spune
Tibor Pandi, 41 de
ani, care a preluat
\n vara aceasta
conducerea
sucursalei locale a
americanilor de la
Citi.
LIVIU CHIRU
l are mandat s` extind`
opera]iunile de retail lan -
sate anul trecut, iar pentru
asta pariaz` pe atragerea
E clien]ilor care vor s` \[i uti -
lize ze smartphone-urile pentru a face
toate opera]iunile financiare, de la ur -
m` rirea conturilor pån` la plata bile te lor
la cinema sau a c`l`toriilor cu autobuzul.
„Pentru c` am avut mereu o politic`
de afaceri prudent`, acum nu avem ba -
last [i ne putem concentra pe dez -
voltarea de noi afaceri. Citi este bine
pozi ]ionat` pentru a lansa noi produse
[i servicii [i s` atrag` noi clien]i. Vrem s`
cå[tig`m cot` de pia]` pe segmentele de
pia]` ]intite“, a spus Tibor Pandi \ntr-un
interviu acordat ZF.
|n trecut, Citi avusese o prezen]`
dis cret` pe retail, vånzånd doar credite
de consum prin intermediul unei divizii
distincte, CitiFinancial. De la sfår[itul
lui 2008 americanii au regåndit \ns` mo -
delul, venind cu o ofert` complet` de
pro duse [i servicii de retail, dedicat` cli -
en ]ilor cu venituri peste medie [i care
do resc s` utilizeze servicii [i produse fi -
nan ciare sofisticate. Practic, Citi mar -
[eaz` pe platformele de tranzac]ionare
de la distan]` - de la internet banking la
mobile banking - sau pe re]eaua de
ATM-uri [i consilieri de clientel` mo -
bili, \n timp ce prezen]a prin sucursale
fizice r`måne discret`. |n prezent, banca
opereaz` 12 unit`]i, dintre care cinci
dedicate exclusiv clientelei de retail.
Tibor spune c` ]inta pentru urm` to -
rii ani este ca retailul s` ajung` s` gene -
reze o treime din afacerile b`ncii. „Vom
continua s` ne dezvolt`m ope ra ]iunile
de retail lansate la \nce pu tul lui 2009.
|n prezent, Citi opereaz`
12 unit`]i, dintre care
cinci dedicate exclusiv
clientelei de retail.
Vrem s` evolu`m, de la sta tutul actual
spre pozi]ia de juc`tor mai sem nificativ
pe pia]`. Dac` vom lua de cizii bune [i le
vom implementa, va veni [i cre[terea
cotei de pia]`“, spune Pandi, evitånd
\ns` s` precizeze ]inte cla re pri vind nu -
m` rul de clien]i sau cotele de pia]`.
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/banci-si-asigurari
FOTO: Cristina Nichitu[
Sårbul Tibor Pandi [i-a construit cariera \n cadrul Citibank la Budapesta, mai \ntåi ca relationship manager, iar ulterior coordonator a opera]iunilor pe unele pie]e din regiune
Citi trebuie [i s` \[i \nt` reas c` pre -
zen]a tradi]ional` pe seg men tul corpo -
rate, unde ]inte[te \n special cor pora]iile
interna]ionale, juc`torii lo cali de top,
dar [i clien]ii din sectorul public.
„De[i nu este un obiectiv primordial
pen tru noi, ca practic` de afaceri ne
uit`m constant la oportunit`]ile (de
achi zi]ii - n. red.) de pe pia]`. Noi sun -
tem aici \n principal pentru a dezvolta
pro priul model de afaceri, care se con -
centreaz` asupra clien]ilor moderni,
preponderent din mediul urban, cu o
gåndire global` [i deschi[i pentru ino -
va]ie [i tehnologii digitale.“
De la sfår[itul lui 2008, Citi a
renun]at la licen]a bancar` de la BNR,
derulånd opera]iuni ca sucursal` a unei
entit`]i a grupului \nregistrat` la Du blin,
\n Irlanda. Pandi spune c` din aceas t`
pozi]ie Citi are suficiente lichidi t`]i [i o
capitalizare confortabil`, care s` \i permi -
t` s` intre \n orice deal local ar dori, \ns`
pruden]a este acum pe primul plan.
„|n 2005-2006 afacerile se f`ceau
altfel. Ast`zi vrem s` avem rela]ii com -
ple xe cu clien]ii no[tri. Din aceast` cau -
z` am ales s` nu particip`m la unele
dea l-uri, pentru c` nu f`cea sens. De[i
cre ditele vor fi mereu o parte crucial` a
bilan]ului oric`rei b`nci [i a afacerilor
noastre, vom finan]a mult mai respon -
sabil [i doar clien]ii cu care putem
dezvolta rela]ii reciproc semnificative.“
Marea \ntrebare pentru economia
romåneasc`: cånd vor \ncepe
consumatorii s` cumpere [i ce
Pandi spune c` recuperarea econo -
mi ei va fi dificil` [i influen]at` mai mult
de sentimentul consumatorilor [i
managerilor decåt de fundamentele re -
ale, iar majoritatea firmelor se a[teapt`
ca \n 2011 afacerile lor s` fie mai
degrab` comparabile cu cele din 2010.
„|ntre 2005 [i 2008 cre[terea eco no -
mi c` a fost sus]inut` de finan]`ri ieftine,
in vesti]ii str`ine directe, un con sum pri -
vat ridicat [i un boom \n sec torul con -
struc ]iilor. Acum a r`mas doar ce re rea
extern`, iar aceasta este \nc` de parte de
vårfurile sale. Marea \ntrebare este cånd
va \ncepe consumatorul romån s`
cumpere sau s` investeasc` din nou [i \n
ce.“
Construc]iile vor fi un pilon impor -
tant al cre[terii cånd vor ie[i din
recesiune, iar statul \[i poate aduce
contribu]ia prin stimularea investi]iilor
\n infrastructur`, mai spune Pandi.
7
Omer Tetik, num`rul doi
la Credit Europe Bank,
devine pre[edinte
ALEXANDRA CHELU - MEDIAFAX
LIVIU CHIRU
OMER TETIK, 38 de ani, prim-vice -
pre [edinte al Credit Europe Bank, va
deveni pre[edinte al b`ncii controlate
de omul de afaceri turc Husnu Ozyegin,
\n timp ce actualul de]in`tor al func]iei,
Murat Sabaz, va r`måne mem bru al
Consiliului de Administra]ie.
Sabaz, care a preluat conducerea
b`ncii \n aprilie 2009, nu va mai ocupa
nici func]ia de pre[edinte al consiliului
de administra]ie al b`ncii, aceasta
urmånd s` fie preluat` tot de Tetik.
Noul pre[edinte, Omer Tetik, este
unul dintre veteranii expa]i ai siste -
mului bancar, lucrånd \n Romånia de
pe vremea fostei Finansbank, deve nit`
apoi Credit Europe Bank \n 2007.
Mai \ntåi, \n perioada 2000 - iulie
2005 el a fost vicepre[edinte respon -
sabil cu trezoreria. Venise de la Fi -
nans bank Moscova. Din vara lui 2005
a preluat conducerea diviziei de retail
[i carduri. |n iunie 2009 a fost numit
prim-vicepre[edinte. A fost c`s`torit
cu Sorana Pa[cu, fiic` a fostului mi -
nistru al ap`r`rii Ioan Mircea Pa[cu,
care lucrase tot \n Finansbank, ca
dealer, iar apoi la ING, la private
banking, iar la sfår[itul lui 2007 s-a
retras din sectorul bancar.
|n timpul mandatului lui Tetik de
responsabil pe carduri, Credit Europe
[i-a construit o pozi]ie solid` pe pia]a
car durilor de credit, avånd [i \n pre -
zent unul dintre cele mai cunoscute
pro grame de achizi]ii pe card cu plata
\n rate, f`r` dobånd`, al`turi de turcii
de la Garanti, [i, mai nou, de
Raiffeisen.
Tetik lucreaz`
\n Romånia de
10 ani urcånd
\n carier`
de la
vicepre[edinte
la prim-vice [i
acum
pre[edinte al
Credit Europe
Decizia privind schimbarea condu -
cerii Credite Europe Bank va fi supus`
apro b`rii ac]ionarilor la 16 noiembrie,
al` turi de \nlocuirea unui alt membru al
consiliului de administra]ie.
Activele Credit Europe Bank Ro -
må nia au sc`zut anul trecut cu 5,7%, de
la 2,09 miliarde euro la 1,97 mi liar de
euro, ceea ce \nseamn` c` in sti tu]ia
avea o cot` de pia]` de 1,75%.
Banca este de]inut` \n propor]ie de
94,05% de Credit Europe Bank NV din
Olanda, controlat` de grupul Fiba din
Turcia.
Sabaz devenise pre[edinte \n pri -
m`vara lui 2009, dup` decesul fostului
CEO Tamer Ozatakul, Sabaz de]inånd
la acea dat` func]ia de prim-vice pre -
[edinte. Restul echipei de conducere
executiv` era format` din vicepre[edin]ii
Omer Tetik, Mirela Bordea,
Sedat Topcu [i Paul Prodan.
Credit Europe a devenit o banc` de
talie medie, cu o re]ea care dep`[ise
pragul de 100 de unit`]i \nainte de cri z`,
dar care a fost ajustat` \n urma c` derii
vånz`rilor de credite. |n acest an, a
trecut prin scandalul retragerilor frau -
duloase de bani din conturile unor
clien]i ai Sucursalei Bra[ov, Tetik
ocupåndu-se personal de gestionarea
acestei probleme.
|n prim`var` el se plångea c` ban ca
are resurse suficiente [i vrea s` dea
credite, dar clien]ii buni sunt foarte reti -
cen]i \n a mai lua \mprumuturi, iar fir -
mele bune \[i amån` investi]iile. Totu[i,
turcii \[i planificaser` pentru anul acesta
cre[terea soldului credi telor cu 15-20%,
dup` ce \n 2009 vån du ser` un pachet de
credite ipo tecare de 360 mil. euro c`tre
banca-mam` din Olanda.
FOTO: Silviu Matei
PUBLICITATE

ADRIANA RO[OGA
8
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Sibianul Ilie Vonica a construit o fabric` de medicamente
de la zero [i va \ncepe produc]ia \n 2011
Omul de afaceri sibian Ilie Vonica, 55 de ani, care investe[te \n distribu]ia [i retailul de medicamente, clinici, centre de dializ` [i centre de fertilizare in
vitro private, va intra [i pe produc]ia de medicamente, dup` investi]ii totale de „cåteva zeci de milioane de euro“ \n patru sec]ii.
A
cesta este unul dintre pu]inele
proiecte greenfield \n produc]ia
local` de medicamente dup`
1990 [i devine singura capa -
citate de produc]ie de mari
dimensiuni de]inut` de un antreprenor romån.
Cu excep]ia Antibiotice Ia[i controlat` de
Ministerul S`n`t`]ii, toate fabricile romåne[ti
mari de medicamente au fost cump`rate de
multina]ionale. Alte fabrici deschise dup` 1990
sunt Sindan Pharma (\n prezent Actavis) [i
Labormed, dar [i Europharm (\n prezent
de]inut` de GSK) [i Fiterman Pharma
(capacitate de mai mici dimensiuni).
Oameni-cheie:
n Valentin Toncean
consilier personal al lui Ilie Vonica
n Doina Bratu
director economic
n Coca Ca[caval
director executiv
n Adrian Muntean
CEO Polisano Holding
De altfel, omul de afaceri Mihai Miron,
care a construit \n anii ’90 fabrica Europharm
din Bra[ov våndut` apoi c`tre GSK, a revenit
\n industria farma [i se concentreaz` \n prezent
pe distribu]ie [i retail, dar are [i activit`]i de
produc]ie de mici dimensiuni.
„Cu foarte pu]ine resurse de la b`nci, cu
ajutorul fondurilor europene pe care le-am
cå[tigat, vom da drumul la produc]ia de
medicamente. La \nceputul anului viitor, \n
primul trimestru vom \ncepe produc]ia de
generice solide. Cea de-a doua sec]ie, unde
vom produce injectabile pentru oncologie,
sper`m s` fie finalizat` pån` la sfår[itul anului
viitor. Vom produce atåt pentru pia]a intern`,
cåt [i pentru export“, a declarat pentru ZF Ilie
Vonica, pre[edintele grupului de firme
Polisano.
Omul de afaceri a \nceput construc]ia
fabricii \n urm` cu aproape doi ani, \ns` este
pentru prima dat` cånd discut` public despre
acest proiect. Pentru dotarea primelor dou`
sec]ii, Polisano a apelat la fonduri europene, cel
mai recent proiect fiind cå[tigat de companie la
sfår[itul lunii octombrie.
„Valoarea total` a investi]iilor pentru
prima sec]ie este de 8,5 milioane de euro, din
care peste dou` milioane de euro din fonduri
europene. |n cea de-a doua sec]ie investim
circa 10 milioane de euro (f`r` TVA) pentru
com partimentare [i utilare, vom investi \ntrun
laborator, un centru de cercetare, iar
valoarea proiectului din fonduri europene se
ridic` la aproximativ 4,8 mil euro (inclusiv
TVA).“
Fabrica are \n acest moment aproximativ
30 de angaja]i, \ns` Vonica nu a dat detalii
despre cåte persoane va angaja anul viitor
pentru cele dou` sec]ii pe care le va deschide.
Farmaciile Re]eta
Vonica a \nceput \n urm` cu 18 ani afacerile
\n domeniul farmaceutic [i este unul dintre cei
mai puternici antreprenori din domeniul farma.
El este singurul care [i-a extins investi]iile \n
toate segmentele din s`n`tate.
„|n ceea ce prive[te importul [i distribu]ia
de medicamente, am crescut atåt cifra de
afaceri, cåt [i profitul. Dac` \n 2008 am
\nregistrat pierderi financiare din cauza
diferen]elor de curs valutar, \n 2009 ne-am
revenit [i am \nregistrat un profit, iar \n 2010
vom avea cre[tere. Este cea mai mare com -
panie a noastr`. Suntem pe locul al treilea \n
Romånia \n ceea ce prive[te importul [i
distribu]ia de medicamente.“
O alt` linie de business pe care omul de
afaceri inten]ioneaz` s` o dezvolte anul viitor
este cea a re]elei de farmacii pe care le
opereaz` sub brandul „Re]eta“ [i care num`r`
\n prezent peste 30 de unit`]i.
Pe plus de la an la an
Evolu]ia cifrei de afaceri a Polisano SRL (mil. euro)
Not`: Polisano este cea mai mare companie
din grupul controlat de Ilie Vonica.
73,6
104,4
142,4
„Re]eaua de farmacii a \nceput s` fie
dezvoltat` \n 2007-2008 [i este o linie de
business prioritar` pentru noi. Suntem \ntr-o
campanie de consolidare de brand. Deschidem
una-dou` farmacii pe lun`, sper`m ca pån` la
1.500
de angaja]i
are grupul Polisano.
sfår[itul anului viitor s` ajungem la 70 de
farmacii [i s` avem acoperire na]ional`.“
Vonica a deschis prima policlinic` Polisano
\n 1993, la Sibiu. Unsprezece ani mai tårziu a
inaugurat spitalul Polisano ce are \n structur`
[apte sec]ii medicale [i o capacitate de 50 de
paturi. |n 2006 a deschis tot la Sibiu primul
centru de fertilizare in vitro. „Al doilea centru
de acest fel \l vom deschide \n Bucure[ti pån` la
sfår[itul acestui an sau cel mai tårziu la
\nceputul lui 2011. Vrem ca de anul viitor s`
realiz`m o re]ea na]ional` de astfel de centre.“
Cu resurse de la b`nci [i fonduri proprii, \n
urm` cu doi ani Vonica a \nceput s`-[i extind`
o re]ea de centre de dializ`. „|n 2008 a fost
deschis primul centru, iar acum am ajuns la
nou` astfel de centre.“
Planuri pentru un spital \n Bucure[ti
Planurile companiei pentru anul viitor
vizeaz` deschiderea unui spital pluridisciplinar
\n capital` [i a celui de-al doilea spital \n Sibiu.
162,3
181,3
198,8
2004 2005 2006 2007 2008 2009
SURSA: Ministerul Finan]elor
FOTO: Cristina Nichitu[
CINE ESTE ILIE
VONICA
Sibianul Ilie Vonica, proprietarul
distribuitorului de medicamente Polisano, a
\nceput \n urm` cu 17 ani afacerile \n
domeniul farmaceutic \n timpul
reziden]iatului, dup` ce a \mprumutat o
parte din bani de la prieteni, iar ast`zi
grupul pe care \l coordoneaz` are peste
1.500 de oameni [i afaceri totale estimate
la 300 mil. euro anul acesta.
A terminat Facultatea de Medicin` General`
\n 1982 la Timi[oara, iar timp de trei ani a
fost medic stagiar la Spitalul Jude]ean Sibiu.
Timp de patru ani \ncepånd cu 1990 a f`cut
un reziden]iat \n ginecologie la Bucure[ti,
Sibiu [i Cluj [i tot \n aceast` perioad`, mai
exact \n 1992, a deschis prima policlinic` la
Sibiu.
Pe lista domeniilor \n care a investit se
num`r` produc]ia, distribu]ia [i importul de
medicamente, clinicile private, centrele de
dializ`, centrele de fertilizare in vitro. A
cochetat cu ideea de a cump`ra Antibiotice
Ia[i la momentul la care fusese scoas` la
vånzare de AVAS al`turi de al]i
antreprenori, \ns` se implic` [i \n imobiliare
sau auto.
„Suntem \n curs de a deschide un al doilea
spital \n Sibiu care va avea mai multe sec]ii. |n
Bucure[ti avem trei policlinici [i un centru de
fertilizare in vitro \n curs de amenajare.
Inten]ion`m s` deschidem \nc` una-dou`
policlinici anul viitor. De asemenea, suntem \n
negocieri pentru a deschide \n 2011 \n Bucure[ti
un spital pluridisciplinar cu 150 de paturi.“
Din sectorul de distribu]ie de medica -
mente, Polisano va ajunge \n acest an la o cifr`
de afaceri de 240-250 mil. euro, fa]` de 200 de
milioane de euro cåt \nregistra anul trecut, iar
per total grup, cifra de afaceri estimat` de
Vonica este \n jur de 300-310 mil. euro. Grupul
are peste 1.500-1.600 de angaja]i.
„Sper`m s` atragem cåt mai mul]i bani
europeni. Am angajat speciali[ti care s` lucreze
pentru atragerea de fonduri europene. Avem
mai multe proiecte depuse [i consider`m c` to]i
oamenii de afaceri ar trebui s` apeleze la
fonduri ale UE pentru dezvoltare.“
PUBLICITATE
PUBLICITATE

IOANA DAVID
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
Oamenii din prima linie a Ursus Breweries sunt
responsabili de m`rci cu vånz`ri de 300 mil. euro
Timi[oreana, unul dintre cele mai vechi branduri romåne[ti de bere, cu vånz`ri estimate de ZF la 150 mil. euro anual,
este \n prezent pe måna a trei expa]i [i doi romåni, oamenii care formeaz` echipa de conducere a Ursus Breweries.
C
ompania, cel mai mare produc`tor de bere
de pe pia]a local` dup` cifra de afaceri,
controlat de grupul sudafrican SABMiller,
mai are \n portofoliu m`rci precum Ursus,
TOP
MANAGEMENT
Ciuca[, Stejar, Azuga, Redd's, Peroni Nastro
Azzurro.
Mut`rile de executivi au
]inut anul acesta capul de
afi[ \n cadrul produc`torului
de bere, mai ales c` anul a
\nceput chiar \n ianuarie cu
decizia lui Stephan Maria Weber de a p`r`si opera]iunile
locale ale SABMiller.
|n iunie, conducerea companiei a fost preluat` de
Gary Whitlie. N`scut \n Marea Britanie, Whitlie, 53 de
ani, [i-a finalizat studiile de contabilitate \n Zimbabwe,
Africa, [i lucreaz` \n cadrul grupului SABMiller de 26 de
ani. El a ocupat diverse func]ii \n cadrul departamentelor
financiare ale grupului, dar a fost [i director
general al companiei Chamdor Breweries
din Africa de Sud [i a coordonat activitatea Miller
Brands, opera]iunile SABMiller din Marea
Britanie. Din octombrie 2008, el a condus filiala
din Ungaria a grupului, Dreher Breweries.
La conducerea companiei din Ungaria a fost
promovat Andrei Hare], fostul vicepre[edinte
pe vånz`ri [i distribu]ie al companiei.
Oameni noi
O alt` schimbare la nivelul companiei a
vizat pozi]ia de vicepre[edinte de vånz`ri [i
distribu]ie, ocupat` din septembrie 2010 de
Victor Arma[elu, 39 de ani. El a ocupat anterior,
din februarie 2010, func]ia de trade marketing
director, coordonånd din aceast` pozi]ie
strategia general` de promovare la nivel de
clien]i [i consumatori. |n acela[i timp, a \ndeplinit
rolul de project marketing manager pentru
marca Stejar. |n perioada 2007-2009 el a ocupat
func]ia de modern trade director.
La produc`torul de bere s-a angajat \n 2005 ca [i
national accounts manager, iar anterior a ocupat
mai multe pozi]ii \n domenii precum asigur`rile,
produsele industriale [i auto. Cariera [i-a \nceput-o
\n cadrul marinei comerciale.
Un membru cu ceva mai mult` vechime \n managementul
Ursus este Grant McKenzie, 36 de
ani, vicepre[edinte de marketing din martie 2009.
El are o experien]` de 12 ani \n marketing, ultima
func]ie de]inut` \n cadrul SABMiller fiind de director
de marketing [i trade marketing pentru
compania Cervecera de Canarias din Insulele Ca -
nare. |nainte de a se al`tura SABMiller, Grant a
lucrat timp de 8 ani \n cadrul produc`torului de dulciuri
Mars. Echipa de management a companiei este com -
pletat` de Krzysztof Andrzejewski, vicepre[edinte finan -
ciar, [i de Cristian Po -
pescu, vicepre [edinte
resurse umane.
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Gary
Whitlie,
pre[edinte
s
Grant
McKenzie,
vicepre[edintele
de marketing
Krzysztof
Andrzejewski,
vicepre[edinte
financiar
s
s
Cristian
Popescu,
vicepre[edinte
resurse umane
s
Victor Arma[elu,
vicepre[edinte
vånz`ri [i
distribu]ie
s
Popescu a fost recrutat \n octombrie 2009 de Ursus de la
Genpact unde era vicepre[edinte resurse umane [i organization
& staffing.
Popescu, 39 de ani, are o experien]` de peste 14 ani
\n domeniul resurselor umane. El a lucrat nou` ani \n
compania Procter & Gamble, \ntre 1995 [i 2004. |n cadrul
P&G, Popescu a ocupat diverse pozi]ii de management
\n domenii precum recrutare, training, servicii pentru
angaja]i [i excelen]` organiza]ional`.
El a fost responsabil pe rånd pentru aceste func]ii \n
zonele Balcani, Europa Central` [i de Est, Orientul Mijlociu
[i Africa. Pentru o perioad` de doi ani a fost Corporate
Recruiting & Training Manager, Sales & Marketing
HR Manager \n cadrul sediilor regionale ale P&G
din Bruxelles [i Geneva.
Ulterior, Popescu a fost pentru o perioad` de doi ani
director de resurse umane \n cadrul Interbrew Romånia
(\n prezent Bergenbier Romånia), produc`torul brandului
de bere Bergenbier.
Ce business au pe mån`
|n mai pu]in de doi ani Romånia a trecut de la una
dintre pie]ele cu cre[teri record pentru grup (18% - \n
anul fiscal 2008) la pia]a cu cea mai mare sc`dere a volumelor
våndute \ntre subsidiarele SABMiller din Europa
\n anul fiscal 2009, cu un declin al vånz`rilor \n volum
de 13%, la aproximativ 5,1 milioane de hectolitri.
|n urma acestor rezultate, cifra de afaceri a subsidiarei
SABMiller a stagnat \n lei [i a \nregistrat o sc`dere
de peste 12% \n euro, la 1,2 miliarde de lei (284,2 mil.
euro), iar profitul net s-a redus semnificativ, la 20,6 mil.
lei (4,8 mil. euro) fa]` de 146,2 mil. lei (39,7 mil. euro),
cåt ob]inea cu un an \n urm`, potrivit datelor Registrului
Comer]ului.
Pove[tile managerilor din prima linie din cele mai
importante companii romåne[ti sunt prezentate \n anuarul
„Who's Who in Business - Cei mai importan]i 1.000
de oameni din business“, lansat s`pt`måna trecut` de
Ziarul Financiar
Gata cu cre[terea
Evolu]ia rezultatelor financiare ale Ursus Breweries (mil. euro)
An Cifr` de afaceri Profit net
2004 88,8 8,3
2005 148,6 16,0
2006 188,3 35,1
2007 278,2 40,4
2008 325,5 39,7
2009 284,2 4,8
SURSA: Ministerul Finan]elor
Måncare nes`n`toas`
sau sport? Prima
cå[tig` deta[at
SIMONA SIMIONESCU - GÅNDUL
ROMÅNII cheltuie anual \n jur de 2 miliarde de euro pe produse
de tip fast-food, potrivit estim`rilor din sector, din care
numai [aormele atrag \n jur de 200 de milioane de euro.
Pofta de hamburgeri, cartofi pr`ji]i, [aorme, falafel [i kebab
a romånilor nu este \ns` dublat` [i de dorin]a de a arde
caloriile acumulate.
|ntr-un an, iubitorii de sport din Romånia pl`tesc cam
270-300 de milioane de euro pe abonamentele \n s`lile de fitness,
respectiv 25-30 de euro pe lun`, \n medie, conform calculelor
realizate de Ziarul Financiar. Tradus \n produse fastfood,
de exemplu, un abonament lunar la sal` cost` cåt 50 de
hamburgeri de 2,5 lei [i cåt 13 [aorme de 10 lei.
Sunt sume care pleac` de la o realitate autohton`: doar
patru din o sut` de romåni merg la sal` \n fiecare lun`, comparativ
cu 11%, media Uniunii Europene, arat` eurobarometrul
„Sport [i activitate fizic`“, publicat \n prim`vara acestui
an. Cu alte cuvinte, doar 19% dintre cona]ionali desf`[oar` o
activitate sportiv` \n mod regulat, de cel pu]in cinci ori pe
s`pt`mån`, fa]` de 27%, care recunosc c` nu fac mi[care.
KFC: vånz`ri de peste 131.000 de euro/zi
Pofta de måncare fast-food a romånilor are un corespondent
\n vånz`rile restaurantelor de profil, care anun]` cifre \n
cre[tere. Numai \ncas`rile lan]ului KFC Romånia - operat \n
sistem de franciz` de c`tre firma US Food Network, controlat`
de omul de afaceri Puiu Popoviciu
- au dep`[it 100 milioane
de lei (aproximativ 24 milioane
de euro) \n primele [ase luni,
potrivit datelor oficiale.
Adic` un plus de 12,8% fa]`
de primul semestru al anului
trecut.
Un calcul simplu arat` c` \n
medie, romånii au cump`rat
zilnic produse preg`tite dup`
re]etele Kentucky Fried Chicken
\n valoare de aproximativ
556.000 lei (peste 131.000 euro).
Pe pia]a restaurantelor fast-food se mai afl` Burger King,
care anul trecut a avut vånz`ri de 3 milioane de euro. Cu alte
cuvinte, fiecare din cele [ase unit`]i deschise pån` la sfår[itul
anului 2009 au \ncasat \n medie cåte 500.000 de euro anual.
Asta \nseamn` c` romånii au måncat zilnic \n fiecare restaurant
din acest lan], produse \n valoare de 1.400 de euro, potrivit
unor calcule recente f`cute de Ziarul Financiar. Sum` de
peste trei ori mai mic` decåt vånz`rile zilnice, de 4.600 de euro,
\nregistrate de cele 60 de unit`]i din Romånia ale McDonald's.
Lan]ul are 62 de restaurante pe pia]a local`, \n care intr`
zilnic 15.000 de clien]i.
Ce mai m`nånc` romånii
Nu sunt singurele re]ete dup` care romånii se dau \n vånt.
Din pia]a total` de fast-food din Romånia, estimat` la circa
dou` miliarde de euro anual, cele aproximativ 1.000 de [aormerii,
dintre care jum`tate \n Capital`, de]in 10%, au vånz`ri
de 200 de milioane de euro, conform unei analize a s`pt`månalului
Business Magazin.
9
PUBLICITATE

10
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
|
CRISTINA RO[CA
n toamna lui 2005, compania
care de]ine franciza pentru
brand ul britanic The Body Shop
pe pia]a romåneasc`, Gingko &
Sarantis Romånia, \nchidea cel
mai mare magazin al s`u, situat pe
bulevardul Magheru. Dana Tudorache,
directorul executiv al The Body Shop \n
Romånia, motiva atunci c` a decis s`
renun]e la spa]iul din centrul Capitalei
din cauza chiriei: „Magazinul a fost
\nchis la expirarea celor 5 ani de con -
tract de \nchiriere, deoarece pro prie -
tarul a pre tins o chirie m`rit` cu aproa -
pe 100% (pån` atunci, The
Body Shop pl`tea pe Ma -
gheru o chirie lunar` de 8.000
de euro - n.red.), condi]ii \n
ca re ma gazinul ar fi operat \n
pierdere.“
Dac` pu]in` lu me \[i mai
aminte[te de Body Shop de pe
Ma gheru, cu sigu ran]` o alt`
schim ba re pe aceast` pia]` a
atras aten]ia oricui se
plimb` prin centrul
Capitalei: magazinul
Ina Center de la par -
terul Unirea Shop -
ping Center a fost \n-
chis dup` nou` ani de
func]ionare. De[i era
parte a unui centru
comercial, Ina Center
de la Unirii era v`zut
ca un magazin stradal
[i nu s-a mai pli at pe
strategia Unirea, care
pre vede acordarea de
supra fe]e mari unor
retaileri de volum.
A[adar, pe fostul spa ]iu al Ina
s-a deschis un ma gazin
Bershka, iar alt spa]iu mare
din Unirea se preg`te[te de
venirea H&M. Magazinele de
parfumuri nu sunt privite ca
ancore pentru dezvoltarea
unui centru co mer cial, dar
cen trele comer ciale sunt cele
\n care \[i pun acestea toate
spe ran]ele, dat fiind c` ma ga -
zinele stradale nu au adus prea
mul]i clien]i re tailerilor din
domeniu. |nchi derea
magazinului Ina Cen ter nu a
avut, a[adar, de-a face atåt de
mult cu perfor man]ele ante -
COMPANII
Parfumeriile au fugit \n malluri dup` consumatori
Romånia a devenit ]ara centrelor comerciale, iar mallul, o a doua cas` a romånilor. |n aceste condi]ii, cremele [i parfumurile au plecat dup` consumatori,
care mai au de cheltuit cam 50 de euro lunar pentru produse de \nfrumuse]are, scrie revista BUSINESS Magazin (www.businessmagazin.ro).
CITI}I
MAI
MULTE
despre cum
[i-au adaptat
parfumeriile
strategia \n
criz` \n
revista
BUSINESS
Magazin.
rioa re ale magazi nului, ci cu strate gia
proprietarului Unirea Shop ping Center,
dar [i cu faptul c` lan]ul de par fu merii
Ina se afla \n mijlocul unei pre lu`ri. |n
iulie 2009, Ina International [i Privilége
International, de]inut de com pania
francez` Marionnaud Parfu me ries
(51%) [i de omul de afaceri elen George
Georgandas (49%), au fost pre luate de
AS Watson, prin interme diul Marion -
naud Germania. AS Watson face parte
din grupul Hutchison Wham poa, cu se -
diul central \n Hong Kong. Tran zac]ia, a
c`rei valoare nu a fost f`cut` public`, a
cuprins ma gazinele din Romånia, Un -
garia, Cehia, Un garia [i Polo -
nia. Magazi nele Ina Center [i
Privilége reprezint` laolalt`
cea mai extin s` re]ea de
magazine de cos metice, cu 24
de magazine Ina [i 29 de
magazine Privilége la ni vel
na]ional, care au avut anul
trecut o cifr` de afaceri cumu -
lat` de 12,3 milioane de euro [i
VÅNZ~TORII DE FRUMUSE}E
SEPHORA
Num`r de magazine: 20
Anul de intrare pe pia]a din
Romånia: 2000
(sub brandul Beauty Shop)
Primul magazin sub brandul
Sephora: 2006
Num`r de angaja]i: 230
Produse: 14.000
ESTÈE LAUDER
Num`r de magazine: 1
Anul de intrare pe pia]`: 1997
Colaboratori: Sephora, BB
Collection, Douglas, Hondos
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
pierderi de circa dou` milioane de euro,
dup` cum arat` datele publi ca te de
Ziarul Financiar. Principala strate gie de
extindere a Marionnaud Parfu me ries a
fost extinderea \n malluri [i \n ga leriile
comerciale ale Carrefour [i Selgros.
Cu alte cuvinte, o strategie care ur -
m` re[te clientul, dup` cum spun cei mai
mul]i retaileri de cosmetice, care au re -
marcat c` romånii au tendin]a de a mer -
ge \n locuri de unde pot cump`ra cåt mai
multe produse din diverse magazine.
Lan]ul de magazine Sephora num` -
r` \n prezent 20 de puncte de vånzare,
iar „marea majoritate a magazinelor
noas tre se afl` \n centre comerciale [i
malluri“, dup` cum spune Roxana
Rasu, director general al Sephora. Ro -
xana Rasu spune c` \n spatele acestei
po litici st` faptul c` „suprafa]a de vån -
zare necesar` unui magazin Sephora
este destul de mare, iar spa]iile stradale
care s` satisfac` toate exigen]ele sunt
relativ pu]ine“. Compania de]ine un
singur magazin stradal, \n capital`.
La fel, The Body Shop de]ine
\n total [apte magazine, cinci \n Bu -
cure[ti [i cåte unul \n Timi[oara [i
Constan]a, iar „majoritatea func -
]ioneaz` \n malluri“. Acestea din
ur m` sunt [i cele mai performante
ma gazine ale grupului, conform
da telor prezentate de Dana Tudo -
ra che: „Aplic`m aceea[i politic` \n
toate magazinele - fie c` vorbim de
no menclator de produse, de supra -
fa ]`, num`r de angaja]i, pre]uri sau
oferte. |n aceste condi]ii putem
afirma c` cele mai performante
magazine ale noastre sunt am pla -
THE BODY SHOP
Num`r de magazine: 7
Anul de intrare pe pia]a din
Romånia: 1999
Num`r de angaja]i: 52
Produse: 800
Cifr` de afaceri 2009: 1,6 mil. €
INA-PRIVILÉGE
Num`r de magazine: 53
Anul de intrare pe pia]a din
Romånia: 1996
Num`r de angaja]i: 330
Cifr` de afaceri 2009: 12,3 mil. euro
Reprezentan]ii magazinelor spun c` romåncele nu au renun]at la produsele cosmetice
sa te \n acele malluri care investesc real
\n atragerea clien]ilor, care au un
management eficient [i nu ofer` doar o
cl`dire spre \nchiriere“.
De[i deschideri de malluri se mai
anun]`, magazine noi ale The Body
Shop nu. Au existat planuri de extin -
dere, \ns` acestea „au fost sistate pe ter -
men scurt din cauza mediului neprielnic
de finan]are de pe pia]`“. Ultimul ma -
gazin deschis a fost la sfår[itul lui 2009 \n
centrul comercial AFI Palace Cotroceni.
De[i criza s-a sim]it \n \ncas`ri [i a
adus pentru The Body Shop o „con -
trac]ie semnificativ` a cifrei de afaceri,
con trac]ie din care credem c` vom re -
cupera o parte pån` la sfår[itul anului“,
com pania nu a \nchis niciun magazin „[i
facem eforturi s` putem dep`[i aceast`
pe rioad` dificil` sus]inånd magazinele
care performeaz` mai slab“. 2010 a fost
pentru The Body Shop cel mai greu an
de la intrarea pe pia]a din Romånia, iar
esti m`rile pentru anul viitor nu sunt nici
ele optimiste.
{i Roxana Rasu consider` c` „2010
este cu siguran]` un an mai dificil decåt
2009 din cauza tuturor schimb`rilor care
au intervenit, de la criza financiar`,
cre[terea TVA la sc`derile de salarii“. |n
acest context Sephora a fost nevoit` s`
\nchid` \n 2009 magazinul din Br`ila [i s`
sisteze planurile de deschidere de noi
magazine. Totu[i exist` planuri ca \n
urm`torii doi ani compania s` acopere
toate ora[ele mari \n care nu este pre -
zen t` momentan. Ultimul magazin des -
chis a fost \n Arad, \n Atrium Center, \n
luna martie, [i a urmat celor din Bu cu -
re[ti, Constan]a, Cluj, Suceava, Ia[i [i Pi -
te[ti. De[i magazinul Sephora din Arad
are „rezultate mai bune decåt a[ tept`rile
noastre“, cel mai bun magazin din punc -
tul de vedere al vånz`rilor este cel din
Mall Vitan, acesta avånd cea mai mare
suprafa]` de vånzare (700 mp), dubl`
fa]` de restul magazinelor.
General vorbind, vånz`rile din
Bucure[ti sunt cel pu]in duble fa]` de
cele din provincie, \ns` se pot observa
varia]ii \n func]ie de sezon. Cele mai
mari vånz`ri sunt \n semestrul al doilea
al anului, \n special \n perioada
Cr`ciunului. Zilnic \ns`, circa 400 de
vizitatori trec pragul unui magazin
Sephora. Dintre ace[tia, 80 devin clien]i.
„|n pofida condi]iilor economice mai
pu]in favorabile, am terminat cu bine
prima jum`tate de an, ne-am atins bu -
getul pe care ni l-am propus [i sper`m s`
ne men]inem \n acelea[i tendin]e [i
pentru cealalt` jum`tate“, afirm` direc -
torul general al Sephora.
Hainele, concediile [i produsele fi -
nan ciare de investi]ii [i economisire re -
prezint` principalele categorii pe care
romånii au fost dispu[i s` le sacrifice
pen tru a reduce costurile, potrivit unui
studiu recent al companiei de cercetare
GfK. Produsele cosmetice nu s-au aflat
\ns` pe list`.
„De[i criza financiar` a afectat mare
parte din popula]ie, oamenii \[i \mpart
bugetul astfel \ncåt s` \[i permit` [i
achizi]ionarea produselor cosmetice“,
crede Roxana Rasu, care consider` [i c`
„mul]i clien]i fideli unei anumite m`rci
se reorienteaz` c`tre gramajul mai
accesibil, dar exist` [i o alt` categorie de
clien]i care [i-au schimbat op]iunea,
preferånd m`rcile mai ieftine“.
FOTO: Shutterstock
De[i atåt femeile, cåt [i b`rba]ii con -
tinu` s` cumpere produse cosmetice [i
de \ngrijire, „valoarea bonului a sc`zut [i
la fel [i num`rul de produse cump`rate
pe bon“, afirm` Dana Tudorache, exe -
cu tive manager al The Body Shop. Ea
spune c`, potrivit calculelor com paniei
sale, bonul mediu de cas` reprezint`
10% din venitul mediu al unei femei din
mediul urban.
Reprezentan]ii Sephora afirm` c`,
„din ce am putut observa, bugetul alocat
de clientele noastre pentru achizi]io -
narea de produse cosmetice [i de \n -
grijire are o valoare de plecare de 190-
200 de lei lunar“.
A[a arat` pia]a de cosmetice dup`
primele nou` luni ale celui mai dificil an
pentru vånz`torii de produse de \nfru -
mu se]are. De[i a fost afectat` mai tårziu
de criz`, speciali[tii spun c` „se poate
ob serva o contrac]ie cu 10% a con -
sumului [i poate o revenire u[oar` \n
2012“; sau potrivit reprezentan]ilor The
Body Shop: „Atåta timp cåt banii lip -
sesc din pia]`, nu vom putea vorbi de
cre[teri spectaculoase ale consumului“.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

RADU RACU
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
Romånii consider` c` investi]iile \n case din lemn
„pot s` mai a[tepte“, astfel c` pia]a a sc`zut la jum`tate
Pia]a caselor din lemn nu a sc`pat de efectele crizei, de[i \n anii de boom aceste
locuin]e erau promovate drept alternative ieftine [i rapide pentru casele
tradi]ionale din beton sau c`r`mid`. Juc`torii din pia]` spun c` afacerile le-au
sc`zut cu pån` la 50%, \n condi]iile \n care b`ncile s-au ar`tat reticente \n a
finan]a proiecte reziden]iale de acest gen, chiar [i prin programul Prima Cas`.
Astfel, cele mai multe proiecte vin din dorin]a de a de]ine o cas` de vacan]`,
scrie revista BUSINESS CONSTRUCT (www.zf.ro/business-construct).
P
rofilul clien]ilor dispu[i s` pl`teasc`
pentru o cas` din lemn este format
din cupluri de tineri care au primit
mo[tenire de la p`rin]i un teren [i \[i
construiesc pe el o cas` unde se retrag
\n concedii. Vor locuin]e de circa 100 de
metri p`tra]i, pentru care pl`tesc \n general cu
bani din economii sau ob]inu]i prin credite de
nevoi personale.
Cei mai mul]i lucreaz` \n ora[e mari [i
caut` s`-[i f`c` un refugiu \ntr-o zon` aflat` la
circa dou` ore de mers cu ma[ina. |mprumuturile
ipotecare sunt foarte rare pentru dezvoltarea
locuin]elor din lemn, dup` cum se plång
constructorii.
Sorin Coler, directorul firmei Neoconstruct
din Cåmpina, care a investit \n promovarea
unor produse legate de programul guvernamental
Prima Cas`, spune c` ini]iativa statului,
pornit` ini]ial ca o mån` \ntins` pentru constructori,
nu a avut niciun efect benefic pentru
firmele de profil. „Nu au fost \n stare s` fac`
acest program s` func]ioneze. B`ncile prefer`,
\n general, s` acorde credite pentru locuin]ele
deja construite. Am avut cel pu]in zece clien]i
care au \ncercat s`-[i fac` o cas` din lemn prin
programul sus]inut de stat \ns` b`ncile le-au
respins dosarul. Dac` Prima Cas` func]iona [i
pentru noi, acum puteam s` spun c` nu sunt \n
criz`“, spune reprezentantul Neoconstruct.
Mai multe la export
Firmele care export` [i \n afara Romåniei
case din lemn spun c` activitatea e mult mai
profitabil` pe pie]ele externe, \n condi]iile \n care
o tradi]ie na]ional`, vizibil` \n bisericile construite
\n zona Maramure[ului, a fost \ntrerupt`
de „betoanele comuni[tilor“, potrivit juc`torilor
de pe aceast` pia]`.
Statistica arat` c` din cele 62.520 de locuin]e
construite anul trecut, doar 3.136 de unit`]i au
fost construite din lemn, iar alte 2.169 de case au
fost realizate din lemn [i alte materiale. Constructorii
de profil spun \ns` c` estimarea real` a
pie]ei este dificil`, \n condi]iile \n care exist` foarte
multe lucr`ri realizate individual. „|n Romånia
anul acesta am avut circa 10 proiecte, \n timp
ce \n afar` am livrat peste 40 de case din lemn“,
afirm` Sorin Butm`lai, directorul grupului
RLH, care dezvolt` case din lemn sub brandul
Ansonia. „Germania, Austria, Italia [i Elve]ia
merg foarte bine pentru noi“, spune Butm`lai.
Proprietarul firmei de construc]ii declar` c`
\n Romånia a construit
case
pentru un alt
tip de clien]i: oameni de afaceri, \n
medie de peste 50 de ani, vedete locale [i chiar
doi antrenori de fotbal.
„Cea mai scump` cas` pe care am construit-o
\n Romånia anul acesta a costat 260.000
de euro“, afirm` Butm`lai, a c`rui firm` este
specializat` pe case din lemn lamelar - un lemn
mai scump, ob]inut din mai multe straturi pentru
cre[terea rezisten]ei. El consider` \ns` c`
metehnele locale vin [i pe fondul unei cunoa[ -
teri insuficiente a domeniului [i al a[tept`rilor
nerealiste ale unor clien]i.
„A venit cineva la mine anul acesta s`-i fac
o cas` din lemn de 110 metri p`tra]i care s`
ajung` f`r` ferestre [i u[i undeva la 160 de euro
pe metru p`trat. E absurd! O cas` de la noi, din
lemn lamelar, poate s` urce la acela[i nivel,
poate chiar mai scump` decåt una din
c`r`mid`“, spune Butm`lai.
Percep]ia gre[it` vine de fapt pe fondul populariz`rii
caselor din lemn drept alternative
foarte ieftine la o locuin]` din c`r`mid` sau beton,
\n anii boom-ului imobiliar, cånd un apartament
cu dou` camere se vindea [i cu 100.000
de euro. Costul unei case din lemn poate varia
foarte mult de la caz la caz, \n func]ie de grosimea
pere]ilor, arhitectura interioar`, finisaje
sau instala]ii.
Pre]ul unei case porne[te [i de la 300 de euro
pe metru p`trat pentru construc]iile din
lemn masiv, \n condi]iile \n care majoritatea
constructorilor au t`iat din tarife pentru a atrage
clien]i, \ns` pentru structuri mai complexe,
cum sunt cele din lemn lamelar pot ajunge [i la
800 de euro pe metru p`trat, f`r` TVA.
Avantajele amintite de firmele de profil
sunt durata redus` de construc]ie, de cåteva
luni, rezisten]a la cutremure, posibilitatea de
personalizare a imobilului [i aportul „eco“ din
ce \n ce mai la mod` \n ultimii ani. De cealalt`
parte, locuin]ele din lemn necesit` o \ntre]inere
mai frecvent` [i sunt mai supuse riscului de incendii.
Cel mai prost an
|n ceea ce prive[te evolu]ia pie]ei, declara]iile
firmelor \ntregesc un tablou sumbru oferit
de datele macroeconomice.
„Este cel mai slab an de cånd facem case
din lemn. A[ zice c` sc`derea e undeva la 50%
fa]` de anul trecut. Suntem cu mult sub boomul
de acum doi ani. |n 2008 veneau \n prim`var`
oameni la mine [i \mi cereau s` \ncepem construc]ia
\ntr-o lun`, iar eu le spuneam c` nu pot
decåt la \nceputul lui 2009. Anul acesta, \n primele
[ase luni aveam semnate doar cinci contracte“,
spune Coler.
Pe de alt` parte, Sorin Butm`lai spune c`
„sunt semne c` pia]a \ncepe s` se a[eze, \ns`
cre[terea este lent`“. Num`rul firmelor care
construiesc din lemn \n Romånia urc` aproape
de o mie, cele mai multe fiind concentrate \n
nordul ]`rii, potrivit estim`rilor din pia]`, \ns`
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Statistica arat` c` din cele
62.520 de locuin]e construite
anul trecut, doar 3.136 de
unit`]i au fost construite din
lemn, iar alte 2.169 de case au
fost realizate din lemn [i alte
materiale.
cele care conteaz` cu adev`rat \n volumul activit`]ii
sunt de ordinul zecilor.
Statul este ca [i inexistent pe acest segment.
Datele INS pe anul 2009 arat` doar 95 de locuin]e
din lemn construite de stat, 40% la ora[,
restul \n mediul rural. |n aceste condi]ii, compara]iile
cu alte pie]e din regiune sunt inutile.
„Ungaria are o cultur` a construc]iilor din
lemn \nc` de pe vremea lui Ceau[escu. De la ei
cump`ram \nc` de acum cåteva decenii ni[te reviste
de arhitectur` foarte bune“, \[i aminte[te
Butm`lai.
„Nu avem nicio [ans` s` ne compar`m cu
ei. Cea mai bun` pia]` pe care am putea s` o
11
atac`m ar fi Grecia, unde lemnul a \nceput s`
cå[tige teren pe o pia]` dominat` de casele albe
din piatr` mediteraneene. {i \n Bulgaria patronul
afacerii de conserve Defne pentru care am
livrat o cas` din lemn \mi spunea c` locuin]ele
sunt preponderent din c`r`mid` [i beton, deci
ar fi o pia]` bun`“, consider` omul de afaceri.
Pe pia]a local` \ns`, lemn [i terenuri exist`.
Mai pu]ini sunt \ns` \n aceast` perioad` tinerii
dispu[i s` aloce cåteva zeci de mii de euro pentru
o locuin]` care s` serveasc` exclusiv drept
locuin]` de vacan]`. O asemenea investi]ie face
deocamdat` parte din categoria lucrurilor „care
pot s` mai a[tepte“.
PUBLICITATE

12
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
A
GABRIEL RAZI
xel Weber, cel mai influent
membru al conducerii BCE
dup` pre[edintele Jean-Claude
Trichet, spune c` \[i va urma
calea [i c` pån` acum toate
deciziile pe care le-a luat i-au fost benefice, scrie
Bloomberg.
Recent, el a intrat \n conflict cu ceilal]i
membri ai conducerii BCE pentru c` a criticat
progamul de achizi]ii de obligatiuni al b`ncii.
Criticii s`i spun c` lipsa sa de viziune [i
diploma]ie \n timpul momentelor dificile
parcurse anul acesta de uniunea monetar` \i va
pune mari piedici \n drumul spre fotoliul de
pre[edinte al BCE, de]inut \n prezent de Jean-
Claude Trichet.
Julian Callow, economist-[ef la Barclays
Capital din Londra, spune c` aceast` numire
va fi o „decizie politic` complicat`“ [i c`
liderii europeni este posibil s` aleag` o
solu]ie de compromis, o variant` care s`
reprezinte interesele \ntregului consiliu
director al BCE.
Liderii europeni evit` s` \[i numeasc`
favoritul
Negocierile politice la nivel \nalt \ntre
oficialii europeni sunt \nc` la \nceput, se
speculeaz` c` o decizie va fi luat` la summitul
european din luna iunie a anului viitor. Nici
Nicolas Sarkozy [i nici Angela Merkel, cei mai
puternici politicieni europeni, nu s-au gr`bit s`
\[i afi[eze public sus]inerea pentru un anume
canditat.
Presa speculeaz` c` pre[edintele Fran]ei
s-ar opune numirii lui Weber din cauza stilului
s`u categoric [i c` ar sus]ine canditatura lui
Mario Draghi, pre[edintele b`ncii centrale a
Italiei.
|n prezent, Weber nu este sus]inut de
ceilal]i 22 de membri ai Consiliului Director al
BCE pentru c` se opune vehement achizi]iei de
obliga]iuni ca solu]ie pentru rezolvarea crizei
datoriilor guvernamentale.
Opozi]ia sa fa]` de pozi]ia consiliului a fost
sus]inut` cu declara]ii ferme, Weber spunånd
c` nu exist` niciun in di ciu c` achizi]iile vor
reduce randamentul obliga]iunilor. Pre[edin -
tele BCE a reac]ionat prompt, declarånd c` el
BUSINESS INTERNA}IONAL
Germanul Axel Weber \[i pune piedic` singur \n cursa c`tre
pre[edin]ia BCE, una dintre cele mai importante func]ii din Europa
Axel Weber, [eful b`ncii centrale a Germaniei, nu pare tentat s` fac`
compromisuri, chiar dac` au \nceput s` apar` voci care spun c` lipsa lui de
diploma]ie \l va \mpiedica s` devin` urm`torul pre[edinte al B`ncii Centrale
Europene, una dintre cele mai råvnite pozi]ii din lumea financiar`.
Cine se bate pentru conducerea BCE
Candida]ii cota]i cu cele mai
multe [anse pentru a prelua
fotoliul de pre[edinte al B`ncii
Centrale Europene de la Jean-
Claude Trichet sunt Axel
Weber, pre[edinte al
Bundesbank, [i Mario Draghi
(foto), guvernator al b`ncii
centrale italiene. De[i
mandatul lui Trichet expir` \n
octombrie 2011, alegerea
vicepre[edintelui BCE, un post
cheie \n lupta pentru
conducerea institu]iei, va avea
loc la finalul acestei luni.
Banca Central` European`
este un organism \n care
FOTO: Reuters
influen]ele geopolitice sunt
vizibile. |n mare m`sur`,
decizia privind pre[edintele
BCE va fi luat` \n func]ie de
cine va fi ales num`rul doi la
BCE.
Dac` reprezentantul
Portugaliei va ocupa scaunul
de vicepre[edinte, atunci
Weber este favorit.
|n schimb, dac` Yves Mersch
din Luxemburg devine
num`rul doi la BCE, atunci
Draghi se poate considera ca
avånd cele mai multe [anse
pentru a prelua postul.
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
este singurul purt`tor de cuvånt al institu]iei [i
c` p`rerile lui Weber nu ilustreaz` hot`rårile
consiliului.
Tensiunile de pe pia]a obliga]iunilor au
\nceput s` se tempereze odat` ce BCE a
\nceput achizi]iile de titluri de stat, \ns`
randamentele obliga]iunilor r`mån aproape
de nivelurile maxime atinse \n era euro pentru
]`ri cu probleme precum Irlanda sau Portu -
galia.
|n ultimele s`pt`måni, BCE s-a ab]inut s`
mai fac` alte achizi]ii peste cele existente,
cifrate la 63,5 miliarde de euro.
Werner Langen, membru al Parlamentului
European \n partidul cre[tin-democrat al
Angelei Merkel, sus]ine c` „au loc discu]ii
pentru alegerea unui candidat de compromis“.
Alegerea pre[edintelui BCE va fi o
decizie politic`
Lista de nume vehiculate c` avånd [anse s`
ocupe pozi]ia economic` de top a structurilor
Uniunii Europene include mai mul]i
guvernatori de b`ncii centrale din Europa cum
ar fi reprezentantul Finaldei Erikki Liikanen,
guvernatorul din Luxemburg Yves Mersch, sau
Nout Wellink din Olanda.
Daniel Gros, director al Centrului
European pentru Studii Politice din Bruxelles,
spune c` „procesul de numire \n fruntea BCE
este o loterie. Alegerea se face \n func]ie de
na]ionalitate [i \n func]ie de conexiunile la nivel
\nalt ale canditatului“.
Carsten Brzeski, \n prezent economist la
ING Group, spune c`, din punctul lui de
vedere, nu exist` nicio diferen]` \ntre Weber [i
Draghi, dar c` decizia se va lua eminamente pe
considerente politice.
Candidatura italianului este complicat` de
faptul c` a lucrat la Goldman Sachs, banc`
implicat` \n ascunderea deficitului Greciei.
Axel Weber
membru al conducerii BCE
Este important s` fii diplomat dac` faci parte din corpul diplomatic, nu este a[a de important cånd
conduci Banca Central` European`.
FOTO: Reuters
CINE ESTE AXEL
WEBER
n S-a n`scut \n martie 1957 \n ora[ul
german Kusel.
n A studiat economia [i administra]ia
public` la Universitatea din
Konstanz.
n Din 1998 pån` \n 2002 a condus
Centrul de Studii Financiare din
Frankfurt.
n |ntre 2002 [i 2004 a f`cut parte din
Consiliul german de Exper]i \n
Economie.
n |ncepånd cu 30 aprilie 2004 ocup`
pozi]ia de director al b`ncii centrale
a Germaniei.
n Din 2009 este membru al
Consiliului de Stabilitate Financiar`,
organism care supravegheaz`
sectorul financiar european.
Axel Weber a preluat postul de la
Deutsche Bank \n 2004, dup` ce [i-a cå[tigat o
reputa]ie solid` \n mediul academic la
Universitatea din Cologne. Pe parcursul
carierei sale universitare a dobåndit reputa]ia
de a fi un sus]in`tor fervent al politicilor mo -
netare antiinfla]ioniste.
Frank Schaeffler, purt`tor de cuvånt pe
probleme financiare al coali]iei de guver -
n`månt a Angelei Merkel, spune c` „este
nevoie de cineva ca Weber pentru a imprima o
politic` de stabilitate monetar` similar` cu cea
a Germaniei“.
Cu toate c` profilul s`u academic,
experien]a [i anumite op]iuni privind politica
monetar` a UE \l recomand` pentru a conduce
BCE, Weber nu \si contrazice criticii care sus]in
c` \i lipse[te diploma]ia.
„Este important s` fii diplomat dac` faci
parte din corpul diplomatic, nu este a[a de
important cånd conduci Banca Central`
European`“, spune el.
„Deciziile surpriz` nu sunt o noutate \n
birourile \nal]ilor oficiali de la Bruxelles“,
sus]ine Charlie McCreevy, fost comisar
european, referindu-se la numirea lui Herman
Van Rompuy pentru postul de pre[edinte al
Uniunii Europene.
gabriel.razi@zf.ro
PUBLICITATE
PUBLICITATE

ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
I
C~T~LINA APOSTOIU
nvestitorii „nu se uit` numai la deficitul
bugetar sau datorii, ci [i la sl`biciunile
structurale,“ a declarat Katainen,
potrivit Bloomberg. Finlanda, ]ara cu
cel mai rapid ritm de \mb`trånire a
BUSINESS INTERNA}IONAL
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
Europa prime[te o bil` neagr` din cauza sistemelor de pensii
Europa trebuie s`-[i reduc` deficitele de pensii sau risc` s` prelungeasc` criza datoriilor din regiune,
\n condi]iile \n care investitorii sanc]ioneaz` guvernele care nu oblig` cet`]enii s` munceasc` mai
mult, a declarat ministrul finlandez de finan]e Jyrki Katainen.
popula]iei din Europa, este un „laborator de
testare“ a modului \n care deficitele de pensii
vor afecta finan]ele guvernamentale [i pie]ele,
mai spune ministrul.
Europa cheltuie aproape de patru ori mai
mult decåt China pentru a-[i sus]ine
pensionarii, ca propor]ie din Produsul Intern
Brut, [i o dat` [i jum`tate mai mult decåt
Statele Unite, conform datelor Standard &
Poor’s. Cheltuielile „nesustenabile“ legate de
pensii ale Europei vor afecta \n ultim` instan]`
bonitatea regiunii, arat` agen]ia de evaluare
financiar` S&P.
„Nu mai este mult timp. Actualele sisteme
ale Europei sunt nesustenabile \n mai multe
]`ri“, arat` Marko Mrsnik, analist la S&P.
Acest lucru nu i-a oprit pe unii europeni s`
protesteze \n strad` cu privire la eforturile
guvernelor de a ajusta legisla]ia din domeniul
pensiilor. Fran]a a fost afectat` de cinci greve
na]ionale, cet`]enii opunåndu-se unui proiect
de lege ce-i oblig` s` munceasc` doi ani \n plus,
pån` la vårsta de 62 de ani.
Sindicatele Air France-KLM Group au
f`cut apel pentru organizarea unei zile de
proteste [i greve \mpotriva deciziilor
Cheltuielile legate de
\mb`trånirea popula]iei din
Europa reprezint` 16,3% din
PIB-ul regiunii.
guvernului francez de reorganizare a sistemului
de pensii.
Ministrul finlandez de finan]e spune c`
actualul model al Europei \n ceea ce prive[te
pensiile nu este sustenabil.
|n Finlada, „dac` cererea de servicii
medicale va cre[te atåt cåt am calculat, to]i
tinerii no[tri ar trebui s` mearg` s` munceasc`
pentru sectorul public, iar acest lucru pur [i
simplu nu este posibil“, declara Katainen.
Conform lui Aarre Sahramaa, din cadrul Etera
Mutual Pension Insurance Company din
Helsinki, „deficitele de pensii nu au fost \nc` \n
\ntregime incluse \n pre]urile obliga]iunilor
suverane europene. Subiectul va fi \ns` din ce \n
ce mai aprins dezb`tut \n anii urm`tori“.
Obliga]iunile guvernamentale franceze pe
30 de ani au \nregistrat o sc`dere de
aproximativ 7% din august, \n timp ce titlurile
italiene cu o maturitate similar` au pierdut
aproximativ 3%. Obliga]iunile germane pe 30
de ani au sc`zut cu 4% de la vårful din august.
Randamentele, care se mi[c` \n direc]ia
opus` pre]urilor la obliga]iuni, au avansat
recent \n Italia, Spania, Grecia [i Portugalia la
obliga]iunile pe 30 de ani.
|n 20 de ani, jum`tate din popula]ia
Europei Occidentale va avea peste 50 de ani,
conform profesorului Sarah Harper, director al
Oxford Institute of Ageing. Acest lucru
\nseamn` c` pån` \n 2025 va fi cu un angajat
mai pu]in care s` acopere costul fiec`rui
pensionar comparativ cu cei patru necesari \n
prezent, conform Eurostat. Europa trebuie s`
rezolve problema pensiilor pentru c` aceasta
„va influen]a pre]ul datoriei guvernamentale \n
anii urm`tori“, a declarat Katainen.
Cheltuielile legate de \mb`trånirea popu -
la]iei din Europa reprezint` 16,3% din PIB-ul
regiunii, comparativ cu o medie de 14,2%
pentru cele 49 de ]`ri incluse \ntr-un studiu al
S&P publicat pe 7 octombrie.
Raportul echivalent pentru ]`rile BRIC s-a
situat la 8,7%. Cheltuielile legate de \mb` -
trånirea popula]iei pån` \n 2050 vor avansa
mai rapid \n Europa, ca propor]ie din PIB,
decåt \n Statele Unite [i ]`rile BRIC, estimeaz`
S&P.
Pensiile subfinan]ate au \nceput s` atrag`
mai mult` aten]ie dup` ce criza datoriilor din
Europa a eviden]iat sl`biciunile fiscale ale
regiunii. Activele legate de pensii au fost grav
afectate \n 2008, cånd criza financiar` a erodat
valorile activelor \n general. Pierderile nu au
fost \n \ntregime recuperate, potrivit Fitch
Ratings.
Grecia va trebui s` cheltuiasc` cu 12,4%
mai mult pe pensii pån` \n 2060 [i Spania cu
6,7% mai mult, arat` Comisia European` \n
„2009 Ageing Report“. Comparativ, Germania
va trebui s` cheltuiasc` cu 2,3% mai mult [i
Fran]a cu 1% gra]ie m`surilor luate deja \n
acest sector, potrivit comisiei.
Finlanda a luat deja m`suri printr-o
reducere automat` a pensiilor odat` cu
13
FOTO: Mihai D`sc`lescu
Pån` \n 2025 va fi cu un angajat mai pu]in care s` acopere costul fiec`rui pensionar comparativ cu
cei patru necesari \n prezent
cre[terea longevit`]ii. Totu[i, acestea nu sunt
suficiente, iar Finlanda ar trebui s` majoreze
vårsta minim` de pensionare la 65 de ani de la
63, declara OCDE \n aprilie.
Pontiac, simbolul unei genera]ii de ma[ini americane, a devenit istorie
Pontiac, una dintre m`rcile
simbolice ale industriei auto din
Statele Unite, a fost tras` pe linie
moart` de c`tre GM, scrie BBC
News. Evenimentul are loc la un an
dup` ce compania-mam` General
Motors a luat decizia de a renun]a
la marc` dup` un proces de
restructurare masiv`. |nfiin]at \n
1926, Pontiac a devenit imaginea
generic` a muscle-car-ului
american prin modele extrem de
populare cum ar fi Bonneville, GTO
sau Firebird TransAm.
Astfel de autoturisme au devenit
staruri \n filmele de la Hollywood
din anii ’60-’70, \ns` cifrele de
vånz`ri s-au aflat \ntr-o continu`
sc`dere \ncepånd cu anii ’80.
Modelul sport GTO a instalat
suprema]ia m`rcii \n anii 1960, la
sfår[itul c`rora a fost atins
maximul istoric de vånz`ri anuale
de aproape un milion de unit`]i.
Un GTO din 1967 asem`n`tor celui
folosit de Vin Disel \n filmul „Triplu
X“ poate fi cump`rat \n urma unei
licita]ii online la un pre] \ncepånd
cu 50.000 de dolari. Pontiacul
Trans Am, modificat \n cele mai
mici detalii pentru a fi precum cel
condus de David Hasselhoff \n
serialul anilor ’80 „Knight Rider“
are un pre] minin de 40.000 de
dolari. Gabriel Razi
Dup` cereale [i metale, [i pre]ul cauciucului explodeaz`
GABRIEL RAZI
PRE}UL anvelopelor, m`nu[ilor [i al altor
produse din cauciuc urmeaz` s` \nregistreze
cre[teri semnificative, dup` ce pre]ul cau -
ciucului natural a crescut cu 65% \n ultimul
an, scrie Financial Times.
Aceast` cre[tere abrupt` a pre]urilor
pentru cauciucul natural este cauzat` de
ploile masive din sud-estul Asiei, principala
regiune de unde se extrage aceast` materie
prim`. Intemperiile din ultima perioad` din
aceast` regiune au impiedicat recoltarea [i
procesarea cauciucului.
Pre]ul cauciucului s-a triplat \n ultimii trei
ani, dep`[ind recordul ce data din 1952,
atunci cånd teama c` r`zboiul din Coreea va
escalada a declan[at o cre[tere masiv` a
cererii.
Costurile crescute determin` marii
produc`tori de anvelope, cum ar fi Bridge -
stone, Michelin sau Goodyear, s` creasc`
pre]urile cu 5%-15%. Compania Continental
a anun]at c` \[i va majora pre]urile cu 5%
\ncepånd cu anul viitor din cauza „costului
foarte mare al principalelor tipuri de cauciuc
natural utilizat \n produc]ia de anvelope
auto“.
Pre]ul cauciucului s-a triplat
\n ultimii trei ani, dep`[ind
recordul ce data din 1952,
atunci cånd teama c`
r`zboiul din Coreea va
escalada a declan[at o
cre[tere masiv` a cererii.
Goodyear a anun]at c` va \nregistra
pierderi \n cel de-al treilea trimestru de[i a
avut cele mai mari cifre de vånz`ri din ultimii
trei ani. Directorul executiv al celui mai mare
produc`tor de m`nu[i de cauciuc din lume
Top Glove, Lim Cheong Guan, sus]ine c` a
fost nevoit sa m`reasc` pre]urile pentru ca
afacerea s` continue „s` fie sustenabil`“.
Pre]ul de referin]` al cauciucului natural a
fost cotat s`pt`måna trecut` la 4,05 dolari/kg
la bursa din Bankok, aproape de maximul
istoric de 4,1 dolari/kg din luna aprilie a
acestui an.
Anali[tii consider` c` pre]urile vor
r`måne \n continuare ridicate din cauza
ofertei sc`zute, \n conditiile \n care cererea
este \n cre[tere dup` dep`[irea celor mai
severe efecte ale crizei economice.
Cifrele de vånz`ri pentru autoturisme
sunt estimate s` creasc` cu 10,5% pån` la
finalul acestui an, iar Pirelli estimeaz` c`
cererea pentru cauciucurile de camioane va
cre[te cu mai mult de 50% pån` la sfår[itul
anului pe pie]e cum ar fi cea a Chinei.
Jom Jacob, economist la Asocia]ia
}`rilor Produc`toare de Cauciuc Natural, a
declarat c` situa]ia de pe pia]` se va \nr`ut`]i:
„Oferta de cauciuc natural va r`måne
modest` pån` la sfår[itul anului 2011“.
gabriel.razi@zf.ro
PUBLICITATE

14
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
Spaniolii care nu-[i mai pot pl`ti ratele r`mån
cu datorii chiar [i dup` ce banca le ia casa
GABRIEL RAZI
anolo Marban, 59 de ani,
locuie[te \n Toledo [i
de]ine un pet-shop, pe care
l-a cump`rat \n 2006,
M impulsionat de boom-ul
imobiliar din Spania. Acum, nu mai de]ine
niciuna din cele dou` propriet`]i pe care le
de]inea, dup` ce banca i-a prescris ipoteca [i
a[teapt` ca tribunalul s` trimit` ordinele de
evacuare.
Pentru un american aflat \n aceast`
situa]ie evacuarea ar \nsemna sfår[itul
problemelor, \ns` nu [i pentru un spaniol,
scrie The New York Times.
Pentru Manolo Marban [i pentru mul]i
al]i cona]ionali afla]i \n situa]ia lui, calvarul
abia acum \ncepe. Dup` terminarea
Un raport al Standard &
Poor’s eviden]iaz` c`
valoarea ipotecilor
dep`[e[te 8% din valoarea
total` a propriet`]ilor
imobiliare din Spania, iar
aceast` valoare se prevede
a cre[te pån` la 20% \n
condi]iile \n care pre]urile
sunt \n c`dere liber`.
proceselor cu banca, el va mai avea o datorie
de 140.000 de dolari.
„Voi munci pentru banc` pentru tot
restul vie]ii mele. Nu voi mai putea de]ine
niciodat` nimic, nici m`car o ma[in`“, spune
cu lacrimi \n ochi spaniolul.
Excesele imobiliare [i bancare din
Spania sunt similare celor din Statele Unite,
determinånd o explozie rapid` a sectorului
construc]iilor [i cre[teri mari ale pre]urilor,
sus]inute de b`ncile care s-au \nghesuit s`
acorde credite relaxat. Acum, acele zile de
glorie ale boom-ului sunt departe, rata
[omajului de 20% din Spania este cea mai
mare din zona euro, iar pre]urile pro -
priet`]ilor imobiliare sunt \n c`dere liber`.
Pl`tesc pentru u[urin]a cu care au
semnat contractele
Mul]i dintre spaniolii care nu \[i mai pot
pl`ti creditele ipotecare sunt urm`ri]i de
clauzele contractuale severe pe care le-au
acceptat cu u[urin]` \nainte de declan[area
crizei.
Legisla]ia din Spania \i oblig` pe cei care
nu \[i mai pot pl`ti creditele s` restitutie
valoarea total` a creditului, dobånda, s`
pl`teasc` penalit`]i [i s` suporte toate
cheltuielile de judecat` asociate proceselor
pe care b`ncile le intenteaz` datornicilor.
Varianta de eludare a acestor m`suri
draconice prin declararea falimentului este
exclus` pentru c` datoriile la creditele
ipotecare sunt excluse de la o astfel de
protec]ie.
Ada Colau, avocat specialist \n dreptu -
rile omului la organiza]ia Plataforma - un
grup care ofer` consiliere juridic` pro -
prietarilor de imobile [i care militeaz`
pentru reformarea legisla]iei spaniole \n
domeniu - spune c` un debitor „nu mai
poate sc`pa de o asemenea datorie. |n alte
]`ri din UE po]i cere falimentul \n instan]`,
nu [i \n Spania.“
Cåteva partide de opozi]ie din
parlamentul spaniol au demarat o ini]iativ`
pentru a anexa anumite amendamente la
legea privind prescrip]ia ipotecilor, care
includ [i exonerarea de orice alt` datorie
fa]` de banc` a celor care \[i predau
propriet`]ile \n urma imposibilit`]ii de plat`.
Guvernul condus de Jose Luis Zapatero
se opune \ns` unei astfel de schimb`ri
majore a practicilor de creditare.
Marcos Vaquer, fost oficial guverna men -
tal, spune c` „mult prea mul]i spanioli s-au
\ndatorat excesiv. Nu am \ntåmpinat pro -
bleme ca \n Statele Unite pentru c` sistemul
de garantare de la noi este mult mai bun“.
Imigran]i ca ecuadorianul Jaime Abe -
lardo, care au venit \n num`r mare \n tim pul
boom-ului economic au fost primii pe lista
de disponibiliz`ri atunci cånd situa]ia eco -
nomic` a dat semne de \nr`ut`]ire.
Ecuadorianul, acum [omer, a venit \n
Spania \n 1999 [i \n cå]iva ani a reu[it s` \[i
BUSINESS INTERNA}IONAL
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
Spaniolii care nu \[i mai pot pl`ti ratele la creditele ipotecare tr`iesc un adev`rat co[mar: li se ia casa, trebuie s`
pl`teasc` \n continuare datoria la banc` [i, \n plus, trebuie s` achite [i costurile de judecat`, care uneori se ridic` la
cåteva zeci de mii de euro. „Voi munci pentru banc` pentru tot restul vie]ii mele“, spune un spaniol.
|n perioada de boom blocurile de locuin]e ap`reau peste noapte, b`ncile d`deau bani u[or, iar spaniolii \[i \mplineau visul de a avea o
locuin]`. Visul s-a transformat \n co[mar \ns` odat` cu criza economic`
aduc` aici toat` familia dup` ce a cump`rat
un apartament.
Acum se \nvinov`]e[te c` nu a fost mai
prudent pentru c` datoreaz` unei b`nci
aproape 260.000 de euro (360.000 de dolari)
\n condi]iile \n care a pl`tit pentru
apartament doar 220.000 de euro.
|ntre timp Jaime Abelardo a fost p`r`sit
de so]ie, perioada \n care este \ndrept`]it s`
primeasc` ajutor de [omaj este pe sfår[ite, se
gånde[te s` \[i ia cei patru copii [i s` se re\n -
toarc` \n Ecuador, dar nu are bani pentru
drum. „|mi vine s` m` \mpu[c“, spune el.
Asocia]ia pentru Protec]ia Consuma -
torilor din Spania raporteaz` c` 1,4 milioane
de cet`]eni s-ar putea afla \n situa]ia de a le
fi intentate procese de c`tre b`ncile la care
au datorii.
Datele provenite de la instan]ele de
judecat` arat` c` \n 2007 au fost intentate
26.000 de procese pentru recuperarea
datoriilor asociate creditelor ipotecare, \n
timp ce anul trecut au avut loc 93.000 de
procese.
Datoriile la banc`, mai mari decåt
valoarea casei
Un raport al Standard & Poors evi -
den]iaz` c` valoarea ipotecilor dep`[e[te
8% din valoarea total` a propriet`]ilor
imobiliare din Spania, iar aceast` valoare se
prevede a cre[te pån` la 20% \n condi]iile \n
care pre]urile sunt \n c`dere liber`.
Santos Gonzalez Sanchez, directorul
Asocia]iei Creditorilor Ipotecari din Spania,
spune c` „este datoria b`ncii s` \ncerce s` \[i
FOTO: Reuters
recupereze banii. Acest lucru explic` de ce
entit`]ile noastre financiare nu au dat
faliment“.
Juri[tii spanioli spun \ns` c` procedurile
prin care b`ncile \[i recupereaz` datoriile
sunt printre cele mai agresive din Europa.
Manolo Marban a sim]it aceste m`suri
pe pielea sa, cu toate c` [i-a dat seama c`
afacerile \ncep s` mearg` prost cu cåteva
luni \nainte ca banca s` intenteze procesul \n
urma c`ruia [i-a pierdut propriet`]ile.
|n \ncercarea de a evita procesul, el [i-a
våndut ma[ina [i o parte din bijuteriile so]iei
sale, \ns` f`r` niciun rezultat.
„E caraghios, acum cånd am pierdut
casa, reu[esc \n sfår[it s` dorm noaptea.
Plång uneori, dar m`car pot s` dorm“, spune
Manolo Marban.
Tricourile fotbali[tilor,
cel mai bun panou de
publicitate
C~T~LINA APOSTOIU
CELE mai importante tranzac]ii din fotbal obi[nuiau s` fie
transferurile de ordinul milioanelor de euro pentru cele mai
mari staruri. Ast`zi \ns`, cele mai importante pentru cluburile
europene de fotbal au devenit contractele semnate cu
companii pentru reclam` pe tricourile de joc, scrie The Wall
Street Journal.
Un studiu \nf`]i[eaz` o situa]ie bun` \n ceea ce prive[te
valoarea comercial` a fotbalului din Europa, sponsorizarea
pe tricouri fiind \n cre[tere cu 20% \n cadrul celor mai
puternice campionate.
European Jersey Report realizat de Sport+Markt, o
companie de consultan]` \n sport, arat` sumele primite din
sponsoriz`ri pe tricouri de c`tre toate cluburile care
concureaz` \n cele mai importante campionate din Europa,
Anglia, Italia, Spania, Fran]a, Germania [i Olanda. Conform
studiului, veniturile din astfel de sponsoriz`ri pentru aceste
cluburi au crescut cu 18%, pån` la 470,7 milioane de euro
(656,2 milioane de dolari), un avans de 75,2 milioane de euro
fa]` de anul trecut.
Cele 20 de echipe din Premier League (Anglia) au atras
cea mai mare sum`, un total de 129 de milioane de euro, \n
cre[tere de la 84 de milioane de euro, acestea fiind urmate de
Bundesliga german` (118,5 milioane de euro) [i de Serie A
(65,9 milioane de euro). Pentru prima dat` de cånd compania
a \nceput s` realizeze aceste rapoarte, cluburile din Ligue 1,
prima divizie francez` (58,8 milioane de euro), s-au plasat mai
sus decåt cele din La Liga spaniol` (57,5 milioane de euro).
Numai Serie A italian` a \nregistrat o sc`dere a veniturilor
totale.
Fotbalul vinde
Veniturile din reclama pe tricou \n
Campionatele Europene (mil. euro)
Anglia (Premier League)
Germania (Bundesliga)
Italia (Seria A)
Fran]a (Ligue 1)
Spania (La Liga)
Olanda (Eredivise)
42
65,9
58,8
57,5
128
118,5
SURSA: Sport+Markt European Jersey Report 2010-2011
Departe de a fi un semn de soliditate, studiul relev`
m`sura \n care cel mai popular sport din lume a devenit
dependent de bani din sectorul jocurilor de noroc.
Dou` sectoare domin` sponsoriz`rile pe tricou: cel
bancar [i cel al jocurilor de noroc. Acum, companii ca BetClic
Enterprises [i Bwin Interactive Entertainment v`d tricourile
juc`torilor de fotbal drept o modalitate de a-[i diferen]ia
brandurile \ntr-o pia]` extrem de competitiv`.
catalina.apostoiu@zf.ro
PUBLICITATE
PUBLICITATE

ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
R
CRISTI MOGA
ed Project Three este o firm`
controlat` de com pania RED
Mana gement Capital, care a
luat un credit de 47 de mi -
lioane de euro de la Volks -
bank pentru construirea unui centru
comercial \n Br`ila, cu chiria[i precum
Carrefour, Flanco sau Sephora.
Proiectul a func]ionat pentru o perioad`
de circa nou` luni, fiind \nchis apoi \n
vederea repozi]ion`rii, dup` cum declarau
reprezentan]ii RED \n vara anului trecut, la
momentul suspend`rii activit`]ii.
|n condi]iile \n care de 15 luni proiectul
nu mai genereaz` niciun fel de venituri,
Volksbank a solicitat \n aceast` toamn`
deschiderea procedurii de insolven]` a
firmei pe care o finan]ase.
Ulterior, reprezentan]ii RED au
solicitat din proprie ini]iativ` deschiderea
procedurii de insolven]`, \n acest caz
sentin]a fiind pronun]at` mai repede. |n
plus, RED poate gestiona mai u[or astfel
procesul de reorganizare [i poate alege
administratorul judiciar.
„Restructur`m. Cred \n continuare \n
acest proiect [i consider c` exist` poten]ial
pentru un centru comercial bine ajustat \n
Br`ila, cu o nou` ofert` de produse“, a
declarat Christian Hiver, director de leasing
al RED Management Capital, companie
fondat` de omul de afaceri Andrew Stear [i
controlat` de fondurile de investi]ii GED [i
Warburg Pincus.
Casa de Insolven]` Transilvania este
unul dintre cei mai mari juc`tori de pe
pia]a de profil, unde se ocup` de
reorganizarea unor firme precum Flanco
sau Leonardo, dar a avut [i rolul de
lichidator judiciar al firmei MLS Proiect
din Oradea, pro prietarul centrului co -
mercial Tiago, primul mall intrat \n
faliment \n Romånia.
„Facem o analiz` mai profund` [i \n
decurs de o lun` vom putea trage con -
cluziile: care este strategia [i cåt de viabil
este businessul firmei“, a declarat Andrei
Cionca, partener \n cadrul Casei de
Insolven]` Transilvania.
Firma a avut deja discu]ii preliminare cu
reprezentan]ii RED, dar [i cu cei ai
Volksbank, principalul creditor al firmei.
Din aceast` postur`, reprezentan]ii
Volksbank au acum principalul cuvånt de
spus \n ceea ce prive[te destina]ia viitoare a
centrului comercial cu o suprafa]` de 47.000
de metri p`tra]i.
Cel mai probabil, RED [i reprezentan]ii
Casei de Insolven]` Transilvania vor veni cu
un plan de reorganizare, dar Volksbank va
decide dac` accept` punerea \n aplicare a
acestuia.
RED a mai dezvoltat pe pia]a local`
parcul comercial Armonia din Arad, este
coac]ionar al proiectului de locuin]e
Natura Residence din B`neasa [i de]ine
mai multe terenuri \n ora[e precum
Constan]a, Satu Mare sau Ia[i pe care
inten]iona s` dezvolte proiecte de mari
dimensiuni.
Factura nepl`tit` din imobiliare
Centrele comerciale continu` s` dea
b`t`i de cap b`ncilor finan]atoare.
Astfel, dup` ce Tiago Oradea a intrat \n
faliment, fiind våndut ulterior prin licita]ie,
la un pre] cu 50% mai mic decåt costul de
construc]ie, [i proiectul City Mall din
Bucure[ti va intra \n insolven]`, o decizie \n
acest sens fiind a[teptat` ieri la Tribunalul
Bucure[ti.
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Mallul Armonia din Br`ila a intrat oficial \n insolven]`,
iar Casa Transilvania este administratorul judiciar
Firma Red Project Three, care de]ine centrul comercial Armonia din Br`ila, a c`rui activitate a fost suspendat` \n urm`
cu 15 luni, a intrat oficial \n insolven]` ca urmare a unei decizii a Tribunalului Bucure[ti, pronun]at` s`pt`måna trecut`,
administratorul judiciar desemnat fiind Casa de Insolven]` Transilvania.
TREI MALLURI CU PROBLEME
Armonia Center din Br`ila
n A fost inaugurat \n 2008, \n urma unei
investi]ii de 45 de milioane de euro a
companiei RED Management Capital;
n A fost \nchis \n luna august a anului trecut,
ca urmare a rezultatelor slabe \n ceea ce
prive[te traficul de vizitatori [i vånz`rile;
n |n luna septembrie a acestui an Volksbank,
banca finan]atoare, a solicitat intrarea \n
insolven]` a firmei Red Project Three, \n
portofoliul c`reia se afl` proiectul;
n La sfår[itul lunii octombrie firma a intrat \n
insolven]` la solicitarea administratorilor,
Casa de Insolven]` Transilvania fiind
desemnat` administrator judiciar.
ANDREI CIONCA, partener al Casei de Insolven]` Transilvania
City Mall din Bucure[ti
n A fost inaugurat \n 2005, fiind la vremea
respectiv` doar al treilea centru comercial
modern din Bucure[ti;
n {i-a schimbat de mai multe ori proprietarul,
la finalul anului 2006 intrånd \n portofoliul
fondului australian APN, care a pl`tit 103,5
milioane de euro;
n S`pt`måna trecut` administratorii
au solicitat intrarea \n insolven]` a firmei
Victoria Holding, proprietarul mallului;
n Firma avea de rambursat \n aceast` lun`
un credit de 40 de milioane de euro c`tre
banca UniCredit.
Tiago Mall Oradea
n Nord-irlandezii de la Mivan au investit circa
60 mil. euro pentru construc]ia mallului din
Oradea, care nu a fost \ns` deschis
niciodat` publicului din lips` de chiria[i;
n Firma MLS Proiect Oradea, care de]inea
mallul, a intrat \n insolven]`, apoi \n faliment,
centrul comercial fiind scos la licita]ie;
n UniCredit avea de recuperat circa 35 mil.
euro de la dezvoltatorii centrului comercial;
n Casa de Insolven]` Transilvania a våndut
mallul pentru ceva mai mult de 30 mil. euro
firmei Shopping Center Holding, controlat`
de Gabriel Popoviciu, care inten]ioneaz` s`
inaugureze proiectul anul viitor.
CHRISTIAN HIVER, director de leasing al RED Management Capital
Reprezentan]ii instan]ei nu au r`spuns
pån` la \nchiderea edi]iei solicit`rii ZF cu
privire la solu]ia adoptat` \n cererea de
insolven]` formulat` de c`tre Victoria
Holding, proprietarul City Mall.
La fel ca \n cazul Tiago Oradea, [i la City
Mall principalul creditor este banca
UniCredit, care a finan]at mai multe centre
comerciale din Bucure[ti [i din ]ar`.
{i Volksbank mai are un proiect
imobiliar de mari dimensiuni cu probleme,
dup` ce a finan]at al`turi de Investkredit
construc]ia proiectului de locuin]e Cortina
Residence din B`neasa, ai c`rui dez -
voltatori au intrat \n faliment, avånd
datorii de 25 de milioane de euro fa]` de
banc`, clien]i [i constructori.
„Factura“ nepl`tit` c`tre b`nci a
firmelor din imobiliare intrate \n insol -
ven]` sau faliment se apropie de 500 de
milioane de euro, potrivit estim`rilor ZF,
iar instan ]ele mai au numeroase procese \n
derulare.
cristi.moga@zf.ro
15
Apulum Alba Iulia are
comenzi duble de la
IKEA pentru 2011
LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA
PRODUC~TORUL de articole din por]elan Apulum
estimeaz` pentru anul viitor o cifr` de afaceri de circa 15 mil.
euro, în cre[tere cu 50% fa]` de vånz`rile bugetate pentru
acest an.
Potrivit celor mai recente estim`ri, compania din Alba
Iulia va încheia anul cu o cifr` de afaceri de aproximativ 10
mil. euro (42 mil. lei), în cre[tere cu 12% fa]` de 2009. |n
prezent, principalul client al com paniei este concernul suedez
IKEA, pentru care livreaz` aproximativ 45% din produc]ie.
„|n momentul de fa]`, vånz`rile c`tre IKEA ajung la circa
4,5 mil. euro, îns` pentru anul viitor prevedem o cre[tere a
afacerilor, din contractele încheiate
cu compania suedez`, pån` la
nivelul de 9 mil. euro. Pentru
realizarea acestui obiectiv, în primul
trimestru al anului viitor vom cre[te
cu 33% produc]ia fabricii“, a
declarat pentru ZF Transilvania
Ioan Voican, directorul executiv al
companiei Apulum.
|n prezent, capacitatea anual`
de produc]ie a fabricii din Alba Iulia
este de 7.200 de tone de por]elan,
urmånd ca din anul viitor s` se
ajung` la circa 11.000 de tone.
Compania export` circa 76% din
totalul produc]iei, pe pie]ele din
Europa [i Mexic. Apulum a încheiat primele nou` luni cu o
cifr` de afaceri de circa 7 mil. euro (peste 29 mil. lei), în
cre[tere cu 12% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. „Cu
toate c` vånz`rile au crescut pe pia]a extern`, afacerile la
intern se men]in pe un trend descendent, din cauza puterii
sc`zute de cump`rare a popula]iei [i a importului masiv de
produse similare din China, la pre]uri foarte mici“.
Continu` s` angajeze
9
mil. €
valoarea comenzilor
primite de la Ikea
pentru 2011, fa]` de
circa 4,5 mil. euro \n
prezent.
Compania a angajat în acest an 74 de persoane [i inten]ioneaz` ca
odat` cu cre[terea capacit`]ii de produc]ie anul viitor s` mai
angajeze înc` 60 de oameni, astfel ca num`rul de salaria]i ai
Apulum s` dep`[easc` 700 de persoane.
Fabrica de por]elan Apulum a fost înfiin]at` în anul 1970 în Alba
Iulia, fiind în prezent cel mai mare produc`tor de por]elan din
Romånia, cu o cot` de 60% din pia]a autohton`, potrivit
reprezentan]ilor companiei. Pachetul majoritar de ac]iuni al Apulum
a fost preluat în urm` cu trei ani de c`tre grupul italian Rody Time,
prin cump`rarea de c`tre acesta a SC Assalpo SA Alba Iulia.
Apulum [i-a bugetat pentru acest an investi]ii de circa
2 mil. euro în retehnologizarea fabricii din Alba Iulia. „Prin
finan]area primit` de la compania IKEA am achizi]ionat un
nou cuptor de ardere rapid` care ne va permite cre[terea
capacit`]ii de produc]ie anul viitor. Inten]ion`m s` ajungem la
o capacitate de produc]ie comparabil` cu cea de dinainte de
1989“.
E.ON [i-a fuzionat opera]iunile de gaze [i electricitate.
Statul a fost de acord, FP s-a \mpotrivit
PUBLICITATE
CAROL DAN - MEDIAFAX
AC}IONARII E.ON Gaz Romånia [i E.ON
Moldova Furnizare au aprobat mar]i fuziunea
celor dou` companii, subsidiare de furnizare a
gazelor naturale [i electricit`]ii ale grupului
german de utilit`]i E.ON, de[i Fondul
Proprietatea s-a opus opera]iunii.
„Atåt reprezentan]ii E.ON din AGA
celor dou` companii \n cauz`, cåt [i statul
romån, prin reprezentan]ii Ministerului
Economiei, [i cei ai companiei Electrica au
aprobat fuziunea, singurii care nu au fost de
acord cu proiectul fiind reprezentan]ii
Franklin Templeton, administratorul Fon -
dului Proprie tatea“.
Prin aceast` m`sur`, grupul inten]ioneaz`
s` ofere servicii integrate de furnizare a gazelor
[i electricit`]ii.
Fuziunea celor dou` companii se va realiza
prin absorb]ia E.ON Moldova Furnizare de
c`tre E.ON Gaz Romånia.
|n urma procesului de fuziune, \n schimbul
ac]iunilor de]inute la E.ON Moldova Furni -
Noua societate se va numi
E.ON Energie Romånia [i va
fi controlat` \n propor]ie de
51% de E.ON Romånia SRL.
Ministerul Economiei va
de]ine 31,82% din capital,
Electrica va avea un pachet
de 3,78%, iar Fondul
Proprietatea va controla
13,4% din ac]iuni.
zare, ac]ionarii acesteia, respectiv E.ON
Romånia, Fondul Proprietatea [i Electrica, vor
dobåndi ac]iuni la societatea absorbant`, E.ON
Gaz Romånia, iar capitalul acesteia va fi
majorat prin emiterea de noi ac]iuni.
Noua societate se va numi E.ON Energie
Romånia [i va fi controlat` \n propor]ie de 51%
de E.ON Romånia SRL.
Ministerul Economiei va de]ine 31,82% din
capital, Electrica va avea un pachet de 3,78%,
iar Fondul Proprietatea va controla 13,4% din
ac]iuni.
„Pentru a face fa]` provoc`rilor economice
actuale, obiectivele principale ale grupului sunt
acelea de a-[i consolida pozi]ia deja cå[tigat` [i
de a finaliza programele de optimizare
\ncepute \n toate companiile.
De asemenea, E.ON dore[te s` devin`
primul furnizor integrat de servicii energetice
din Romånia“, precizeaz` sursa citat`.
|n perioada urm`toare se vor derula
procedurile legale de \nregistrare a noii
societ`]i. Fuziunea va deveni efectiv` la 31
decembrie.
Grupul german este prezent pe pia]a
energetic` romåneasc` din 2005, cånd a
preluat de la stat, \n urma unor procese de
privatizare, societ`]ile Electrica Moldova [i
Distrigaz Nord.
{tiri ZF
Filiala unui grup francez spune c` Clujul
a avut noroc c` a beneficiat de investi]ii
mari precum Emerson sau Nokia
Compania Energom din Cluj, membr` a
grupului francez Peintamelec, produc`tor de
echipamente electromecanice pentru industrie
[i tablouri electrice, estimeaz` c` va finaliza
anul în curs cu o cifr` de afaceri de
2 mil. euro, în cre[tere cu peste 17% fa]` de
anul 2009. Compania a încheiat exerci]iul
financiar din anul trecut cu vånz`ri totale de
circa 1,7 mil. euro. „Ne a[tept`m la o
revenire a vånz`rilor în acest an, dup` o
politic` de reducere drastic` a cheltuielilor [i o
diminuare de personal cu 10% în 2009.
Sper`m s` încheiem anul pe profit în condi]iile
în care, în prezent exportul s-a redresat“, a
declarat pentru ZF Transilvania Pascal
Fesneau, general manager Energom.
Aproximativ 65% din produc]ia companiei
merge la export, principalii clien]i ai Energom
fiind Michelin, Areva, Schneider, Alcatel. „|n
ceea ce prive[te economia local`, Clujul a
avut mai mult noroc decåt alte zone din
Romånia, fiindc` în perioada 2007-2008 a
beneficiat de investi]ii mari precum Emerson,
Nokia sau EnergoBit, care au limitat impactul
crizei prin dezvoltarea lor. |n plus, mai multe
centre de servici ca ING sau Office Depot au
recrutat sau inten]ioneaz` s` recruteze mul]i
oameni în aceast` perioad`“, a spus Fesneau.
Potrivit reprezentan]ilor companiei Energom,
sectorul construc]iilor r`måne în continuare
foarte afectat de recesiunea economic` din
cauza cre[terii [omajului, limit`rii accesului
popula]iei la credit, major`rii TVA-ului [i a
reducerilor salariale din sectorul bugetar.
Energom a fost înfiin]at` în anul 2002 [i este
în prezent membr` a grupului francez
Peintamelec, dup` ce în anul 2006 grupul
clujean EnergoBit a våndut participa]ia
de]inut` la compania Energom grupului
Peintamelec, cu afaceri totale de 50 mil. euro
[i 450 de angaja]i. Lauren]iu Cotu -
ZF Transilvania
Clinicile continu` s` \nchirieze spa]ii:
CMU a luat 570 mp la Lujerului
Operatorul de servicii medicale Centrul
Medical Unirea (CMU) a \nchiriat un spa]iu
de 570 de metri p`tra]i pentru deschiderea
unei clinici \n zona Lujerului din Capital`,
firmele de profil fiind \n acest an printre cei
mai importan]i clien]i ai proprietarilor de
FOTO: Silviu Matei
spa]ii de birouri [i comerciale, potrivit unei
analize a consultan]ilor DTZ Echinox.
Juc`tori precum MedLife, CMU, Sanador sau
Novartis au \nchiriat \n acest an spa]ii de
23.000 mp \n vederea deschiderii unor clinici
sau spitale, dup` ce \n 2009 suprafa]a
\nchiriat` de operatorii de pe pia]a de profil
a fost de 9.000 mp. DTZ Echinox a
intermediat tranzac]ia de \nchiriere a
spa]iului de la Lujerului c`tre CMU, dar [i
cea mai mare tranzac]ie din acest an de pe
acest segment, \nchirierea de c`tre Sanador
a cl`dirii Castrum de la Pia]a Victoriei, unde
va deschide un spital pe o suprafa]` de
11.700 mp. Cristi Moga
Dacia a urcat la aproape 5% cot` de
pia]` \n Fran]a, dar vånz`rile din
octombrie au fost cu 13% mai mici
|nmatricul`rile Dacia pe pia]a francez` au
\nregistrat o cre[tere de aproape 93% \n
primele zece luni ale acestui an fa]` de
perioada similar` a anului trecut la peste
87.100 de autoturisme, potrivit Comitetului
Constructorilor Francezi de Automobile.
Astfel, Dacia a atins o cot` de aproape 5%
din pia]a francez` de autoturisme, dep`[ind
m`rci precum Toyota, Nissan [i fiind la un
nivel smilar cu GM Europa, care de]ine
brandurile Opel [i Chevrolet. La nivelul lunii
octombrie vånz`rile m`rcii autohtone au
sc`zut cu aproximativ 13%, la 5.700 de
autoturisme, valoare aferent` unei cote de
pia]` de 3,3%, peste cea de 3,1%
\nregistrat` \n perioada similar` a anului
trecut. |n aceea[i lun` vånz`rile totale au
sc`zut cu 18% pe pia]a francez`. Fran]a
este principala pia]` pentru Dacia \n
primele zece luni ale acestui an, inclusiv \n
ceea ce prive[te vånz`rile SUV-ului Duster,
pentru care francezii a[teapt` chiar [i [ase
luni pentru a le fi livrat` ma[ina.
Bogdan Alecu

IOANA DAVID
16
S`rb`torile de iarn` nu vor readuce pe cre[tere consumul de vin
CONSUMUL de vin, care a sc`zut cu peste
10% \n fiecare dintre ultimii doi ani, nu se va
revigora nici la acest sfår[it de an,
produc`torii mizånd cel mult pe vånz`ri
similare celor din 2009.
„Consumul de s`rb`tori din punct de
vedere cantitativ va fi similar cu cel din 2009,
\ns` valoric se va \nregistra o sc`dere.
Consumatorii nu vor renun]a la vinul de
mas`, dar vor \ncerca s`-l cumpere doar pe
cel pe care [i-l permit. Partea aspira]ional`
sau de statut nu va func]iona la fel ca \n anii
trecu]i“, a spus Daniel Negrescu, brand
manager al Murfatlar.
|n mod normal, s`rb`torile de iarn` sunt
cea mai bun` perioad` pentru industria
vinului, iar juc`torii se a[teptau s` reprezinte
o gur` de oxigen \n condi]iile \n care
sc`derea consumului a trimis Patria Vinum,
retailer deschis \n urm` cu un an, \n
insolven]`.
CRISTINA STOIAN
OASIS Consulting, unul dintre cons -
truc torii hipermaketurilor Kaufland, \n
parteneriat cu austriecii de la Real 4
You, va deschide trei centre comerciale
de mici dimensiuni sub brandul Family
Center \n Boto[ani, Giurgiu [i Råmnicu-
Vålcea.
Parcurile de retail sunt construite \n
vecin`tatea magazinelor Kaufland,
chiria[ii, printre care Deichmann,
Takko, Altex sau DM Drogerie Markt,
preluånd deja spa]ii independente pe o
suprafa]` total` de aproximativ 13.700
de metri p`tra]i.
„Vom deschide \n dou` din cele trei
proiecte, \n Boto[ani [i Giurgiu,
continuånd extinderea la nivel local.
Am ales aceste ora[e pentru c` exist`
avantajul lipsei de concuren]` din zon`“,
Recent [i produc`torul Vinarte a cerut
insolven]a, iar \n trecut Vinterra s-a
confruntat cu probleme similare.
„Pån` \n acest moment, [i aici m` refer
la primele zece luni ale anului, vånz`rile sunt
similare cu cele din 2009 [i cred c` \n lunile
noiembrie [i decembrie ne vom men]ine la
acesla[i nivel cu 2009 (...) Targetul nostru
este s` ne men]inem volumul de vånz`ri ca
anul trecut, aproximativ 4 milioane de
sticle“, a spus Alin Ursu, administrator al
Angelli.
Decembrie, cea mai bun` lun` din an
Fa]` de o lun` normal` primele cre[teri
apar \n a doua jum`tate a lunii noiembrie,
\ns` „grosul“ se face \n decembrie.
Murfa tlar \nregistreaz` 10% din
vånz`rile anuale \n perioada s`rb`torilor,
adic` \n jur de 3,2 milioane de euro dac`
se ia \n calcul nivelul bugetat de companie
de 32 mil. euro pentru acest an. „Pentru
luna decembrie estim`m o vånzare
Un constructor al magazinelor
Kaufland vine pe pia]` cu un
nou concept: Family Center
a declarat pentru ZF Cosmin Ulmean,
managing director al Takko Romånia,
care nu face public` investi]ia \n cele
dou` magazine cu suprafe]e de 500 de
metri p`tra]i, respective 550 de metri
p`tra]i.
Centrele comerciale Family Center
au o politic` de discount, motiv pentru
care au atras retaileri, cel pu]in pe
partea de fashion, care practic` pre]uri
foarte sc`zute.
Germanii de la Deichmann au ales
toate cele trei parcuri comerciale pentru
extindere, magazinele avånd suprafe]e
de circa 500 mp fiecare. Investi]ia
\ntr-un magazin Deichmann ajunge la
circa 350.000 de euro, potrivit esti -
m`rilor ZF, la un cost de 750 de euro pe
metru p`trat.
Profilul de discount al Deichmann a
permis de altfel companiei s` intre \n
topul celor mai activi juc`tori pe aceast`
pia]` \n ceea ce prive[te num`rul
deschiderilor, al`turi de retaileri inter -
na]ionali puternici ca Inditex, care [i-a
planificat 19 magazine anul acesta, New
Yorker cu 5-6 noi unit`]i sau C&A cu
cinci magazine.
Pentru finalul anului, retailerul, care
anul trecut a avut afaceri de 15,2 mil.
euro, [i-a propus s` ajung` la 36 de
unit`]i.
Companiile care dezvolt` parcurile
de retail Family Center, cu suprafe]e
\nchiriabile cuprinse \ntre 3.300 [i 6.000,
au planificate investi]ii de 10-25 de
milioane de euro anual pentru aceste
proiecte.
cristina.stoian@zf.ro
cuprins` \ntre 2,3 [i 2,5 milioane de litri de
vin. Cele mai mari cre[teri le vom
\nregistra pe vinurile ro[ii, iar ca brand pe
Un business
dominat de romåni
|n aceast` industrie investesc \n principal
oameni de afaceri romåni precum familia
Dobron`u]eanu (Murfatlar), Claudiu
Nec[ulescu (Jidvei), familia Jitea [i
Constantin Bu[c` (Vinexport Foc[ani),
Sebastian Ghi]` (care de]ine 300 de
hectare de vi]`-de-vie) sau Daniel Guzu.
Exist` \ns` [i cå]iva antreprenori str`ini,
cum sunt Sergio Faleschini (Vinarte), Jean
Valvis (Domeniile Såmbure[ti) sau Philip
Cox (Reca[ - \mpreun` cu antreprenori
locali).
ALICE GHEORGHE - MEDIAFAX
FURNIZORUL de servicii medicale private
Medsana a revizuit estim`rile privind cifra de
afaceri pentru 2010, prognozånd o sc`dere u[oar`,
de la 6,4 milioane de euro anul trecut la 6,2 mi -
lioane de euro, din cauza crizei, dup` ce ini]ial \[i
propusese o cre[tere la 6,7 milioane de euro.
„Este evident c` acea cre[tere bugetat` la
\nceputul anului nu poate fi realizat` \n primul
rånd din cauza climatului economic prin care
trecem. Ne a[tept`m ca pån` la finalul anului 2010
cifra de afaceri s` se situeze \n jurul valorii de
6,2 mi l. euro, o valoare asem`n`toare cu cea de la
finalul anului trecut“, a declarat directorul de
vånz`ri al companiei Doina Zid`roiu.
Medsana a \nregistrat \n primele nou` luni ale
acestui an o cifr` de afaceri de 4,2 milioane de
euro, valoare similar` cu afacerile rulate \n
intervalul similar al anului trecut, \ns` mai mic`
decåt cifra bugetat` ini]ial de companie pentru
aceast` perioad`.
Cu toate acestea, directorul precizeaz` c`
num`rul de pacien]i care au accesat serviciile
medicale \n centrele companiei a crescut cu
aproape 10% \n acest an, \ns` suma cheltuit` de
ace[tia a sc`zut de la o medie de 40 de euro \n 2009
la 35 de euro.
Medsana estimeaz` c` pån` la finalul anului
2010 num`rul pacien]ilor care vor apela la
serviciile celor trei clinici din Bucure[ti [i Ploie[ti
va fi de 171.500.
„Suma medie cheltuit` per pacient a sc`zut \n
primul rånd din cauza sc`derii puterii de
cump`rare a popula]iei, care \n momentul actual
opteaz` pentru mai pu]ine analize [i investiga]ii
medicale, limitåndu-se la strictul necesar“, a mai
spus Doina Zid`roiu.
Ea a ad`ugat c` \ncas`rile generate de clien]ii
corporate au sc`zut \n acest an la o pondere de
Zestrea Murfatlar“, a mai spus Daniel
Negrescu.
Angelli, care de]ine 70% din segmentul
vinurilor spumante, spune c` \n ultimele
dou` luni ale anului realizeaz` 40% din
vånz`rile anuale, \n timp ce produc`torul
Jidvei face 12% din vånz`ri \n aceast`
perioad`.
„Perioada s`rb`torilor de iarn`
reprezint`, \n mod tradi]ional, o cre[tere de
vånzare a vinurilor spumante, datorat`
obiceiurilor romånilor de a asocia acest tip
de b`utur` cu ocaziile festive. {i \n acest an
ne a[tept`m la o cre[tere a vinurilor
spumante pån` la un volum de cinci ori mai
mare decåt \ntr-o lun` obi[nuit`“, au spus
reprezentan]ii Jidvei. Compania are \n
portofoliu spumante precum Romantine
(alb [i roze).
Pentru Angelli, cele mai mari cre[teri
raportat la lunile normale se \nregistreaz`
pentru vinul spumant [i cocktailurile de
fructe.
40% din cifra de afaceri de la 50% \n 2008, din
cauza reducerilor de bugete ale companiilor.
Reprezentantul companiei a ad`ugat c`
Medsana a \nghe]at anul acesta mai multe
investi]ii, printre care deschiderea unei clinici de
pediatrie, extinderea [i modernizarea labora -
torului de analize [i investiga]ii medicale, des -
chiderea a dou` noi centre Medsana \n Bucure[ti,
precum [i reluarea proiectului de construire a unui
spital cu o capacitate de 200 de paturi.
„O ameliorare a climatului economic va
influen]a [i decizia grupului de a debloca
investi]iile planificate“, a afirmat directorul de
vånz`ri al Medsana.
Potrivit Medsana, pia]a serviciilor medicale
private ar putea cre[te \n 2011, dar nu va \nregistra
acela[i nivel de avans din anii anteriori.
Zid`roiu a mai men]ionat c` principala
problem` cu care se confrunt` pe pia]a local` de
profil este sc`derea puterii de cump`rare a
romånilor, pe fondul situa]iei economice
actuale.
Vånz`ri slabe dup` o recolt` slab`
Estim`rile cu privire la vånz`rile din
perioada s`rb`torilor vin dup` ce produc]ia
de vin din acest an este cu cåteva procente
mai redus` comparativ cu nivelul de 6 mil.
hectolitri din 2009, conform estim`rilor ZF
pe baza datelor principalilor juc`tori din
industrie.
Pia]a vinului ar putea s` scad` anul
acesta pån` la 350 mil. euro. Principalii
juc`tori pe aceast` pia]` sunt Murfatlar,
Vincon, Cotnari, Jidvei, Halewood,
Reca[.
ioana.david@zf.ro
Semne bune din transport: gigantul Deutsche
Bahn vede afaceri \n cre[tere cu 15% anul viitor
MIRABELA TIRON
lbin Budinsky, CEO-ul Schen -
ker Romtrans, parte a gigan -
tului transportator german
Deutsche Bahn [i una dintre
A cele mai mari companii private
active pe pia]a transportului de marf`, spune c`
a bugetat pentru anul viitor o cre[tere cu 15%
a vånz`rilor pe fondul revenirii pie]ei.
„Dup` un debut foarte dificil, \n perioada
ianuarie-martie, cånd compania \nregistra
aceea[i cifr` de afaceri ca anul trecut, \n lunile
aprilie-septembrie am avut o cre[tere cu 13,7%
datorit` eforturilor depuse“, a declarat Albin
Budinky.
Budinsky, 44 de ani, conduce transporta -
torul Schenker Romtrans, rezultat \n urma fu -
ziunii companiei Schenker (o filial` a Deutsche
Bahn) cu casa de expedi]ii Rom trans. Peste
99% din titlurile Romtrans, de]inute de peste
1.000 de ac]ionari, au fost cump`rate la sfår[itul
lui 2008 de DB Schenker, \n urma unei
tranzac]ii estimate la 90 mil. euro.
Compania Schenker Romtrans activeaz`
\n domeniul transportului intern [i interna -
]ional de m`rfuri pe cale rutier`, feroviar`,
maritim` [i aerian`. Transportul interna]ional
de m`rfuri genereaz` aproape 75% din afa -
cerile companiei, \n timp ce transportul intern
aduce restul, potrivit ultimelor date dispo -
nibile.
Pe pia]a romåneasc` au activat \n 2009
ambele companii, respectiv Romtrans (ulterior
radiat`) [i Schenker Romtrans, cu
o cifr` de afaceri cumulat` de
60 mil. euro anul trecut, potrivit
datelor Registrului Comer]ului.
Albin Budinsky, care a venit
\n Romånia \n 1997 [i a ocupat
pozi]ia de general manager al
filialei locale a DB Schenker
\ncepånd din 2001, sus]ine c`
datorit` evolu]iei businessului din
ultimele luni prive[te mult mai
\ncrez`tor anul 2011, pentru care a
bugetat cre[tere.
„Rezultatele de anul viitor vor
depinde \ns` [i de situa]ia
economiei romåne[ti“, a precizat
CEO-ul companiei Schenker
Romtrans, care caracterizeaz`
anul \n curs ca fiind unul dificil din
cauza situa]iei economice.
Sc`deri pe linie pentru marii transportatori
Topul celor mai mari transportatori rutieri de m`rfuri dup` cifra de afaceri din 2009
Anul trecut, el a luat mai multe m`suri
pentru a contracara efectele crizei financiare.
Budinsky a restructurat departamentele, a
f`cut disponibiliz`ri [i a updatat portofoliul de
produse. Astfel, de la 1.372 de angaja]i \n
primul trimestru al anului 2008 s-a ajuns la
1.150 angaja]i \n prezent la nivel de grup. Tot
anul trecut s-au investit cåteva zeci de mii de
euro \n punerea noului logo DB Schenker
Romtrans pe toate sediile companiei, ce
opereaz` zece sucursale [i 70 de puncte de
lucru \n ]ar`. Compania-mam` DB Schenker
este unul dintre cei mai mari furnizori de
servicii de transport din lume, cu afaceri de
19 miliarde de euro \n 130 de ]`ri, \n
care lucreaz` 91.000 de angaja]i.
„|n ciuda contextului econo -
mic, strategiile [i m`surile pe care
le-am luat ne-au ajutat s` cre[tem
businessul \n toate domeniile de
activitate”, a declarat Albin Bu -
dinsky.
El a mai men]ionat c` \n 2011
compania va investi \n programe
IT, \mbun`t`]irea produselor [i \n
activit`]i de marketing [i vånz`ri,
bugetul de investi]ii nefiind \nc`
finalizat.
Filiala local` a gigantului
Deutsche Bahn este prima compa -
nie din sectorul transportului de
m`rfuri care anun]` bugetul pe
2011, \n condi]iile \n care pia]a a
fost una dintre cele mai afectate, \n
Poz. Compania Cifr` de afaceri (mil. euro) Profit net (mil. euro) Angaja]i Ac]ionari
2009 2008 2009 2008 2009 2008
1. Edy International Spedition 56,0 74,6 -2,1 -7,8 1.132 1.428 Alin Popa, Balkan Accesion Fund
2. Romtrans 43,4 76,2 -1,5 2,2 1.067 1.307 DB Schenker (Germania)
3. Interna]ional Laz`r 30,0 35,8 -0,4 -1,4 432 362 Ion Laz`r
4. Dumagas Transport 28,5 39,0 -1,5 -1,1 502 517 Bancroft, familia Dug`e[escu
5. Schenker Romtrans 17,1 N/A 0,1 N/A 165 DB Schenker (Germania)
Not`: a fost luat` \n calcul cifra de afaceri pe fiecare entitate fiscal` \nregistrat` \n Romånia [i nu raport`ri la nivel de grup
SURSE: Ministerul de Finan]e, RECOM
Cine sunt
ac]ionarii
Compania Oasis Consulting este
de]inut` de Klaus Reisenauer [i
Kurt Wagner, de origine romån`,
iar cei doi au dezvoltat mai multe
spa]ii pentru Kaufland.
Pe de alt` parte Real 4 You a
dezvoltat re]eaua de magazine
Minimax preluat` anul acesta de
Dinu Patriciu.
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
90
mil. €
suma pe care a
pl`tit-o grupul
german pentru
achizi]ia Romtrans
\ntr-o tranzac]ie care
a adus cåteva sute
de mii de euro \n
buzunarele a 2.000
de ac]ionari.
ultimii doi ani multe companii renun]ånd la
business [i returnånd camioanele companiilor
de leasing.
Albin Budinsky
CEO-ul Schenker Romtrans
Rezultatele de anul viitor vor
depinde \ns` [i de situa]ia
economiei romåne[ti.
350
mil. €
este valoarea
estimat` a pie]ei
vinului \n acest an.
Medsana a revizuit \n sc`dere estim`rile privind cifra de
afaceri din cauza crizei
MEDSANA
|N ROMÅNIA
Compania Medsana este controlat` de
Athens Medical Center din Grecia \n
asociere cu grupul german Asklepios
Kliniken [i are 175 de angaja]i.
Din componen]a Medsana fac parte trei
centre medicale de diagnostic [i
tratament, dou` laboratoare de analize
[i cinci puncte de lucru la sediile unor
companii multina]ionale.
„Am constatat \n acest an tendin]a popula]iei
de a opta mai degrab` pentru servicii medicale \n
sistem privat care sunt acoperite de Casa de
Asigur`ri, Medsana fiind una dintre clinicile
private ce nu au contract cu institu]ia“, a spus
reprezentantul Medsana.
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
FOTO: Silviu Matei
Cine este Textile
Medicale, compania
care a ob]inut
9,8 mil. lei de la UE
ADRIANA RO{OGA
TEXTILE Medicale Arad, una dintre cele 36 de companii
mari selectate pentru a primi finan]are european` de pån` la
5 milioane de euro, este cea mai mare filial` de produc]ie a
grupului francez Thuasne, activ \n produc]ia de textile
specializate pentru industria medical`.
Compania, care este activ` pe pia]a local` din 2005, a
depus \n mai un proiect cu o valoare total` de 21 mil. lei
(5 mil. euro) f`r` TVA, prin care dore[te s` achizi]ioneze
utilaje de produc]ie.
Perioada de implementare a
proiectului este de doi ani, iar
finan]area european` nerambur -
sabil` solicitat` de companie se
ridic` la 9,8 mil. lei (2,3 mil. euro).
„Prin acest proiect s-a dorit
cre[terea capacit`]ii de produc]ie pe
m`sura cre[terii volumului pro -
duc]iei, dar [i integrarea unor noi
game de produse“, spune Valentina
Bota[, directorul general al Textile
Medicale, care produce dispozitive
ortopedice [i ciorapi medicali.
Capacitatea de produc]ie a
8,3
mil. €
este cifra de afaceri
estimat` \n acest an
de produc`torul din
Arad.
fabricii din Arad este de 1,4 milioane de unit`]i produse
finite anual, care sunt \n totalitate exportate c`tre companiama
m` din Fran]a. „Textile Medicale Arad este cea mai mare
filial` de produc]ie a grupului Thuasne din afara Fran]ei [i
singura din Romånia. |n Cehia este o alt` filial` de produc]ie
a grupului.“
Valentina Bota[ estimeaz` pentru compania din
Romånia, care are 210 angaja]i, o cifr` de afaceri de 35 mil. lei
(8,3 mil. euro) \n acest an, iar \n 2011, ea spune c` se a[teapt`
la o cre[tere a veniturilor cu aproximativ 15%, bazat` pe
cre[terea vånz`rilor la nivel de grup.
La sfår[itul anului trecut, Textile Medicale a \nregistrat o
cifr` de afaceri de 33 mil. lei (7,9 mil. euro), cu un profit de
2,3 mil. lei (0,5 mil. euro).
CE COMPANII MARI AU LUAT
BANI DE LA UE
Textile Medicale este al`turi de Henkel, Automobile
Dacia, Alumil Rom, Alro, Petrocart, Romcab, Comceh
una dintre cele 36 de companii care au fost selectate
pentru a primi finan]are european` pentru proiectele
depuse \n cadrul Programului Opera]ional Sectorial
Cre[terea Competitivit`]ii Economice (POSCCE) „Sprijin
pentru consolidarea [i modernizarea sectorului
productiv prin investi]ii tangibile [i intangibile pentru
\ntreprinderile mari“.
|n total 186 de companii s-au b`tut pentru 110 mil.
euro, interesul fiind ridicat deoarece practic, aceasta
este ultima [ans` pe care acestea o au pentru a ob]ine
bani europeni.
|ntregul bugetul alocat pån` \n 2013 companiilor mari
s-a epuizat odat` cu acest apel de proiecte, \n situa]ia
\n care nu vor mai exista noi aloc`ri de pe alte axe anul
viitor.
„Vånz`rile de produse ale grupului nu au fost foarte
afectate de criz` [i datorit` faptului c` produsele Thuasne
sunt comercializate prin intermediul farmaciilor [i al
spitalelor, pre]ul acestora fiind subven]ionat prin sistemul de
asigur`ri de s`n`tate.“
Grupul Thuasne Fran]a are filiale comerciale \n toat`
lumea, dar cele mai importante pie]e de desfacere, pe lång`
cea francez`, sunt Germania, Spania, Cehia, Olanda, Marea
Britanie.
„Pe partea de produse ortopedice Thuasne este lider pe
pia]a francez` [i ocup` locul trei pe segmentul de ciorapi
medicali, avånd ca obiectiv trecerea pe locul doi \n perioada
urm`toare. O mare parte din proiectul de investi]ii de la
Textile Medicale este direc]ionat` c`tre activitatea de
produc]ie de ciorapi medicali pentru a sus]ine acest
obiectiv.“
adriana.rosoga@zf.ro
Pia]a serviciilor medicale ar putea cre[te \n acest an, potrivit reprezentan]ilor Medsana
FOTO: Shutterstock
Pån` la finalul anului 2010, Medsana va lansa
o ofert` nou` de abonamente, adaptat`
condi]iilor actuale ale pie]ei, prin care vizeaz` o
cre[tere de aproximativ 15% a num`rului de
companii care vor \ncheia contracte tip abona -
ment \n 2011.

ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
EVENIMENT
tel: 0318.256.282 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro
Ce solu]ii au avoca]ii [i
angajatorii pentru reducerea
costurilor f`r` concedieri
|ncadrarea angajatului pe o func]ie inferioar` sau reducerea timpului de lucru \n contractele de
munc` sunt dou` solu]ii prin care angajatorii pot s` reduc` salariile angaja]ilor \n mod legal, f`r`
s` fie nevoi]i s`-[i reduc` din costuri prin concedieri.
Cine [i cum s` controleze
miliardele de la Bruxelles sau
miliardele statului date pe achizi]ii
IULIAN ANGHEL
pia]` de 13 miliarde
(peste 9% din PIB) reprezentånd
achizi]iile
publice propriu-zise la
O care se adaug` alte
aproximativ 10 miliarde de euro, reprezentånd
investi]iile f`cute de companiile
aflate \n subordinea statului – iat`
oferta cu adev`rat generoas`, drept urmare
de luat \n seam`, pe care statul o
face, an de an, companiilor.
10 %
din PIB
este pia]a medie a achizi]iilor
publice \n Romånia.
17
ANCA GRIGORESCU, avocat
partener \n cadrul bpv Grigorescu:
Modificarea contractelor de munc`,
\ncadrarea angajatului pe alte func]ii
sau reducerea timpului de lucru care
s` duc` la o reducere salarial`,
transferul de \ntreprinderi,
externalizarea for]ei de munc`,
precum [i [omajul tehnic sunt solu]ii
de baz` pentru reducerea costurilor
cu angaja]ii, f`r` ca angajatorii s`
fie nevoi]i s` fac` concedieri. Cu
toate acestea, aproximativ 40% din
companiile cu care lucr`m au folosit
ca metod` de reducere de costuri \n
acest an restructur`rile de personal.
Pe termen lung, este posibil ca
disponibiliz`rile s` duc` la o reducere
a cheltuielilor de personal, \ns` pe
termen scurt acestea sunt \nso]ite de
costuri mai mari, pentru c` angajatul
poate negocia \mpreun` cu
sindicatele pachete compensatorii. De
asemenea, \n func]ie de nivelul de
implicare la nivel social, companiile
pot sus]ine financiar unele servicii
pentru angaja]ii disponibiliza]i, cum
ar fi cele de outplacement sau
programele de reconversie
profesional`.
O alt` modalitate de reducere de
costuri f`r` a apela la concedieri o
reprezint` [omajul tehnic, prin care
companiile \[i \ntrerup activitatea [i
sunt scutite de plata contribu]iilor
sociale c`tre stat, iar angaja]ii primesc
un cuantum de 75% din salariu.
anului trecut, cånd angajatorii au f`cut
cåte 20.000- 30.000 de concedieri pe
lun`, aducånd rata [omajului la maxime
istorice. Din octombrie 2008 pån` \n
prezent, peste 570.000 de salaria]i au
disp`rut din economie, potrivit datelor
de la Institutul Na]ional de Statistic`, iar
cea mai mare parte a concedierilor a
provenit din mediul privat.
Angaja]ii care particip` la programe
de training formeaz` o for]` de
munc` foarte bine preg`tit`, care nu
este expus` riscului de a intra \n
[omaj, indiferent de climatul
economic.
Ne deranjeaz` frecven]a [i durata
contractelor individuale de munc` pe
perioad` determinat` [i ne-am dori
extinderea duratei acestui contract de
la 24 de luni pån` la 60 de luni sau s`
avem posibilitatea de a \ncheia astfel
de contracte pe durata proiectului.
{i o flexibilizare a contractelor de
munc` cu agen]ii de for]` de munc`
temporar` ar fi de ajutor pentru
angajatori, ne-am dori s` se
prelungeas c` perioada de 18 luni (\n
care o com pa nie poate angaja o
persoan` \n regim de munc`
temporar`) la 60 de luni sau, de ce
nu, angajatul s` aib` posibilitatea de
a lucra \ntreaga carier` prin contracte
de munc` temporare.
Externalizarea [i leasingul de
personal, alternative la concediere
Externalizarea unor activit`]i [i, implicit,
externalizarea for]ei de munc` are
ca beneficii, pe lång` reducerea de costuri,
o cre[tere a calit`]ii serviciilor prestate
de angaja]i, un control mai bun asupra
businessului, dar [i o expertiz` mai
mare adus` de furnizorul specializat numai
pe o singur` activitate.
„Externalizatea duce la o cre[tere a
performan]ei prin concentrarea pe activitate.
Noi am \ncercat s` facem transfer
de activitate [i s` men]inem angaja]ii [i
activit`]ile care aduceau valoare
ad`ugat` grupului. Astfel, activit`]ile de
administrare, de cur`]enie [i paz` au
fost transferate unei companii prestatoare
de astfel de servicii”, a spus Mircea
Scridon, director politici [i sisteme
de grup HR \n cadrul E.On Gaz.
Mihai {eitan, actualmente consilier
[i fost ministru al muncii, este de p`rere
c` externalizarea sau [omajul tehnic reprezint`
solu]iile optime de reducere de
costuri f`r` a fi nevoie de concedieri.
„Unele procese de externalizare pot
conduce la minuni: am lucrat cu o firm`
care avea 500 de angaja]i [i pierderi
anuale de 2 milioane de euro [i care, prin
externalizare, a reu[it s` fac` un milion
de euro \n plus cu numai 15 angaja]i,
\ntr-o perioad` de [ase luni, f`r` niciun
fel de probleme sociale”, a spus {eitan.
MIHAI {EITAN, consultant [i fost
ministru al muncii:
Unele procese de externalizare pot
conduce la minuni: am lucrat cu o
firm` care avea 500 de angaja]i [i
pierderi anuale de 2 milioane de euro
[i care, prin externalizare, a reu[it s`
fac` un milion de euro \n plus cu
numai 15 angaja]i, \ntr-o perioad` de
[ase luni, f`r` niciun fel de probleme
sociale.
Romåni se afl` pe locul 20 \n råndul
statelor europene \n ceea ce prive[te
raportul de flexibilitate \n rela]iile de
munc`, iar acest sistem inflexibil
genereaz` foarte multe costuri atåt
pentru angajatori, cåt [i pentru
angaja]i. Toate modific`rile \n ceea ce
prive[te rela]iile de munc` prin care
multe ]`ri [i-au creat competen]e
financiare – cum este munca
temporar`, de exemplu- exist` [i \n
legisla]ia noastr`, dar nu pot fi
aplicate din cauza unor legi interne [i
de aceea am ajuns la concluzia c`
degeaba le avem.
Un alt element de flexibilizare a
raporturilor de munc` \l reprezint`
[omajul tehnic, m`sur` la care
Guvernul s-a gåndit c` ar putea fi o
supap` pentru angajatori. Ultimele
date pe care le cunosc arat` c`
400.000 de oameni din 12.000 de
firme au intrat \n [omaj tehnic, iar
angajatorii nu au fost nevoi]i s`
pl`teasc` contribu]iile sociale. Astfel,
angaja]ii nu [i-au pierdut locul de
munc`, iar statul a cå[tigat foarte
mult pentru c` nu a fost nevoit s`
acorde indemniza]ii de [omaj.
CRISTINA RANDJAK, avocat \n cadrul
bpv Grigorescu:
Nu putem modifica un post \n a[a fel
\ncåt s` existe alt post cu atribu]ii
similare, pentru c` legea nu stabile[te
care ar fi cauzele reale pentru
desfiin]area unui post.
Mutarea unui angajat de pe o pozi]ie
pe alt` pozi]ie poate reprezenta un
mod ascuns de a face concedieri, \n
cazul \n care angajatul nu poate face
fa]` cerin]elor noii func]ii. |n acest
caz, angajatorul \l poate concedia \n
perioada de prob` sau \l poate
reangaja pe vechiul post.
Primii concedia]i \n cazul unui proces
de restructuare trebuie s` fie, din
punct de vedere legal, angaja]ii care
au mai multe func]ii sau care
cumuleaz` pensia cu salariul [i cei
care nu au copii \n \ntre]inere.
Performan]a salaria]ilor nu e un
factor care s` conteze la selec]ia
angaja]ilor care urmeaz` s` fie
disponibiliza]i, iar uneori \n practic`,
angajatorul este nevoit s` concedieze
angaja]i performan]i \n detrimentul
celor care nu pot fi concedia]i din
cauze sociale. |n cazul concedierilor
individuale pe baz` de necorespun -
dere profesional`, angajatorul ar
trebui s`-i ofere angajatului o alt`
pozi]ie alternativ` \n companie.
FOTO: Silviu Matei
Avoca]ii [i managerii companiilor \ncearc` s` g`sesc` modalit`]i prin care s`-[i reduc` costurile cu for]a de munc`
ADELINA MIHAI
De[i legisla]ia muncii este destul de des folosit, \ntrucåt \n prezent 40% din
rigid`, unii angajatori spun c` sunt mai angaja]i lucreaz` \n loca]ii diferite. De
odificarea contractelor
de munc`,
turilor cu for]a de munc`, [i nu de o re-
la 16 sau de la 9 la 17 este deja istorie,
de grab` interesa]i de o realocare a cos-
asemenea, programul de munc` de la 8
\ncadrarea angajatului
pe alt` func]ie
sele umane generate [i solicitate de acti-
timpul de lucru adecvat. Pentru a genera
ducere a acestora. „Cheltuielile cu resur-
pentru c` fiecare angajat \[i poate alege
„M sau reducerea timpului
vit` ]ile de administrare, de procedur`, cre[teri ale afacerilor, avem nevoie de
de lucru care s` duc` la o reducere
salarial`, transferul de \ntreprinderi, externalizarea
for]ei de munc`, precum [i
[omajul tehnic sunt solu]ii de baz` pentru
reducerea costurilor cu angaja]ii,
f`r` ca angajatorii s` fie nevoi]i s` fac`
concedieri. Cu toate acestea, aproximativ
40% din companiile cu care lucr`m
au folosit ca metod` de reducere de costuri
\n acest an restructur`rile de personal”,
a spus Anca Grigorescu, avocat
par te ner \n cadrul casei de avocatur`
de suspendare sau de reeditare a unor
forme contractuale ar trebui s` fie cåt
mai mici, pentru a avea bugete mai mari
pentru formarea profesional` a angaja -
]ilor”, a spus Silvia Radu, governmental
programs executive \n cadrul IBM Romånia,
subsidiara local` a celui mai mare
furnizor de servicii IT din lume. |n cadrul
IBM Romånia, care are \n prezent
peste 1.400 de salaria]i, fiecare angajat be -
neficiaz` de un cost al preg`tirii profesionale
care ajunge pån` la valoarea de peste
mobilitate [i flexibilitate”, spune Radu.
Mutarea unui angajat de pe o
pozi]ie pe alt` pozi]ie poate reprezenta
[i un mod ascuns de a face concedieri, \n
cazul \n care angajatul nu poate face fa]`
cerin]elor noii func]ii, pentru c` angajatorul
\l poate concedia \n perioada de
prob`. O alt` problem` \ntåmpinat` de
angajatori este \ntålnit` chiar \n cadrul
concedierilor, \ntrucåt angajatorii care
sunt nevoi]i s` renun]e la o parte din an-
bpv Grigorescu, \n cadrul conferin]ei
„Posibilit`]i de reducere a costurilor cu
angaja]ii- ca solu]ie de business”, organizat`
ieri de ZF \n parteneriat cu casa de
avocatur` bpv Grigorescu.
Marea parte a restructur`rilor din
mediul privat a fost f`cut` pe parcursul
SILVIA RADU, governmental
programs executive \n cadrul IBM
Romånia:
Ca angajatori, nu ne intereseaz` o
reducere de costuri cu for]a de
munc`, ci o realocare a acestor
costuri. Cheltuielile cu resursele
cinci salarii medii pe economie pe an.
Principalele m`suri propuse de Silvia
Radu pentru flexibilizarea legisla]iei
muncii care ar putea duce la o reducere
de costuri \n companie sunt extinderea
duratei contractului pe o perioad` determinat`
de la 24 de luni pån` la 60 de
umane generate [i solicitate de luni sau prelungirea duratei contractelor
activit`]ile de administrare, de
\ncheiate cu agen]ii de for]` de munc`
procedur`, de suspendare sau de temporar`, un angajat fiind nevoit s` lucreze
reeditare a unor forme contractuale
\n regim temporar pentru o pe-
ar trebui s` fie cåt mai mici, pentru a rioad` de maximum 18 luni.
avea bugete mai mari pentru
„Utilizarea angaja]ilor \n regim temporar
formarea profesional` a angaja]ilor.
este instrumentul nostru cel mai
gaja]i din cauza dificult`]ilor financiare
ale firmei trebuie s` selecteze angaja]ii
\n func]ie de anumite criterii sociale.
„Performan]a salaria]ilor nu e un
factor care s` conteze la selec]ia angaja]ilor
care urmeaz` s` fie disponibiliza]i,
iar uneori \n practic` angajatorul
este nevoit s` concedieze angaja]i performan]i
\n detrimentul celor care nu
pot fi concedia]i din cauze sociale”, spune
Cristina Randjak, avocat \n cadrul
bpv Grigorescu
Speciali[tii spun \nc` c`, pe termen
lung, disponibiliz`rile ar putea reprezenta
o modalitate prin care se face cea
mai mare reducere de costuri cu angaja]ii,
\ns` pe termen scurt poate fi un
proces mai costisitor decåt altele, din
cauza pachetelor compensatorii.
adelina.mihai@zf.ro
Situa]iei de mai sus i se va ad`uga [i
o ipotetic` gr`bire a absorb]iei miliardelor
de euro, bani nerambursabili de
la Uniunea European`, care nu pot fi
ob]inu]i \n absen]a unui sistem de licita]ii
publice - cånd este vorba despre
bani ceru]i de autorit`]i - bine pus la
punct [i a unor competi]ii corecte \ntre
ofertan]i.
Cum s` faci ca sistemul de achizi]ii
publice [i legisla]ia \n domeniu s` nu
blocheze atragerea fondurilor care, \n
acest` criz` ce se prelunge[te, devin vitale
nu doar pentru companiile private,
ci [i pentru sectorul de stat? Experien]a
11.000
de autorit`]i
contractante (ministere,
prim`rii, consilii jude]ene,
institu]ii deconcentrate, [coli,
universit`]i etc.) particip` anual
la licita]ii.
din trecut nu este \ncurajatoare. Programele
de preaderare ISPA [i Phare –
finan]are dat` de UE \nainte de aderarea
Romåniei - nu au fost un succes.
|n procente, doar 2% din ace[ti
bani au fost absorbi]i, a ar`tat ieri Cristina
Tr`il`, [efa Agen]iei Na]ionale
pentru Reglementarea [i Monitorizarea
Achi zi]iilor Publice (ANRMAP),
\n cadrul unei dezbateri privind legisla]ia
achi zi]iilor publice [i atragerea de
fonduri europene.
Dac` programele de finan]are nu
sunt un succes, finan]`rile postaderare
80.000
de contracte
de achizi]ii publice sunt
semnate, \n medie, anual \n
Romånia.
nu arat` nici ele prea bine. |n jur de 7%
din cele 19 mld. euro, fonduri structurate
destinate Romåniei pån` \n 2013,
au fost efectiv absorbite. Este de vin`
legisla]ia achizi]iilor – practic, o component`
important` a atragerii fondurilor
europene \ntr-un proiect public o reprezint`
organizarea licita]iilor pentru
realizarea lui – sau sistemul care gestioneaz`
fondurile UE?
Legea achizi]iilor publice din 2006
a fost modificat` destul de serios \n
350
de oameni
verific` direct corectitudinea
achizi]iilor publice.
aceast` var`. Ce s-a \ncercat a fost blocarea
truc`rii de licita]ii prin acea posibilitate
legal` ca un contract ini]ial s`
fie umflat ulterior prin contracte adi]ionale.
Modific`rile legislative au redus [i
num`rul de contesta]ii depuse \n cadrul
unor licita]ii, contesta]ii care blocau,
practic, demararea proiectului, dar reprezentau
[i o surs` de [antaj: nu contest
licita]ia pe care ai cå[tigat-o decåt
dac` \mi subcontractezi o parte din
lucr`ri. Cei care contest` acum o licita]ie
cå[tigat` pentru ca, ulterior, s` se
dovedeasc` c` nu au avut temei pl`tesc
penalit`]i. |ns` au crescut contesta]iile
pe realizarea caietelor de sarcini. Este
vorba despre acea „obi[nuin]`“ a contractelor
cu dedica]ie, cånd \n caietele
de sarcini apar condi]ii ce pot fi \ndeplinite
doar de o firm` anume, a ar`tat
[eful Consiliului Na]ional de Solu]ionare
a Contesta]iilor (CNSC) Bogdan
Lehel Lorand.
Cristina Tr`il`,
pre[edintele
Autorit`]ii
Na]ionale pentru
Reglementarea [i
Monitorizarea
Achizi]iilor Publice
(ANRMAP)
FOTO: Mediafax Foto
Absorb]ia de fonduri europene este stråns legat` de func]ionarea sistemului de
achizi]ii publice pentru c` fondurile nerambursabile nu pot fi atrase f`r` s` treac`
prin sistemul de achizi]ii. Problema care se ridic` este: ce nu func]ioneaz`? Nu este
legisla]ia achizi]iilor pus` la punct sau autorit`]ile care gestioneaz` fondurile
europene au o mare problem`? Pre[edintele Autorit`]ii Na]ionale pentru
Reglementarea [i Monitorizarea Achizi]iilor Publice (ANRMAP), Cristina Tr`il`,
sus]ine c` problema este mai degrab` \n curtea institu]iilor care gestioneaz`
fondurile. Potrivit unei analize a ANRMAP, exist` 75 de institu]ii cu atribu]ii legate
de atragerea fondurilor europene care se calc` pe picioare. |n cadrul celor 75 de
institu]ii exist` [apte autorit`]i de management [i 33 de organisme intermediare [i
alte autorit`]i care certific` pl`]ile sau propun corec]ii financiare. Acestora li se
adaug` alte cinci institu]ii pentru fondurile de preaderare PHARE [i ISPA, de[i, \n
2011 aceste fonduri se vor epuiza. Solu]ia? Unificarea autorit`]ilor de management
[i reducerea substan]ial` a num`rului de organisme intermediare. |n opinia Cristinei
Tr`il`, legisla]ia privind achizi]iile publice, aflat` \n vigoare. nu este un impediment
\n atragerea fondurilor europene. Pe de alt` parte, spune Tr`il`, ANRMAP va cere
\nfiin]area unei unit`]i centralizate la nivelul achizi]iilor publice. Acest lucru ar
presupune c`, pentru o serie de achizi]ii cum ar fi papet`rie [i birotic`, computere [i
echipamente de birou, achizi]ii de mobilier, combustibili auto sau diferite servicii
(informatice, de transport aerian sau servicii de asigurare), achizi]iile s` se fac` de
c`tre o singur` institu]ie [i s` fie apoi \mp`r]ite [i nu de c`tre fiecare institu]ie
public` central` \n parte precum \n prezent. Acest lucru ofer` statului o mai bun`
capacitate de a-[i gestiona resursele.
Bogdan Chiri]oiu,
pre[edintele
Consiliului
Concuren]ei
Cum „fenteaz`“ unele firme licita]iile de achizi]ii publice organizate de autorit`]ile
centrale sau locale? Fac oferte de neacceptat, ceea ce are ca rezultat c` un contract
este atribuit unui alt competitor, chiar dac` oferta f`cut` de acesta nu este dintre
cele mai bune. Apoi subcontracteaz` lucr`ri de la cel care a cå[tigat licita]ia. Este un
tip de \n]elegere \ntre firme care este \n viizorul Consiliului Concuren]ei (CC), spune
Bogdan Chiri]oiu, [eful Consiliului Concurentei. |n domeniul achizi]iilor publice,
Consiliul nu urm`re[te eventualele \n]elegeri dintre autorit`]ile care organizeaz`
licita]ii [i firmele participante, ci doar \n]elegerile dintre firme pentru „aranjarea“
unor licita]ii. Cum se mai aranjeaz` o licita]ie f`r` [tiin]a celor care ofer` contracte?
La o licita]ie particip` mai mul]i competitori, ceea ce ofer` condi]iile legale de
organizare. Doar c` acei competitori nu sunt independen]i unul de altul, firmele
f`cånd parte din acela[i consor]iu, f`r` ca organizatorii s` [tie. Rezultatul? Indiferent
de cine cå[tig`, cei care au licitat sunt mul]umi]i, dar cel care a atribuit contractul
iese \n pierdere pentru c` nu a existat competi]ie real`. Consiliul Concuren]ei \i oblig`
de cåteva luni pe cei care particip` la licita]ii, s` declare \n scris c` nu au rela]ii de
subordonare-coordonare cu ceilal]i competitori, rela]ii care, dac` sunt descoperite,
conduc la anularea licita]iei cu penaliz`rile de rigoare, spune Chiri]oiu.
Bogdan Chiri]oiu, pre[edintele
Consiliului Concuren]ei, sus]ine: „Nu
po]i s` desenezi un sistem care s` evite
toate erorile“. Cu alte cuvinte, afirm`
el, ai putea bloca trucarea oric`rei licita]ii
doar dac` blochezi toate licita]iile.
Chiar dac` perfectibil`, legisla]ia
exist` spun repezentan]ii institu]iilor
implicate \n gestionarea achizi]iilor publice.
Dac` legisla]ia achizi]iilor nu blocheaz`
absorb]ia de fonduri europene
atunci cine o face sau ar putea s` o fac`
\n viitor?
Cristina Tr`il` crede c` mingea este
chiar \n curtea institu]iilor care ges -
tioneaz` fondurile. Sunt prea multe [i
se \ncurc` \n atribu]ii. Este nevoie de o
singur` institu]ie, afirm` ea.
Consilierul premierului Andreea
Paul-Vass afirm` c` Guvernul analizeaz`
trei variante de restructurare a
institu]iilor publice implicate \n atragerea
fondurilor europene.
Cele trei variante prev`d, potrivit
lui Vass, concentrarea institu]iilor \ntruna
singur`, dup` modelul Poloniei [i
Bulgariei, externalizarea sau privatizarea
serviciilor publice de evaluare a
proiectelor cum se \ntåmpl` \n Cehia
sau restructurarea institu]iilor \n vederea
eficientiz`rii activit`]ii. Cånd se va
\ntåmpla: „Cåt mai repede!“

Compania de publishing a MediaPRO
18
{tiri ZF
Polonia se preg`te[te s` vånd` ac]iuni la \nc` o
companie de utilit`]i
Trezoreria polonez` ar putea scoate la vånzare un pachet de
10% din ac]iunile de]inute la compania de utilit`]i Tauron
Polska Energia, mi[care similar` cu vånzarea la \nceputul
lunii octombrie a 10% din ac]iunile PGE, un alt mare furnizor
polonez de energie electric`, scrie Warsaw Business Journal.
Decizia Poloniei de a vinde ac]iunile companiilor de stat are
la baz` \ncercarea de a reduce deficitul bugetar, anali[tii fiind
de p`rere c` dac` tranzac]iile \n curs ale pachetelor de
ac]iuni de la Enea, PGE [i Energa nu se vor finaliza, statul
polonez va lua \n calcul vinderea ac]iunilor de la gigantul
Tauron care ar putea aduce la bugetul de stat aproximativ un
miliard de zlo]i polonezi (250 mil. euro). Andreea Liv`dariu
AIG are 37 de miliarde de dolari cu care vrea s` \[i
reduc` datoriile fa]` de stat
Compania american` de asigur`ri AIG, care a primit ajutor
financiar din partea guvernului Statelor Unite \n anul 2008, a
ob]inut 37 mld. dolari (26,5 mld. euro) din vånzarea American
Life Insurance (Alico) c`tre grupul american MetLife [i din
listarea ac]iunilor diviziei asiatice (AIA), scrie Financial Times.
Grupul vrea s` foloseasc` ace[ti bani pentru a \napoia statului
o parte din banii investi]i \n salvarea sa. AIG [i-a våndut divizia
de asigur`ri Alico pentru 7,2 mld. dolari (5,1 mld. euro) bani
FOTO: Shutterstock
ghea]` [i aproximativ 9 miliarde de dolari (6,4 mld. euro) \n
ac]iuni la MetLife, iar listarea AIA a adus venituri de
aproximativ 20,5 miliarde de dolari (14,3 mld euro). Statul
american a fost nevoit s` foloseasc` 180 de miliarde de dolari
din banii contribuabililor pentru a salva AIG de la un faliment
r`sun`tor. Andreea Liv`dariu
Grupul BP revine pe profit la cåteva luni dup`
dezastrul din Golful Mexic
Gigantul britanic BP a \nregistrat profit \n trimestrul trei, dup`
ce \n trimestrul anterior a suferit pierderi din cauza dezastrului
din Golful Mexic. Profitul net al grupului s-a ridicat la 1,85 mld.
dolari (1,32 mld. euro), dup` ce \n lunile aprilie-iunie compania
a totalizat pierderi \n valoare de 17 mld. dolari (12,1 mld,
euro). Reprezentan]ii BP au anun]at c` pierderile de pe urma
FOTO: EPA
scurgerii de petrol au crescut cu 7,7 mld. dolari (5,5 mld. euro),
la 39,9 miliarde de dolari (28,5 mld. euro), valoare \n care intr`
[i cele aproximativ 20 mld. dolari (14,3 mld. euro) atribuite
sub presiunile guvernului american pentru compensarea celor
afecta]i de scurgerea de petrol. Andreea Liv`dariu
Profitul net al Teva a urcat cu 47% \n trimestrul
al treilea
Profitul net al Teva, cel mai mare produc`tor de medicamente
generice din lume, a crescut cu 47% \n trimestrul al treilea,
comparativ cu perioada similar` din 2009, la 1,2 mld. $, iar
vånz`rile companiei farmaceutice israeliene au avansat cu
20%, la 4,3 mld. $. |n aceea[i perioad`, profitul opera]ional a
urcat cu 44%, la 1,4 mld. $. „A fost un alt trimestru ie[it din
comun, cu vånz`ri record pentru toate regiunile [i opera]iunile.
A fost un trimestru cu succese opera]ionale, \n special \n SUA,
cu ritmuri ridicate de cre[tere \n domeniul genericelor, [i \n
Europa“, a afirmat pre[edintele Teva, Shlomo Yanai.
Compania israelian` este prezent` [i \n Romånia, prin
subsidiara Teva Pharmaceuticals Romånia. Mediafax
Australia [i India majoreaz` dobånzile de teama
infla]iei
Australia [i India au majorat dobånzile de referin]` cu 0,25%,
ca urmare a temerilor privind infla]ia, scrie BBC News. Banca
central` a Australiei a surprins pie]ele interna]ionale dup` ce a
anun]at c` rata dobånzii va cre[te de la 4,5% la 4,75%.
Autorit`]ile de la New Delhi, care au modificat anul acesta
dobånzile de [ase ori, au decis o nou` majorare pån` la
5,25%, de la 5%. Guvernatorul b`ncii centrale indiene a
declarat c` probabilitatea de a interveni \n viitorul apropiat la
nivelul dobånzilor este relativ mic`. Gabriel Razi
Constructorul american GM revine pe burs` [i vrea
s` strång` 10 mld. dolari din listare
Constructorul american auto General Motors (GM)
inten]ioneaz` s` strång` circa 10,6 mld. $ (7,6 mld. euro)
printr-o ofert` public` ini]ial` (IPO), prin care participa]ia
guvernelor american [i canadian \n cadrul companiei se va
FOTO: EPA
reduce, au declarat dou` persoane apropiate situa]iei, scrie
Bloomberg. GM, controlat \n propor]ie de 61% de statul
american, va oferi 365 de milioane de ac]iuni la un pre]
cuprins \ntre 26 [i 29 de dolari fiecare. De asemenea,
constructorul auto va oferi ac]iuni preferen]iale \n valoare de 2
pån` la 3 mld. $. Aceasta este una dintre m`surile prin care
directorul executiv Dan Akerson inten]ioneaz` s` restituie
statului american cele 50 mld. $ pe care GM le-a primit anul
trecut. Andrea Neferu
B
ANDREEA NEFERU
anco Bilbao Vizcaya Argen -
taria (BBVA), a doua mare
banc` spaniol`, va prelua o
participa]ie de 24,9% din
ac]iunile creditorului turc
Garanti Bank, pentru suma de 5,8 mld.
dolari (4,15 mld. euro), scrie Bloomberg.
Achizi]ia confirm` planurile spaniolilor de
a se extinde \ntr-o ]ar` \n care avansul
economic dep`[e[te evolu]ia din alte ]`ri
europene.
BBVA va cump`ra 6,3% din titlurile
b`n cii de la grupul Dogus ac]io narul
principal, pentru 2,06 mld. dolari, ur månd
ca restul de 18,6% din ac]iuni s` le achi -
zi]ioneze de la gigantul american Gene ral
Electric, pentru 3,78 mld. dolari. Ge neral
Electric va r`måne ac]ionar minoritar.
Mi[carea ibericilor sugereaz` faptul c`
ace[tia \ncearc` s`-[i reduc` expunerea
fa]` de Spania, care aduce jum`tate din ci -
fra de afaceri a grupului, dar care evo lu ea -
z` anemic din punct de vedere economic,
\n timp ce \n cazul principalului rival spa -
niol, Banco Santander, expunerea pe pia]amam`
este de doar 22%.
BBVA a demarat achizi]iile \n urm` cu
cå]iva ani, cånd a preluat banca american`
Compass Bancshares pentru suma de 9
mld. dolari [i a \nceput o serie de investi]ii
[i \n China.
Spaniolii trebuie s` fac` rost de
5 miliarde de euro pentru achizi]ii
Pentru a finan]a preluarea a aproape
un sfert din ac]iunile Garanti Bank, BBVA
inten]ioneaz` s` strång` 5,06 mld. euro
dintr-o emisiune de drepturi, care le va
oferi de]in`torilor posibilitatea s` cumpere
noi ac]iuni cu 6,75 euro fiecare.
BBVA [i Dogus vor avea pentru
urm`torii cinci ani un num`r egal de locuri
\n board-ul Garanti Bank, perioad` dup`
BUSINESS INTERNA}IONAL
care spaniolii au dreptul de a prelua o
participa]ie de control \n cadrul credi -
torului turc, potrivit unui raport predat de
Dogus Bursei de la Istanbul. Mai mult,
BBVA [i Dogus nu au dreptul timp de trei
ani de a vinde ac]iuni Garanti c`tre p`r]i
ter]e, \ns` au drept de preemp]iune (de a-[i
cump`ra reciproc ac]iunile \n mod
prioritar) dup` acest interval de trei ani.
Board-ul Garanti va fi compus din
patru membri din partea BBVA [i al]i
patru din partea Dogus, Ergün Ozen
r`månånd \n continuare direc tor executiv
al b`ncii turce[ti.
Organismul de supraveghere a siste -
mului bancar din Turcia, BBDK, a salutat
implicarea spaniolilor, \n timp ce directorul
executiv de la Dogus, Ferit Sahenk, a
declarat c` sinergiile dintre cele dou`
grupuri (BBVA [i Dogus - n.r.) vor ajuta
Garanti s` ajung` „un juc`tor mondial“ [i
vor facilita intr`rile de capital \n economia
turc`, care se extinde extrem de rapid \n
ultima perioad`, potrivit postului turc de
televiziune CNBC-e.
Sectorul bancar din Turcia, pe scurt
Garanti Bank este a doua mare banc`
din Turcia, cu o valoare de pia]` de 19 mld.
euro, fiind considerat` una dintre cele mai
bine gestionate b`nci din sectorul de profil
al Turciei.
De altfel, mai toate b`ncile turce[ti sunt
puternic reglementate [i au rezistat cu stoi -
cism pe perioada crizei, multe dintre ele
con semnånd profit \n al doilea trimestru al
anu lui acesta. Cu toate acestea, penetrarea
sis temului bancar la nivelul Turciei este des -
tul de redus` comparativ cu multe alte eco -
no mii europene. Principalul avantaj al Tur -
ciei este faptul c` avanseaz` din punct de
vedere economic extrem de rapid, \ntr-o
perioad` \n care statele din Europa [i \n spe -
cial Spania fac eforturi mari pentru a ie[i din
criz`. Cu toate acestea, mai mul]i eco no -
mi[ti au avertizat asupra faptului c` vo lumul
de credite acordate de b`ncile tur ce[ti acce -
lereaz` mult prea rapid, de[i eco no mia este
pe plus. Mai mult, creditorii se con frunt` cu
o reducere a veniturilor nete din dobånzi,
avånd \n vedere c` banca cen tra l` nu mai
taie dobånda de referin]`, ceea ce \nseamn`
c` b`ncile trebuie s`-[i reduc` ra tele interne
ale dobånzilor pentru a cå[tiga clien]i.
Semne bune pentru economia turc`
Anali[tii \ns` au apreciat c` achizi]ia
spa niolilor de la BBVA arat` c` investitorii
str` ini sunt preg`ti]i s` participe la proiecte
pe termen mai lung \n Turcia. „F`r` \n -
doial`, parteneriatul BBVA-Dogus \n ca -
drul Garanti este un mesaj pozitiv pentru
ima ginea de ansamblu a investi]iilor str`ine
di recte, sprijinind \n mod direct [i evolu]ia
lirei“, a declarat Simon Quijano-Evans,
stra teg pe pie]e emergente \n cadrul CA
Che vreaux, divizia de brokeraj a b`ncii
fran ceze Crédit Agricole.
Garanti Bank este prezent` [i pe pia]a
din Romånia, avånd un portofoliu de circa
150.000 de clien]i la finalul anului trecut.
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
Spaniolii de la BBVA au preluat cu 4 mld. euro
aproape un sfert din banca turc` Garanti
Unul dintre cei mai mari creditori iberici, BBVA, a luat decizia de a investi \n partea opus` a continentului, \n Turcia,
unde economia o duce mult mai bine decåt \n Spania. }inta investi]iei? Garanti, banc` prezent` [i \n Romånia.
Garanti a crescut de [apte ori pe pia]a romåneasc` \n ultimii trei ani
CIPRIAN BOTEA
TURCII de la Garanti au crescut rapid pe
pia ]a romåneasc` \n ultimii ani, astfel c`
va loa rea activelor administrate de banc` a
urcat de aproape [apte ori din septembrie
2007 \ncoace, pån` la echivalentul a 1,2
miliarde de euro.
Banca a operat pån` anul acesta \n re -
gim de sucursal`, \n baza „pa[aportului
euro pean“ privind circula]ia liber` a servi -
ci ilor, iar \n luna mai a ob]inut licen]a de la
BNR [i a devenit banc` de sine st`t`toare.
C~T~LINA APOSTOIU
SECTORUL de produc]ie din zona euro a
\nregistrat o accelerare a cre[terii \n
octombrie, pentru prima dat` \n ultimele trei
luni, Spania [i Irlanda revenind pe cre[tere, \n
timp ce Grecia a r`mas prins` \n recesiune,
scrie The Wall Street Journal.
Expansiunea zonei euro s-a bazat pe o
redresare solid` \n Germania, cea mai mare
economie a regiunii. Produc]ia fabricilor din
Italia s-a \mbun`t`]it de asemenea, dar a
\ncetinit \n cazul Fran]ei.
Indicele PMI al sectorului a urcat la 54,6
puncte \n octombrie de la un minim pe opt
luni de 53,7 puncte \n septembrie, potrivit
datelor Markit. Economi[tii intervieva]i de
Dow Jones Newswires s`pt`måna trecut` nu
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
Totodat`, banca [i-a schimbat numele \n
GE Garanti Bank, americanii de la GE
Mo ney (divizia de credite de consum a
Gene ral Electric) de]inånd 30% din in -
stitu]ia nou \nfiin]at`.
Mi[carea a fost prima din istoria recen -
t` cånd un grup financiar str`in a ales s` \[i
transforme sucursala local` \n banc` de
sine st`t`toare, supervizat` de BNR, ten -
din ]a pe pia]` \n ultimii ani fiind una
contrar`.
Banca a raportat o cre[tere cu 30% a
volumului creditelor acordate de la
a[teptau nicio schimbare fa]` de rezultatul
preliminar anun]at de Markit, de 54,1 puncte.
Chris Williamson, economist-[ef \n
cadrul Markit, arat` c` cifrele indic` faptul c`
sectorul manufacturier r`måne un factor
important ce sus]ine redresarea zonei euro.
„Totu[i, este clar c` ritmul redres`rii a
\ncetinit vizibil de la rata anual` apropiat` de
\nceputul anului, \n condi]iile \n care
majoritatea bancherilor se plång de lipsa
de cerere din partea clien]ilor. Avantajul
Garanti este acela c` nu are un stoc
important de credite, astfel c` ramburs`rile
nu sunt importante, \n timp ce fiecare
\mprumut nou se reflect` imediat \ntr-o
cre[tere a bilan]ului.
Aflat` \nc` \n faza de expansiune,
filiala local` a Garanti \nregistreaz` \n
continuare pierderi, banca avånd \n plan s`
treac` pe profit \ncepånd cu anul viitor.
Banca \[i bazeaz` expansiunea pe
Dobånzile cerute pentru Irlanda [i Portugalia sunt
atåt de mari \ncåt ]`rile vor fi nevoite s` apeleze la UE
GABRIEL RAZI
COSTURILE la care Portugalia [i Irlanda se
\m prumut` de pe pie]ele financiare au cres -
cut pentru c` investitorii se tem c` Uniunea
Eu ropean` \i va for]a s` contribuie la sal va -
rea statelor cu probleme, scrie Financial
Times.
Gary Jenkins, analist la Evolution Securi -
tiess, afirm` c` exist` temeri \n pia]` c` Irlan -
da [i Portugalia vor ajunge s` se \mprumute
atåt de scump, \ncåt vor fi nevoite s` apeleze
la „colacul de salvare“ al UE.
Raport de 1 la 10
Principalii indicatori ai b`ncilor BBVA
[i Garanti Bank
BBVA Indicator Garanti Bank
535 ACTIVE 2009 58
(mld. euro)
4,6 PROFIT NET 2009 1,6
(mld. euro)
103.720 ANGAJA}I 2009 17.000
2 POZI}IE PE 2
PIA}A MAM~
SURS~: b`ncile
Mi[c`rile de pe pie]ele obliga]iunilor vin
pe fondul propunerilor de la recentul summit
UE, unde s-a vehiculat ideea de introducere
a unui mecanism menit s` evite crizele ge -
nerate de datorii, similare cu cea a Greciei.
Irlanda pl`te[te cu 4,67% peste dobånda
titlurilor emise de Germania, iar randamentul
obliga]iunilor irlandeze cu scaden]` la
zece ani a ajuns la 7,14%, \n cre[tere cu
0,22%.
Randamentele obliga]iunilor de stat por -
tu gheze au crescut cu 0,16%, pån` la 6,11%,
\n timp ce Grecia [i Spania au \nregistrat cre[ -
Pentru zona euro ca \ntreg,
produc]ia [i comenzile noi
au avansat pentru cea de-a
15-a lun` consecutiv.
Tranzac]ie
teri mai modeste, iar ac]iunile b`ncilor euro -
pene au \nregistrat fluctua]ii negative.
Astfel de evolu]ii, \n a[a-numitele state
de la periferia UE, par s` sus]in` afir ma]iile
pre[edintelui BCE, Jean-Claude Trichet,
care a avertizat [e fii statelor europene despre
ris cul cre[terii cos tului la care ace[tia se vor
\m prumuta dac` sistemul de salvare a ]`rilor
cu datorii va intra \n vigoare.
Lorenzo Brighi Smaghi, membru \n
board-ul BCE, a de clarat c` „un mecanism
de restructurare al dato riilor arat` bine teo re -
tic, \ns` este complicat de pus \n practic`“.
Produc]ia \[i revine \n cele mai mari economii europene
dou` cifre \nregistrat` la \nceputul anului la
un nivel mai modest de 3-4%“, declar`
Williamson.
Indicele PMI al Irlandei a urcat la 50,9
puncte de la 48,4 puncte \n septembrie, \n
timp ce cel al Spaniei a avansat la 51,2 puncte
\n octombrie de la 49,6 puncte \n luna
anterioar`.
Pentru zona euro ca \ntreg, produc]ia [i
comenzile noi au avansat pentru cea de-a 15-
a lun` consecutiv. Rata ocup`rii for]ei de
munc` din sector a urcat pentru a [asea lun`
consecutiv \n octombrie, ritmul cre[terii
num`rului de munc` fiind cel mai rapid din
martie 2008. Cea mai semnificativ` cre[tere
din acest punct de vedere a fost \nregistrat`
de Germania, Olanda [i Austria.
catalina.apostoiu@zf.ro
Spaniolii de la BBVA vor s` scape de dependen]a de pia]a mam` [i au ales s`
investeasc` \n Turcia, una dintre cele mai dinamice economii de pe continent
vånzarea de credite c`tre persoanele fizice
[i firmele mici.
|n trecut, Garanti a fost foarte activ`
pe segmentul cardurilor de credit. |n 2009,
de exemplu, banca [i-a dublat portofoliul
de carduri de credit, pån` la circa 80.000 de
unit`]i. Criza a \nceput \ns` s` se simt` [i pe
acest segment, iar cererea clien]ilor s-a
diminuat semnificativ anul acesta.
Banca avea \n septembrie credite
acordate \n valoare de 700 de milioane de
euro [i depozite atrase de la clientel` \n
valoare de 400 de milioane de euro. GE
Garanti are \n prezent 198.000 de clien]i, cu
30% mai mul]i decåt \n decembrie anul
trecut.
Garanti opereaz` \n prezent o re]ea
teritorial` de 54 de unit`]i, \n condi]iile \n
care \n ultimii trei ani a dezvoltat practic de
la zero opera]iunile de retail. Reprezen tan -
]ii b`ncii spun c` pån` la \nceputul anului
viitor vor fi opera]ionale 75 de unit`]i, prin
care Garanti va ajunge la acoperire terito -
rial`. Turcii au o prezen]` \ndelungat` pe
pia]a local`, \ns` mult timp s-au concentrat
pe se gmentul de corporate.
Bulgaria majoreaz`
contribu]iile la pensii
C~T~LINA APOSTOIU
GUVERNUL bulgar, sindicatele [i
grupurile de lob by din sectorul afa ce -
rilor s-au pus de acord cu pri vire la
refor marea sistemului de pensii, majo -
rånd contribu]iile personale [i pe na -
lizåndu-i pe cei care nu pl`tesc, a
anun]at pri mul-ministru bulgar Boiko
Boris sov, citat de Bloomberg.
Modific`rile propuse vizeaz` ma jo -
rarea contribu]iilor obliga to rii pl`tite
c`tre fondul de stat de c` tre angaja]i [i
angajatori cu 1,8%,
pån` la 17,8% din veni -
turi. Nu m`rul minim de
ani de munc` pe care cei
care ies la pensie tre bu ie
s`-l aib` pentru ca be -
neficiile s` poat` fi apli -
cate \n \ntregime a fost
majorat la 37 de ani pen -
tru femei [i 40 de ani
pen tru b`rba]i \nce pånd
cu 2012. Vårsta de pen -
sionare a fost majorat`
la 63 de ani pen tru femei
[i 65 pentru b`rba]i
\ncepånd cu 2020.
Pachetul de refor -
m`, care urmeaz` a fi
supus aprob`rii Parla -
Modific`rile propuse
vizeaz` majorarea
contribu]iilor
obligatorii pl`tite
c`tre fondul de stat
de c`tre angaja]i [i
angajatori cu 1,8%,
pån` la 17,8% din
venituri.
mentului, are drept obiectiv diminuarea
unui deficit de 2,6 mi liarde de leva (1,85
miliarde de euro) al sistemului pensiilor
de stat pån` \n anul 2017 [i atingerea
unui excedent pån` \n anul 2035, a
declarat Borissov.
FOTO: Reuters
„Modific`rile vor asigura un sistem
al pensiilor stabil [i eficient pe termen
lung“, a declarat primul-ministru.
„Acum c` am cå[tigat sprijinul tu turor
p`r]ilor implicate, sper`m s` beneficiem
de sprijinul parlamentar necesar pentru
a pune \n aplicare schimb`rile.“
Bulgaria a renun]at la planu rile ini -
]iale de transferare a nou` fon duri pri -
vate profesionale de pen sii \n valoare de
500 de milioa ne de leva c`tre sistemul de
stat pen tru a reduce deficitul \n cre[te re.
Fondurile respective vor trans fe ra acum
c`tre stat numai contu -
ri le celor care se vor
pen siona på n` \n 2014,
re prezentånd 100 de
milioane de leva.
Bulgaria a creat
fonduri de pensii private
universale [i pro fe -
sionale cu un deceniu \n
urm` ca o completare a
sistemului de stat. Fon -
du rile universale aco -
pe r` 1,7 milioane de
per soa ne, \n timp ce ce -
le profesionale aco per`
aproximativ 100.000 de
muncitori care sunt
obliga]i s` se pensione -
ze mai devreme, inclu -
zånd minerii [i pilo]ii.
Fondul Monetar Interna]ional a
cerut guvernului pe 26 octombrie s`
adopte schimb`ri mai ample ale
sistemului public de pensii \n vederea
diminu`rii deficitului.
ZIARUL FINANCIAR
STRADA AUREL VLAICU NR. 62-64, ET. 2, SECTOR 2, BUCURE{TI – ROMÂNIA;
TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285
n O.P. 37, C.P.65 BUCURE{TI; E-MAIL: ZF@ZF.RO WWW.ZF.RO
n
DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); cristian.hostiuc@zf.ro
REDACTOR-{EF Sorin Påslaru (0318.256.282); sorin.pislaru@zf.ro
REDACTORI-{EF ADJ. R`zvan Voican (0318.256.284);
Dana Ciriperu (0318.256.277)
SENIOR-EDITOR Vlad Nicolaescu (0318.256.279)
DEPARTAMENTE: COMPANII - Redactori: Adelina Mihai, Bogdan Alecu,
Ioana David, Cristi Moga, Roxana Petrescu, Mihaela Popescu, Adriana Ro[oga,
Cristina Stoian, Mirabela Tiron, Diana Tudor
B~NCI-ASIGUR~RI-FINAN}E - EDITOR: Liviu Chiru; Redactori: Angela Pl`cint`,
Claudia Medrega, Izabela B`d`r`u, Ciprian Botea
PIA}A DECAPITAL - EDITOR: Andrei Chirileasa; Redactori: Adrian Cojocar,
Roxana Pricop
BUSINESS HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu (0318.256.286);
Redactori Andreea Magraon
BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Alexandru Matei; Redactori: C`t`lina Apostoiu,
Andreea Neferu, Cristina Ro[ca
POLITIC - EDITOR: Iulian Anghel (0318.256.245);
ZF ENGLISH - Redactori: Loredana Fr`]il`-Cristescu, Daniela Stoican;
ZF ONLINE - Redactori: Radu Racu, Adrian Voicu (0318.256.279)
SUPLIMENTE ZF: DUP~ AFACERI - Redactori: Anca Negoi]`, Ioana Må]u
PPROPRIET~}I - EDITOR: Cristi Moga (0318.256.277)
PROFESII - EDITOR: Adelina Mihai (0318.256.277);
ZIARUL DE DUMINIC~ - EDITOR: Ioan Es. Pop (0318.256.241)
REVISTE ZF: EDITORI Anca Negoi]` (Premium)
ART DIRECTOR: Mihaela Enciu;
DTP: Mihaela Viciu, Monica B`sceanu, Adriana T`n`sescu, Mirela }urlan,
Marcel Pomian, Lucian P`tr`[escu ; corectur`: Cristina Turcov, Sånziana Doman,
Theodor Zamfir; foto: Bogdan Popa, Silviu Matei; secretariat: Monica Pårvu,
Corina Iliescu
VÅNZ~RI PUBLICITATE: Drago[ Stan (0318.256.237); Mihaela Sm`du (0318.256.237);
Drago[ Hrisafi (0318.256.278); Gabriela Chirc` (trafic)
PR MANAGER: Arina Sturzoiu
ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1
TEL-FAX: 0264.407.858 ; E-MAIL: TRANSILVANIA@ZF.RO; Lauren]iu Cotu
ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de
www.publimedia.ro / 0318.256.200
DIRECTOR PUBLISHING: Cosmina Noaghea
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian Hostiuc
PUBLISHER BUSINESS PRESS: Daniela Radu
DIRECTOR VÅNZ~RI PUBLICITATE: Nicoleta Nedea;
DIRECTOR DISTRIBU}IE: Dan Apostolache; DIRECTOR FINANCIAR: Sorin Dinu;
DIRECTOR MARKETING: Daniela {erban;
COORDONATOR MARKETING: Dana C`pitanu;
DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica Ghenciu;
DIRECTOR RESURSE UMANE: Elena {erban; IT: Bogdan Petre;
FOTO: Marius Sm`du;
ABONAMENTE: Viorica Olteanu TEL. 0318.256.242, 0318.256.244, 0318.256.332;
FAX 0318.256.243;
DISTRIBU}IE: Dan Apostolache: 0721.102.086; dan.apostolache@mpg.ro;
E-MAIL: abonamente@zf.ro;
TIPAR & PREPRESS: ; TEL. 0318.251.028; FAX. 0318.251.036; www.coprint.ro
ISSN 1454-41

ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
Florin Talpe[ a angajat la
BitDefender un director care
a lucrat 16 ani la Microsoft
ADRIAN SECELEANU
BITDEFENDER, produc`tor local de
solu]ii de securitate informatic`, l-a nu -
mit \n func]ia de director de opera]iuni
(COO) pe Charles Enrique Arizmendi,
ca re a lucrat anterior timp de 16 ani la
gi gantul software Microsoft.
Func]ia de director de opera]iuni
este una nou`, ac tivitatea lui Arizmendi
fiind rapor tat` direct lui Florin Talpe[,
CEO-ul [i proprietarul companiei.
Arizmendi a absolvit Harvard
School of Business [i are o experien]`
de 20 de ani \n vånz`ri, marketing [i
opera]iuni. El va elabora strategia de
extindere a companiei [i va coordona
echipele de vånz`ri, marketing [i rela]ii
cu clien]i la nivel global. |nainte de a se
al`tura produc`torului local de solu]ii
antivirus, el a coordonat echipele de
vånz`ri, mar keting [i programe ale
Microsoft pentru regiunea Europa
Central` [i de Est. Arizmendia a lucrat
[i pentru Micro soft \n America Latin`
\n perioada 1994-2007.
Potrivit datelor de la Registrul
Comer]ului, compania a ob]inut anul
trecut afaceri de 24,7 milioane de euro,
RCS&RDS a \mprumutat
0,2 mil. € de la Unicredit
ADRIAN SECELEANU
RCS&RDS, unul dintre cei mai mari
operatori de telecom din Romånia [i
din regiune, a semnat luna trecut` un
contract de \mprumut \n valoare de
0,2 mil. euro cu Unicredit }iriac Bank,
a [asea mare banc` local`, potrivit
datelor publicate de companie pe Ar -
hiva Electronic` de Garan]ii Reale Mo -
biliare. Contractul de \mprumut a fost
semnat pe 5 octombrie, iar suma de
0,2 mil. euro nu include [i dobånzile,
comi sioanele [i celelalte costuri afe -
rente cre ditului, potrivit sursei citate.
Con tacta]i de ZF, reprezentan]ii
RCS&RDS nu au dorit s` ofere detalii
despre con tractul semnat cu Unicredit.
Compania RCS&RDS, care este
controlat` de omul de afaceri or`dean
Zoltan Teszari, este cel mai mare ju -
c`tor pe pia]a serviciilor de televiziune
Arizmendi a absolvit Harvard School of
Business [i are o experien]` de 20 de
ani \n vånz`ri marketing [i opera]iuni
\n cre[tere cu 40% comparativ cu 2008.
De asemenea, produc`torul de solu]ii
antivirus a avut un profit brut de dou`
milioane de euro. BitDefender are o
cot` de 2% la nivel mondial, o pia]`
estimat` la 15 miliarde de dolari anul
trecut. Compania are peste 500 de
angaja]i, cea mai mare echip` din afara
Romåniei fiind \n Statele Unite, cu 50
de persoane. BitDefender mai are un
centru de suport \n Chile.
din Romånia, cu peste 2,5 milioane de
abona]i [i num`rul unu pe internet fix,
cu peste un milion de clien]i. Compania
este [i num`rul doi pe telefonia fix` \n
Romånia [i este prezent` [i \n alte ]`ri
din Europa Central` [i de Est cu servicii
TV, internet [i telecom. Com pa nia a
lansat servicii de telefonie mobil` [i \n
]`rile UE \n care se afl` cele mai mari
comunit`]i de romåni, Spania [i Ita lia.
La finele anului trecut RCS&RDS avea
peste 8 milioane de abona]i \n regiune.
Expansiunea puternic` a RCS&
RDS, care a ajuns la un business de
700 mil. dolari anul trecut, s-a bazat [i
pe un credit de 500 mil. dolari de la
ING, unul dintre cele mai mari
\mprumuturi con tractate de o firm`
privat` romå neasc`. Compania romå -
neasc` a investit \n perioada 2007-2009
un miliard de dolari, din care 280 mil.
dolari anul trecut.
ADRIAN SECELEANU
pera]iunile locale ale companiei
americane Xerox, unul dintre
cei mai mari furnizori de im pri -
mante [i copiatoare din lume,
O sunt conduse din nou de un ro -
mån de la \nceputul acestei luni, dup` ce Petr
Sichrovsky, managerul care a fost numit CEO
\n iulie 2009, a plecat din companie pentru a
lucra pentru o alt` companie \n ]ara natal`,
Cehia. Anterior, Xerox Romånia a fost con -
dus` de Marius Per[inaru, care a fost promovat
anul trecut \n func]ia de vicepre[edinte ope ra -
]ional pe pie]ele emergente ale companiei,
r`spunzånd de 100 de ]`ri, un business cumulat
de 1,5 miliarde de dolari.
Noul director executiv al Xerox Romånia,
care va r`spunde [i de opera]iunile din Repu -
bli ca Moldova, este Gabriel Pantelimon, direc -
torul de vånz`ri [i marketing al Xerox Europa
Central` [i de Est, Turcia [i Israel.
Pantelimon s-a al`turat echipei Xerox \n
1997, \n cadrul departamentului de vånz`ri. De
atunci, el a de]inut mai multe func]ii \n com pa -
nie, fiind numit \n 2008, Global Accounts
Manager - Xerox Europa Central` [i de Est,
Israel [i Turcia, iar \n 2009 director de mar ke -
ting [i vånz`ri pentru aceea[i regiune.
„Ca [ef pentru opera]iunile de vånz`ri [i
mar keting ale Xerox \n Europa Central` [i de
Est, Israel [i Turcia, Pantelimon a avut ca
responsabilit`]i furnizarea de venituri sem nifi -
cative [i cre[teri ale profitului \ntr-o perioad`
di ficil` din punct de vedere economic“, potrivit
oficialilor Xerox.
|n noua pozi]ie, Pantelimon va fi respon -
sabil de coordonarea activit`]ilor de marketing
[i vånz`ri, servicii globale [i opera]iuni de cus -
to mer service pentru Xerox Romånia [i
Republica Moldova.
Pantelimon a absolvit cursurile Uni ver si t`]ii
Politehnice din Bucure[ti, Sec]ia ingi ne ria [i
managementul sistemelor tehnologice, de]ine
un MA la University of Surrey, Guild ford [i un
MBA la Bucharest School of Management.
Pantelimon preia conducerea Xerox \n
Ro månia, un business de cåteva zeci de milioa -
ne de dolari, \ntr-un context dificil, \n care pia]a
su fer` \nc` din cauza reducerii cererii pe fondul
recesiunii.
Petr Sichrovsky, fostul CEO al Xerox
Romånia, spunea recent \ntr-un interviu
BUSINESS HI-TECH
tel: 0318.256.286 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/business-hi-tech
Subsidiara local` a Xerox intr`
din nou pe måna unui romån
Gabriel Pantelimon, directorul de vånz`ri [i marketing al companiei \n
Europa Central` [i de Est, Turcia [i Israel, l-a \nlocuit pe Petr Sichrovsky,
care s-a \ntors \n Cehia
Gabriel Pantelimon trebuie s` se ocupe atåt de Romånia cåt [i de Moldova
pentru ZF c` pia]a local` de servicii [i
echipamente de imprimare ar putea \nregistra
\n acest an o cre[tere u[oar`, pe fondul unei
reveniri a cererii din partea clien]ilor care caut`
s`-[i optimizeze costurile [i s`-[i m`reasc`
productivitatea.
„Pia]a r`måne una dur` \n Romånia,
pentru c`, prin compara]ie cu alte ]`ri din
Europa Central` [i de Est, economia sufer`
mai mult. Exist` o revenire lent`, care va
continua pån` la finele anului, dar care va fi
afectat` de condi]iile economice dificile. |n
aceste condi]ii vom avea o cre[tere zero sau
foarte modest` a pie]ei totale.“
Anul trecut pia]a de servicii [i echipamente
de imprimare a c`zut dramatic, cu 65%, pe
fondul \nghe]`rii cheltuielilor de c`tre
companii [i consumatori.
|n 2008, Xerox Romånia [i Republica
Moldova ob]inuse venituri de peste 72 de mi -
lioa ne de dolari, \n cre[tere cu 18% fa]` de anul
precedent. Compania nu a anun]at veniturile
pe anul 2009, iar Sichrovsky a declarat doar c`
sc`derea a fost mai mic` decåt cea a pie]ei.
|n ceea ce prive[te cifra de afaceri din
bilan]ul contabil depus de Xerox la Registrul
Comer]ului din Romånia, de 17,6 mil. euro \n
2009, Sichrovsky a declarat c` aceasta este
„total irelevant`“, \ntrucåt nu acoper` \ntreg
businessul companiei de pe pia]a local`. {i \n
2008, cånd Xerox a raportat un business de
peste 72 mil. dolari pe pia]a local`, la Registrul
Co mer ]ului cifra raportat` a fost de 21,9 mil.
euro. Potrivit datelor de la Registrul Comer ]u -
lui, compania a avut un profit brut de 0,8 mil.
euro \n 2009, fa]` de 4,1 mil. euro \n 2008.
Click
19
BCR va acorda Radiocomunica]ii un credit de
65 mil. euro pentru a-[i refinan]a alte \mprumuturi
BCR, prima banc` de pe pia]` va acorda Societ`]ii
Na]ionale de Radiocomunica]ii (SNR) un credit de 65 de
milioane euro destinat \n principal refinan]`rii altor
\mprumuturi. „Oferta depus` de BCR, singura \n cadrul
licita]iei organizate de SNR, a fost desemnat` cå[tig`toare.
Urmeaz` semnarea contractului“, au declarat reprezentan]ii
Departamentului rela]ii publice al operatorului. Potrivit
datelor publicate \n caietul de sarcini, Radiocomunica]ii
estima c` va pl`ti dobånzi \n sum` de 12,7 milioane euro
pe o perioad` de maximum 7 ani. Din suma total` a
\mprumutului, operatorul va utiliza circa 50 de milioane de
euro pentru refinan]area creditelor. Operatorul va contracta
[i o linie de aproximativ 63,75 de milioane de lei (sau
echivalent euro) pentru finan]area capitalului de lucru [i
men]inerea unui nivel de circa 33,75 de milioane de lei
pentru pl`]i curente. Mediafax
Google d` \n judecat` guvernul american,
acuzåndu-l c` favorizeaz` Microsoft
Google, cel mai popular motor de c`utare din lume, a dat \n
judecat` guvernul american, acuzåndu-l c` favorizeaz`
Microsoft, cel mai mare produc`tor de software din lume, \n
acordarea unui contract pentru un nou sistem de e-mail
electronic, proiect pe cinci ani cu o valoare estimat` de 59 de
milioane de dolari, potrivit The Washington Post. |n cererea
de chemare \n judecat`, Google a cerut instan]ei s`
suspende licita]ia Departamentului de interne, beneficiarul
sistemului de e-mail. Compania sus]ine c` procesul de licitare
este astfel conceput \ncåt s` garanteze c` Microsoft va
cå[tiga contractul. „O procedur` deschis` [i corect` ar
economisi zeci de milioane din banii contribuabililor [i ar
avea ca rezultat servicii mai bune. Cerem Departamentului
de interne s` fie corect cånd selecteaz` furnizorii de
tehnologie“, a declarat un purt`tor de cuvånt al Google.
Mediafax
Apple are o cot` de 95% pe pia]a mondial`
a tablet PC-urilor
Apple, cea mai valoroas` companie de IT din lume, a avut o
cot` de 95% pe pia]a mondial` a tablet PC-urilor \n al treilea
trimestru al anului, relateaz` Reuters, care citeaz` un studiu al
companiei de cercetare
Strategy Analytics. Apple
a \nceput s`
comercializeze \n
prim`var` tablet PC-ul
iPad, care s-a våndut \n
peste 4 milioane de
exemplare \n primele trei
luni de la lansare. Potrivit
studiului citat, livr`rile de
tablete au urcat cu 26%
fa]` de trimestrul
anterior. Tabletele care
ruleaz` cu Android,
sistemul de operare
dezvoltat de Google, au
ocupat o cot` de 2%,
anali[tii a[teptåndu-se la o cre[tere \n viitor, odat` cu intrarea
unor noi competitori pe pia]` precum tableta Galaxy Tab
produs` de Samsung Electronics. Potrivit firmei de cercetare
Gartner, vånz`rile de tablete cu ecran tactil se vor tripla, pån`
la 54,8 milioane de unit`]i \n 2011. Andreea Magraon
Microsoft: Romånia r`måne una dintre ]`rile cu
poten]ial ridicat de cre[tere pe soft de business
PUBLICITATE
ANDREEA MAGRAON
MICROSOFT, cel mai mare produc`tor de
soft ware din lume, are o cot` de 10% pe pia]a
lo cal` de solu]ii ERP (Enterprise Resource
Plan ning - gestionarea resurselor companiei -
n. red.), a declarat pentru ZF Matej Potokar,
Senior Director Microsoft Business Solutions
pentru Europa Central` [i de Est.
El coordo nea z` divizia Microsoft Dy -
namics, platforma companiei pe care sunt
dezvoltate solu]ii ERP [i CRM (Customer
Relationship Management - managementul
rela]iei cu clien]ii – n. red.).
„|n Europa Central` [i de Est avem o cot`
de pia]` pentru ERP de 10%, iar pe CRM este
zona cu cea mai mare cre[tere din lume, [i rata
noastr` de cre[tere este de 100% \n fiecare an.
Pia]a este \nc` mic`. |n Romånia, cota de pia]`
este, potrivit Gartner, de 10%, \n linie cu cea
din zon`“, a spus Potokar. El a ad`ugat c` \n
Romånia Microsoft are 350 de clien]i [i 20 de
par teneri activi pentru platforma Microsoft
Dynamics. Printre parteneri se num`r` com -
pan ii precum Brinel, Matricia Solutions sau
LLP.
Potokar sus]ine c` Romånia este una
dintre ]`rile cu cel mai mare poten]ial din
regiune. „Romånia este o ]ar` important`
pentru Europa de Est [i pot spune c` \nainte
de criz` cre[terea economic` a ]`rii a fost pur
[i simplu spectaculoas`. Acum 2-3 ani datorit`
cre[terii economice, a fost una dintre ]`rile de
top pentru noi. Desigur, \n prezent e afectat`
de impactul crizei financiare, dar vedem o
recuperare a pie]ei. Romånia este sus pe
agenda Microsoft“. El nu a oferit detalii cu
privire la cåt reprezint` Microsoft Dynamics
din afacerile Microsoft.
Microsoft are 350 de
clien]i [i 20 de parteneri
activi pentru platforma
Microsoft Dymanics.
Criza a schimbat atitudinea clien]ilor, care
au devenit mai „preten]io[i“. „|n special pe
timp de criz` clien]ii no[tri sunt mult mai stric]i
\n cerin]e. Caut` solu]ii foarte potrivite pentru
business-urile lor [i care ofer` avantaje
competitive clien]ilor lor \n compara]ie cu
concuren]a. |n viitor vom fi concentra]i pe
diferite industrii unde vom oferi valoare
ad`ugat`, precum produc]ie, distribu]ie, sector
public sau finan]e. Construim solu]ii specifice
pentru industrii care nu ofer` un ajutor numai
pe orizontal`, dar ofer` ajutor \n totalitate“,
spune el.
Gigantul software a organizat la Praga
luna trecut` conferin]a Europe Convergence
2010, destinat` platformei Microsoft Dy -
namics. |n cadrul evenimentului compania a
anun]at lansarea Microsoft Dynamics CRM
Online, disponibil \n 40 de pie]e \n 41 de limbri
str`ine, printre care [i romåna. Noul produs
folose[te tehnologia cloud computing, care le
ofer` utilizatorilor posibilitatea de a accesa
aplica]iile prin internet de oriunde s-ar afla.
Matej Potokar sus]ine c` Microsoft se va
concentra pe dezvoltarea de aplica]ii pentru
zona business prin cloud computing.
„Cloud computing \nseamn` trecerea
c`tre o nou` paradigm` [i este un proces. Dar
cånd trecem pe zona de business, dezvoltarea
de solu]ii prin cloud computing este prioritatea
num`rul unu. |n viitor va domina pia]a“, a
declarat el, care a ad`ugat c` urm`torii trei ani
sunt foarte importan]i pentru dezvoltarea
cloud computing, \n care companiile trebuie
convinse c` aceasta este viitorul. Microsoft are
deja clien]i la nivel mondial care au adoptat
aceast` tehnologie, cum ar fi Coca-Cola sau
GlaxoSmithKleine.
200.000 de persoane s-au abonat la varianta
online a ziarelor The Times [i Sunday Times
ANDREEA MAGRAON
PESTE 100.000 de persoane s-au abonat la varianta
online a cotidianului britanic The Times [i a
s`pt`månalului The Sunday Times, care au introdus
plata pentru utilizatorii care doresc s` citeasc` cele
dou` publicat]ii pe internet, relateaz` The
Guardian.
News Corp, compania care de]ine cele dou`
publica]ii, a anun]at c` 105.000 de utilizatori s-au
abonat la varianta online a acestora sau la cele
pentru tablet PC-ul iPad [i cititorul electronic de
c`r]i Kindle. De asemenea, al]i 100.000 de utilizatori
abona]i la varianta printat` [i-au activat conturile
online. Astfel, sunt peste 200.000 de persoane
abonate.
„Suntem foarte \ncånta]i de num`rul mare de
abona]i online. Aceast` cifr` arat` c` exist` un
num`r mare de persoane care doresc s` pl`teasc`
pentru publica]ii \n format digital“, a declarat
Rebekah Brooks, director \n cadrul News Corp,
companie de]inut` de magnatul media Rupert
Murdoch. Cele dou` publica]ii au introdus \n vara
anului trecut plata pentru con]inutul online.
Cititorii pot pl`ti o lir` sterlin` pentru o zi [i 2 lire
sterline pentru o s`pt`mån` de acces la con]inutul
publica]iilor.
andreea.magraon@zf.ro
FOTO: Shutterstock

20
COMPANII
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 3 noiembrie 2010
Magazinele Real de pe pia]a romåneasc`
trag \n jos vånz`rile grupului Metro
CRISTI MOGA
rupul german Metro,
cel mai mare retailer
de pe pia]a local`,
unde opereaz` o re]ea
G de 50 de magazine
Metro Cash & Carry [i Real, a
\nregistrat vånz`ri \n cre[tere cu 7,1%
\n Europa de Est, pån` la 12 miliarde
de euro \n primele nou` luni ale
anului, pe fondul revenirii unor pie]e
precum Rusia, Ucraina sau Turcia, \n
timp ce vånz`rile din Romånia au fost
mai slabe \n cel de-al treilea trimestru,
cel pu]in \n råndul hipermarketurilor
Real.
„|n trimestrul al treilea cre[terea
vånz`rilor s-a temperat comparativ cu
prima jum`tate a anului. Pe lång`
reducerea ritmului de extindere,
sc`derea vånz`rilor din magazinele
din Romånia a fost responsabil`
pentru acest declin. Din luna iulie
retailul romånesc a fost afectat de
m`surile de austeritate adoptate \n
vederea reducerii deficitului bugetar.
|n schimb, vånz`rile \n Polonia s-au
\mbun`t`]it semnificativ fa]` de
trimestrul doi al acestui an“, spun
Pe segmentul Cash &
Carry principalul concurent
al Metro este re]eaua
Selgros, \n timp ce Real se
lupt` cu re]elele de
hipermarketuri Carrefour
[i Kaufland pe o pia]` de
circa trei miliarde de euro.
oficialii companiei Metro, f`cånd
referire la vånz`rile hipermarke -
turilor Real.
Reprezentan]ii Metro nu au
precizat cåt sunt vånz`rile magazi -
nelor din Romånia. Grupul german a
mai deschis \n acest an cåte o singur`
unitate Metro [i Real pe pia]a local`,
\n cadrul unui parc comercial aflat pe
bulevardul Theodor Pallady din
Bucure[ti, unde mai este [i un
magazin de bricolaj OBI.
Pentru anul viitor compania a
anun]at c` va relua procesul de
expansiune, urmånd s` deschid` cåte
dou`-trei hipermarketuri Real \n
fiecare an.
Anul trecut Metro a \nregistrat
vånz`ri de 1,356 miliarde de euro prin
divizia cash & carry, \n timp ce
hipermarketurile Real au ajuns la
afaceri de 760 de milioane de euro,
potrivit datelor de la Registrul
Comer]ului.
Pe segmentul cash & carry
principalul concurent al Metro este
re]eaua Selgros, \n timp ce Real se
lupt` cu re]elele de hipermarketuri
Carrefour [i Kaufland pe o pia]` de
circa trei miliarde de euro.
cristi.moga@zf.ro
PUBLICITATE
FOTO: Adrian Stoicoviciu
FOTO: Silviu Matei
Grupul Metro de]ine \n Romånia 25 de magazine Metro Cash&Carry [i 25 de hipermarketuri Real
{tiri ZF
Grupul R`d`cini va deschide zece magazine sub
franciza Domino’s Pizza \n Bucure[ti
Compania cu afaceri \n domeniul auto R`d`cini va deschide
anul viitor \n Capital` zece magazine Domino’s Pizza, dup`
ce a intrat \n august pe pia]a livr`rilor de pizza cu franciza
american`, au declarat reprezentan]ii grupului de firme. |n
prezent, re]eaua de magazine francizate de]inut` de omul de
afaceri Ali Madadi num`r` dou` unit`]i, iar a treia va fi
deschis` pån` la sfår[itul anului. Investi]ia \n cele dou`
magazine s-a ridicat la aproximativ dou` milioane de euro.
Cu toate c` pe pia]a livr`rilor de pizza activeaz` nume
precum Pizza Hut, Jerry’s Pizza [i Trenta Pizza, firma din
grupul R`d`cini ]inte[te s` devin` \n scurt timp lider pe acest
segment \n Bucure[ti. Grupul R`d`cini, companie cu capital
romån, activeaz` pe pia]a livr`rilor auto [i pieselor de
schimb din anul 1995. Compania de]ine re]ele de dealeri
pentru m`rcile Opel, Chevrolet, Mazda, Suzuki [i Cadillac, iar
\n vara acestui an a achizi]ionat licen]a petru franciza
Domino’s Pizza.
Plus va deschide pån` la sfår[itul anului trei
magazine, dup` investi]ii de 4,5 mil. euro
Compania de retail cu profil de discount Pludi Market va
deschide pån` la sfår[itul anului trei magazine Plus \n
ora[ele Motru (jude]ul Gorj), Bucure[ti [i Avrig (jude]ul
Sibiu), investi]ia total` fiind de aproape 4,5 milioane de
euro. „Primul magazin Plus pe care \l vom deschide \n
urm`toarea perioad` va fi \n Motru, pe 10 noiembrie. La
finele lunii noiembrie, respectiv \nceputul lunii decembrie
vom inaugura [i celelalte dou` unit`]i, \n Bucure[ti [i
Avrig“, a declarat directorul de marketing al companiei
Ioana M`rginean. Investi]ia medie \ntr-un magazin Plus este
de aproape 1,5 milioane de euro. De la \nceputul
anului, Plus a deschis nou` magazine. Pentru fiecare unitate
au fost angajate 15-20 de persoane. |n
Romånia func]ioneaz` 105 magazine Plus. |n februarie,
grupul german Lidl a anun]at c` va prelua de la Tengelmann
re]elele de magazine de discount Plus din Romånia [i
Bulgaria, dar tranzac]ia pentru Romånia nu a fost avizat`
\nc` de Consiliul Concuren]ei.
Und` verde pentru preluarea de c`tre Aquila a trei
firme de pe pia]a automatelor de cafea
Consiliul Concuren]ei (CC) a autorizat preluarea de c`tre
Novadex&CA, parte a grupului de distribu]ie Aquila, a unor
participa]ii la firmele Nordexim Coffee Services, ATV
Distribution [i Premium Coffee Services, cu activit`]i pe pia]a
automatelor de produse alimentare, cafea [i ap` pentru
dozatoare. Potrivit autorit`]ii de reglementare, tranzac]ia
vizeaz` pia]a comercializ`rii cu am`nuntul a cafelei [i
produselor alimentare prin aparatele de tip vending din Sibiu,
Vålcea, Pite[ti, Ploie[ti, Buz`u, Br`ila, Gala]i, Tulcea,
Slobozia, Constan]a [i Bucure[ti. Preluarea mai vizeaz` pia]a
aparatelor de tip espresor din Sibiu, Vålcea, Pite[ti, Br`ila,
Gala]i, Tulcea, Ploie[ti, Buz`u, Constan]a [i Bucure[ti,
precum [i comercializarea apei potabile \mbuteliate destinate
dozatoarelor din Vålcea, Pite[ti [i Constan]a. Grupul
distribuie [i cafeaua Lavazza \n Romånia. Activitatea
principal` a acestuia, care asigur` circa 90% din afacerile
grupului, este distribu]ia de produse. Grupul este prezent [i
pe pie]ele din Serbia [i Republica Moldova. Cele trei firme
preluate de Aquila erau controlate de oamenii de afaceri
Gheorghe Popa [i Dragu Marius.
Grupaj realizat din surse Mediafax
PUBLICITATE
PUBLICITATE