Ziarul Financiar

Ziarul
Financiar
EDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL XII / NR. 3010 24 PAGINI LUNI, 25 OCTOMBRIE 2010 PRE}: 3 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288
EVENIMENT
n Numai unu din trei candida]i care
particip` la un tårg de joburi se [i
angajeaz`. Pagina 3
BURSE-FONDURI MUTUALE
n Brokerii spun c` discu]iile cu FMI ar
putea urgenta vånz`rile de stat prin
Burs`. Pagina 4
n Foraj Sonde Craiova a fost raportat`
pe Burs` cu o participa]ie de 7,05% din
ac]iunile Dafora Media[. Pagina 5
n Fondurile Erste cer list`ri pentru a-[i
cre[te expunerea la Burs`. Pagina 5
Citi]i s`pt`måna aceasta \n
BUSINESS Magazin despre cei
2.000 de romåni care lucreaz` pe
pozi]ii de top la companii din
afara ]`rii. Cum este via]a unui
expat romån [i cu ce provoc`ri se
confrunt`.
n Ac]ionarii Depozitarului Central au
suspendat opera]iunile OTC, la
solicitarea BVB.
Pagina 5
B~NCI-ASIGUR~RI
n Bogza, Bancpost: B`ncile-mam` ar
veni cu bani dac` ar fi cerere de
credite. Pagina 6
n Olandezii de la Eureko au investit
anul acesta 7,5 mil. euro \n Romånia.
Pagina 6
n OTP urc` dobånzile la depozitele \n
lei pe trei luni pån` la 7,25% pe an.
Pagina 6
ZF Pe scurt
n BCR crede c` economia va sc`dea
mai pu]in decåt se a[tepta, dar [omajul
va fi mai mare. Pagina 7
COMPANII
n Schaeffler \i reangajeaz` \n fabrica
de rulmen]i de la Bra[ov pe cei
disponibiliza]i anul trecut, ceea ce
arat` c` cererea la export \[i revine.
Pagina 10
n Maria Tudor, Zenith Media: Cred
c` se poate cå[tiga un client doar prin
pre]uri, dar nu se poate p`stra cu atåt.
Pagina 13
n Ford produce la Craiova de 25 de
ori mai pu]in decåt spera statul romån
\n ianuarie. Pagina 19
n Vara cald` le-a priit berarilor:
vånz`rile de bere s-au majorat cu 6%
\n iulie [i august.
Pagina 19
BUSINESS INTERNA}IONAL
n Europa de Est trebuie trebuie s` se
fereasc` de creditarea necontrolat`.
Dar f`r` noi \mprumuturi economiile
nu-[i revin. Pagina 22
n OMV a dat 1 mld. euro pe jum`tate
din cea mai mare re]ea de benzin`rii
din Turcia. Pagina 22
BUSINESS HI-TECH
n Cine este Michael Tsamaz, noul [ef
al OTE, care de]ine un business de
peste 1 mld. euro \n Romånia?
Pagina 23
n Microsoft a våndut peste 240.000
de licen]e Windows 7 \n Romånia.
Pagina 23
Cele mai citite [tiri pe
www.zf.ro
n |nmatricul`ri de Aro noi, la cinci
ani de la oprirea produc]iei
n Liderii ascun[i ai lumii au venit la
Bucure[ti s` vad` cum arat` criza
pe viu
n Via Carpatia - un nou traseu rutier
european care include [i Romånia
Nou` miliardari romåni de]in o avere de
550 de milioane de euro pe Burs`
Cea mai mare parte a oamenilor de afaceri romåni evit` \ns` s`-[i listeze firmele pe Burs`.
C
ANDREI CHIRILEASA
ei mai boga]i nou` oameni de afaceri
romåni de pe Burs` au o avere
evaluat` de pia]` la peste jum`tate de
miliard de euro \n mai mult de 60 de
companii listate. Averea lor reprezint`
doar 4,2% din capitalizarea Bursei, care se ridic` la
13 miliarde de euro. Niciunul dintre ei nu a venit \ns`
de bun`voie la Burs`, ci a preluat companii deja
listate pe pia]` \n special de pe RASDAQ unde au
fost cotate firmele rezultate \n urma valului de
privatiz`ri prin MEBO din urm` cu mai bine de 10
ani. O parte dintre companii au fost preluate chiar
prin programele de privatiz`ri sau ulterior cånd
firmele s-au aflat \n dificultate dup` privatizare din
cauza slabei gestion`ri a activit`]ii. Unii dintre afa -
C~T~LIN CHELU (14 companii \n valoare de 126 mil. lei)
FRA}II CRISTESCU (8 companii \n valoare de 648 mil. lei)
{TEFAN VUZA (7 companii \n valoare de 281 mil. lei)
ILIE CARABULEA (6 companii \n valoare de 267 mil. lei)
GHEORGHE C~LBUREAN (5 companii \n valoare de 337 mil. lei)
OVIDIU TENDER (5 companii \n valoare de 228 mil. lei)
CONSTANTIN BOROMIZ (5 companii \n valoare de 110 mil. lei)
CRISTIAN BURCI (4 companii \n valoare de 80,4 mil. lei)
DAN ADAMESCU (2 companii \n valoare de 295 mil. lei)
Cargill: Lucra]i tot terenul agricol ca s` fi]i competitivi
FOTO: Reuters
Produc]ia de cereale de anul acesta, de circa 18
mil. tone, s-ar putea dubla dac` fermierii ar
investi \n tehnologie, iar terenul nelucrat, care
reprezint` aproape 35% din suprafa]a arabil`
total` din Romånia, ar fi exploatat, potrivit lui
Greg Page, CEO al gigantului american din
industria comer]ului cu cereale, Cargill.
Cu toate c` nivelul ajutoarelor de stat din ultimii
10 ani se ridic` la circa 10 miliarde de euro,
Romånia continu` s` aib` unul dintre cele mai
mici volume de cereale ob]inute la hectar din
toat` Europa. Mai mult de atåt, din cele peste
9,4 milioane de hectare de teren arabil aproape
3,5 milioane de hectare au r`mas pårloag`. |n
condi]iile actuale, agricultura contribuie cu pu]in
peste 6% la cei 110 mld. euro, cåt este PIB-ul.
„Nevoia de produse agricole se va dubla \n
perioada urm`toare, iar pentru asta Romånia,
ca [i alte ]`ri din zona M`rii Negre, trebuie s`
\[i creasc` semnificativ produc]ia“, a spus Page,
venit pentru a patra oar` \n Romånia, cu ocazia
anivers`rii a 10 ani de activitate a companiei \n
jude]ul C`l`ra[i. Cargill Romånia a \nregistrat
afaceri de circa 280 mil. euro \n 2009.
Cristina Stoian Vezi pagina 20
ceri[tii romåni au \n]eles pe parcurs c` pot
scoa te bani buni din Burs` [i au profitat de pe -
rioada de boom a pie]ei din 2007-2008 pentru a
atrage milioane de euro de la ac]ionari. Marii
oa meni de afaceri romåni precum }iriac, Pa tri -
ciu sau Copos se feresc de Burs` pentru c` nu vor
ca investitorii s` cotrob`ie prin catastifele lor [i
s`-i ia anali[tii la bani m`run]i. Ei evit` s`-[i lis te -
ze companiile [i din cauza scan dalurilor pornite
de mai mul]i mi noritari care au tras compa ni ile
\n zeci de pro cese \ntinse de regul` pe mai mul]i
ani. Bursa a f`cut totu[i [i cå]iva milionari. Un
exem plu este cel al lui C`t`lin Chelu, care mai
\ntåi a de venit milionar din investi]ii cu ac]iuni SIF
[i apoi s-a extins la nivel de business achizi]ionånd
Marius
zeci de com panii pe care le folose[te [i ca vehicule
Cristescu
de investi]ii. Vezi pagina 12
100.000 €, noul
plafon de garantare
a depozitelor bancare
ALEXANDRA CHELU,
LIVIU CHIRU
DESEN: Romeo R`ileanu
FONDUL de Garantare a Depozitelor \n Sistemul Bancar
va asigura economiile pån` la un plafon de 100.000 de euro
\ncepånd de anul viitor, dublu fa]` de nivelul actual, iar
bancherii nu vor mai putea s` fac` parte din echipa de
conducere a institu]iei, potrivit unui proiect de ordonan]`
de urgen]` al Guvernului.
Proiectul prevede ca Fondul s` \[i constituie resursele
financiare exclusiv prin cotiza]ii \n numerar ale b`ncilor
participante la schema de garantare, fa]` de sistemul
actual, care permite utilizarea unor linii de credit stand-by.
M`surile au fost agreate \n cadrul discu]iilor cu Fondul
Monetar Interna]ional \nc` de anul trecut. Pe plan
european, discu]iile privind unificarea plafonului de
garantare la nivelul de 100.000 de euro au pornit din
toamna lui 2008, cånd turbulen]ele de pe pie]ele financiare
au indus panica \n råndul deponen]ilor.
Vezi pagina 6
CURS VALUTAR - 22.10.2010
4,3083
RON
3,0954
RON
ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.242, 0318.256.244
PUBLICITATE
Austriecii de la Erste
vor s` devin` ac]ionari
semnificativi ai Bursei
ROXANA PRICOP
FONDURILE de investi]ii administrate de compania
austriac` Erste-Sparinvest, parte din grupul financiar
omonim, de]in o participa]ie de peste 1% din capitalul
Bursei de Valori Bucure[ti (BVB) [i iau \n calcul o cre[tere
a expunerii dac` operatorul local de pia]` va reu[i s` atrag`
noi emiten]i.
Surse din pia]` afirm` c` expunerea austriecilor pe
ac]iunile BVB este mult mai mare [i c` ace[tia au devenit
printre cei mai mari ac]ionari ai Bursei, cu o participa]ie de
peste 4%.
„Am cump`rat ac]iuni la Bursa de Valori Bucure[ti \n
urm` cu cåteva luni. De]inem o participa]ie de peste 1% din
capitalul BVB. Consider`m Bursa romåneasc` un emitent
cu poten]ial [i lu`m \n calcul o cre[tere a participa]iei dac`
societatea vine cu planuri concrete de dezvoltare [i reu[e[te
s` atrag` noi emiten]i“, a spus Alexander Dimitrov,
responsabil de investi]iile Erste-Sparinvest pe pie]ele
emergente de ac]iuni din Europa \n cadrul unei conferin]e
la Viena.
Vezi pagina 5
Volksbank \[i caut` banii pe
Armonia Br`ila \n Tribunal
CRISTI MOGA
BANCA austriac` Volksbank, al
treilea juc`tor local dup` active [i una
dintre cele mai expuse b`nci pe
sectorul imobiliar prin portofoliul de
credite ipotecare acor -
date, a solicitat intrarea
Centrul comercial
Armonia din
Br`ila este \nchis
de 15 luni.
\n in sol ven]` a firmei
care de]ine centrul co -
mer cial Armonia din
Br`ila, \nchis \n urm` cu
aproape 15 luni pe fon -
dul vånz`rilor slabe \n -
registrate de retaileri.
Potrivit datelor de
la Arhiva Garan]iilor
Mobiliare, Volks bank a finan]at cu
circa 47 de milioane de euro con struc -
]ia centrului comercial dezvoltat de
compania RED Manage ment Capital,
pro iect care nu mai genereaz` \n pre -
zent niciun fel de venituri din chirii.
Drept urmare, Volksbank a soli -
citat intrarea \n insolven]` a firmei
Red Project Three, proprietarul
activului.
La primul termen de judecat`, din
18 octombrie, Volksbank a solicitat
preschimbarea termenului la 30
noiembrie 2010, dat` acceptat` de
c`tre Tribunalul Bucu -
re[ti.
Reprezentan]ii
Volks bank nu au putut
oferi detalii suplimentare
pån` la \nchiderea edi -
]iei, \n timp ce re pre -
zentan]ii RED au decis
s` nu comenteze in -
forma]ia.
S`pt`måna trecut`
au ap`rut informa]ii [i despre situa]ia
dificil` a proiectului City Mall din
Bucure[ti, unde UniCredit mai are de
recuperat 40 mil. euro \n decurs de o
lun`, \n condi]iile \n care mallul mai
valoreaz` doar 35 mil. euro.
Vezi pagina 24
Trei antreprenori
au prins ultimul tren
pentru bani de la UE
ADRIANA RO{OGA
COMPANIILE Ana Imep, Polisano [i Ecopack, de]inute
de oamenii de afaceri George Copos, Ilie Vonica [i respec -
tiv Vladimir Cohn se afl` printre cele 36 de \ntreprinderi
mari selectate, din 186 de proiecte depuse, pentru a ob]ine
fonduri europene nerambursabile. |n total, cele trei com pa -
nii ar urma s` primeasc` 33,96 mil. lei (8 mil. euro) de la UE.
Proiectele antreprenorilor romåni [i ale companiilor
cu ac]ionariat str`in au prins ultimul tren pentru finan]area
european`, deoarece \ntregul buget alocat de UE pån` \n
2013 pentru \ntreprinderi mari, de 110 mil. euro, s-a
epuizat odat` cu aceast` selec]ie. Companiile au avut
posibilitatea s` cear` pån` la 20 mil. lei (4,7 mil. euro),
finan]are nerambursabil` pentru construc]ia de hale de
produc]ie sau achizi]ionarea de echipamente [i utilaje.
|n cursa pentru banii europeni nu au reu[it s` intre
companii precum Antibiotice Ia[i, Azomure[, Collini,
Soceram, Prefabricate Vest Patru sau Vrancart, deoarece
nu au ob]inut, \n urma evalu`rii, punctajul necesar pentru
a primi finan]are.
Vezi pagina 20
PUBLICITATE

IULIAN ANGHEL
2
Fiscul bulgar are \n eviden]`
numai 284 de firme romåne[ti
MARIUS RADU - MEDIAFAX
MINISTERUL Finan]elor a cerut Administra]iei Fiscale din Bulgaria da -
te despre num`rul firmelor \nregistrate de cet`]eni romåni \n statul vecin,
dup` ce au fost vehiculate informa]ii privind \nfiin]area a mii de so ciet`]i,
iar \n r`spuns se arat` c` func]ioneaz` 284 de firme cu capital romånesc.
„Din r`spunsul primit de la autorit`]ile bulgare reiese c`, \n luna iulie
2010, erau \nregistrate [i func]ionau \n Bulgaria un num`r de 284 de
societ`]i comerciale cu asocia]i/administratori cet`]eni romåni, data
\nceperii activit`]ii acestora nefiind men]ionat`. Preciz`m c` nu se poate
concluziona c` aceste 284 de societ`]i comerciale au fost \nfiin]ate \n anul
2010 sau c` sunt rezultatul mut`rii activit`]ii economice de pe teritoriul
Romåniei pe cel al Bulgariei“, potrivit unui document guvernamental.
Presa a relatat c` peste 2.500 de firme romåne[ti [i-au mutat
activitatea \n Bulgaria, pe motiv c` statul vecin are taxe mai mici [i costuri
reduse la \nfiin]area unei societ`]i. Fiscul bulgar percepe o cot` unic` de
10%, fa]` de 16% \n Romånia, TVA este de 20%, comparativ cu 24%, iar
impozitul pe dividende de 5% fa]` de 16%. De asemenea, biro cra]ia
legat` de \nfiin]area [i administrarea unei firme este considerat` mult mai
pu]in stufoas`, ceea ce poate reprezenta un avantaj competitiv.
Ioan Niculae, proprietarul Interagro, amenin]a ast`-var` c` ar putea
muta sediul social al companiei \n Bulgaria, exasperat de haosul care
domin` politica fiscal` a Guvernului.
Potrivit informa]iilor vehiculate \n media, zona Ruse ar fi atras firme
romåne[ti datorit` leg`turii facile cu Romånia.
PUBLICITATE
„Americanii stau pe miliarde de dolari pe care \i pot
investi aici, dar voi trebuie s` scoate]i ]ara din criz`“
MIRUNA BADEA
mbasadorul SUA la
Bucure[ti, Mark Gitenstein
(64 de ani), sus ]ine, la
un an [i ceva de la
A preluarea mandatului, c`,
\n ultimele opt-zece luni, investi]iile ame -
ricane \n Romånia s-au ridicat la 1,2 mld.
dolari (Ford - Craiova, Lufkin - tehno -
logie petrolier` la Ploie[ti) [i c` el
\ncurajeaz` companiile americane s`
investeasc` \n Romånia, dar trebuie ca [i
autorit`]ile romåne s` fac` reforma astfel
\ncåt s` pun` economia pe picioare.
Ambasadorul a ar`tat c`, la nivel
diplomatic, se poart` discu]ii pentru o
vizit` a pre[edintelui Traian B`sescu la
Washington, \n condi]iile \n care sunt
[anse mici ca, \n acest mandat,
pre[edintele SUA, Barack Obama, s`
viziteze Romånia. |n aceast` var` s-au
\mplinit 12 ani de cånd Romånia [i SUA
au semnat un parteneriat strategic,
parteneriat care a f`cut posibil`
sta]ionarea de trupe americane la
Constan]a, dar [i includerea Bucure[tiului
\n scutul antirachet`.
|n august, 2009, cånd depunea
jur`måntul \n fa]a vicepre[edintelui
american, Joe Biden, pentru a fi trimis ca
ambasador \n Romånia, Gitenstein
sus]inea c` unele dintre sarcinile care i-au
fost transmise cu acest prilej au fost acelea
de a ajuta Romånia s` ias` din criz` [i a
impulsiona rela]iile economice dintre cele
EVENIMENT
tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/eveniment
„Banii pe care i-a]i
\mprumutat sunt par]ial
bani americani [i
organiza]iile interna]ionale \i
vor \napoi. Pentru a-i putea
returna, economia
dumneavoastr` trebuie s`
se mi[te din nou. Teoria
spune c` m`surile acestea
de austeritate v` vor preg`ti
pentru cre[terea
economic` din viitor.“
dou` ]`ri, \n condi]iile \n care schimb`rile
comerciale dintre cele dou` ]`ri se \nvårt
\n jurul unui miliard de dolari.
|n emisiunea „Dup` 20 de ani“ de la
Pro TV, ambasadorul a ar`tat ieri c`
Romånia are la dispozi]ie miliarde de
euro de la UE pe care trebuie s` le
acceseze, \ns`, \n privin]a \mprumutului
interna]ional, \n special cu FMI, o parte
dintre bani sunt americani: „Banii pe care
i-a]i \mprumutat sunt par]ial bani
americani [i organiza]iile interna]ionale \i
vor \napoi. Pentru a-i putea returna,
economia dumneavoastr` trebuie s` se
mi[te din nou. Teoria spune c` m`surile
acestea de austeritate v` vor preg`ti
pentru cre[terea economic` din viitor.
Asta \n primul rånd. |n al doilea rånd,
economia dumneavoastr` se va \mbu -
n`t`]i cånd restul economiei mondiale \[i
va reveni. {i sunt foarte \ncrez`tor c` a[a
se va \ntåmpla“, a spus Gitenstein,
ad`ugånd c` o solu]ie pentru stimularea
economiei romåne[ti o reprezint` acce -
sarea fondurilor structurale, bani care pot
fi cheltui]i pe infrastructur`, care creeaz`
locuri de munc` [i cre[tere economic`
sustenabil`.
Ce a reu[it s` fac` Gitenstein \n acest
r`stimp de cånd este ambasador? Sub
mandatul s`u, Consiliul Suprem de
Ap`rare a }`rii (CSAT) [i-a dat acordul
pentru cump`rarea a 24 de avioane F-16
americane vechi. |ns` contractul a fost
blocat \n aceast` var` din lips` de
finan]are, dup` ce a provocat reac]ia dur`
a industriei europene de profil, pe motiv
c` nu s-a organinzat o licita]ie. Autostrada
Transilvania, construit` de firma ame -
rican` Bechtel, bate pasul pe loc. |ns`
investi]ia Ford de la Craiova are toate
[ansele s` fie o afacere de succes. Cum
vede diplomatul situa]ia \n acest
moment?
Diplomatul a sus]inut ieri c` princi -
palele probleme legate de autostrada
Bechtel sunt procesele de expropriere [i
absen]a unei surse solide de finan]are.
„Este dificil [i ave]i dou` probleme
fundamentale de care [tiu eu. Una dintre
ele este legat` de procesul de expropriere
(…) iar \n al doilea rånd ave]i o problem`
serioas` cu fluxul de finan]are.“ Cum
vede el rezolvat` situa]ia? „|n SUA, toat`
lumea pl`te[te o tax` care se vars` \ntr-un
cont anume, folosit pentru construirea de
autostr`zi.“
Ambasadorul a f`cut o conexiune
\ntre problema infrastructurii [i investi]ia
american` Ford de la Craiova. „Dac` nu
construi]i o nou` autostrad` acolo, dac`
nu \mbun`t`]i]i sistemul de cale ferat` de
acolo, acele ma[ini vor r`måne \n parcul
auto. {i, de fapt, Ford nu va construi
ma[inile ca s` le ]in` \n parcare. Ei vor s`
vånd` acele autoturisme. {i nu po]i muta
o mie de ma[ini pe zi \n afara Craiovei cu
infrastructura existent` \n prezent.“
Diplomatul s-a referit [i la compania
american` Lufkin, care va produce \n
Romånia pompe de mare precizie,
caracterizånd-o drept o investi]ie uria[`.
Atåt Ford, cåt [i Lufkin au primit ajutoare
de stat.
Gitenstein a ar`tat c` sunt companii
americane care ar investi \n Romånia
chiar [i \n absen]a unui ajutor de stat,
precizånd c` este vorba \n special despre
companiile de tehnologie.
Gitestein, care vreme de 17 ani a
lucrat pe lång` Senatul SUA \n calitate de
lobbyist, sus]ine c` actualul guvern
\ncearc` s` reformeze statul, s` dea
predictibilitate deciziilor [i s` aplice
regulile statului de drept.
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucure[ti, crede c` pre[edintele american Barck Obama nu va veni la Bucure[ti \n timpul
mandatului s`u, dar se \ncearc` aranjarea unei \ntålniri oficiale cu pre[edintele Traian B`sescu la Washington
Dar... „Probabil, mai mult decåt de
orice altceva, firmele americane mi se
plång de faptul c` regulile legate de statul
de drept nu se aplic` sau nu se aplic` atåt
de bine pe cåt ar trebui.“
|ntrebat dac` poate men]iona o dat`
la care climatul de afaceri se va
\mbun`t`]i \n mod consistent, amba -
sadorul a r`spuns: „Multe companii [i
b`nci americane stau pe miliarde de
dolari pe care \i pot investi [i a[teapt` o
schimbare a climatului \n toat` lumea, nu
doar \n Romånia. Cånd aceste cufere se
vor deschide, cred c` Romånia va primi o
parte din bani“.
Ambasadorul a mai spus c` oamenii
de afaceri sunt \ngrijora]i de schimb`rile
frecvente ale legisla]iei fiscale: „Cred c`
acest gen de impredictibilitate creeaz`
probleme. Eu am petrecut 20 de ani \n
sectorul privat, dup` al]i 16 \n sectorul
public. |n domeniul privat am lucrat mult
timp cu pre[edin]i ai companiilor mari. {i
ei obi[nuiau s`-mi spun`: «Mark, cel mai
mult avem nevoie s` [tim care sunt
regulile»“.
|n privin]a bloc`rii achizi]iei de
avioane F-16, Gitenstein a spus c`
Romånia a luat decizia de natur` pur
economic` de a renun]a la programul de
achizi]ionare de avioane F16, deoarece
SUA voiau s` vånd` [i nu s` finan]eze
vånzarea acestor aparate c`tre Romånia,
iar Guvernul romån nu are bani.
Gitenstein a mai ar`tat c`, deo -
cam dat`, nu crede c` pre[edintele
SUA, Barack Obama, va veni \n
Romånia, existånd, \n schimb, discu]ii
despre o vizit` \n SUA a pre[edintelui
B`sescu.
|nc` din 2009, diploma]ia romån` a
\ncercat s` organizeze o vizit` a pre -
[edintelui Traian B`sescu la Washington,
\ncerc`ri ce nu s-au concretizat, pån` \n
prezent, \n vreun acord.
B`sescu [i Obama s-au \ntålnit
atunci cånd au fost reuniunile NATO,
dar \ntr-un cadru mai mult informal.
PUBLICITATE
Guvernul a \nceput procedurile de introducere
a taxei pe autostrad`, suplimentar` rovinietei
OVIDIU B~RBULESCU - MEDIAFAX
GUVERNUL a \nceput procedurile de
introducere a unei taxe pentru circula]ia pe
autostrad`, \n paralel cu sistemul existent al
rovinietei, cu argumentul c` sumele alocate de
la buget [i din veniturile CNADNR (Com -
pania Na]ional` de Autostr`zi [i Drumuri
Na]ionale din Romånia) nu sunt suficiente
pentru \ntre]inerea autostr`zilor care vor fi
construite cu finan]are UE.
Romånia are \n prezent 320 kilometri de
autostrad`, iar \n perioada urm`toare, prin
Programul Opera]ional Sectorial Transport
(POS-T), ar urma s` fie cofinan]ate din Fondul
de coeziune al]i 373 kilometri de autostrad`,
res pectiv sec]iunile N`dlac-Arad, Arad-
Timi[oara, Timi[oara-Lugoj, Lugoj-Deva,
Or`[tie-Sibiu, Cernavod`-Constan]a [i
varianta de ocolire a municipiului Constan]a.
Sec]iunile Cernavod`-Constan]a, Arad-
Timi[oara [i varianta de ocolire a
municipiului Constan]a se afl` \n faza de
lucr`ri, iar pentru tronsoanele N`dlac-Arad,
Or`[tie-Sibiu, Timi [oara-Lugoj [i Lugoj-
Deva au fost finalizate studiile de fezabilitate
[i sunt \n curs de finalizare documenta]iile de
licita]ie, esti måndu-se c` \n 2011 vor fi
semnate contractele de lucr`ri. „O condi]ie
esen]ial` pentru finan]area proiectelor de
autostr`zi prin POS-T este asi gurarea
sumelor pentru operarea [i \ntre]inerea
acestor autostr`zi. Din analizele efectuate de
c`tre Comisia European` a reie[it faptul c`
fondurile pentru operarea [i \ntre]inerea
autostr`zilor nu pot fi asigurate de la bugetul
FOTO: Silviu Matei
Introducerea sistemului de taxare a accesului
pe autostr`zi este propus` \ntr-un document
discutat [i aprobat, miercuri, de Guvern
de stat [i nici din veniturile proprii ale
Companiei Na]ionale de Autostr`zi, iar
Comisia European` a condi]ionat aprobarea
proiectelor pentru construc]ia de autostr`zi
de luarea la nivel politic \n Romånia a unui
angajament privind asigurarea sustenabilit`]ii
construc]iilor de autostr`zi cofinan]ate de UE
prin introducerea unui sistem de taxare a
accesului la autostr`zi, atunci cånd acestea
vor fi date \n folosin]`“, au declarat surse
ministeriale, care citeaz` din documentul
aprobat de Guvern.
|n prezent, pentru utilizarea infrastructurii
rutiere se percept taxe/tarife care includ
impozitul pe ma[in`, taxa de import, rovinieta,
acciza pe carburant, tariful de trecere la
podurile dun`rene, dar veniturile \ncasate din
aceste surse [i din amenzile pentru \nc`lcarea
normelor privind greut`]ile admise pe re]eaua
rutier` sunt utilizate numai par]ial pentru
acoperirea cheltuielilor de \ntre]inere [i
operare a re]elei rutiere, \n particular pentru
autostr`zi, au ad`ugat sursele.
„Ministerul Transporturilor consider`
necesar introducerea unui sistem de taxare a
acce sului la autostr`zile din Romånia \n
paralel cu sistemul existent al rovinietei. |n
scopul minimiz`rii efectelor asupra aplica]iilor
la Comisia European` pentru finan]area din
Fondul de coeziune, pentru autostr`zile fi -
nan]ate prin intermediul POS-T se va urm`ri
ca valoarea fondurilor ob]inute s` nu produc`
ve nituri nete, deci s` acopere doar cheltuielile
de operare [i \ntre]inere“, se arat` \n
document.
PUBLICITATE

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
CLAUDIA MEDREGA
MARIUS RADU - MEDIAFAX
xper]ii FMI [i ai Comisiei
Europene continu` \n
aceast` s`pt`mån` discu]iile
cu autorit`]ile romåne [i
E sper` c` pån` la data \n-
cheierii evalu`rii \n Romånia pre [e din tele
Traian B`sescu va g`si o rezolvare pentru
a nu se aplica decizia Par lamentului de
reducere a TVA la 5% pentru alimentele
de baz` [i de neim pozitare a pensiilor de
sub 2.000 de lei.
De[i indicatorii macroeconomici
pentru trimestrul al treilea „arat` bine“ \n
opinia FMI [i evaluarea ar fi trebuit s` se
\ncheie, ca de obicei, \ntr-o not` optimist`
decizia Parlamentului privind TVA [i
pensiile arunc` o umbr` de nelini[te
asupra negocierilor.
„Am discutat aceast` problem` cu
pre[edintele B`sescu [i cred c` va lua
m`suri \n aceast` privin]`. (...)Este foarte
periculos s` \ncepi s` modifici sistemul de
taxe dup` ce ai luat ni[te m`suri foarte
dificile, dar vom discuta toate op]iunile“,
a spus Jeffrey Franks, [eful misiunii FMI
\n Romånia, dup` o \ntålnire cu mai mul]i
reprezentan]i ai patronatelor.
Legile votate \n Parlament prin care a
fost redus` TVA la alimentele de baz`, iar
pensiile sub 2.000 lei vor fi neimpozitate
urmeaz` s` fie transmise pre[edintelui
pentru promulgare.
Deficitul bugetar, nemodificat
Reprezentan]ii patronatelor au intrat
la discu]iile cu Fondul cu propuneri de
majorare a deficitului bugetar [i de dimi -
nuare a contribu]iilor sociale, \ns` [eful
misiunii FMI \n Romånia a declarat c`
]inta de deficit bugetar pentru anul viitor,
stabilit` la 4,4% din PIB, nu va fi mo di -
ficat`. PIB-ul este estimat pentru anul
viitor la 544,4 mld. lei (129, 3 mld. euro),
deficitul agreat fiind de 24 mld. lei (5,7
mld. euro).
„Din discu]iile preliminare cifrele
pentru trimestrul al treilea arat` bine.
}inta de deficit bugetar a fost atins`, \n
anumite limite, [i suntem optimi[ti \n
leg`tur` cu ceea ce a mai r`mas din acest
an. }inta de deficit pentru 2011nu va fi
modificat`“, a spus Franks.
Indicatorii macroeconomici privind
Romånia pe care s-a bazat FMI \n 2009 [i
2010 au fost dep`[i]i de realitate, existånd
semne de \ntrebare [i asupra indicatorilor
prognoza]i pentru anul viitor. Fondul se
a[teapt` la o cre[tere economic` de 1,5%
\n 2011, \ns` oamenii de afaceri sunt
sceptici.
Principala problem` a Romåniei este
dificultatea g`sirii finan]`rilor pentru
deficitul bugetar. Sumele atrase lunar de
Trezorerie de pe pia]a intern` au fost \n
general la jum`tate fa]` de volumele
planificate, \n condi]iile \n care din var`
Trezoreria a impus un plafon de 7% pe an
pentru randamentul pl`tit la emisiunile de
titluri, indiferent de scaden]`.
Autorit`]ile inten]ioneaz` s` fac`
anul viitor un nou acord cu FMI, de tip
preventiv, aranjamentul urmånd s`
includ` o linie de credit care va fi pus` la
dispozi]ia Romåniei doar \n cazul unor
[ocuri externe.
EVENIMENT
tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/eveniment
FMI a[teapt` decizia lui B`sescu privind
TVA [i neimpozitarea pensiilor
FMI a plecat la munte
FOTO: R`zvan Chiri]`
Membrii delega]iei FMI au fost duminic` \n zona Valea Prahovei [i Bra[ov pentru a vizita mai multe obiective turistice, printre care castele
Bran [i Pele[. Excursia oficialilor FMI nu este una oficial` [i este pl`tit` din bugetul propriu al fiec`rui membru al delega]iei.
Pesimism extern privind
urm`toarele [ase luni
MARIUS ONCU - MEDIAFAX
PERCEP}IA exper]ilor financiari privind perspectivele economiei
Romåniei \n urm`toarele [ase luni s-a \nr`ut`]it \n octombrie, \n timp ce
la nivelul Europei Centrale [i de Est aceasta s-a \mbun`t`]it, potrivit unui
sondaj efectuat de institutul ZEW [i grupul austriac Erste.
Indicele ZEW privind a[tept`rile speciali[tilor pentru Romånia \n ur -
m` toarele [ase luni a coboråt de la 21,3 puncte \n septembrie la 14 puncte
\n octombrie, se arat` \ntr-un comunicat al institutului german. Pen tru
Europa Central` [i de Est, indicele a[tept`rilor la [ase luni a cres cut cu
dou` puncte, de la 17,3 la 19,3 puncte. |ncepånd din octombrie, studiul
include [i Turcia. Speciali[tii consulta]i de ZEW se a[teapt` ca Turcia s`
\nregistreze cea mai bun` evolu]ie din regiune \n urm`toarele [ase luni,
evaluånd eco no mia acestui stat cu 20,9 puncte. Urm`toarele clasate sunt
Ungaria (16,5 puncte), Polonia (15,4 puncte), Romånia (14 puncte),
Slovacia (11,5 pun cte), Cehia (10,2 puncte) [i Croa]ia (7,4 puncte).
Romånia a r`mas pe pe nul timul loc \n regiune \n func]ie de percep]ia si -
tua]iei actuale. Indicele res pectiv a crescut de la -43,4 puncte \n
septembrie la -26,2 puncte \n octombrie.
La nivelul regiunii, situa]ia actual` s-a \mbun`t`]it, indicele aferent
urcånd de la -5,7 puncte \n septembrie la 3,2 puncte. Sondajul pe luna
octom brie include [i Turcia. Economia Turciei a fost inclus` \n sondaj pe
primul loc [i \n func]ie de situa]ia curent`, indicele privind evaluarea de
c`tre exper]ii consulta]i de ZEW situåndu-se la 45,9 puncte. Pe
urm`toarea pozi]ie se afl` Polonia (12,4 puncte) [i Cehia (11,7 puncte).
3
PUBLICITATE
40.000 de angaja]i din Interne trebuie disponibiliza]i
PUBLICITATE
IULIAN ANGHEL
MINISTERUL Administra]iei [i Internelor
(MAI) preg`te[te disponibilizarea a aproximativ
40.000 de angaja]i, påna la finele anului,
\n cadrul planului convenit cu FMI de
concediere a apro xi mativ 80.000 de buge tari.
Ministrul de resort, Traian Iga[, a spus c` se
lucreaz` la un plan de restruc turare, f`r` a
avansa \ns` o cifir` concret`. Fostul ministru
Vasile Blaga, care a dem isionat \n urma pro -
testului poli ]i[tilor fa]` de reducerile sa lariale, a
ar`tat, \n urm` cu dou` luni, c` \n Poli]ie exist`
peste 160.000 de poli]i[ti, adic` cu 26% mai
Traian
Iga[
FOTO: Mediafax Foto
mult fa]` de media
UE, contrazicånd
astfel opi niile sindi -
catelor din Poli]ie,
potrivit c`rora deficitul
de personal pe
aceast` zon` ar fi de
8.000 de po li]i[ti.
Colonelul Mir -
cea Dogaru, pre [e-
dintele Sindicatului
Cadrelor Militare Disponibilizate \n Retra ge re
[i \n Rezerv` (SCMD), a sus]inut c`, din
informa]iile pe care le are, apro ximativ 40.000
de posturi vor fi des fiin]ate. MAI este unul
dintre cele mai stufoase [i mai birocratice
ministere. Din 2005 pån` \n 2009, num`rul de
salaria]i ai institu]iei a crescut cu 50%, de la
104.500 de angaja]i la 154.000. Bugetul pentru
salariile de baz` a crescut [i el, \n acela[i
interval, de la 700 mil. lei la aproape 2 mld. lei.
Poli]i[tii bene ficiaz` [i de o serie de sporuri,
unele considerabile. Un agent debutant
cå[tiga, \nainte de diminuarea salariilor, apro -
ximativ 2.000 de lei. Cånd pe site-ul minis te ru -
lui au fost publicate salariile din MAI reali ta -
tea ar`ta c`, \n sute de situa]ii, unii angaja]i au
cå[tigat mai mult decåt ministrul de resort.
Numai unu din trei candida]i care particip`
la un tårg de joburi se [i angajeaz`
ADELINA MIHAI
PESTE 15.000 de romåni [i-au c`utat un loc de
munc` la sfår[itul s`pt`månii trecute la un tårg
de joburi din Capital`, iar cre[terea num`rului
de speciali[ti cu experien]` care vor s` se anga -
jeze scade din [ansele de angajare ale tinerilor
ab solven]i. De[i tot mai multe companii
anun]` c` fac noi angaj`ri [i dau semnale po -
zitive pentru pia]a muncii, numai o parte din
munc` este mai mare fa]` de edi]iile an -
terioare.
„Se observ` o cre[tere foarte mare a
num`rului de speciali[ti cu experien]` care \[i
caut` un loc de munc`. De asemenea, am
constat c` tinerii vin la tårg cu o oarecare
cultur` a conversa]iei, \ncearc` s` se vånd` [i
vor s` intre \n discu]ie cu reprezentan]ii com -
paniilor prezente. Sunt mai aten]i la gestic`, la
mimic`, inclusiv la haine, ceea ce arat` o
„Absolven]ii facult`]ilor de management
sau de marketing f`r` experien]`, care
corespund cerin]elor pentru un post de entrylevel,
nici nu se gåndesc s` accepte o pozi]ie de
junior. Ei vor s` fie [efi de magazine, iar mul]i
confund` pozi]ia de asistent de magazin cu cea
ce asistent manager”, spune Denisa Burciu,
junior recruiter \n cadrul re]elei de magazine
Mic.ro, care are \n prezent 59 de pozi]ii
deschise, \n special pentru posturile de asistent
Firmele din IT [i b`ncile r`mån
angajatorii care dau cele mai mari salarii
Companie Num`r Salariul mediu
de pozi]ii net din sector
deschise (euro/lun`)
Genpact cåteva sute 500
BCR 150 790
TechTeam Global 40 780
Schneider Electric 40 630
Dell Services 20 780
Scandia 15 230
SURSA: Catalyst Solutions, Institutul Na]ional de Statistic`
PUBLICITATE
pozi]iile deschise sunt acoperite prin inter -
mediul tårgurilor de joburi.
„|n urma discu]iilor cu angajatorii,
estim`m c` o treime din joburile aduse de
com panii la tårgul de joburi se \nchid \n urma
evenimentului. Nu se poate face o statistic`
legat` de rata de angajabilitate a candida]ilor
prezen]i la tårg, pentru c` procesul de angajare
dureaz` [ase luni”, sus]ine Drago[ Gheban,
Business Development Manager \n cadrul
firmei de consultan]` \n resurse umane
Catalyst Solutions, care organizeaz` \n fiecare
an tårgul de joburi „Angajatori de Top”.
Peste 75 de companii au prezentat o ofert`
de 1.650 de joburi la evenimentul care a avut
loc vineri [i såmb`t` \n Capital`, iar cele mai
multe recrut`ri se fac \n continuare \n IT,
outsourcing sau \n sectorul bancar. Printre
companiile care au anun]at c` fac noi angaj`ri
se num`r` BCR, BRD, Piraeus Bank
Microsoft, IBM Romånia, Adobe, Oracle, HP,
Accenture, Genpact, Wipro, Kraft Foods,
Dacia Groupe Renault sau Michelin.
Una din tendin]ele din aceast` toamn`
remar cate atåt de angajatori, cåt [i de can -
dida]i o reprezint` faptul c` ponderea num` -
ru lui de speciali[ti care \[i caut` un loc de
evolu]ie \n calitatea interac]iunii la tårg fa]` de
alte edi]ii”, spune Janina Trotea, Internal
Communication Coordinator \n cadrul Coca-
Cola Hellenic, cel mai mare juc`tor pe pia]a
local` a b`uturilor non-alcoolice.
Este normal ca num`rul de speciali[ti care
\[i caut` un loc de munc` s` creasc`, dat fiind
c` de la \nceputul crizei cel pu]in 600.000 de
angaja]i [i-au pierdut locul de munc`, \n timp
ce \n ultimii doi ani au ie[it de pe b`ncile [colii
180.000 – 200.000 de absolven]i de facultate
(din care o mare parte erau deja angaja]i).
„Am v`zut teancuri de CV-uri la companii
ca Renault sau Oracle [i asta doar prima zi a
tårgului. M` sperie concuren]a, faptul c` sunt
mul]i candida]i poate mai bine preg`ti]i decåt
mine sau cu experien]` [i care \[i caut` un loc
de munc` la acelea[i companii”, spune Bogdan
Savin, 23 de ani, absolvent al Facult`]ii de
Electronic`, Telecomunica]ii [i Tehnologia
Informa]iei din cadrul Universit`]ii Poli -
tehnice din Bucure[ti.
Recruiterii din cadrul companiilor care
\nc` mai fac angaj`ri spun c`, de[i pia]a muncii
nu a dat semne de revenire \n ultimii ani,
a[tept`rile tinerilor absolven]i f`r` experien]`
nu s-au schimbat fa]` de anii anteriori.
FOTO: Silviu Matei
de magazin [i lucr`tor comercial. Ea a mai
precizat c` exist` oportunitatea de promovare
a celor care accept` ini]ial un post de entrylevel,
dat fiind faptul c` re]eaua de magazine se
extinde lunar cu cåte 20- 30 de magazine.
De altfel, un sondaj al institutului german
de cercetare Trendence din acest an arat` c`
majoritatea studen]ilor romåni se a[teapt` la
un salariu net de 800 de euro la absolvire [i
cred c` \[i vor g`si de lucru \ntr-o perioad`
medie de patru luni dup` terminarea facult`]ii.
Situa]ia se schimb` \ns` atunci cånd ace[tia se
confrunt` cu ofertele angajatorilor. Exist`
domenii \n care oferta de locuri de munc` este
foarte redus` sau chiar inexistent`.
„Mi-am l`sat CV-ul la mai multe firme, de
patru luni \mi caut de lucru, sper ca m`car la un
stagiu de practic` s` fiu acceptat`. Am colegi
care abia dup` un an- doi de c`ut`ri au reu[it
s` se angajeze, \mi pare r`u c` nu mi-am c`utat
mai repede. Dac` nu g`sesc de lucru, o s` merg
\n Spania sau Italia, unde am rude”, spune
Adriana Preda, 23 de ani, absovent` de ASE [i
student` \n primul an la masterat.
Rata [omajului a fost \n luna septembrie
de 7,35%, \n prezent existånd peste 670.000 de
[omeri la nivel na]ional.

4
BURSE - FONDURI MUTUALE
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale
Din p`cate am pierdut [i corelarea cu bursele externe
B
MONICA JUG~NARU
pre ]uri \n sc`dere \n medie cu 0,21%, iar luna aprilie, \n timp ce indicii europeni debutul [edin]ei, iar pre]ul acestora a
titlu rile companiilor din sectorul ener - sau cei din SUA au dep`[it aceste urcat cu 6,1% dup` anun]ul potrivit A dat \napoi
DE URM~RIT AST~ZI Din nou \n aten]ie
ursa de la Bucure[ti a sc` - getic au dus indicele BET-NG cu 0,31% maxime sau sunt \n imediata lor apro - c`ruia Ministerul Economiei a discu tat Ac]iunile SIF Muntenia (SIF4)
Ac]iunile Electroarge[ (ELGS)
zut cu 0,26%, \ntr-o pia]` sub nivelul de la finalul sesiunii pre ce - piere. Problemele macroe cono mice, dar joi cu FMI despre ini]ierea priva ti z`rii 1.1
n Evolu]ia titlurilor Electroarge[
1.16
cu un rulaj redus, \n care dente.
[i tensiunile sociale [i politice nu creeaz` combinatului.
lei/ac]iune ultimul pre]: 0,67 lei/ac]iune Curtea de Arge[ (ELGS) care au
ac]iunile celor cinci so - „Din p`cate lichiditatea pie]ei con - un climat investi]ional pozitiv, in ves - Ulterior, ac]iunile Oltchim au
ajuns la un nou maxim istoric dup` lei/ac]iune
ciet`]i de investi]ii fi - tinu` s` fie extrem de redus`, iar core la - titorii fiind \n acest moment \ntr-o pierdut din avans [i au \nchis la 0,2170
varia]ie: -1,5%
ce au urcat vineri cu peste 10% pe
ultimul pre]:
situa]ie de a[teptare. Pe termen scurt lei, cu 1,88% peste cota]ia de joi.
fondul specula]iilor privind inten]ia 1,03 lei/ac]iune
lichiditatea, dar [i cota]iile de la BVB Transferurile cu titlurile companiei au
unor ac]ionari de a prelua controlul 0.96 varia]ie: 10,2%
pot cre[te doar punctual, datorit` pe - cumulat doar 174.000 de lei.
0.9
companiei. GM Invest [i-a crescut
PUBLICITATE
rioa dei de raportare a rezultatelor finan -
ciare aferente trimestrului trei, care este
foarte aproape, sau poate datorit` de -
ten sion`rii scenei politice“, a declarat
Nicu Grigora[, broker la Intercapital.
Grigora[ este de p`rere c` cea mai
important` [tire a zilei sau poate chiar a
s`pt`månii este legat` de declara]ia ofi -
cialilor Ministerului Economiei referi -
toa re la participa]iile statului \n com -
recent participa]ia la 18,5%, iar
Tudor Dumitru de]ine circa 12,2%
din ac]iuni. Directorul companiei
Ion Gavril` are o participa]ie de
12,9%.
0.76
Totodat`, Grigora[ explic` sc`derea paniile din domeniul energetic.
0.7
ac]iunilor SIF prin probabile marc`ri de „Declara]iile vin \n urma discu]iilor
n Evolu]ia ac]iunilor Dafora Media[
profit.
cu delega]ia FMI prezent` \n aceast` pe -
(DAFR), la care Foraj Sonde Craiova 0.56
pierea momentului \n care mo]iunea de
cen zur` va fi supus` la vot. |n aceste
con di]ii [i luånd \n calcul faptul c`
„Explica]iile pot fi legate de apro -
putea urgenta vånzarea pachetelor
supli mentare de ac]iuni de la Petrom,
Trans electrica, Transgaz [i ce este mai
rioad` la Bucure[ti, discu]ii care ar
0.5
dup` ce anterior de]inea pu]in
peste 5%. Cele dou` companii sunt
concuren]i direc]i [i printre cei mai
[i-a urcat participa]ia la peste 7%,
0.36
BET-FI a avut o evolu]ie mult mai bun` important listarea unui pachet de 15% 4 ian.
22 oct. mari juc`tori de pe pia]a de foraj
4 ian.
22 oct.
\n ultimele s`pt`måni decåt media din Romgaz la BVB. Urgentarea cre[ - 2010
2010 din Romånia.
2010
2010
pie]ei, sunt probabile marc`ri de profit terii free-float-ului celor trei emiten]i,
la aceste niveluri de pre]“, apreciaz` pri vatizarea unor companii cu capital de
n Evolu]ia titlurilor Napochim Cluj
brokerul.
stat sau listarea altora la cota BVB nu
(NACH) la care Broker Cluj a
Indicele extins al bursei BET-XT, pot decåt s` ajute la dezvoltarea pie]ei
achizi]ionat un pachet mai
care sintetizeaz` evolu]ia primelor 25 de de capital autohtone pe termen lung“, a -5,6 %
consistent, de 270.000 de titluri. 167%
nanciare (SIF) au consemnat cel mai
mare declin, de 1,69%.
Ultimele tranzac]ii de vineri cu cele
mai lichide zece ac]iuni, incluse \n cal -
culul indicelui BET, au fost \ncheiate la
rea indicilor BVB cu evolu]iile externe
este din ce \n ce mai sc`zut`. Indicele
BET \ncheie \nc` o s`pt`mån` de evo -
lu]ii orizontale [i mai are de recuperat
\nc` 16% pån` la maximele atinse \n
titluri \n func]ie de lichiditate, inclusiv
SIF-urile, a \nregistrat o corec]ie de
0,57%.
Unii investitori s-au ar`tat foarte
inte resa]i de ac]iunile Oltchim (OLT) \n
conchis Grigora[.
Investitorii au realizat vineri transfe -
ruri [i cu titluri de stat, unit`]i de fond,
produse structurate [i derivate, \n sum`
cumulat` de 3,4 milioane lei.
este sc`derea \nregistrat` de
titlurile SIF Muntenia (SIF4) de la
finele anului trecut.
Ac]iunile firmei au pierdut vineri
2,5% din valoare dup` o apreciere
substan]ial` \n [edin]ele precedente.
este cre[terea consemnat` de titlurile
Electroarge[ Curtea de Arge[ (ELGS)
pe parcursul acestui an.
Pia]a Futures BMFMS 22 octombrie 2010
Contract Scaden]` Varia]ie Num`r
Pre] Varia]ie Num`r Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Num`r Contract Scaden]` Pre]
lei lei contracte
BRD CFD 12.1 -1.63 0
BRK CFD 0.315 -0.32 0
CO2_RON EUA 65.55 0 0
DEBRD 10-Dec 12.6 0 0
DEBRD 11-Mar 12 0 0
DEBRK 10-Dec 0.286 0 0
PUBLICITATE
Numele Programelor
de investi]ii ING
Unit Linked
lei lei contracte
DEBRK 11-Mar 0.3 0 0
DEBVB 10-Dec 38.3 0 0
DEDJIA_RON 10-Dec 11066 -0.31 474
DEDJIA_RON 11-Mar 11020 0 8
DESIF5 10-Dec 1.53 -0.96 266
DESIF5 11-Mar 1.559 -0.93 11
DESIF5 IUN11 1.5602 -1.26 1
Bond RON 22.10.2010 13,59 14,305263 0,07 7,09
Mixt 25 RON 22.10.2010 16,67 17,547368 0,12 12,41
Mixt 50 RON 22.10.2010 10,63 11,189474 0,00 15,80
Mixt 75 RON 22.10.2010 9,42 9,915789 0,00 18,19
Equity RON 22.10.2010 8,60 9,052632 0,00 19,11
Verde - USD USD 22.10.2010 15,19 15,989474 -0,26 8,04
Albastru - USD USD 22.10.2010 16,33 17,187494 0,00 6,87
Alb - USD USD 22.10.2010 13,99 14,726316 0,21 5,90
Ro[u - USD USD 22.10.2010 10,09 10,621053 0,50 4,89
www.ingasigurari.ro
Programele de investi]ii ING
Unit Linked \n lei [i valut`
pentru Planurile de pensii
[i Planurile de investi]ii ING
Data
evalu`rii
Evolu]ia pre]ului
Pre] de Pre] de de vånzare (%) fa]` de:
vånzare cump`rare S`pt`måna precedent` 31 dec. 2009
Programele de investi]ii \n BOND [i MIXT25 au fost lansate \n data de 1 Noiembrie 1998;
Programele de investi]ii MIXT 50, MIXT 75, EQUITY au fost lansate \n data de 20 mai 2008;
Programele de investi]ii Ro[u, Alb [i Albastru au fost lansate \n data de 1 Februarie 2000;
Programul de investi]ii Verde a fost lansat \n data de 1 Martie 2001; pentru toate aceste Programe
de investi]ii se calculeaz` cota]ii zilnice care sunt accesibile la adresa noastr` de Internet.
Nivelul mediu al ratelor dobån zilor
pe pia]a interbancar` 22 octombrie 2010 la ora 11.00
Termene BUBID BUBOR
ON 2,13 2,63
TM 4,36 4,86
1W 4,66 5,16
1M 4,81 5,31
3M 6,23 6,73
6M 6,45 7,20
9M 6,45 7,20
12M 6,47 7,22
Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 21
octombrie: 5.194,0 mil. RON
BUBID - rata dobånzii la depozitele atrase;
BUBOR - rata dobånzii la depozitele plasate
n Cota]iile dolarului
lei lei contracte
DESNP 10-Dec 0.3407 0.21 5
EUR/RON 10-Dec 4.321 -0.6 41
EUR/RON 11-Mar 4.364 -0.31 19
EUR/RON 11-Sep 4.4075 0.08 7
EUR/RON IUN11 4.3851 -0.17 1
SIBGOLD_RON 10-Oct 1324 -1.47 74
SIBGOLD_RON 10-Dec 1325.5 -0.41 36
Fonduri mutuale 22 octombrie 2010
Fond Administrator Valoare la zi Varia]ie Varia]ie Varia]ie Varia]ie Num`r Activ net
(lei) ultima s`pt`mån` ultima lun` \n 2010 anul trecut de investitori (mil. lei)
Fonduri monetare
BCR Monetar Erste Asset Management 139,266 0,1388% 0,6694% 73176% 154537% 61907 14,703,190
Simfonia 1 BRD Asset Management 297,400 0,1347% 0,5749% 62143% 129488% 13158 3,536,494
Raiffeisen Monetar Raiffeisen Asset Management 1,283,989 0,1366% 0,6362% 74804% 148496% 26522 10,550,047
iFond Monetar Intercapital Investment Management 51,503 0,1127% 0,4799% n.a. n.a. 30 18,102
Tezaur Aviva Investors 665,200 0,3924% 0,8490% 79169% 72560% 622 76,393
Fortuna Gold Target Asset Management 179,200 0,1117% 0,4484% 46118% 106589% 1669 0,5949
OTP ComodisRO OTP Asset Management 128,977 0,2113% 0,9510% 62414% 136704% 1407 1,068,869
Fonduri de obliga]iuni [i instrumente cu venit fix
BCR Obligatiuni Erste Asset Management 139,887 0,1991% 0,8151% 76327% 145084% 28363 7,909,270
BRD Obligatiuni (Concerto) BRD Asset Management 1,248,400 0,1123% 0,4829% 33016% 193462% 519 299,299
Orizont Aviva Investors 211,400 0,3799% 0,8107% 78571% 143524% 402 95,809
BT Obligatiuni BT Asset Management 129,800 0,1543% 0,6202% 70074% 140038% 4441 1,116,965
Stabilo Pioneer Asset Management 95,303 -0,4523% -0,0797% 50750% 82339% 893 136,952
Vanguard Protector Vanguard Asset Manag. 293,998 0,0599% 0,2882% 36149% 86985% 542 17,505
Fonduri diversificate
Fortuna Classic Target Asset Management 66,400 0,3021% 15291% -0,7474% 91354% 22816 69,299
Carpatica Global Carpatica Asset Management 124,005 0,3325% 19786% 88489% 166059% 186 370,484
Carpatica Stock Carpatica Asset Management 139,982 -0,0121% 44026% 126190% 563484% 200 127,657
Zepter Actiuni Zepter 101,112 0,3125% 15354% -18940% n.a. 20 103,679
Zepter Mixt Zepter 101,838 0,3607% n.a. 0,1101% n.a. 16 55,427
Zepter Obligatiuni Zepter 106,044 0,4167% 10472% 33195% n.a. 14 38,444
Diverso Europa Regional BRD Asset Management 1,210,200 0,3899% 19287% 74015% n.a. 269 232,951
Capital Plus Aviva Investors 100,200 0,6024% 20367% 43750% 78652% 8389 57,521
Intercapital Aviva Investors 45,440 0,6401% 41867% 16146% 126824% 1579 101,578
Raiffeisen Benefit Raiffeisen Asset Management 1,148,187 0,0635% 12230% 86758% 339766% 429 244,118
Star Focus Star Asset Management 49,171 0,3142% 14107% 56736% 183995% 65 43,349
Napoca Globinvest 0,3475 -0,1437% 28715% 107746% 425909% 1372 108,392
Omnitrust SIRA 30,444 -0,7854% -16698% 106612% 317261% 424 26,653
Star Next Star Asset Management 38,773 0,2404% 23764% 46109% 219211% 99 51,332
KD Optimus KD Investments 100,464 0,5454% 29524% 110811% 245758% 16 0,9112
Transilvania Globinvest 303,073 0,3144% 23574% 94956% 267353% 795 212,885
BCR Dinamic Erste Asset Management 2,042,940,000 10017831838% 10166421490% 10617798372% 206957% 2584 358,290
BT Clasic BT Asset Management 153,100 0,5253% 14579% 76653% 258407% 856 454,748
Oportunitati Nationale Vanguard Asset Manag. 265,351 -0,0463% -0,2087% -40009% 16695% 487 0,9216
Integro Pioneer Asset Management 36,648 0,5101% 26526% 41136% 169435% 11201 148,764
OTP BalansisRO OTP Asset Management 101,600 0,1972% 36735% 88960% 173585% 83 97,340
Fonduri de ac]iuni
BT Maxim BT Asset Management 79,900 10114% 51316% 100551% 627803% 2338 666,824
BRD Index Europa Regional BRD Asset Management 1,053,293 -0,0632% 22761% n.a. n.a. 5 23,676
Actiuni Europa Regional BRD Asset Management 1,214,800 0,2393% 22989% 110319% n.a. 139 147,926
Raiffeisen Prosper Raiffeisen Asset Management 949,175 -0,0723% 13439% 104214% 566930% 1204 380,118
Raiffeisen Romania Actiuni Raiffeisen Asset Management 336,501 0,2777% 33788% 46858% 708246% 519 225,216
Omninvest SIRA 49,222 -0,6319% 21288% 188621% 164342% 4002 25,726
KD Maximus KD Investments 140,171 0,9485% 54330% 130648% 371394% 811 419,281
Active Dinamic Swiss Capital Asset Management 121,919 -0,3547% 0,9205% 0,4705% 1016786% 2025 152,296
BCR Expert Erste Asset Management 627,576 0,4519% 40649% 70777% 519953% 854 157,120
BT Index BT Asset Management 72,400 12587% 19718% 98634% 501139% 455 216,713
OTP AvantisRO OTP Asset Management 68,700 0,4386% 48855% 85308% 153005% 256 96,285
iFond Actiuni Intercapital Investment Management 41,266 0,0048% 34210% n.a. n.a. 11 0,4861
XT Index Aviva Investors 859,900 0,9746% 40915% n.a. n.a. 16 0,1729
Alte fonduri
SURSA: BNR
Yenul japonez 81,16
Lira sterlin` 1,5696
Francul elve]ian 0,9741
Coroana danez` 5,3581
Coroana norvegian` 5,8603
Coroana suedez` 6,6697
Dolarul australian 0,9788
Dolarul canadian 1,0283
n Cota]iile euro
Dolarul american 1,3918
Lira sterlin` 0,8868
Yenul japonez 112,97
Francul elvetian 1,3558
Dolarul australian 1,422
Coroana danez` 7,4577
Coroana norvegian` 8,1566
Coroana suedez` 9,2831
Dolarul canadian 1,4312
BRD Euro Fond BRD Asset Management 1,036,301 0,2202% 0,4989% n.a. n.a. 362 185,093
Raiffeisen Euro Plus Raiffeisen Asset Management 1,033,791 -0,5674% -0,3137% n.a. n.a. 870 399,939
Raiffeisen Confort Seria 2 Raiffeisen Asset Management 1,033,791 -0,0581% 0,6344% n.a. n.a. 870 399,939
Raiffeisen Confort Raiffeisen Asset Management 1,199,285 -0,0222% 0,6140% 94831% 128710% 823 214,365
BCR Europa Avansat Erste Asset Management 107,973,296 0,2432% 19943% 0,2259% 198943% 6 90,008
Not`: Datele din aceast` sec]iune sunt furnizate de societ`]ile de administrare a investi]iilor (SAI) care administreaz` fondurile mutuale. Ziarul Financiar depune toate eforturile pentru a verifica acurate]ea datelor [i corectarea
eventualelor erori. Ziarul Financiar nu va putea fi tras la r`spundere pentru eventuale erori sau omisiuni care ar putea ap`rea \n datele publicate \n aceast` sec]iune. Deciziile de investi]ii \n fondurile mutuale trebuie s` se bazeze
pe informa]iile primare furnizate direct de societ`]ile de administrare.
SURSA: www.zf.ro/fonduri-mutuale/
Bursa de Valori
Top cre[teri
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
(lei) (%) (lei)
VAE APCAROM S.A. 0,6400 14,29 3430
SOCEP S.A. 0,3480 2,35 46391
BANCA COM. CARPATICA 0,0899 2,04 9290
BANCA TRANSILVANIA S.A. 1,3400 1,52 334930
ALRO S.A. 3,0500 0,99 121595
Erste Group Bank AG 138,1000 0,80 157420
COMPA S. A. 0,4200 0,72 18699
TERAPLAST SA 0,4350 0,69 30069
BIOFARM S.A. 0,1900 0,00 35828
CEMACON SA ZALAU 0,1320 0,00 2099
Top sc`deri
INDICI BVB
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
Varia]ie \n 2009 ieri
(lei) (%) (lei)
BET 11.9% -0.14%
COMP. ENERGOPETROL S.A. 1,3600 -15,00 680
BET-FI 1.7% -1.65%
MEFIN S.A. 0,7750 -14,84 388 BET-NG 28.0% -0.51%
ROTX 10.6% 0.41%
ELECTROAPARATAJ S.A. 0,1210 -8,33 903
BET-C 13.8% -0.15%
UAMT S.A. 0,5050 -8,18 505
BET-XT 5.6% -0.46%
TITAN S.A. 0,2900 -6,45 290
CARBOCHIM S.A. 2,9300 -5,48 11995
SANTIERUL NAVAL ORSOVA 4,0600 -3,33 406
CONTOR GROUP S.A. Arad 0,0776 -3,00 896
SIF BANAT CRISANA S.A. 1,1500 -2,54 348723
SIF MOLDOVA S.A. 1,2400 -2,36 659896
Top tranzac]ii
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
(lei) (%) (lei)
SIF OLTENIA S.A. 1,4900 -1,32 1970158
OMV PETROM S.A. 0,3370 -0,30 1244844
BRD - GROUPE SOCGEN S.A. 12,1000 -1,63 831389
SIF MOLDOVA S.A. 1,2400 -2,36 659896
SIF TRANSILVANIA S.A. 0,5850 -0,85 646824
SIF MUNTENIA S.A. 0,6700 -1,47 419951
SIF BANAT CRISANA S.A. 1,1500 -2,54 348723
BANCA TRANSILVANIA S.A. 1,3400 1,52 334930
C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 18,0000 0,00 238651
SC BURSA DE VALORI BUC. 38,1000 -1,30 226984
CategoriaI
Pia]a RASDAQ
CONSERVATOR
\n 2009 ieri
Varia]ie 13.98% -0.09%
Pre] \nchidere Pondere
0.3370 20.2%
SNP BRD 12.1000 13.6%
ATB 0.5950 14.4%
TGN 263.0000 21.0%
SPCU 0.2800 6.5%
RMAH 0.2020 7.1%
BRM 0.4950 4.6%
ALBZ 0.2670 6.8%
WRO 170.6000 5.8%
VALOARE LA ZI 1578.96
Conservator
1590
puncte
1585
1580
1575
15 oct.
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
ALR ALRO S.A. 3,0500 0,99 3,0500 3,0000 3,0023 40.500 3,9600 2,3200
ATB ANTIBIOTICE 0,5950 -0,83 0,5950 0,5900 0,5945 40.025 0,7500 0,4700
S.A.
AZO AZOMURES S.A. 0,4780 -0,42 0,4780 0,4760 0,4779 23.000 0,5500 0,2780
BCC BANCA COMERCIALA 0,0899 2,04 0,0904 0,0880 0,0888 104.603 0,1130 0,0833
CARPATICA
TLV BANCA TRANSILVANIA S.A. 1,3400 1,52 1,3400 1,3200 1,3366 250.576 2,4000 1,3000
BIO BIOFARM S.A. 0,1900 0,00 0,1920 0,1890 0,1916 186.939 0,2450 0,1380
BRD BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE 12,1000 -1,63 12,3000 12,1000 12,2837 67.682 15,9000 10,5000
TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 18,0000 0,00 18,1000 18,0000 18,0113 13.250 21,9000 11,5000
OIL OIL TERMINAL S.A. 0,2470 -1,20 0,2570 0,2470 0,2506 175.583 0,3000 0,1700
OLT OLTCHIM S.A. RM. VALCEA 0,2130 0,00 0,2300 0,2130 0,2202 791.000 0,3200 0,1630
SNP OMV PETROM S.A. 0,3370 -0,30 0,3370 0,3350 0,3359 3.705.397 0,3660 0,2460
TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ 263,0000 -0,08 263,0000 262,0000 262,8708 418 264,0000 145,0000
S.A.
BRK S.S.I.F. BROKER S.A. 0,3150 -0,32 0,3160 0,3110 0,3126 126.097 0,4110 0,2030
SOCP SOCEP S.A. 0,3480 2,35 0,3700 0,3480 0,3610 128.500 0,3960 0,1400
TBM TURBOMECANICA S.A. 0,1000 0,00 0,1010 0,0991 0,0998 461.500 0,1620 0,0860
Societ`]i de investi]ii
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A. 1,1500 -2,54 1,1800 1,1500 1,1579 301.164 1,7300 0,8950
SIF2 SIF MOLDOVA S.A. 1,2400 -2,36 1,2700 1,2400 1,2500 527.905 1,5700 0,8100
SIF4 SIF MUNTENIA S.A. 0,6700 -1,47 0,6800 0,6700 0,6725 624.438 0,9650 0,5450
SIF5 SIF OLTENIA S.A. 1,4900 -1,32 1,5100 1,4800 1,4904 1.321.819 1,9600 1,0200
SIF3 SIF TRANSILVANIA S.A. 0,5850 -0,85 0,5900 0,5800 0,5827 1.109.863 0,9000 0,4560
Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum
ALBZ ALBALACT SA RGBS 0.267 -1.11 0.264 0.267 0.265 6 11,000
ARAX ARMAX GAZ SA Medias RGBS 0.148 1.37 0.148 0.149 0.148 18 377,000
ARCV IMOTRUST SA ARAD RGBS 0.098 0 0.098 0.098 0.098 13 168,000
ARJI ARTECA SA JILAVA XMBS 3.6 0 3.6 3.6 3.6 1 1
ATPA ATHENEE PALACE SA BUCURESTI RGBS 2.8 -19.77 2.7 2.8 2.75 2 200
AUTQ AUTONOVA SA SATU MARE XMBS 0.17 0 0.17 0.17 0.17 3 18,820
AVIO AVIOANE SA CRAIOVA XMBS 4.39 14.32 4.39 4.39 4.39 1 40
AVSL AVICOLA SA SLOBOZIA XMBS 2.19 -7.98 2 2.19 2.07 3 14
BAZV BAZA ATELIERE SI TRANSPORT XMBS 0.05 25 0.05 0.05 0.05 1 250
BRCR BRAICONF SA BRAILA RGBS 0.229 11.71 0.229 0.229 0.229 2 1,000
BRNA ROMNAV SA BRAILA XMBS 6 12.15 5.65 6 5.85 5 600
BUCS BUCOVINA SA SCHEIA XMBS 0.91 -2.15 0.91 0.91 0.91 2 900
BUCV BUCUR SA Bucuresti RGBS 0.5 -3.85 0.49 0.52 0.5 10 114,500
CAOR CALIPSO SA ORADEA XMBS 2.8 -0.71 2.73 2.8 2.76 6 469
CARC CARMESIN SA BUCURESTI XMBS 1.9 -17.39 1.9 1.9 1.9 1 40
CCOL COMCEREAL OLT SA SLATINA XMBS 3.27 -0.61 3.27 3.27 3.27 2 188
CERE CERAMICA SA IASI RGBS 0.77 2.67 0.75 0.77 0.75 3 20,000
CFES CONSTR. FEROVIARE TIMISOARA RGBS 0.0835 0 0.0835 0.084 0.0838 3 9,000
CIAC CIAC SA ORADEA XMBS 0.39 -7.14 0.39 0.4 0.4 4 1,000
CMVX COMVEX SA CONSTANTA RGBS 26 -16.13 26 26 26 4 1,500
CNTE CONTED SA DOROHOI XMBS 20.6 0 20.6 20.8 20.6 8 121
COBU CONCIFOR SA BUZAU XMBS 0.2 -9.09 0.2 0.23 0.21 5 2,500
COCB COMCEREAL SA SLOBOZIA XMBS 1.49 86.25 1.49 1.49 1.49 1 1
COFI CONCEFA SA SIBIU XMBS 0.18 0 0.18 0.18 0.18 4 1,575
COLK CONEX PRAHOVA SA BUCURESTI XMBS 16 0 16 16 16 1 2
CONR CONSTRUCTII SA SIBIU XMBS 15 -30.23 15 15 15 3 30
COSC COMNORD SA BUCURESTI XMBS 0.75 -6.25 0.75 0.84 0.78 40 21,361
COTE CONPET SA Ploiesti RGBS 29.5 1.72 29.5 31 30.3 8 900
CPLB CONSTRUCTII COMPLEXE XMBS 4.19 30.12 4.19 4.19 4.19 1 1
ELEL ELCO SA SUCEAVA XMBS 1.45 0 1.45 1.45 1.45 1 313
Portofoliile ZF
22 oct.
MODERAT
Portofoliile ZF prezint` trei variante de investi]ii \n
ac]iuni listate la Bursa de Valori Bucure[ti cu
grade diferite de risc, cu scopul de a ob]ine
performan]e superioare indicilor pie]ei. Acestea
vor fi ajustate periodic \n func]ie de evolu]ia
pie]ei. Ac]iunile au fost repartizate \n
cele trei portofolii \n func]ie de
domeniul de activitate,
evolu]ia anterioar` [i
situa]ia
\n 2009 ieri
Varia]ie 0.46% -0.42%
Pre] \nchidere Pondere
138.1000 14.5%
EBS TLV 1.3400 9.7%
BCC 0.0899 8.1%
SIF1 1.1500 5.7%
SIF2 1.2400 6.1%
SIF3 0.5850 6.5%
SIF4 0.6700 9.2%
ALR 3.0500 6.8%
TEL 18.0000 10.8%
RRC 0.0606 10.2%
TRP 0.4350 5.2%
VNC 0.0730 7.1%
VALOARE LA ZI 1932.22
Moderat
1960
puncte
1940
Categoria a II-a
1920
15 oct. 22 oct.
AGRESIV
\n 2009 ieri
Varia]ie -2.6% -1.15%
Pre] \nchidere Pondere
0.3150 11.2%
BRK IMP 0.4370 5.1%
SIF1 1.1500 13.2%
SIF2 1.2400 10.9%
SIF3 0.5850 6.9%
SIF5 1.4900 11.3%
COMI 0.7400 9.4%
BIO 0.1900 6.0%
ALU 1.6100 5.9%
ART 1.8200 6.3%
PTR 0.3250 5.4%
SNO 4.0600 4.6%
ARCV 0.0980 3.6%
VALOARE ZI 2068.57
LA Agresiv
2120
puncte
2080
2040
15 oct. 22 oct.
financiar`. Portofoliile prezentate mai sus au
doar un rol educativ [i nu reprezint` o
recomandare de investi]ii. |n func]ie de apetitul
pentru risc, investitorii trebuie s` ia \n
considerare [i alte variante de plasamente, nonbursiere.
Calculul portofoliilor a \nceput la
1 ianuarie 2009 cu valoarea 1.000 pentru
fiecare, valorile la zi din tabelele de
mai sus fiind pentru data de
ieri.
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
ALT ALTUR S.A. 0,0435 -0,23 0,0435 0,0430 0,0430 27.000 0,0583 0,0300
ALU ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. 1,6100 -0,62 1,6100 1,6000 1,6046 2.160 3,0100 1,3400
AMO AMONIL S.A. 0,0175 -1,69 0,0179 0,0174 0,0175 1.062.500 0,0315 0,0168
BRM BERMAS S.A. 0,4950 -1,98 0,5050 0,4950 0,4991 45.500 0,9000 0,4750
SPCU BOROMIR PROD SA BUZAU (SPICUL) 0,2800 0,00 0,2800 0,2800 0,2800 41.500 0,6200 0,2600
CBC CARBOCHIM S.A. 2,9300 -5,48 3,1000 2,9200 2,9987 4.000 4,4900 2,6000
BCM CASA DE BUCOVINA-CLUB DE MUNTE 0,0881 -0,45 0,0883 0,0881 0,0882 5.000 0,1350 0,0680
CEON CEMACON SA ZALAU 0,1320 0,00 0,1330 0,1300 0,1311 16.000 0,1540 0,0755
CMP COMPA S. A. 0,4200 0,72 0,4200 0,4150 0,4177 44.760 0,5650 0,2680
ENP COMPANIA ENERGOPETROL S.A. 1,3600 -15,00 1,3600 1,3600 1,3600 500 1,8400 1,3600
COMI CONDMAG S.A. 0,7400 -1,99 0,7500 0,7400 0,7458 107.860 1,0300 0,5550
CGC CONTOR GROUP S.A. Arad 0,0776 -3,00 0,0799 0,0776 0,0779 11.500 0,1430 0,0710
DAFR DAFORA SA 0,1390 -0,71 0,1410 0,1380 0,1395 572.800 0,1760 0,0961
ELJ ELECTROAPARATAJ S.A. 0,1210 -8,33 0,1210 0,1210 0,1209 7.467 0,2400 0,0936
EPT ELECTROPUTERE S.A. 0,1000 0,00 0,1000 0,1000 0,1000 3.000 0,2040 0,0960
MEF MEFIN S.A. 0,7750 -14,84 0,7750 0,7750 0,7750 500 1,3400 0,7750
PPL PRODPLAST S.A. 1,3400 0,00 1,3400 1,3400 1,3400 2.000 1,9500 0,9600
ROCE ROMCARBON SA BUZAU 0,2250 0,00 0,2250 0,2250 0,2250 6.000 0,4550 0,2100
RRC ROMPETROL RAFINARE S.A. 0,0606 -0,16 0,0607 0,0606 0,0605 17.006 0,0751 0,0550
SNO SANTIERUL NAVAL ORSOVA S.A. 4,0600 -3,33 4,0600 4,0600 4,0600 100 6,4000 3,6500
BVB SC BURSA DE VALORI BUCURESTI SA 38,1000 -1,30 38,6000 38,1000 38,1870 5.944 40,0000 24,5000
TRP TERAPLAST SA 0,4350 0,69 0,4350 0,4320 0,4326 69.500 0,7300 0,4210
MPN TITAN S.A. 0,2900 -6,45 0,2900 0,2900 0,2900 1.000 0,3700 0,2500
EFO THR MAREA NEAGRA S.A. 0,1500 0,00 0,1500 0,1500 0,1500 2.500 0,6150 0,1400
UAM UAMT S.A. 0,5050 -8,18 0,5050 0,5050 0,5050 1.000 0,7000 0,3920
APC VAE APCAROM S.A. 0,6400 14,29 0,6400 0,6200 0,6236 5.500 0,8300 0,5300
VESY VES SA 0,0580 -2,19 0,0580 0,0550 0,0550 28.500 0,0868 0,0515
VNC VRANCART SA 0,0730 -0,41 0,0738 0,0730 0,0732 75.597 0,1270 0,0608
SCD ZENTIVA S.A. 0,7650 -0,65 0,7650 0,7650 0,7625 1.332 0,8800 0,6250
Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum
ELGS ELECTROARGES SA RGBS 1.03 10.16 0.935 1.03 0.985 90 480,500
ELMA ELECTROMAGNETICA SA RGBS 0.715 0.7 0.71 0.725 0.71 20 223,500
FOJE FORAJ SONDE SA VIDELE XMBS 5 1.01 5 5 5 1 150
GAOY GASTRONOM SA BUZAU XMBS 23.8 13.88 23.3 23.8 23.5 4 5
GECM GENERALCOM SA BUCURESTI XMBS 0.82 0 0.82 0.89 0.82 5 247
GIOR GIURGIU PORT SA GIURGIU XMBS 11.8 7.27 11.8 11.8 11.8 1 20
HEAL HELIOS SA ASTILEU XMBS 2 0 2 2.01 2 2 537
HLEB HERCULES SA BRAILA XMBS 7.5 0 7.4 7.5 7.5 3 261
IAFR ROPHARMA SA BRASOV XMBS 1.26 1.61 1.23 1.26 1.25 14 14,488
ICMR ICMRS SA Galati RGBS 0.085 -15 0.0631 0.09 0.0799 4 2,500
ICPM UZINSIDER ENGINEERING XMBS 12.7 4.96 12.5 12.7 12.6 9 282
INEM LACTA SA Giurgiu RGBS 0.183 -0.54 0.183 0.184 0.183 3 8,000
IPRU IPROEB SA Bistrita RGBS 1.29 -2.27 1.29 1.31 1.3 6 6,000
MACO MACOFIL SA TG. JIU XMBS 3.62 -0.82 3.62 3.62 3.62 1 500
MALK CONTINENT MARINE ENTERPRISE XMBS 3.95 97.5 3.95 3.95 3.95 1 1
MATA MATRITA SA ODORHEI XMBS 0.08 0 0.08 0.08 0.08 1 11,495
MESA METALUL MESA SA SALONTA XMBS 0.08 0 0.08 0.08 0.08 1 10,100
MTCR MAT SA CRAIOVA XMBS 2 17.65 2 2 2 1 40
NACH NAPOCHIM SA Cluj RGBS 0.118 -2.48 0.118 0.134 0.123 47 118,000
PRBU PRACTIC SA Bucuresti RGBS 174.7 0.29 169.9 174.7 172.9 3 30
PRSN PROSPECTIUNI SA BUCURESTI RGBS 0.259 -3.36 0.259 0.266 0.261 72 509,110
RANT GRANITUL SA BUCURESTI XMBS 1.99 -12.33 1.71 2.1 1.81 6 1,000
REFE REMARUL 16 FEBRUARIE SA RGBS 19.8 7.03 19.5 19.8 19.7 4 400
RTRA RETRASIB SA SIBIU XMBS 0.36 0 0.36 0.37 0.36 7 17,000
SCDE BEGA TURISM SA TIMISOARA XMBS 6.3 0.8 6.2 6.3 6.3 7 1,925
STRO RAFINARIA STEAUA ROMANA XMBS 0.19 -9.52 0.19 0.2 0.19 4 3,445
THNI TEHNOTON SA Iasi RGBS 0.125 -8.09 0.125 0.134 0.128 7 7,000
TIMP TIMPURI NOI SA BUCURESTI XMBS 16.5 -0.6 16.5 16.6 16.5 4 60
TRAI TRANSCHIM SA BUCURESTI XMBS 1.99 3.11 1.98 2 2 7 4,124
UARG ARGUS SA Constanta RGBS 1.75 -2.23 1.75 1.75 1.75 2 1,000

ROXANA PRICOP
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
Fondurile de ac]iuni a[teapt` bani
proaspe]i pentru a cre[te miza pe Burs`
Ultimii doi ani de criz` au f`cut fondurile de ac]iuni, considerate cele mai riscante din råndul fondurilor mutuale, s` fie
tot mai prudente cu investi]iile pe Burs`, strategie motivat` de faptul c` presiunea pe randamentele ob]inute nu mai este
ridicat` [i c` investitorii nu au \nc` curaj s` ri[te.
A
verea de peste 5,2 miliarde de lei
(1,21 mld. euro) a fondurilor mu -
tuale este investit` \n pro por ]ie
de peste 70% \n instrumente cu
venit fix precum obliga]iuni [i de -
pozite bancare, \n timp ce expunerile totale pe
ac]iuni sunt de doar 6,4% din active, respectiv
337 mil lei (80 mil. euro), potrivit informa]iilor
furni zate de Asocia]ia Administratorilor de Fon -
duri la finele lunii septembrie.
Aceste cifre arat` c` fondurile mutuale ar
putea fi \ntrecute \n urm`toarele luni de fon -
durile de pensii, care au plasamente \n ac]iuni de
300 de milioane de lei, de[i sunt considerate
fonduri mult mai conservatoare.
De asemenea, valoarea expunerii pe ac]iuni
poate fi interpretat` [i ca un barometru ce m` -
soar` sentimentul investitorilor care \[i ]in
economiile \n fonduri mutuale. Astfel, o valoare
de 6% ar putea indica faptul c` investitorii au
pu]ine speran]e \ntr-o revenire a pie]ei de
ac]iuni [i prefer` s` \[i ]in` banii \n active mai
sigure precum depozitele sau obliga]iunile. Ei \[i
direc]ioneaz` astfel investi]iile c`tre fonduri
conservatoare, cum sunt fondurile monetare. |n
urm` cu trei ani, \n toamna anului 2007,
Radu Hanga,
directorul general
al BT Asset Management
Cånd fondurile de ac]iuni vor
reu[i s` atrag` bani noi din pia]`,
acest lucru se va vedea [i pe
Burs`. Pån` atunci contextul
economic local mai pu]in
favorabil ]ine investitorii la
oarecare distan]` de investi]iile
riscante. |n momentul \n care
aversiunea fa]` de risc a
investitorilor va \ncepe s` scad`,
este foarte probabil ca ac]iunile
s` fie deja scumpe relativ la
situa]ia actual`.
industria fondurilor avea o structur` mult mai
echilibrat`, iar expunerea fondurilor mutuale pe
ac]iuni de]inea primul loc cu 44% din activele
totale de 865 mil. lei, respectiv 380,6 mil. lei.
Instru men telor cu venit fix le erau alocate 40%
din active. Faptul c` ac]iunile atr`geau \n 2007
cea mai mare parte din activele fondurilor
mutuale arat` c` investitorii credeau atunci c`
pia]a de ac]iuni prezint` poten]ial de a performa
[i erau dispu[i s` \[i ri[te economiile \n speran]a
ob]inerii unor randamente mari. Ipotezele de
atunci ale investitorilor nu s-au confirmat
pentru c` \n intervalul septembrie 2007-
septembrie 2010 pia]a de ac]iuni a pierdut 45%
pe indicele BET, \n timp ce deprecierea
indicelui celor cinci SIF-uri (BET-FI) a fost mai
mare, de aproape 70%. Astfel c` mul]i dintre
investitorii \n fondurile de ac]iuni au fost lua]i pe
nepreg`tite de criz`, \nregistrånd pierderi pe
care nici pån` \n prezent nu au reu[it s` le
recupereze.
Investitorii nu mai våneaz` randamente,
ci siguran]`
„Investitorii au acum \ncredere \n adminis -
tratorul de fonduri doar dac` acesta este prudent
[i dac` le comunic` [i explic` cum a decis s`
diversifice portofoliul de ac]iuni \ntr-o anumit`
direc]ie. Investitorii nu mai vor pierderi [i nu mai
sunt la fel de dispu[i s` ri[te, astfel c` sunt mul ]u -
mi]i cu un randament u[or peste media dobån -
zilor bancare. Dac` \n 2006 investitorii \mpin -
geau administratorii s` fac` investi]ii \n ac]iuni,
acum ace[tia au devenit pruden]i [i cer aceea[i
atitudine din partea celor care le administreaz`
banii”, sus]ine Ilie Cenan, pre[edintele societ`]ii
de administrare Globinvest, cu active \n gestiune
de aproape 61 mil. lei, dintre care 26 mil. lei pe
Burs`. Globinvest este [i unul dintre cei mai
longevivi administratori de fonduri de pe pia]`.
Pruden]a investitorilor [i o evolu]ie modest`
a bursei \n primele nou` luni au adus fondurilor
de ac]iuni randamente destul de apropiate de
per for man]ele fondurilor monetare, care inves -
tesc cu preponderen]` \n depozite bancare [i
care expun investitorii unui risc mic. Astfel, ran -
da mentul mediu al fondurilor de ac]iuni a fost de
7,5% \n primele nou` luni, \n condi]iile \n care
fon durile monetare au adus investitorilor un
cå[tig mediu de 6%.
Cei mai mari investitori la Burs` a[teapt`
bani noi pentru a-[i mai asuma riscuri
Din råndul fondurilor mutuale, fondul de ac -
]iuni BT Maxim, administrat de societatea BT
Asset Management, este cel mai mare investitor
pe Burs`, cu circa 90% din active plasate \n ac -
]iuni, situa]ie neschimbat` \n ultimii ani. Ex pu -
nerea fondului pe Burs` era la finele lunii sep -
tembrie de peste 61 mil. lei. |n ultimul an, BT Ma -
xim a adus investitorilor un randament de 6,5%.
|n topul celor mai investitori \n ac]iuni din
råndul fondurilor mutuale urmeaz` fondurile
Raiffeisen Prosper, cu 37 de milioane de lei, [i
KD Maximus, cu o expunere de 33 de milioane
de lei. Aceste cifre iau \n calcul [i investi]iile in -
di recte \n ac]iuni, prin intermediul plasa men -
telor pe care aceste fonduri le fac \n alte fonduri
care investesc \n ac]iuni. De[i statul [i-a f`cut
public` inten]ia de a lista parte din participa]iile
pe care le de]ine la companii din energie, iar
Fondul Proprietatea pare tot mai aproape de
listare, administratorii nu sunt dispu[i s` \[i
schimbe strategia, ci a[teapt` mai \ntåi ca aceste
evenimente s` se produc`.
„La fondul de ac]iuni BT Maxim expunerea
pe burs` este de aproape 90% din active, ex pu -
nere care va fi p`strat` \n perioada urm`toare.
Pla samente suplimentare vom realiza doar dac`
fondul atrage subscrieri din pia]`. Cånd
fondurile de ac]iuni vor reu[i s` atrag` bani noi
din pia]` (iar \ntrebarea este cånd, nu dac`),
acest lucru se va vedea [i pe Burs`. Pån` atunci
con textul economic local mai pu]in favorabil ]ine
inves titorii la oarecare distan]` de investi]iile ris -
cante”, a declarat Radu Hanga, directorul ge -
neral al societ`]ii de administrare BT Asset
Mana gement, cu active nete de 267 de milioane
de lei \n gestiune. Firma de administrare a fon du -
rilor din grupul Banca Transilvania manageriaz`
cel mai mare portofoliu pe Burs`, prin inter me -
diul a trei fonduri deschise [i dou` \nchise, \n va -
loare de 108 mil. lei.
Nici pre[edintele Globinvest, adminis tra to -
rul fondurilor diversificate Napoca [i Transil va -
nia, nu are \n plan achizi]ii de ac]iuni \n perioada
ur m`toare [i prefer` s` conserve alocarea
actual` pe ac]iuni. Fondul Napoca are o ex pu ne -
re pe ac]iuni de 75% din activele de 10,8
milioane de lei, iar fondul Transilvania are pe
Burs` 50% din activele de 21,1 milioane de lei.
„Sunt multe incertitudini acum \n economie [i nu
avem de gånd s` facem achizi]ii de ac]iuni pån`
la finele anului. |n condi]iile actuale, intr` pu]ini
bani noi \n fondurile de ac]iuni. Dac` tren dul \n
pia]a de ac]iuni este descendent, fiecare ban nou
intrat \n fondurile noastre este orientat spre
instrumente cu venit fix [i doar dac` trendul este
pozitiv \l aloc`m plasamentelor \n ac]iuni”, a
continuat Cenan de la Globinvest.
Cu toate acestea, investitorii care sunt
dispu[i s` priveasc` peste incertitudinea din plan
economic [i s` \[i dep`[easc` frica de risc pot g`si
oportunit`]i \n pia]a de ac]iuni.
„Pentru administratori este de preferat s`
investeasc` la burs` acum cånd to]i banii stau la
banc`. |n momentul \n care economia va da
semne de revenire, iar aversiunea fa]` de risc a
investitorilor va \ncepe s` scad`, este foarte
probabil ca ac]iunile s` fie deja scumpe relativ la
situa]ia actual`”, a conchis Hanga de la BT AM.
Cristescu a mai luat 2% din Dafora Media[
ADRIAN COJOCAR
FORAJ Sonde Craiova
(FOSB), com panie con -
tro lat` de omul de afaceri
Marius Cristescu, a fost
raportat` pe Burs` cu o
participa]ie de 7,05% din
ac]iunile Dafora Media[
(DAFR), de]inut` de
Gheorghe C`lburean.
Foraj Sonde Craiova [i
Dafora Media[ se lupt` pe
pia]a de foraj pentru
contractele Petrom [i
Romgaz, cele dou` com -
panii fiind printre cei mai
mari juc`tori de pe pia]` [i
concuren]i direc]i.
Cristescu, care este
unul dintre cei mai mari
industria[i din Romånia, a con -
tinuat s` cumpere \n ulti mele
luni ac]iuni la firma con curent`
Dafora, de[i se afl` \n conflict cu
proprietarul acesteia, Gheorghe
C`lburean, pe care l-a atacat
inclusiv \n in stan]`.
Cei doi s-au duelat o
perioad` prin raport`ri la Burs`
dup` ce Cristescu a solicitat
informa]ii privind contractele
Dafora cu celelalte companii
din grupul controlat de C`l -
burean.
Mai mult, Cristescu a cerut
recent divizarea Dafora, invo -
cånd faptul c` activitatea com -
paniei pe sectorul construc]iilor
m`nånc` profitul seg mentului
BURSE - FONDURI MUTUALE
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale
Fondurile Erste cer list`ri pentru a-[i cre[te expunerea la BVB
ROXANA PRICOP
FONDURILE de investi]ii administrate de
compania austriac` Erste-Sparinvest, parte
din grupul financiar omonim, de]in o
participa]ie de peste 1% din capitalul
Bursei de Valori Bucure[ti (BVB) [i iau \n
calcul o cre[tere a expunerii dac`
operatorul local de pia]` va reu[i s` atrag`
noi emiten]i.
Surse din pia]` afirm` c` expunerea
austriecilor pe ac]iunile BVB este mult mai
mare [i c` ace[tia au devenit printre cei mai
mari ac]ionari ai Bursei, cu o participa]ie
de peste 4%.
Cu plasamente de aproape 520
milioane de euro pe pie]ele de ac]iuni din
Europa de Est, fondurile de investi]ii
administrate de compania austriac` Erste-
Sparinvest au o expunere redus` pe bursa
C`lburean
La ac]iuni, romånii sunt
pe primul loc
Top 10 administratori dup` valoarea portofoliilor de ac]iuni
Administrator Portofoliu Portofoliu
ac]iuni
(mil. lei)
local`, de doar 7,7 milioane de euro.
Printre achizi]iile recente f`cute de
fondurile austriece pe pia]a local` se
num`r` ac]iunile Bursei de Valori
Bucure[ti.
„Am cump`rat ac]iuni la Bursa de
Valori Bucure[ti \n urm` cu cåteva luni.
De]inem o participa]ie de peste 1% din
capitalul BVB. Consider`m Bursa
romåneasc` un emitent cu poten]ial [i lu`m
\n calcul o cre[tere a participa]iei dac`
societatea vine cu planuri concrete de
dezvoltare [i reu[e[te s` atrag` noi
emiten]i“, a spus Alexander Dimitrov,
responsabil de investi]iile Erste-Sparinvest
pe pie]ele emergente de ac]iuni din Europa
\n cadrul unei conferin]e la Viena.
Austriecii au sus]inut dezvoltarea
Bursei prin lansarea \n acest an a
produselor structurate pe indici, aur sau
total
(mil. lei)
BT Asset Management 108,4 267,9
Raiffeisen Asset Management 80,4 1.846,8
KD Invetsments 33,9 41,6
Erste Asset Management 39,3 2.312,7
Globinvest 26,6 60,7
SAFI Invest (FOA) 17,2 19,9
BRD Asset Management 15,5 489,7
OTP Asset Management 11,0 145,5
Carpatica Asset Management 9,7 48,4
Zepter Asset Management 9,5 19,8
SURSA: calcule ZF pe baza raport`rilor AAF
petrol, care au devenit \n scurt timp unele
dintre cele mai de succes produse introduse
la BVB \n ultimii ani. Cel mai lichid astfel
de instrument, contractul DAX Turbo
Short genereaz` un rulaj apropiat de cel al
titlurilor lichide de pe Burs`.
Fondul Proprietatea este de departe
cel mai a[teptat emitent la Bursa de la
Bucure[ti, listarea Fondului fiind estimat`
pentru \nceputul anului viitor. Dup` ce
administrarea Fondului a fost preluat` de
compania american` Franklin Templeton,
preg`tirile pentru listare au intrat \n linie
dreapt` pentru prima oar` de la \nfiin]area
Fondului \n urm` cu cinci ani.
Astfel c` fondurile de investi]ii locale [i
cele de pe pie]ele din regiune, printre care
se num`r` [i fondurile administrate de
Erste- Sparinvest, au intrat \n ac]ionariatul
Fondului cump`rånd ac]iuni de pe pia]a
de foraj. Ac ]ionarii firmei
au respins \ns` pro pu -
nerea.
Foraj Sonde Cra -
iova a intrat \n ac ]io-
na riatul Dafora \n
prim`vara anului trecut
cånd a fost raportat` cu
o participa]ie de 5,26%
din capital.
Achizi]iile recente
realizate de firma de foraj
controlat` de Cristescu
vin \n contextul \n care
Dafora a \ncheiat recent
mai multe contracte im -
portante, printre care [i
unul \n valoare de 52 de
milioane de lei cu
Romgaz.
Ilie Cenan,
pre[edintele Globinvest
Investitorii au acum \ncredere \n
administratorul de fonduri doar
dac` acesta este prudent [i
dac` le comunic` [i explic` cum
a decis s` diversifice portofoliul
de ac]iuni \ntr-o anumit`
direc]ie. Dac` \n 2006,
investitorii \mpingeau
administratorii s` fac` investi]ii
\n ac]iuni, acum ace[tia au
devenit pruden]i [i cer aceea[i
atitudine din partea celor care
le administreaz` banii.
gri. |ntrebat despre valoarea pachetului de
ac]iuni de]inut la Fond, oficialul Erste-
Sparinvest a refuzat s` dea detalii.
Cu sediul la Viena, Erste-Sparinvest
administreaz` fonduri de investi]ii cu
active de 27 miliarde euro [i este cea mai
mare divizie de asset management a
grupului austriac Erste Bank. Fondurile
de obliga]iuni de]in cea mai ridicat`
pondere \n activele Erste-Sparinvest, \n
timp ce fondurile de ac]iuni reprezint`
doar 15% din active. Cum num`rul
emisiunilor de obliga]iuni corporative este
foarte redus pe pia]a local`, principala
atrac]ie pentru fondurile austriece sunt
titlurile de stat.
„Ne-ar pl`cea s` avem mai multe
emisiuni de titluri de stat denominate \n lei
cu maturit`]i cåt mai mari, de zece ani. Cu
cåt mai repede va avea loc o emisiune de
Cristescu
44 de fonduri au 387 mil. lei pe Burs`
Topul fondurilor mutuale dup` valoarea investi]iilor pe Burs`
Fond
Investi]ii \n ac]iuni Activ net Randament
(mil. lei) (mil. lei) 12 luni
BT Maxim 61,34 65,19 6,5%
Raiffeisen Prosper 37,47 37,70 12,5%
KD Maximus 33,36 40,66 7,3%
Raiffeisen Ac]iuni 21,20 22,70 1,5%
BCR Dinamic 18,81 37,69 8,0%
BT Index 17,42 21,49 13,3%
BCR Expert 14,85 15,93 5,2%
Active Dinamic 11,30 15,29 4,0%
Raiffeisen Benefit 10,47 24,01 9,7%
Transilvania 10,23 21,15 8,8%
BT Clasic 9,14 45,02 8,5%
BRD Diverso 9,01 24,55 11,3%
Napoca 8,07 10,82 9,4%
Raiffeisen Confort 2 7,98 39,91 n.a
OTP Avantis 7,48 9,50 4,8%
Carpatica Stock 7,25 12,38 7,4%
Integro 6,73 14,60 2,8%
BRD Ac]iuni 6,45 14,69 11,8%
Zepter Ac]iuni 6,40 10,29 -3,1%
BCR Europa Avansat 5,66 8,90 2,5%
OTP Balansis 3,50 9,50 6,8%
Raiffeisen Confort 3,32 21,98 11,4%
STAR Next 2,66 5,10 3,1%
Zepter Mixt 2,49 5,52 -1,3%
Carpatica Global 2,48 35,99 9,1%
Omninvest 2,25 2,65 9,8%
Fortuna Clasic 1,91 6,90 -2,7%
INDEX Europa BRD 1,79 2,27 n.a
Capital Plus 1,77 5,69 1,0%
AI Intercapital 1,52 9,78 -4,3%
STAR Focus 1,08 4,31 5,8%
Zepter Obliga]iuni 0,59 3,83 2,8%
KD Optimus 0,50 0,91 7,1%
Omnitrust 0,49 2,68 8,6%
iFOND Ac]iuni 0,38 0,48 n.a
AI.XT Index 0,17 0,17 n.a
FON 0,04 0,94 -4,8%
Vanguard Protector 0,00 1,80 5,2%
Total 337,5 613,0
Topul fondurilor \nchise dup` valoarea investi]iilor \n ac]iuni
Fond
Investi]ii \n ac]iuni Activ net Randament
(mil. lei) (mil. lei) 12 luni
BT Invest 1 18,02 19,97 4,2%
FOA 17,15 19,91 -10,2%
Euro Globinvest 4,17 4,72 8,2%
FAPT 4,13 4,76 15,6%
iFond Financial 4,05 8,17 n.a
BT Invest 2,49 2,66 6,9%
Total 50,0 60,2
SURSA: calcule ZF pe baza datelor de la AAF
titluri de stat pe zece ani, cu atåt mai bine
va fi atåt pentru investitori, cåt [i pentru
Romånia. De[i leul este \n continuare
perceput drept un activ riscant, investitorii
str`ini din regiune sunt \n c`utare de
randamente ridicate iar un randament de
7% oferit de statul romån este printre cele
mai ridicate rate de cå[tig oferite
investitorilor de statele din Europa
Central` [i de Est“, a spus Peter Svoboda,
product specialist \n cadrul Erste-
Sparinvest.
Pentru urm`toarele 12 luni, el mizeaz`
pe o apreciere a leului \n raport cu moneda
european`, \n trend cu evolu]ia monedelor
din regiunea Europei Centrale [i de Est.
Pentru finalul acestui an, oficialul Erste
estimeaz` un curs de 4,22 lei pentru un
euro, pentru ca \n septembrie 2011 moneda
na]ional` s` ating` 4,1 unit`]i/euro.
{tiri ZF
Familia Moraru vrea s` duc` Perla Covasnei pe Burs`
Administratorii firmei Perla Covasnei Sfåntu Gheorghe (PELA),
controlat` de Violeta Moraru, propun ac]ionarilor transferul
titlurilor produc`torului de ap` mineral` de pe pia]a RASDAQ
la cota BVB. Ac]ionarii au fost convoca]i la 8 noiembrie pentru
a discuta propunerea de transfer, solicitare venit` de la
ac]ionarul Azuga Waters, firm`
de]inut` de pre[edintele Consiliului
de Administra]ie, Violeta Moraru
(foto). Pe ordinea de zi a [edin]ei
se afl` [i semnarea unui contract
de distribu]ie \ncheiat cu Azuga
Waters. Pre[edintele CA, Violeta
Moraru, de]ine direct [i indirect
52,49% din ac]iunile
produc`torului de ap` mineral`. |n
ac]ionariatul Perla Covasnei se mai
reg`se[te firma Bere Azuga
FOTO: Silviu Matei
(BEGY), care controleaz` 20,18% din titluri. Familia Moraru a
våndut anul trecut Bere Azuga c`tre Ursus Breweries, parte a
grupului americano-sud-african SABMiller. Perla Covasnei are
un capital social de 817.000 de lei, divizat \n 8,1 milioane de
ac]iuni cu o valoare nominal` de 0,1 lei. Cel mai recent
transfer cu titlurile Perla Covasnei a fost realizat pe
1 octombrie, cånd pre]ul a crescut cu 10%, la 1,1 lei. La
aceast` cota]ie, firma are o capitalizare de 8,98 milioane lei.
Ac]ionarii Depozitarului Central au suspendat
opera]iunile OTC, la solicitarea BVB
Ac]ionarii Depozitarului Central (DC) au hotåråt joi s`
suspende hot`rårea Consiliului de Administra]ie privind
lansarea sistemului extrabursier de tranzac]ionare OTC, la
solicitarea BVB, care a cerut realizarea unui studiu de impact [i
aprobarea unui cadru general al transferurilor de c`tre CNVM.
Disputa privind transferurile OTC a \mp`r]it brokerii \n dou`
tabere: una care sus]ine tranzac]ionarea extrabursier` ca fiind
un instrument necesar, mai ales pentru investitorii str`ini, [i
alta care consider` c` tranzac]iile OTC vor eroda din
lichiditatea [i a[a redus` de la Burs`. Ac]ionarii Depozitarului
Central (DC) au reconfirmat tot joi, \n AGA, patru persoane
pentru func]ia de administrator, toate cele nou` pozi]ii din
Consiliul de Administra]ie fiind ocupate de reprezentan]ii BVB.
CA de la Depozitar va fi prezidat de Valentin Ionescu,
directorul general al BVB, iar cele patru persoane realese sunt
Cristinel Sandu Popescu (pre[edintele CA al Voltinvest),
Carmen Dumitrescu (directorul general adjunct al SIF Banat-
Cri[ana), Cecilia Manta (din partea SIF Moldova) [i Doru Bolo[
(Interdealer Capital Invest). Celelalte patru persoane selectate
sunt Alexandru Ioan (KBC Securities), Adrian Tod R`ileanu
(Rombell Securities), Octavian Dragolea (IFB Finwest) [i
Bogdan Cosmin Ivan (HTI Valori Mobiliare).
Un produc`tor de biciclete cu afaceri de 23 mil. euro
vrea s` se listeze la Sibex
Produc`torul de biciclete Eurosport DHS Deva, de]inut de
investitori chinezi [i germani, este interesat s` atrag` fonduri
din pia]a de capital prin listarea pe pia]a Sibex. „|n principiu
vom investi fondurile pentru dezvoltarea firmei, continuåndune
politica de investi]ii pe termen lung. Pån` \n prezent,
profitul ob]inut a fost reinvestit \n totalitate, astfel c` valoarea
total` a investi]iilor realizate \n Romånia se ridic` la peste
20 de milioane de euro“, a declarat Nicoleta V`t`manu,
manager trading la Eurosport DHS. {eful Departamentului
Emiten]i din cadrul Sibex, Adina B`cil`, a afirmat c` bursa a
avut o prim` \ntålnire cu reprezentan]ii companiei [i consider`
c` Eurosport DHS ar fi un emitent atractiv pentru investitori.
DHS a fost \nfiin]at` \n 1999 de investitori chinezi persoane
fizice. |n 2006, grupul german Prophete a intrat \n ac]ionariat
prin achizi]ia unui pachet de 30% din capital, iar \n 2008 [i-a
majorat participa]ia la 40%. Eurosport DHS Deva a \nregistrat
\n primele [ase luni afaceri de 72,6 milioane de lei, \n cre[tere
cu 24,2% fa]` de nivelul din aceea[i perioad` a anului trecut,
de 58,44 milioane de lei, [i a ob]inut un profit net de 1,13
milioane de lei, cu 30% mai mic decåt cel din primul semestru
din 2009, de 1,62 milioane de lei. Compania estimeaz` pentru
acest an o cifr` de afaceri net` de aproximativ 100 de
milioane de lei. Din grupul DHS mai fac parte firmele DHS Bike
Parts, care se ocup` cu comercializarea pieselor de schimb
pentru biciclete, [i DH Sport, care produce ro]i pentru biciclete.
Alro va cump`ra gaze de la Conef \n valoare
de 7,5 milioane de lei
Produc`torul de aluminiu Alro Slatina (ALR) va cump`ra gaze
naturale de la Conef Gaz, companie din grup, \n valoare de
7,5 milioane de lei (1,7 milioane de euro). Grupul Vimetco,
\nregistrat \n Olanda, de]ine 84,18% din capitalul Alro [i
controleaz` [i firma Conef, care este unul dintre importatorii
de gaze ruse[ti \n Romånia, prin intermediul Imex Oil.
Romånia import` gaze indirect din Rusia prin intermediul a
dou` companii, respectiv WIEE [i Imex Oil. WIEE este
de]inut` de WIEE Elve]ia, societate mixt` \nfiin]at` \n 1993
de Wintershall (din grupul german BASF) [i grupul rus
Gazprom pentru a furniza gaze naturale ruse[ti ]`rilor sud-est
europene. Potrivit datelor companiei, WIEE a furnizat
\ncepånd din acel an peste 48 de miliarde de metri cubi de
gaze naturale \n Romånia. Imex Oil este de]inut` de firma
Conef, care este controlat` de Vimetco. Ac]iunile Alro s-au
tranzac]ionat vineri la BVB la pre]ul de 3,05 lei pe unitate, \n
cre[tere cu 0,99% fa]` de referin]`. Produc`torul de aluminiu
are o capitalizare de 2,1 miliarde de lei.
5
Grupaj realizat din surse Mediafax
PUBLICITATE

6
B+NCI - ASIGUR+RI
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
ALEXANDRA CHELU
LIVIU CHIRU
D
epozitele popula]iei [i ale firmelor mici
la b`ncile comerciale vor fi garantate
pån` la echivalentul a 100.000 de euro,
dublu fa]` de nivelul actual, \ncepånd
de anul urm`tor, Guvernul preg`tind
\n prezent o ordonan]` de urgen]` pentru instituirea
noului plafon.
|n paralel, din conducerea Fondului de Garantare
a Depozitelor \n Sistemul Bancar (FGDSB, institu]ia
care garanteaz` deponen]ii) nu vor mai putea s` fac`
parte bancheri. Prevederile figureaz` \ntr-un proiect
de ordonan]` de urgen]` pentru modificarea
Ordonan]ei Guvernului 39/1996 privind \nfiin]area [i
func]ionarea FGDSB. M`surile au fost agreate \n
cadrul discu]iilor cu Fondul Monetar Interna]ional
\nc` de anul trecut, fiind considerate ca necesare
pentru \nt`rirea stabilit`]ii sistemului bancar, prin
cre[terea \ncrederii popula]iei. Pe plan european,
discu]iile privind unificarea plafonului de garantare la
nivelul de 100.000 de euro au pornit din toamna lui
2008, cånd turbulen]ele de pe pie]ele financiare au
indus panica \n råndul deponen]ilor.
|n 2009, anali[tii B`ncii Na]ionale ar`tau \ns` c`
majorarea plafonului de garantare ar avea efecte
benefice limitate, \n condi]iile \n care majoritatea
covår[itoare a depozitelor sunt de mic` valoare.
„Eventuala majorare a plafonului de garantare a
depozitelor de la 50.000 la 100.000 de euro s-ar putea
s` aib` o eficien]` redus` comparativ cu costurile
asociate. |n perioada sc`derii \ncrederii \n sectorul
bancar autohton, principalele depozite retrase au fost
cele de peste 100.000 de euro. (...) Dezvoltarea pie]ei
secundare a titlurilor de stat ar putea avea un raport
cost/beneficiu mai bun decåt solu]ia major`rii
plafonului de garantare“, notau anali[tii BNR \n
Raportul Asupra Stabilit`]ii Financiare, edi]ia 2009.
Structura volumului de depozite pe categorii de
m`rime indica o dominan]` a depozitelor de pån` la
5.000 de euro \n special pentru b`ncile mijlocii [i
medii \n noiembrie 2008, acestea fiind cele mai
recente date prezentate de BNR. B`ncile mari
asigurau prin depozitele de peste 100.000 de euro
aproape 23% din volumul depozitelor constituite la
acestea, cu doar 0,1% din num`rul depozitelor
de]inute.
Potrivit noilor reglement`ri preg`tite de Guvern,
membrii consiliului de administra]ie al FGDSB „nu
trebuie s` de]in` \n cadrul vreunei institu]ii de credit
calitatea de angajat sau director, membru al
consiliului de administra]ie, comitetului de supra -
veghere ori directoratului, dup` caz“, pe lång`
prevederile deja existente \n lege c` ace[tia nu pot fi
so]i, rude sau afini pån` la gradul al doilea \ntre ei, nu
trebuie s` fi fost declara]i fali]i [i nu trebuie s` aib`
cazier judiciar.
|n prezent, Consiliul de Administra]ie al Fondului
este format din Lia Tase, consilier BNR [i pre[edinte
al fondului, [i Romulus Palade, consilier BNR, Lucia
Sanda Stoenescu, consilier BNR, Radu Gra]ian
Ghe]ea, pre[edinte Asocia]iei Romåne a B`ncilor,
Radu Negrea, secretar general al ARB, Dumitru
Lauren]iu Andrei, director general adjunct \n
Ministerul Finan]elor, [i Radu Constantin Ragea,
subsecretar de stat \n Ministerul Justi]iei.
Ghe]ea este [i pre[edintele CEC Bank, ceea ce
\nseamn` c` nu va mai putea face parte din consiliul de
administra]ie al FGDSB dup` aplicarea noilor
reglement`ri.
Proiectul mai prevede eliminarea din categoria
resurselor financiare al schemei de garantare a
depozitelor a liniilor de credit stand-by acordate de
c`tre institu]iile de credit.
OVIDIU TEMPEA - MEDIAFAX
CONSOLIDAREA cererii de credite ar determina b`ncilemam`
s`-[i majoreze expunerile pe Romånia pentru c` sunt
in teresate ca sucursalele locale s` reia finan]`rile, a declarat
Mihai Bogza, pre[edintele Bancpost.
„Dac` ar exista o cerere mai mare de credite, bancamam`
ar pune la dispozi]ie fondurile necesare. De fapt, cred
c` multe b`nci-mam` vor suplimenta expunerile pe Romånia
dac` cererea de credite redevine solid` (...) La noi expunerea
a fost men]inut` [i probabil va cre[te \n perioada urm`toare.“
|n opinia lui Bogza (desen), reluarea credit`rii este priori -
ta r` pentru b`ncile mari, mai ales cele cu re]ea extins`, cum
este [i cazul Bancpost, care de la \nceputul crizei a \nchis doar
cåteva su cursale [i nu inten]ioneaz` s`-[i restrång` acoperirea
teritorial`.
Bancpost urm`re[te s` r` må n` activ` \n zona de
creditare, concentråndu-se \n principal pe zona de companii
productive, cu prec`dere \ntreprinderi mici [i mijlocii, pentru
care va \ncepe campanii de promovare a noi produse [i oferte.
„La retail suntem foarte activi \n zona de credite ipo -
tecare, unde am avut deja o cre[tere de portofoliu.“
Portofoliul de credite ipotecare al Bancpost a \nregistrat o
cre[ tere cu 18% \n septembrie fa]` de finalul anului 2009, da -
to rit` \n principal solu]iilor de restructurare [i nu \n ultimul
rånd creditelor nou-acordate.
Solu]ia pe care Bancpost o ofer` clien]ilor care \nre gis -
treaz` dificult`]i la plata ratelor pentru creditele ipotecare [i
sunt dispu[i s` acopere cel pu]in penalit`]ile const` \n
\ncheierea unui act adi]ional prin
care se continu` rela]iile co n -
trac tuale ini]iale [i care tre -
buie s` respecte urm`toarele
condi]ii: termenul de
rambur sare va fi egal cu
termenul actual al cre -
ditului restructurat plus
ma ximum cinci ani
(f`r` dep` [irea termenului
ma xim al creditului
\n func ]ie de tipul de pro -
dus); perioada de gra]ie
de pån` la 12 luni \n care
se pl`te[te doar dobån da
[i o parte din res tan]e;
dobånda fix` pen tru un an,
rezultånd o rat` cu pån` la
50% mai mic` decåt rata
creditului ini]ial.
„La creditele de ne voi per -
sonale am efectuat 15.000 de
restructur`ri, din tr-un porto fo -
liu de cåteva sute de mii de
\mprumuturi acordate.“
Bancpost are un pro dus
care permite restruc tu rarea
unui credit de consum cu un
credit de ne voi perso nale garan -
tat cu ipotec`.
Bancpost este foarte activ` \n finan -
]area sectorului public, de[i
do bånzile oferite de Minis -
terul Finan ]elor nu sunt „tot -
deauna“ foarte atractive.
Banca este interesat` \n continuare de finan]area munici -
pa lit`]ilor care nu sunt supra\ndatorate [i \n cofinan]area
proiectelor cu fonduri europene.
Ac]ionarul majoritar al Bancpost este grupul EFG
Eurobank, care avea \n Romånia la jum`tatea anului active
de 5,8 miliarde de euro, fa]` de 5,6 miliarde de euro \n
decembrie 2009. |n octombrie, EFG controla \n Romånia o
re]ea de 286 de unit`]i de retail.
La \nceputul lunii octombrie, [eful misiunii FMI Jeffrey
Franks a declarat c` acordul privind men]inerea capitalului
b`ncilor \n Romånia este unul temporar [i probabil nu va mai
fi necesar \ntr-un an [i jum`tate, iar odat` cu revenirea
economiei institu]iile financiare ar putea chiar s`-[i creasc`
voluntar expunerea.
Depozitele bancare vor fi garantate
pån` la 100.000 de euro
Fondul num`r` 17 milioane de deponen]i garanta]i, mul]i clien]i economisind la mai multe b`nci simultan
FOTO: Octav Ganea
DESEN: Romeo R`ileanu
Zi de respiro pentru leu, dar perspectivele r`mån \ntunecate
LIVIU CHIRU
DISCU}IILE privind sc`derea [anselor de trecere a
mo]iunii de cenzur` \mpotriva Guvernului au dat o
gur` de oxigen leului, care a reu[it vineri s` se sta bi -
lizeze \n fa]a euro, \ns` anali[tii spun c` noi probleme
ar putea s` vin` dinspre discu]iile cu delega]ia Fon -
dului Monter Interna]ional (FMI).
BNR a calculat vineri un curs de 4,3083 lei pentru
un euro, cu 0,43 bani mai pu]in decåt \n ziua pre -
cedent`. Aceasta a fost prima sc`dere a cursului dup`
o serie de cinci zile consecutive de cre[tere. |n schimb,
dolarul a cå[tigat vineri 1,6 bani, urcånd la 3,0954 lei la
cursul BNR, pe fondul evolu]iei de pe pie]ele
interna]ionale.
„De[i [ansele mai mici de trecere a mo]iunii de
cenzur` sunt mai mici, ceea ce ar trebui s` aduc`
perspective mai bune pentru leu pe termen scurt, noi
nu \mp`rt`[im aceast` viziune. Motivul este c`
discu]iile cu Fondul Monetar Interna]ional ar putea s`
devin` mai tensionate \n perioada viitoare. Nivelul de
4,35 lei pentru un euro ar putea fi atins \n [edin]ele
urm`toare“, comenteaz` Nicolaie Alexandru-Chi -
de[ciuc, economistul-[ef al ING Bank.
Pe pia]a interbancar`, euro a \nceput [edin]a de
tranzac]ionare de vineri la 4,32 lei, nivel atins peste
noapte, \n cadrul opera]iunilor derulate pe pie]ele
off-shore. |nc` din prima parte a zilei cota]iile au cobo -
råt \ns` sub pragul de 4,31 lei pentru un euro, juc`torii
reac]ionånd la comentariile liderilor opozi]iei privind
[ansele mai mici de trecere a mo]iunii de cenzur`.
Chide[ciuc consider` c` de[i pån` acum mesajele
reprezentan]ilor FMI au fost pozitive, \n realitate ei nu
v`d cu ochi buni unele ini]iative ale autorit`]ilor, cum
ar fi discu]iile privind reducerea cotei unice de im po zi -
tare, care ar \nsemna sc`derea veniturilor bugetare.
Celelalte monede din regiune au avut vineri
evolu]ii mixte. |n timp ce coroana ceh` [i forintul ma -
ghiar au \nregistrat deprecieri u[oare, zlotul polonez a
cå[tigat teren.
Pe pia]a monetar` interbancar` dobånzile pentru
plasamentele pe termene foarte scurte au r`mas pe
palierul de 2% pe an, pe fondul excesului de lichidit`]i.
Pentru perioadele mai lungi de o s`pt`mån` dobånzile
au urcat u[or, spre 5% pe an.
„Avånd \n vedere nivelul lichidit`]ilor de pe pia]`,
dac` nu apar probleme majore \n Romånia, ratele de
dobånd` vor cobor\ din nou \n aceast` s`pt`mån`, de[i
ne afl`m la \nceputul unei noi perioade de constituire
a rezervelor minime obligatorii“, a comentat un
dealer.
4
4.05
4.1
4.15
4.2
4.25
4.3
4.35
4.4
4
4.05
4.1
4.15
4.2
4.25
4.3
4.35
4.4
SURSA: BNR
Olandezii de la Eureko au investit 7,5 mil. euro
Grupul olandez Eureko, care activeaz` pe plan local \n
domeniul asigur`rilor de via]` [i al pensiilor private, a
investit anul acesta 31 mil. lei (circa 7,5 mil. euro) \n
Romånia, au anun]at reprezentan]ii companiei.
„Inten]ion`m s` ne consolid`m pozi]ia pe pia]a din
Romånia [i \n acela[i timp s` oferim partenerilor no[tri
posibilitatea de a beneficia de expertiza Eureko“, a declarat
Shaun Russell, director comercial al Eureko. Eureko
administreaz` al [aselea cel mai mare fond de pensii
private obligatorii, cu active \n valoare de 210,5 mil. lei [i
peste 362.000 de participan]i la sfår[itul lunii septembrie.
Pe pia]a asigur`riilor, Eureko se concentreaz` pe \ncheierea
de poli]e de via]` [i de s`n`tate dup` ce anul trecut a
renun]at la businessul de asigur`ri generale. |n primul
semestru din 2010, compania a subscris prime de 15,2 mil.
lei pe asigur`ri de s`n`tate [i 4,5 mil. lei pe asigur`ri de
via]`, \n sc`dere cu 15%, respectiv 8% fa]` de aceea[i
perioad` a anului trecut. Ciprian Botea
OTP urc` dobånzile la depozitele \n lei pe trei luni
pån` la 7,25% pe an
Maghiarii de la OTP Bank \ncearc` s` atrag` clien]i noi pe
partea de economisire, pl`tind dobånzi de pån` la 7,25%
pe an pentru depozitele nou-constituite \n lei cu scaden]a la
trei luni, cu 1,35 puncte procentuale mai mult decåt pån`
\n prezent. Pentru depozitele \n stoc dobånzile sunt \ns`
mai mici, 4,9% pån` la 5,9% pe an. OTP pl`te[te dobånda
maxim`, de 7,25% pe an, pentru sume nou-depuse mai
mari de 5.000 de lei, \n timp ce depozitele \ntre 100 [i
5.000 de lei sunt bonificate cu 6,25% pe an. OTP a majorat
\n acela[i timp cu 0,35 puncte procentuale dobånzile pl`tite
pentru depozitele pe trei luni \n euro, la 2,25% pe an
pentru sumele mai mici de 5.000 de euro [i 3,25% pe an
pentru depozitele care dep`[esc acest prag. Pentru
depozitele cu scaden]e mai mari, banca pl`te[te dobånzi de
pån` la 5,35% la lei [i 3,25% la euro. Totodat`, pentru
depozitele \n lei depuse pe o lun` banca pl`te[te 5,4%,
respectiv 6,4% pe an \n func]ie de suma economisit`.
Ciprian Botea
Raiffeisen vinde cu 54.000 de euro un apartament cu
trei camere \n Bucure[ti
Raiffeisen Bank, o banc` de top zece cu ac]ionariat
austriac, \ncearc` s` vånd` pån` la sfår[itul lui noiembrie
peste 90 de case [i terenuri recuperate de la clien]ii care
nu [i-au mai achitat ratele la credite, printre acestea
num`råndu-se [i un apartament cu trei camere pe {oseaua
Olteni]ei din Capital` la un pre] de 233.000 de lei (54.000
de euro), potrivit datelor de pe site-ul b`ncii. Conform
anun]urilor de pe site-urile de specialitate, pre]ul unui
apartament cu trei camere \n zon` trece de 80.000 de
euro. B`ncile au mii de anun]uri cu licita]ii organizate
pån` la sfår[itul lui noiembrie, num`rul acestora
\nregistrånd o cre[tere exponen]ial` \n ultima perioad` \n
condi]iile \n care multe licita]ii sunt rostogolite de la o lun`
la alta pentru c` executorii g`sesec foarte greu
cump`r`tori. Doar Banca Transilvania are de vånzare
aproape 340 de propriet`]i, \n timp ce BRD \ncearc` s`
vånd` peste 230 de case, terenuri, spa]ii comerciale [i
industriale. Totodat`, BCR organizeaz` peste 90 de licita]ii
pentru vånzarea de bunuri executate silit pån` la sfår[itul
lunii viitoare. Ciprian Botea
{tiri ZF
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/banci-si-asigurari
Cursurile pie]ei valutare
anun]ate de BNR - 22 octombrie 2010
Valute \n cont
Curs
Dolarul australian 3,0297
Leva bulg`reasc` 2,2028
Dolarul canadian 3,0103
Francul elve]ian 3,1776
Coroana ceh` 0,1752
Coroana danez` 0,5777
Lira egiptean` 0,5374
Euro 4,3083
Lira sterlin` 4,8585
100 Forin]i maghiari 1,5644
100 Yeni japonezi 3,8138
Leul moldovenesc 0,2663
Coroana norvegian` 0,5282
Zlotul polonez 1,0858
Rubla ruseasc` 0,1014
Coroana suedez` 0,4641
Lira turceasc` 2,1675
Dolarul american 3,0954
Dinarul sårbesc 0,0405
Hryvna ucrainean` 0,3897
Gramul de aur 131,2132
DST 4,8461
BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI:
1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale socie t` ]i lor
bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`.
2. Prezenta list` nu implic` obligati vita tea utiliz`rii cursu rilor \n
tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.
SURSA: BNR
BANCA
TELEFON
Bank Leumi Romania
2067075; 0800080777 (apel gratuit)
BCR 08010801227
BRD 0800803803 (free); 3026161
Bancpost 3080901
Raiffeisen Bank
08008020202 (free)
Raiffeisen Banca pt. Locuin]e 021 2333000
CEC
3111119; 0800800848 (free)
Banca Transilvania 0264/407150
OTP Bank 0800882288
Banca Romåneasc` 3059000
Alpha Bank 0800825742
Libra 2088000
Eximbank 0214053333
RBS Bank Romånia 0801022622
ING 2221600
UniCredit }iriac Bank 2032222
Italo-Romena 3171311
Piraeus Bank 0213036969
RIB 3189515
Intesa Sanpaolo Bank
02140533600; 0800800888 (free)
Blom Bank France 3027200/3027206
ATE Bank 3030752
Credit Europe Bank 3017100
C.R. Firenze Romania 2011930
Volksbank Romania 2094400
Banc of Cyprus 40.99.100
Garanti Bank 0800801234
ProCredit Bank 021.2015555; 0372.100.200
Ziarul Financiar nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]` poate proveni din netransmiterea la timp c`tre Ziarul Financiar a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE. Libra: *pentru posesori card Libra MIX, la min. 500 RON p`stra]i
pe card. Volksbank * cont Dinamic EXTRA. OTP: *Pentru depozitele cu virament lunar al dobånzii; Nivelul ratelor dobånzilorpentru persoane juridice cu cifra de afaceri de maxim 2.000.000 EUR. Leumi: * Pentru sume peste 50.000 de lei Bank of Cyprus * Economii; ** Depozitul Lunii; ProCredit: * pentru PF comisionul 0 e valabil \n primele 5 zile bancare de la data scaden]ei (inclusiv), dac` retragerile se efectueaz` \n moneda depus`, pån` la echivalentul a 10.000 EUR/depozit.
persoane
fizice
persoane
juridice
taxa
deschidere
cont
comision
din suma
restituit`
(%)
la vedere
(%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
la vedere
(%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
VALUT~
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
la vedere
la termen
la vedere
(%/an)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
comision
din suma
restituit`
(%)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni
la vedere
la termen
la vedere
(%/an)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni
NOT~: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute decåt cele men]ionate \n tabel. ProCredit: * pentru PF comisionul 0 e valabil \n primele 5 zile bancare de la data scaden]ei (inclusiv), dac` retragerile se efectueaz` \n moneda depus`, pån` la echivalentul a 10.000 EUR/depozit. Bancpost: *pt. solduri mai mari de 5.000 RON/$/€ pf [i 35.000 RON/$/€ pj. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE.
Leumi: * detalii la banc` Volksbank: * cont Dinamic EXTRA; ** pt. depozitele nou constituite OTP: * Pentru depozitele cu virament lunar al dobånzii; Nivelul ratelor dobånzilor pentru persoane juridice cu cifra de afaceri de minim 2.000.000 EUR. Bank of Cyprus: * Cont de economii; ** Depozitul Lunii, 35 zile minim 1leu/euro
BANCA
BANCA
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE
LEI
s
s
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
Bank Leumi Rom. 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 0 1,6 1,8 2 - 2 10.000 1.500 0 1,6 1,8 2 - 2
Bancpost - 5.000 0,4 0 2 2 2 - 2 - 20.000 0 2 2 2 - 2
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2,25 - - 2
BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 1 1,2 1,4 1,7 1,85 3.000 3.000 0,25 1,25 1,35 1,5 1,5 1,75
BRD - 10.000 - - 1,5 1,6 1,8 1,9 2 - 50.000 - 1,5 1,6 1,8 1,9 2
UniCredit }iriac Bank - 200 0,6 0,1 1.7 1,8 1,9 2 2 - 3.000 0,1 1,25 1,2 1,3 1,4 1,6
OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (=150) 2 2 2,1 1,9 1,75 >=5.000 1,75 1,75 1,85 1,75 1,75
RBS Bank Romånia - 500 0 0,1 0,15 0,2 0,3 - 0,4 25.000$ - - 0,35 0,45 0,65 0,8 1
ING 200 1.000 0,1 0,5 0,5 - - 0,5 0,1 0,5 0,5 - - 0,5
Raiffeisen - 30.000 0,5 0,1 1,5 1,7 1,9 - 2,2 5.000 0,25 2,4 2,6 2,8 2,9 3
Transilvania 250 250 0,4pf/0,75pj 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75 1.000 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75
Romåneasc` 150 - 0,1 2,5 2,8 2,8 2,8 2,8 1.000 500 0,9 2,5 2,8 2,8 2,8 2,8
Certificate de depozit nominative - USD: 1 lun` - 1,85%, 3 luni - 2%, 6 luni - 2,2%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4%
Alpha Bank - 0,1 2 2 2,25 2,25 2,25 - 0,1 1,75 1,75 2 2 2
Certificate de depozit cu cupoane (pf) - USD: 1 lun` - 3%, 3 luni - 3,5%, 6 luni - 3%, 9 luni - 3%, 12 luni - 3%.
Banca Italo Romena - - 0,6%(minim eq 2 euro) 0,5 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 - - 0,5 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7
Depozite la termen din fonduri noi 1,75 1,75 1,75 1,75 1,75 - - - 1,75 1,75 1,75 1,75 1,75
Certificate de depozit 1,75 1,75 1,75 1,75 - - - - 1,75 1,75 1,75 1,75
Libra - - 0 0,02 0,5 0,55 0,6 0,65 0,75 - - 0,02 0,5 0,55 0,6 0,65 0,75
Piraeus Bank 100 100 0 la scad. 0,1 2,75 2,85 3 2,9 3 1.000 1.000 0,1 2,75 2,85 3 2,9 3
Carduri Visa Electron [i Business \n USD 2% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,8% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`)
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 0,5 0,5 1 - 3,5 - 100 - 0,5 0,5 1 - 3,5
Intesa Sanpaolo - 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2 2,25 2,5 2,5 2,5 - 10.000 0,2 2 2,25 2,5 2,5 2,5
Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2 2,25 2,40 2,5 2,5 10.000 1.000 - 2 2,25 2,4 2,5 2,5
CEC Bank - 200 0 la scad. PF; 0,5 min 5 eur PJ 0,15 1,25 1,74 1,74 2,03 2,03 3.000 0,15 1 1,25 1,25 1,5 1,5
RIB Bank 0 300 - 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2 0 1.000 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2
ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 2,25 2,5 2,5 2,75 3 100 1.000 0,1 2,25 2,5 2,5 2,75 3
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 2,75% pentru: 2L,5L,7L, 10L; alte informa]ii despre produsele noatre g`si]i pe site-ul b`ncii: www.atebank.ro
Millennium Bank - 200 cf. list` 0,2 2,9 2,8 2,8 2,6 2,6 - 200** 0,1 1 1,25 1,5 1,5 1,75
* Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions; ** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000 - alt` maturitate
Volksbank Romania 0 0 echiv. 1 euro 0,1 1 1,1 1,2 1,25 1,25 0 0 0,1 1 1,1 1,2 1,25 1,25
Bank of Cyprus 250* >250 0 0,5* 2,15 2,35 2,4 – 1,9 250 >250 0,1 2,15 2,35 2,4 - 1,9
Garanti Bank 200 0 0,25 2,4 2,6 2,8 – 2,9 200 0,25 2 2,1 2,3 - 2,4
Carpatica 0 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 2,75 3 3 3,15 3,25 0 5.000 0 2 2,25 2,4 2,25 2,5
Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,1 2,6 2,7 2,7 2,9 3 – – 0,1 2,6 2,7 2,7 2,9 3
Bank Leumi Rom. 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 1,75 2,6 2,8 3 - 3 10.000 1.500 0 2,6 2,8 3 - 3
Bancpost - 5.000 0,4 0 2,75 2,75 2,75 - 2,75 - 20.000 0 2,5 2,5 2,5 - 2,5
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -
BCR 0,5 1,8 2 2,3 2,3 2,5 3.000 3.000 0,25 1,5 1,6 1,75 1,75 2
BRD - 1.000 - 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 - 10.000 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3
UniCredit }iriac Bank - 200* 0,6** 0,1 2 2,2 2,4 2,6 3 - 3.000 0,1 1,75 2 2.25 2.5 2,75
OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (=150) 2,4 2,9; 3,25* 2,65;3,25* 2,6 2,8 - >=5.000 - 1,75 2,25 2,3 2,25 2,25
RBS Bank Romånia 500 - 0,1 2,25 2,5 2,5 - 2,75 25.000 25.000 - 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8
ING 200 1.000 0,25 2,25 2,75 - - 3,25 0,25 2,75 3 - - 3,25
Raiffeisen - 30.000 0,5 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 40.000 0,25 1,8 1,85 1,9 - 1,95
Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,4pf/0,75pj 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5 ech.1.000$ 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5
Romåneasc` 150 - 0,15 3,05 3,2 3,2 3,2 3,2 1.000 1.000 0,3 3,05 3,2 3,2 3,2 3,2
Super Depozit: 3,75% la economiile \n euro (plata la scaden]`) [i 3,5% (plata \n avans) pe 120 de zile
Alpha Bank - 0 0 3 3,25 3,25 3 3 - 0 2,25 2,75 2,5 2,25 2,25
Certificate de depozit cu cupoane - EURO (pf): 1 luna - 3,5%, 3 luni - 3,75%, 6 luni - 4,25%, 9 luni - 4%, 12 luni - 3,75%
Banca Italo Romena - - - 0,75 2,5 2,6 2,75 2,75 2,75 - - 0,75 2,5 2,6 2,75 2,75 2,75
Depozite la termen din fonduri noi 3 3 3,25 3,5 3,6 - - - 3 3 3,25 3,5 3,6
Certificate de depozit 3,1 3,4 3,6 3,7 3,1 3,4 3,6 3,7
Libra - - 0 0,1 2,75 3 3 2,75 2,75 - - 0,1 2,75 3 3 2,75 2,75
Piraeus Bank 1.500 1.500 0 la scad. 0,1 3,25 3,25 3,5 - 3,5 1.500 1.500 0,1 3,25 3,25 3,5 - 3,5
Intesa Sanpaolo 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2,25 2,75 3 3 3 - 10.000 0,2 2 2,5 2,75 2,75 2,75
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 3 3,25 3,5 - 3,75 - 100 - 3 3,25 3,5 - 3,75
Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2,75 3 3 3,25 3,25 10.000 1.000 - 2,75 3 3 3,25 3,25
CEC Bank - 200 0 la scad. PF; 0,5 min 5 eur PJ 0,15 2,25 2,9 2,9 3,19 3,19 3.000 0,15 2 2,25 2,25 2,5 2,5
RIB Bank 0 300 - 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75 0 1.000 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75
ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 3,5 3,75 4 4 4,25 100 1.000 0,1 3,5 3,75 4 4 4,25
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 4,25% pentru: 2L, 5L, 7L, 10L; ZIUA TA 5% pentru 12L [i contul economii DEMETRA dobånzi pe tran[e pån` la 3,25%
Millennium Bank - 200 cf. list` 3 3 4 3 3 3 - 200** 0,25 2,25 2,75 2,75 2,75 2,75
* Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions; ** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000- alt` maturitate
Volksbank Romania 0 0 1 2,511* 2,75 2,85 2,95 2,05 3 0 0 0,1 2,75 2,85 2,95 2,05 3
Bank of Cyprus 250* >250 0 2* 3,25 3,55 3,4 - 2,75 250 >250 0,1 3,25 3,55 3,4 - 2,75
Garanti Bank 200 0 0,25 3 3,25 3,35 - 3,40 200 0,25 2,5 2,75 3 - 3
Carpatica 10.000 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 2,8 3,5 4 4 3,75 4 0 5.000 0 3 3,25 3,25 3,25 3,5
Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,1 3,25 3,5 3,5 3,75 3,75 – – 0,1 3,25 3,5 3,5 3,75 3,75
Bank Leumi Rom. 1.000 1.000 0 0,5 pf, 0.5 pj 6 6,5 6,75 6,75 - 7 0 6,5 6,75 6,75 - 7
* detalii la banc`
Promo]ie: Depozitul Zefir - dobånd` fix`: 7% la lei [i 3,25% la EUR pentru un termen de 2 luni;
BCR 100 200 4 0,5 0,25 6,25 6,74 6,5 6,6 6,7 0,1 5,5 6,25 6,5 6,5 6,5
Certificate de depozit la termen: 3 luni - 6%; 6 luni - 6,1%; 12 luni- 6,2%
BRD Depozitul 1.000 Depozitul 10.000
1.000 10.000 - - - 6 6,25 6,5 - 6,5 - 5 5,25 5,5 - 5,5
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 5,5% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON
Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 6,25% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic).
Bancpost 5.000 20.000 0 0,5 0 5 5 5 - 5 0 5 5 5 - 5
500 - 0 0,5 0 - - 7,5 - 7,13 - - - - - -
Raiffeisen 4.000 IMM - 50.000 0,5 0,1 6,1 6,4 6,7 - 6,8 0,25 4,7 4,9 5,1 - 5,3
Bank 40.000- IMM - 150.000 0,5 0,1 6,25 6,6 6,8 - 7 - 4,9 5 5,3 - 5,5
UniCredit }iriac Bank 500* 10.000 0 0,5** 0,1 6 6,5 6,5 6,75 7,25 0,1 5 5,5 5,75 6,25 6,25
* minimum 1.00 lei pentru depozitele promo]ionale la 2/4/7 luni; ** 0% \n ziua scaden]ei depozitului, la oricare din sucursalele UniCredit }iriac Bank
Libra Bank - - 0 pf / 20 pj 0 4,5* 5 5,25 5,5 5,75 6 0,1 5 5,25 5,5 5,75 6
Romåneasc` 500 1.000 1 fiz 0% 0,3 7,6 7,8 7,5 7,5 7,25 0,3 7,6 7,8 7,5 7,5 7,25
Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0 6,5 6,75 6,75 7 7 0 5,75 6 6 6,25 6,25
10 jurid. 0,55 jurid
OTP Bank 100-4.999 =25.000 0 0-scaden]` 0,25% (>=500) 6,4 5,9; 7,25* 5,35 5,2 5 5 5,1 5 4,75 4,65
CEC Bank 300 5.000 0 PF 0 la scaden]` PF 0,15 6 7,25 7,25 7,54 7,54 0,15 5,5 5,75 5,75 6 6
15 PJ 0,5 min 2 lei PJ
Alpha Bank - - - 0 0 6,5 7 7 7 7 0 5,75 6 6 6 6
Certificate de depozit cu cupoane (pf): 1 lun` -7%; 3 luni - 7,25%; 6 luni - 7,25%; 9 luni - 7%; 12 luni - 7%
RBS Bank Romånia 1.500 25.000 - - 1 6,75 6,75 6,5 - 6,5 - 4 4,6 4,6 4,6 4,6
ING 1.000 10.000 - - 4* 6,5 7 - - 7 0,1 8 8,5 - - 7,5
* pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 100.000 de lei: 0,5%
Banca Italo Romena - - - - 0 4,5 5 5,25 5,25 5,25 - 4,5 5 5,25 5,25 5,25
Depozite la termen din fonduri noi - - - - 5,25 5,5 5,8 5,8 5,8 - 5,25 5,5 5,8 5,8 5,8
Certificate de depozit - 5,5 5,8 5,8 5,8 - - 5,5 5,8 5,8 5,8
Piraeus Bank 5.000 5.000 - - 0,1 8,5 8,35 8,25 - 8,15 0,1 8,5 8,35 8,25 - 8,15
Intesa Sanpaolo 1.000 5.000 5 pf/10 pj 0,4 pf/0,6 pj 0,1 6,5 7 7 7 6,75 0,1 6,5 7 7 7 6,75
Romania
Credit Europe Bank 300 2.000 - - - 7 7,25 7,25 7 6,75 - 7 7,25 7,25 7 6,75
RIB Bank 300 1.000 3 pf / 30 pj - 0,1 7,1 7,1 6,6 6,5 6,5 0,1 7,1 7,1 6,6 6,5 6,5
Millennium Bank 500 500*** cf. list` n. a. 7 7 8,5 6,75 6,5 6,5 0,25* 7,25* 7,5* 7,25* 7* 7*
*** \ntreprinz`tori 500; companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt 2 s`pt., 3.000- alt` maturitate; * \ntreprinz`tori, ** companii 0,25** 7,25** 7,5** 7,25** - 7**
ProCredit Bank 500 500 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - 6,75 7,25 7,5 - 7,75 - 6,75 7,25 7,5 - 7,75
Volksbank Romania 0 0 3,5 0 5,13* 7 7,25 7,5 5,75 7,25 0,1 7 7,25 7,5 5,75 7,25
Bank of Cyprus 500* >2.000 - 0 5* 7,8** 7,65 7,5 - 6,75 0,25 7,80** 7,65 7,5 - 6,75
ATE Bank Romånia 100 1.000 5 (pf); 20 (pj) 0,5 0,15 7,5 7,75 7,75 7,75 7,5 0,15 7,5 7,75 7,75 7,75 7,5
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 8,25% pentru: 2L, 5L, 7L, 10L; ZIUA TA 8% pentru 12L [i contul economii DEMETRA dobånzi pe tran[e pån` la 6%
Garanti Bank 200 200 0 0,25 7,5 7,75 7,5 - 7,4 0,25 7,25 7,25 7 – 7
Carpatica vedere: 50.000; termen: 50-200 vedere: 100; termen: 200-5.000 franco - p.f.; 20 - p.j. 0,4 pf; 0,5 pj 7 7,25 8,5 7,5 7,5 7,5 0 7,25 8,5 7,25 7 7
Marfin Bank Romånia – – 10 euro - p.j. 0≥1 lun` - p.f. 0,20 7,5 7,75 7,5 7,25 7,25 0,2 7,5 7,75 7,5 7,25 7,25
USD
EUR
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
DOBÅNZI
Dobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice
Bancpost: Ac]ionarul
ar veni din nou cu
bani dac` ar fi cerere
de credite
Tensiunea
se men]ine
Evolu]ia euro fa]` de
leu la cursul BNR \n
perioada 4 ianuarie -
22 octombrie 2010
4,2265 lei/euro
4 ian. 2010
4,3083 lei/euro
22 oct. 2010
Majoritatea depozitelor,
de mic` valoare
Structura depozitelor popula]iei \n
func]ie de valoare (%, la 15.11.2008)
Tran[a Num`r Volumul
(euro)
depozite depozitelor
0-5.000 95,2 24,8
5.001-10.000 2,4 13,5
10.001-15.000 0,9 8,9
15.001-20.000 0,5 6,5
20.001-50.000 0,7 16,7
50.001-100.000 0,2 8,3
peste 100.000 0,1 21,3
SURSA: BNR
FOTO: Silviu Matei

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
|
CIPRIAN BOTEA
n acela[i timp, societ`]ile de
leasing au recuperat tot mai multe
bunuri de la clien]ii r`u-platnici [i
au \nchis contractele respective de
finan]are.
La sfår[itul lui august, institu]iile finan -
cia re nebancare (IFN) aveau circa 242.000
de credite acordate, \n sc`dere de la peste
290.000 de finan]`ri la sfår[itul anului
trecut, potrivit datelor publicate de BNR.
„E clar c` pe fondul situa]iei econo mi -
ce actuale vånz`rile de credite de consum
au sc`zut. |n ceea ce prive[te firmele de
leasing, acestea au recuperat foarte multe
bunuri de la clien]ii r`u-plat nici, ceea ce
\nseamn` c` respectivele contracte de
finan]are au fost \nchise [i nu mai apar \n
statistici. De asemenea, oamenii nu mai au
siguran]a locului de munc` [i dac` dispun
de o anumit` sum` de bani aleg s` \[i ram -
bur seze \n avans datoriile“, comenteaz`
R`z van Diaco nes cu, directorul general al
Impuls Leasing.
Societ`]ile de leasing au publicat pe
site-urile proprii cåteva mii de anun]uri cu
bunuri recuperate de la clien]i, \n cea mai
mare parte autovehicule, revånzarea aces -
to ra devenind principalul obiect de acti vi -
tate al companiilor \n contextul \n care fi -
nan ]`rile noi s-au pr`bu[it cu 70% anul
tre cut [i cu 30% \n primul semestru din
2010. Situa]ia s-ar putea \nr`ut`]i \n a doua
parte a anului deoarece finan]`rile pentru
persoane fizice au fost complet blocate \n
iulie [i august, perioad` \n care firmele de
leasing [i-au adaptat contractele de fi nan ]a -
re la Ordonan]a de Urgen]` 50/2010. Ordo -
nan ]a transpune \n legisla]ia local` o direc -
tiv` european` care \ncearc` s` aduc` mai
mult` transparen]` \n contractele de credit.
„Timp de dou` luni dup` apari]ia noii
legi nu s-au mai dat finan]`ri clien]ilor per -
B+NCI - ASIGUR+RI
IFN-urile au r`mas f`r` 50.000 de clien]i
de la \nceputul anului [i pierd \n continuare
Companiile de credite de consum [i firmele de leasing au pierdut
anul acesta zeci de mii de clien]i \n condi]iile \n care finan]`rile noi
nu au reu[it s` ]in` pasul cu ramburs`rile.
soa ne fizice. |n plus, tensiunile dintre b`nci
[i clien]ii acestora ap`rute \n ultimele luni
au crescut reticen]a [i fa]` de IFN-uri“,
afirm` Diaconescu.
De la \nceputul anului, soldul total al
finan ]`rilor acordate de institu]iile finan -
cia re nebancare \nscrise \n registrul
special de la BNR a sc`zut cu 330 mil.
euro, pån` la 7,54 mld. euro (echivalentul
a 32 mil. lei). |n acest registru figureaz`
IFN-urile care au un sold minim al
creditelor de 25 mil. lei [i capitaluri
proprii [i sume \m pru mutate de cel pu]in
50 mil. lei.
Potrivit datelor publicate de Asocia]ia
So ciet`]ilor Financiare (ALB), care reu -
ne[te companii de leasing [i de credite de
consum, \n primele [ase luni au fost sem -
nate contracte de leasing \n valoare de 544
mil. euro, \n timp ce valoarea creditelor de
consum acordate a fost de 179 mil. euro.
Pia]a de leasing este puternic depen -
den t` de evolu]ia vånz`rilor de autove hi cu -
le, care au sc`zut cu 26% \n primele opt
luni [i mul]i dealeri se a[teapt` ca vånz`rile
s` se men]in` pe un trend negativ [i \n 2011.
Institu]iile financiare nebancare au
fost afectate, de asemenea, de cre[tere cre -
dite lor neperformante, ratele restante
ajun gånd la 1,5 mld. lei la sfår[itul lui au -
gust, de la 1,3 mld. lei \n decembrie 2009.
ciprian.botea@zf.ro
FOTO: Silviu Matei
R`zvan Diaconescu spune c` tensiunile dintre b`nci [i clien]i au crescut [i reticen]a fa]` de IFN-uri
OTP: Creditele noi sunt „curate“, nu avem de ce s` ridic`m dobånda
LIVIU CHIRU
CALITATEA portofoliilor de credite
acordate \n ultimul an este „excelent`“, atåt pe
segmentul de persoane fizice, cåt [i la com pa -
nii, probleme ap`rånd doar la creditele vechi,
astfel c` nu sunt motive pentru a majora \n
continuare dobånzile, spune Laszlo Diosi,
[eful OTP Bank, o banc` de talie medie
controlat` de grupul maghiar OTP.
Perspectiva lui este diametral opus`
discursului multor bancheri, care invoc`
tocmai costul riscului (cheltuielile mari cu
provizioanele) pentru a justifica [i dobånzile
Mai pu]ini clien]i
Dinamica num`rului creditelor
acordate de IFN-uri
aug.
iul.
iun.
mai
apr.
mart.
feb.
2010 ian.
2009 dec.
200.000 250.000 300.000
mai mari. „Am discutat pe plan intern, dar nu
vrem s` amestec`m trecutul [i viitorul. Costul
istoric al riscului nu are leg`tur` cu ce facem [i
nu vom modifica dobånzile“, spune Diosi.
Spre exemplu, OTP vinde \n prezent
credite de nevoi personale garantate cu
ipotec` \n euro cu o marj` de 3 puncte peste
Euribor trei luni, adic` la o dobånd` de 3,9%
pe an. Dobånda anual` efectiv` urc` totu[i la
7,6% pe an.
La lei, marja este de 1,5 puncte peste
Robor, dobånda nominal` fiind de 8,23% pe
an, \n timp ce costul anual efectiv urc` la
12,3% pe an.
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/banci-si-asigurari
OTP va reu[i o
cre[tere modest` a
portofoliului de
credite de retail anul
acesta \ns` bazat`
pe atragerea clien]ilor
de la alte b`nci.
Diosi afirm` c` OTP nu are discrepan]e
majore \ntre dobånzile la creditele \n derulare [i
cele din oferta curent`, astfel c` nu este pus` \n
situa]ia de a propune clien]ilor persoane fizice
for mule de calcul cu marje de 9-10 punc te peste
Euribor, odat` cu resetarea do bånzilor cerut`
de OUG 50/2010. El admite to tu[i c` solu]ia de
a stabili marje fixe pentru creditele cu dobånzi
va riabile \ntr-un moment \n care Euribor se afl`
foarte jos poate pune probleme pe termen mai
lung.
OTP va reu[i o cre[tere modest` a por to fo -
liu lui de credite de retail anul acesta, de la 743
mil. euro la sfår[itul lui 2009, \n condi]iile \n care
se bazeaz` pe dobånzi mai mici pentru a atrage
clien]i de la alte b`nci. „|n mod sur prinz`tor,
avem o cre[tere de sold pe retail. Dar majori ta -
tea reprezint` cli en]i refinan]a]i de la alte b`nci,
\n propor]ie de peste 60%, fiind pu]ini clien]i noi.
Acesta este efec tul benefic al Ordonan]ei 50,
sc`derea costurilor de refinan ]are a stimulat
competi]ia.“ La \nceputul anului el ve dea pro -
ble me \n vånzarea de credite pentru popula]ie,
din cauza lipsei de cerere, \n timp ce firmele ar` -
tau un apetit mai mare de a lua credite. {i acum
OTP se concentreaz` pe vån za rea de cre dite
garan ta te cu ipotec`, cele f`r` ga ran ]ii fiind ofe -
rite doar clien]ilor care au un istoric bun de plat`.
R~ZVAN VOICAN
7
BCR crede c`
economia va sc`dea
mai pu]in decåt
se a[tepta \n var`
BCR, cea mai mare banc` de pe pia]`, [i-a modificat \n sens
pozitiv prognoza privind mersul economiei \n acest an,
estimånd c` pån` la urm` sc`derea PIB va fi de 2,1%, fa]`
de o contrac]ie de 3% anticipat` dup` majorarea TVA la
24%.
Anali[tii institu]iei de credit se apropie astfel de
prognoza oficial`, sus]inut` [i de FMI, care indic` pentru
2010 un minus de 1,9%.
Cum este motivat` aceast` reevaluare? „Recolta
agricol` va fi mai bun` decåt ne a[teptam [i va avea o
contribu]ie important` la produsul intern brut ]inånd cont
de ponderea semnificativ` a acestui sector la valoarea
ad`ugat` brut` (circa 8%)“, explic` analistul Eugen {inca.
Pentru 2011 prognoza
BCR privind evolu]ia produ -
sului intern brut r`måne
nemodificat`, cu un plus de
-2,1 %
este noua prognoz` a BCR
privind sc`derea PIB anul
acesta.
1,2% - cel mai sc`zut nivel din
regiune.
{i oficialii FMI au indicat
c` urmeaz` s`-[i actualizeze
estim`rile legate de economia
Romåniei, apreciind c`
indicatorii macroeconomici
pe trimestrul al treilea arat` bine.
Previziunile macroeconomice cap`t` o greutate sporit`
\n aceast` perioad` cånd atåt statul, cåt [i companiile
lucreaz` la bugetele pe anul viitor, calitatea ipotezelor
privind indicatorii macro fiind esen]ial`.
Pe de alt` parte, BCR estimeaz` c` [i la nivelul
semestrului al doilea volumul importurilor ar putea cre[te
mai repede decåt exporturile dac` cererea intern` din
industrie continu` s`-[i revin` [i sunt [anse bune ca pån` la
urm` cererea extern` s` aib` un impact negativ asupra
form`rii PIB.
|n privin]a [omajului \nregistrat oficial, BCR se a[teapt`
ca acesta s` \ncheie anul la un nivel de 8,5%, fa]` de 7,35%
\n septembrie.
„Procesul de restructurare a sectorului public pare a fi
mai dificil, \n timp ce segmentul privat al pie]ei for]ei de
munc` arat` tentative de revenire, ajutat` de comenzile
externe mai mari pentru sectorul productiv.“
Pe termen mai lung, anali[tii b`ncii consider` c`
economia va cre[te sub poten]ial \n urm`torii ani, iar nivelul
produsului intern brut de dinaintea crizei nu va fi atins mai
devreme de 2014.
|n privin]a cursului leu/euro, BCR preconizeaz` o
tendin]` lent` de \nt`rire a monedei na]ionale: 4,22 lei
pentru un euro la sfår[itul acestui an, 4,10 lei/euro \n
septembrie 2011. Astfel, cursul ar urma s` intre sub pragul
de 4 lei/euro de-abia \n 2012. Pentru dobånda-cheie a BNR
este anticipat` reluarea pa[ilor de reducere anul viitor, pån`
la un nivel de 5,75% pe an la sfår[itul lui 2012.
razvan.voican@zf.ro
PUBLICITATE

8
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Cum pot fi convin[i romånii c` e mai bine s` nu arunce gunoiul
„la gr`mad`“: „Cånd \ncepe s` te coste devii brusc mai atent“
„Cånd am auzit prima oar` de colectarea selectiv`, m-am \ntrebat ce folos are. Practic, nu \n]elegeam de ce trebuie s` schimb felul \n care arunc gunoiul“,
poveste[te pentru revista BUSINESS Magazin o belgianc` de 32 de ani.
R~ZVAN MURE{AN - BUSINESS MAGAZIN
artina are 32 de ani [i locuie[te \n nordul
Belgiei. Cånd aude despre situa]ia din
Romånia, tån`ra nu pare deloc uimit`
pentru c` acela[i lucru se \ntåmpla [i \n
M Belgia, ce-i drept acum 15-20 de ani.
„O prieten` \mi spunea c` nici m`car nu are loc \n
cas` pentru a-[i pune trei co[uri de gunoi. A fost ciudat la
\nceput, dar acum totul pare firesc [i pu]ini sunt cei care
uit` s` separe corect hårtiile de sticl` [i PET-urile de
gunoiul menajer.“
Oricum, nimic nu se poate \ntåmpla peste noapte,
spune ea, \n timp ce pocne[te din degete. „Cert e c` acum,
cånd te treze[ti cu ab]ibildul ro[u lipit pe sacul de gunoi [i
de pe toat` strada ]i l-au l`sat \n fa]a casei numai pe al t`u,
ai [i o ru[ine fa]` de vecini [i te apuci s` r`scole[ti \n sac ca
s` vezi ce ai aruncat gre[it.“ {i practic nimeni nu scap`
nepedepsit, dat fiind c` cei care ridic` gunoiul sunt foarte
perspicace. Sunt de regul` doi oameni: o fat` care se uit`
atent \n sac ca s` vad` dac` nu s-a strecurat ceva
nepotrivit [i care decide dac` gunoiul pleac` sau r`måne
[i un b`rbat foarte solid care ridic` sacii colecta]i corect \n
ma[ina de gunoi. Iar ab]ibilidul ro [u lipit pe saci nu e
numai o pedeaps` \n fa]a vecinilor, pen tru c` la trei
gre[eli, sacul r`måne tot \n fa]a por]ii, dar \n plus, vine [i
poli]ia cu o amend` de dou`-trei sute de euro.
|n Romånia, povestea e abia la \nceput.
Percep]ia asupra colect`rii selective nu e foarte
clar`, iar mul]i romåni se \ntreab`, probabil, „Ce
\mi iese dac` nu mai arunc gunoiul la gr`mad`?“
„Concep]ia gre[it` a romånilor trebuie
schimbat`. Este necesar s` \n]elegem c` generarea
de de[eu cost`, [i \nc` foarte mult, \n celelalte ]`ri
din Europa. Cu cåt faci mai mult gunoi, cu atåt pl` -
te[ti mai mult. {i nu invers.“ Mugurel R`dulescu,
pre[edintele Eco-Rom Ambalaje, ONG care ur -
m` re[te respectarea angajamentelor privind atin -
gerea obiectivelor de valorificare [i re ci clare a de -
[e urilor, \nfiin]at de c`tre produc`torii de amba -
laje, sus]ine c` romånii trebuie s` treac` la colec -
tarea selectiv` din convingerea c` este un lucru
normal, necesar [i, nu \n ultimul rånd, benefic lor [i
genera]iilor urm`toare, insistånd pe ideea de con[tiin]` [i
de responsabilitate pentru propriile acte de consum. |ns`
\nainte de a ajunge s` cread` c` e normal, necesar [i
benefic, cet`]eanul tinde s` aib` [i o urm` de suspiciune.
Din studiile realizate de cei de la Eco-Rom Ambalaje,
rezult` c` cei mai mul]i romåni au auzit de colectarea
selectiv`, dar de fapt nu [tiu ce trebuie s` fac`; unii nu [tiu
c` ambalaj poate fi [i conserva, dar [i doza de cola sau
cutia de carton de la ceai. Mul]i nu [tiu ce se \ntåmpl` mai
departe cu ceea ce este \n container, iar faptul c` nu
cunosc i-a determinat s` adopte percep]ii eronate. „Aici
intervin [i mentalit`]ile: pesimism, ne\ncredere \n ceva
nou, suspiciune, «[tiam eu c` e ceva neserios, le ia de fapt
\mpreun` [i le arunc` la groapa de gunoi». Au fost [i astfel
de cazuri, dar mult` lume a \mbr`]i[at informa]ia f`r` s`
vad` personal“, m`rturise[te [eful Eco-Rom.
De aceea, mul]i dintre operatorii de salubritate au
lansat de cåteva luni modele de bun` practic` \n colec -
tarea selectiv` a de[eurilor de ambalaje de la popula]ie.
Astfel, salubri[tii vor colecta gunoiul \n camioane cu
pere]i transparen]i, pentru ca popula]ia s` observe clar c`
gunoaiele aruncate sunt ridicate separat, \n vederea
recicl`rii. „Ne dorim ca cet`]enii s` capete \ncredere c`
de[eurile reciclabile sunt valorificate [i colectarea
selectiv` pe care o fac are rezultate“, spunea \n urm` cu
jum`tate de an Cristian Potera[, primarul Sectorului 6, la
lansarea unuia dintre primele proiecte de acest gen.
Directorul general al Eco-Rom Ambalaje, Sorin Popescu,
de clar` c` opera]iunea se va
extinde \n perioada urm`toare \n
CITI}I
MAI
MULTE
despre
colectarea
selectiv` \n
revista
BUSINESS
Magazin,
care apare
ast`zi pe
pia]`.
80 de localit`]i din \ntreaga ]ar`:
„Cam pania are ca scop schimba -
rea unor mentalit`]i prin care
cet` ]e nii consider` c` de[eurile se
co lecteaz` amestecat sau la
gr`mad`“.
Cert e c` romånii sunt co -
mozi, iar businessuri de sute de
milioane de euro s-au dezvoltat
pe seama acestei tr`s`turi.
Pionier \n industria berii, Virgil
Mailat, fondatorul Bere Mure[,
\[i amintea la \nceputul anului
2008 \ntr-o discu]ie cu BUSI -
NESS Magazin c` slovacii, furni -
zorii s`i de mal], au rås ini]ial de
ideea sa de a produce bere la
PET, zicåndu-i c` e o nebunie s`
foloseasc` ingrediente atåt de
bune pentru ceva ce nu va merge
niciodat`. „Romånului nu-i place
Pu]ini bani pentru
tomberoane
Dincolo de toat` partea de schimbare a
mentalit`]ii [i obiceiurilor popula]iei, lipsa
infrastructurii de colectare la locuin]a cet`]enilor
este [i ea un mare obstacol. Contacta]i de
BUSINESS Magazin, oficialii de la Mediu recunosc
c` pu]inele tomberoane de pe strad` nu pot
stimula colectarea selectiv`.
Ionu] Georgescu, directorul Direc]iei de De[euri [i
Substan]e Periculoase din Ministerul Mediului [i
P`durilor, admite c`, la nivelul anului 2015,
directiva european` ne oblig` s` avem o
infrastructur` de colectare la nivel na]ional. Nu
putem vorbi nici m`car de Bucure[ti c` ar fi
acoperit integral, iar recomandarea ministerului
c`tre operatorii de salubritate este s` \nceap` o
activitate din ce \n ce mai puternic`, dar nu
numai pe strad`.
„Sunt bune [i tomberoanele de pe strad`, dar nu
sunt suficiente. Dac` ne uit`m \n orice capital`
european`, tomberoanele de plastic, hårtie, sticl`
[i metal sunt amplasate acolo pentru produsele
pe care le am la mine cånd merg pe strad` [i
vreau s` le arunc. Nu sunt pentru cele pe care
vreau s` le aduc de acas`“, sus]ine Georgescu.
{eful de la De[euri face trimitere c`tre modelul
din ]`rile din Vest unde colectarea la domiciliu se
face cu tradi]ionalii saci. Se sorteaz` separat,
acas`, plasticul [i cutiile de b`uturi, fie de carton
sau de metal (PMD), \n alt sac, hårtia [i cartonul,
iar sticla este dus` \n containerele de pe strad` [i
sortat` pe culori.
cånd trebuie s` duc` sticla la magazin sau cånd \ntr-o
plas` pune cåteva sticle de bere care nu fac nici doi litri. El
vrea s` ia mai mult o singur` dat`, iar cu berea la PET
punea trei sticle \n saco[` [i f`cea [ase litri. Normal c` era
mul]umit, iar asta mi s-a confirmat ulterior, cånd am v`zut
c` cel mai bine se vindeau PET-urile la doi litri.“ Astfel
justifica Mailat faptul c` vånz`rile de bere la PET au ajuns
la jum`tate de miliard de euro \n 2007. Conform datelor
industriei de profil, circa 47% dintre romånii care
cump`r` bere prefer` b`utura la PET.
Comoditatea \n ce prive[te colectarea selectiv`, lipsa
de timp [i \ncredere, de educa]ie [i informa]ie [i, nu \n
ultimul rånd, mentalitatea privind regulile care trebuie
FOTO: Cristina Nichitu[
Oficialii de la Mediu recunosc c` pu]inele tomberoane de pe strad` nu pot stimula colectarea selectiv`
respectate, nu sunt tipice balcanicilor. Se \ntåmpl` la fel [i
\n Belgia, iar amenzile au stimulat spiritul civic. A[a cum
spunea Martina \n debutul articolului, „cånd \ncepe s` te
coste devii brusc mai atent“.
|ntrebat cåt de fezabil` [i probabil` este imple -
mentarea unui sistem de sanc]ionare a celor care refuz` s`
colecteze selectiv, R`dulescu sus]ine c` nu se poate vorbi
de amenzi cåt timp de[eurile nu sunt o prioritate. „Din
p`cate, cel mai probabil, ele vor deveni o prioritate \n
momentul \n care Romånia va fi amendat` de c`tre
Uniunea European`.“
Totu[i, reprezentan]ii industriei sus]in c` acolo unde
exist` serviciul de colectare selectiv` a de[eurilor, acestea
ar putea fi foarte eficiente - i-ar detemina pe cet`]eni s` fie
mai exigen]i, fapt ce i-ar face [i pe cei responsabili mai
aten]i.
„Mentalitatea se schimb`. Cu efort, cu insisten]`,
omul \nva]`. Noi ne adres`m tuturor consumatorilor, de
la elevii din clasele primare pån` la cei vårstnici“, explic`
pre[edintele Eco-Rom. |n plus, colectarea selectiv` este
un comportament care poate fi asumat prin puterea
exemplului, iar exemplul personal, spune el, este cea mai
bun` metod` de a-i determina pe cei din jur s` colecteze
selectiv - „are, credem noi, cel mai mare impact \n råndul
cet`]enilor“.
NIMIC NU SE SCHIMB~
F~R~ INFORMA}IE
{i totu[i, puterea exemplului vine mult mai greu \n
lipsa inform`rii. Sociologul Mircea Kivu observ` c`,
\n momentul de fa]`, nu exist` niciun fel de preg`tire
pentru colectarea selectiv`: „Nu s-a explicat nimic,
pur [i simplu au ap`rut pe strad` acele tomberoane
[i pu]ini au \n]eles de ce [i cu ce folos. Ele sunt doar
o pic`tur` din oceanul colect`rii corecte a de[eurilor
[i e de datoria autorit`]ilor locale s` le explice
cet`]enilor ce au de cå[tigat dac` \[i schimb` vechile
obiceiuri“, spune Kivu, adaugånd c` abia apoi ar
trebui s` apar` [i aspectele punitive.
|n acela[i registru, sociologul Alfred Bulai, mizeaz` ,
\n esen]`, pe dou` aspecte: campanii sociale
puternice care s` \i \nve]e pe oameni deprinderea de
a colecta selectiv [i infrastructura necesar` colect`rii,
care s` \i permit` cet`]eanului s` depun` un efort
minim: „E absurd s` crezi c` cineva \[i va duce
gunoiul trei sta]ii de autobuz cu ma[ina, doar de
dragul de a-l colecta selectiv“.
PUBLICITATE

IOAN DORNESCU
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
Cum rezist` produc`torii de ]igle metalice pe o pia]` \n care
patru din cinci acoperi[uri noi sunt pentru case vechi
P
atru acoperi[uri din cinci montate \n
acest an \n Romånia au fost pentru
locuin]e vechi, dup` ce pia]a
construc]iilor a traversat un al
doilea an de sc`dere, iar proprietarii
unor case mai vechi au g`sit un bun moment
pentru o investi]ie \n acoperi[, de[i \n unele
cazuri pre]urile au crescut pe fondul scumpirii
o]elului.
„Dup` estim`rile noastre, realizate \n baza
vånz`rilor de pån` acum [i luånd \n calcul [i
parametrii care se afl` \n stråns` leg`tur` cu
realizarea de construc]ii noi - de pild` vånz`rile
din segmentul de c`r`mid` sau beton -
aproximativ 85% din pia]` a fost reprezentat`
de vånz`rile pentru proiecte de renovare a
construc]iilor deja existente [i aproximativ 15%
de construc]iile noi. Aceast` propor]ie a fost
generat` atåt de contextul economic actual, cåt
[i de faptul c` a trecut deja o perioad` lung` de
timp de cånd mul]i posesori de case au realizat
investi]ia \n construc]ia imobilului, iar aco -
peri[ul necesit` deja repara]ii“, a declarat
Zoltan Szoke, business unit manager Ruukki
Romånia [i Bulgaria, segmentul de
acoperi[uri.
Reprezentantul companiilor
controlate de grupul finlandez
Rautaruukki sus]ine c` mul]i clien]i
nu au apelat de la bun \nceput la
solu]ii de acoperi[ de bun` calitate,
iar cei care au ales s` mearg` pe
produse mai ieftine sau pe
improviza]ii au avut nevoie s`
\nlocuiasc` acoperi[ul.
„Segmentul de renov`ri a fost
un motor esen]ial al pie]ei \n 2010,
ponderea acestuia \n totalul pie]ei
de construc]ii ajungånd la 35-40%,
fa]` de 10%, cåt era pån` \n 2009.
Chiar dac` nu se mai construiesc
locuin]e noi, proprietarii \nc` mai
aloc` bugete, mai mici, ce-i drept,
pentru renov`ri. |n 2011 estim`m o
pondere la fel de important` a
segmentului renov`rilor \n pia]`“,
afirm` [i Andrei Sulyok, director
general Lindab Romånia, companie
controlat` de grupul suedez Lindab.
Cele dou` companii sunt printre
cei mai mari juc`tori de pe pia]a
local` de \nvelitori, care potrivit
unui studiu realizat de compania de
consultan]` Neomar Consulting, a avut \n 2009
o valoare de aproximativ 116 milioane de euro,
\n sc`dere cu 34% fa]` de anul precedent. Din
totalul pie]ei, segmentul de ]igle metalice a avut
cea mai mare pondere, de aproximativ 50%.
Romånii au „prins gustul“ tablei pe cas`
Sulyok, care a prezentat acelea[i valori,
estimeaz` c` pia]a va sc`dea cu 5-10% \n acest
an, iar \n 2011 va avea o evolu]ie similar`, \n
condi]iile \n care sunt foarte pu]ine case noi, iar
segmentul industrial este \n continuare blocat.
Pe de alt` parte, reprezentantul Ruukki
sus]ine c` ponderea ]iglei metalice \n totalul
pie]ei de \nvelitori va cre[te \n 2011, \n
detrimentul celorlalte segmente.
„Judecånd dup` evolu]ia segmentului de
tabl` tip ]igl` din ultimii ani, este evident c`
acest tip de acoperi[ a cå[tigat tot mai mult
teren [i c` va continua s` diminueze cota de
pia]` a altor sisteme de acoperi[. De aceea,
personal, consider c` aceast` tendin]` va
contribui la cre[terea pie]ei de tabl` tip ]igl` \n
2011, atåt \n termeni de valoare, cåt [i \n
termeni de volum, chiar dac` pre]ul mediu de
achizi]ie a sc`zut \n 2010. Volumele vor fi \ns`
suficient de mari \ncåt s`
compenseze o posibil` sc`dere \n
termeni de valoare. Practic, nu
vorbim de o cre[tere a pie]ei de
acoperi[uri \n general, ci de o
cre[tere a segmentului de tabl` tip
]igl`“, a afirmat Szoke.
El nu exclude totu[i sc`deri la
nivelul \ntregii pie]e, \n 2011. „Nu
putem estima \nc` de acum un
cuantum exact, din simplul motiv c`
ne lipse[te unul din termenii
ecua]iei, [i anume care este valoarea
real` a pie]ei de acoperi[uri din
Romånia. Din datele noastre, dar [i
ale altor juc`tori din segment,
studiile realizate pån` \n acest
moment nu par s` reflecte foarte
exact realitatea pie]ei“, a spus
reprezentantul grupului finlandez.
El apreciaz` c` segmentul din
tabl` tip ]igl` reprezint` peste 50-
55% din totalul pie]ei de aco -
peri[uri, restul fiind reprezentat de
alte sisteme de acoperi[, de tipul
]igl` din beton, ]igl` ceramic`, bitum
sau tabl` ondulat`. Cea mai mare
pondere dup` tabla tip ]igl` o are
]igla ceramic`.
Ceva mai pesimi[ti legat de evolu]ia pie]ei
sunt reprezentan]ii companiei Coilprofil, parte
a grupului belgian cu acela[i nume, care
estimeaz` c` pia]a va sc`dea \n acest an cu 10-
20%. „Pentru 2011 vedem o stagnare a pie]ei la
nivelul anului 2010“, a declarat Cristian
M`t`[el, director de vånz`ri al companiei. Al]i
juc`tori importan]i din aceast` pia]` sunt
Megaprofil, Plannja sau ArcelorMittal
Construction Romånia.
O]elul d` pre]ul acoperi[ului
„Pre]urile la ]iglele metalice au crescut cu
25%, \n medie, de la \nceputul anului, fa]` de
sfår[itul lui 2009, pe fondul cre[terii pre]ului la
materia prim` (o]el) din prima jum`tate a
anului 2010, cauzat` de scumpirea minereului
de fier cu 80-90% fa]` de pre]urile din
trimestrul patru din 2009. |n prezent, pre]urile
au ajuns la o stabilizare [i nu estim`m s` mai
creasc` pån` la sfår[itul anului“, spune Sulyok.
El precizeaz` c` Lindab a majorat pre]urile de
baz` ale produselor cu 15-25%, iar pentru a
contrabalansa impactul acestor cre[teri asupra
clien]ilor, compania a implementat un sistem
de campanii promo]ionale regulate. |n schimb,
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Vånz`rile de ]igl` metalic` au fost sus]inute \n acest an \n principal de segmentul renov`rilor, \n condi]iile \n care lipsa accesului la finan]are a cauzat sc`derea
num`rului de construc]ii noi, spun produc`torii de profil, scrie revista Business Construct \n num`rul urm`tor, care va ap`rea joi, al`turi de Ziarul Financiar.
CITI}I
MAI
MULTE
\n Business
Construct:
n Cine sunt
magna]ii care
de]in 1.000 ha
la nord de
Bucure[ti
n Studiu de caz
pe A1: o
autostrad`
ve[nic \n
repara]ii
n Ce contracte \i
]in \n via]` pe
marii
constructori
reprezentantul Ruukki afirm` c` \n acest an nu
au existat diferen]e majore de pre], dar
confirm` existen]a promo]iile din pia]`, cu
reduceri de pre]uri la anumite modele sau
culori. „A sc`zut [i pre]ul mediu de achizi]ie,
fapt care a necesitat un efort mai mare de
vånz`ri, pentru a putea acoperi din volume
diferen]a de pre]“, a afirmat Szoke.
Reprezentantul Coilprofil a afirmat c`
pre]urile de vånzare au crescut \n medie cu 7-
15% \n acest an. „Coilprofil a avut trei
campanii promo]ionale care au reu[it s`
men]in` vånz`rile la nivelul anului trecut,
comparånd perioadele similare“, a ad`ugat
M`t`[el, care spune c` principala problem` cu
care s-a confruntat compania \n ultima
perioad` a fost legat` de „ofensiva agresiv` a
produselor low cost“.
Cånd plou` \n cas` ui]i de criz`
Printre m`surile luate de produc`tori
pentru combaterea efectelor negative generate
de criz` se reg`sesc managementul strict al
costurilor [i reducerea cheltuielilor, dar [i
realizarea de investi]ii \n marketing [i
comunicare, lansarea de produse noi sau
F`r` fabrici noi
Reprezentan]ii Ruukki [i Lindab sus]in c` \n
prezent capacit`]ile de produc]ie de care le
de]in sunt suficiente, astfel \ncåt nu sunt
necesare investi]ii \n unit`]i noi. „Centrul
de produc]ie din Romånia, sec]ia de
profilare, a reprezentat o investi]ie cu
valoare foarte ridicat`, care ulterior a fost
completat` [i cu alte utilaje transferate din
Ungaria \n Romånia. |n prezent consider`m
c` nu mai este necesar s` realiz`m
investi]ii noi pe acest segment, din contr`,
trebuie s` amortiz`m investi]iile mari pe
care le-am realizat deja“, declar` Szoke. |n
2008, Ruukki Romånia a finalizat primul
centru de produc]ie din Romånia, la
Bolintin-Deal, \n urma unei investi]ii de
35 de milioane de euro, cea mai mare
investi]ie greenfield a Rautaruukki \n afara
Finlandei.
„|n acest moment, dispunem de
capacit`]ile tehnice [i de for]a de munc`
necesare pentru a procesa o cerere \n
cre[tere, motiv pentru care nu inten]ion`m
s` investim \n noi fabrici/linii de produc]ie.
|n plus, ne ghid`m dup` principiul c` este
indicat s` avem cheltuieli cåt mai mici [i
mai flexibile \ntr-o astfel de perioad` de
criz`. O nou` fabric` ar crea cheltuieli
nejustificate, a[a c` o astfel de investi]ie ar
fi o gre[eal` tactic`“, spune Sulyok.
Pe de alt` parte, investi]iile companiei din
aceast` perioad` vizeaz` diversificarea
canalelor de distribu]ie, o decizie
important` din acest an fiind \nfiin]area a
17 centre regionale.
Directorul de vånz`ri al Coilprofil afirm` c`
ultima investi]ie important` a companiei,
de 5,5 milioane de euro, a fost finalizat` la
mijlocul anului trecut [i a vizat o linie de
produc]ie de sisteme pluviale complete, la
fabrica din Prahova. Compania
inten]ioneaz` s` realizeze investi]ii pentru
lansarea unor produse noi, pentru
segmentul reziden]ial, a ad`ugat M`t`[el.
Important este ca [i pe segmentul
reziden]ial s` fie lansate noi investi]ii,
pentru a fi nevoie de alte acoperi[uri noi.
9
consolidarea re]elelor de distribu]ie. Juc`torii
cer \ns` [i sprijinul autorit`]ilor. „Pentru
sus]inerea cre[terii pie]ei, ar fi nevoie de
\mbun`t`]irea condi]iilor de creditare, investi]ii
\n infrastructur`, stimularea investi]iilor \n
proiecte imobiliare“, spune Sulyok.
Reprezentantul Ruukki apreciaz` c`
deblocarea credit`rii depinde de evolu]ia
\ntregului climat economic \n Romånia. „|n
lipsa unei siguran]e a sursei de venit [i \n lipsa
unei stabilit`]i financiare, a cursului de schimb
valutar, consumatorii sunt mai pu]in \nclina]i s`
apeleze la credite ipotecare pe termen lung“, a
afirmat Szoke. Pe de alt` parte, el sus]ine c`
]iglele metalice sunt un produs de necesitate, a
c`rui achizi]ie nu poate fi mult amånat`. „Dac`
plou` \n cas` nu po]i s` a[tep]i s` se relanseze
economia, trebuie s` iei m`suri“, a punctat
reprezentantul Rautaruuki.
Referitor la momentul revenirii pe cre[tere
a pie]ei construc]iilor din Romånia, pro -
duc`torii sunt rezerva]i. Szoke spune c` pe
pie]ele interna]ionale, unde grupul este
prezent, se simte deja o revigorare, \ns` \n
Romånia va mai dura probabil \nc` doi ani, [i
nici atunci nu se va mai \nregistra „efer -
vescen]a“ din 2007. Sulyok apreciaz` c` 2011 va
avea cel mai probabil o evolu]ie similar` cu
2010, cel pu]in \n prima parte a anului, existånd
[i posibilitatea unei cre[teri foarte reduse.
Ruukki Romånia, cu afaceri de 68,2
milioane lei (16 mil. euro) \n 2009, estimeaz` c`
rulajul va urca cu 10% \n acest an. Ponderea
sistemelor din tabl` tip ]igl` din totalul
vånz`rilor companiei se va p`stra [i \n 2010 la
aproximativ o treime.
Lindab Romånia mizeaz` \n 2010 pe o cifr`
de afaceri similar` cu cea de anul trecut, cånd a
raportat un rulaj de 85,2 milioane lei (20 mil.
euro). Totodat`, compania estimeaz` c` va
\nregistra \n acest an o cre[tere a vånz`rilor \n
volum. Potrivit datelor proprii, Lindab a avut \n
2009 o cot` de 7,5% pe \ntreaga pia]` a inve -
litorilor [i de aproximativ 15% pe segmentul de
]igle metalice.
„Pentru 2010 va fi o sc`dere u[oar` fa]` de
2009. Pentru 2011 ne propunem o cre[tere de
minim 20% fa]` de 2010. (…) Ponderea ]iglei
metalice din total cifr` de afaceri \n 2011 va fi
\ntre 20 [i 25 %“, a afirmat M`t`[el de la
Coilprofil, firm` care a raportat anul trecut o
cifr` de afaceri de 27,5 milioane lei (6,5 mi -
lioane euro).
Compania sus]ine c` are o cot` de 11% pe
segmentul ]iglelor metalice premium.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

ANCA NEGOI}~
PUBLICITATE
PUBLICITATE
10
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
N
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
De ce prinde luxul \n
Romånia: „Oamenii vor s`
arate c` au bani“
oam Lenzini, managing di rec -
tor Rafael & Sons Diamonds
& Jewelries, o companie isra -
elian` produc`toare de dia -
mante [i bijuterii, explic` de ce
crede c` Romånia este locul ideal pen tru
afacerea sa: „Am v`zut aici ma[ini pe care nu
le-am v`zut \n Milano sau \n Israel. |n Israel
cred c` avem unul sau dou` Ferrari \n toat`
]ara [i suntem o na]iune bogat`“.
Lenzini are pu]in peste 30 de ani, dar
lucreaz` \n compania pe care o conduce ast`zi
de aproape zece ani, scrie revista Dup` Afa -
ceri Premium. „Am devenit managing direc -
tor \n 2005, atunci cånd compania a \nceput s`
produc` [i bijuterii. C`l`toresc foarte mult.
Stilul meu de via]` se \mparte \ntre Tel Aviv,
Bucure[ti, Hong Kong, New York, Aruba,
Roma, Tbilisi, Barcelona [i Paris“, poveste[te
el [i adaug` c` i-ar fi foarte greu s` se decid`
asupra destina]iei favorite: oscileaz` \ntre
Hong Kong [i Romånia.
Care este povestea Rafael & Sons?
Rafael & Sons a fost lansat` acum 35 de
ani de c`tre tat`l lui Lenzini, Rafael Zakai.
Cu timpul s-au implicat [i fiii \n afacere. La
\nceput era o companie produc`toare de
diamante polisate - ac]ionarii mergeau \n
Statele Unite, Hong Kong, Europa, Rusia [i
cump`rau diamante, le prelucrau [i apoi le
vindeau mai departe bijutierilor.
„Apoi am vrut s` ne dezvolt`m afacerea
[i ne-am gåndit: «De ce s` nu cre`m bijuterii
cu diamantele pe care le comercializ`m?». |n
plus vo iam s` vindem [i idei, nu doar materia
pri m`. A[a c` \n 2002 am \nceput s` facem
pro priile bijuterii. Iar \n 2005 am intrat pe
pia]a din Romånia.“
De ce au ales Romånia
„{tiam c` Romånia este o ]ar` \n
dezvoltare, c` oamenii muncesc foarte mult
ca s` nu mai aib` o situa]ie financiar` precar`,
c` \ncep s` fie din ce \n ce mai deschi[i la ]`rile
capitaliste [i de aceea cred c` este ideal`
pentru un business de genul acesta. |n plus
Statele Unite, Marea Britanie, chiar [i Israel
sunt pline de competi]ie“, spune Lenzini, care
sper` ca \n cå]iva ani s` de]in` monopolul \n
pia]a de bijuterii [i diamante din Romånia.
„|n Romånia sunt din ce \n ce mai mul]i
oameni care \[i permit produse de lux. Aici,
numai pe drumul de la aeroport pån` \n
centrul Bucure[tiului am v`zut dou` Ferrari.
Ceea ce \nseamn` c` oamenii au bani [i c` vor
s` arate asta“.
Ce caracteriza pia]a de diamante din
Romånia \n anul 2005?
La \nceput, mai ales \n Statele Unite, cei cu
adev`rat boga]i veneau cu prietenele [i
alegeau \mpreun` diamantul pentru inelul de
logodn`, dup` care era creat inelul propriu-zis
\n func]ie de diamantul ales. |n Romånia,
lucrurile nu st`teau tocmai a[a, astfel c` pentru
afacerea celor doi riscul a fost destul de mare.
Cel mai mare [i mai scump diamant vån -
dut \n Romånia a costat aproximativ 70.000
de euro [i s-a våndut anul acesta. Com pa nia a
avut din al doilea an o mic` cre[tere de
vånz`ri \n Romånia, \ns` \n 2009 vånz`rile au
sc`zut (aproximativ 4 milioane de euro ci fr`
de afaceri), iar despre anul acesta Lenzini
spune c` „este unul dintre cei mai buni ani
pentru afacerea noastr`“ [i estimeaz` o cifr`
de afaceri de 4,5 milioane de euro.
„Vrem s` ne extindem [i \n pia]a de
diamante [i bijuterii pentru p`tura de mijloc
a popula]iei. Adic` vom vinde inele din aur
FOTO: Octav Ganea
Noam Lenzini
managing director Rafael & Sons Diamonds & Jewelries
Numai pe drumul de la aeroport pån` \n centrul Bucure[tiului am
v`zut dou` Ferrari. Ceea ce \nseamn` c` oamenii au bani [i c` vor s`
arate asta.
4,5 mil. €
cifra de afaceri estimat` de Rafael
& Sons pe pia]a romåneasc` \n
acest an.
de 18 carate cu diamante la pre]ul de 2.000
de lei. Apoi, dac` \n anii trecu]i produceam
1.500 de piese, acum am redus produc]ia la
750 sau chiar mai pu]in. {i, \n acela[i timp,
vom avea grij` s` cre`m piese pentru toate
buzunarele. Dac` vii cu 10.000 de euro \n
magazin, ai ce cum p`ra, dar [i dac` vii cu
2.000 de lei, ai ce cump`ra.“
Bijuteriile nu sunt produse care s` intre la
categoria „necesitate“, a[a cum sunt ma[inile,
de exemplu.
De aceea, pia]a de lux a fost mai mult
afectat` \n acest segment.
Germanii de la Schaeffler \i reangajeaz` \n fabrica
de rulmen]i pe cei disponibiliza]i anul trecut
LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA
PRODUC~TORUL german de rulmen]i
Schaef fler Romånia, care de]ine o fabric` de
rul men]i la Bra[ov, inten]ioneaz` s` ajung`
pån` la finele anului la aproximativ 3.200 de
angaja]i, dup` ce \n 2009, num`rul de salaria]i
ai companiei din Bra[ov a sc`zut la 2.874 de
persoane.
|n compara]ie, \n 2008 Schaeffler Romånia
dispunea de 3.494 de angaja]i.
Anul trecut compania a derulat un pro -
gram de reducere a costurilor pentru adap -
tarea la un nou nivel al comenzilor, care a
inclus [i disponibiliz`ri.
„|n prezent num`rul angaja]ilor Schaeffler
Ro månia se apropie de 3.200 de persoane. Au
fost f`cute angaj`ri \n acest an care vor con -
tinua, urmånd un plan prudent de dezvoltare a
per sonalului. Au avut prioritate persoanele
care au mai fost angajate \n compania noas -
tr`“, a declarat Alexandru Blemovici, director
general Schaeffler Romånia.
Conform datelor furnizate anterior de
Schaeffler Romånia, salariul mediu net \n
fabrica din Bra[ov s-a redus de la 1.585 de lei
\n 2008 (430 de euro) la 1.465 de lei \n 2009
(345 de euro). Pentru 2010 salariul mediu net
bugetat este de 1.825 de lei (424 de euro).
Investi]ii totale de 350 mil. euro
Potrivit reprezentan]ilor companiei,
Schaeffler Romånia a investit \n ultimii opt ani
(de la \nfiin]area firmei \n anul 2002 [i pån` \n
pre zent) peste 350 mil. euro la fabrica din lo -
calitatea Cristian, jude]ul Bra[ov, care pro duce
pentru export.
|n acest an, proiectele de dezvoltare
Schaeffler Romånia au ajuns la final, volumul
in vesti]iilor pentru 2010 ridicåndu-se la 13 mil.
euro pentru instalarea unor utilaje \n halele de
produc]ie construite \n ultimii ani. Potrivit
conducerii companiei, \n prezent au fost fina -
lizate aproape toate investi]iile \n fabrica de la
Bra[ov, excep]ie f`cånd un proiect de circa 5
Investi]ii \n produc]ia
de rulmen]i
Grupul Schaeffler, cu sediul \n
Herzogenaurach, Germania, a avut anul
trecut o cifr` de afaceri total` de 7,3
miliarde euro, avånd peste 65.000 de
angaja]i la nivel mondial. Grupul
Schaeffler desf`[oar` activit`]i \n
domeniile auto, industrial [i aerospa]ial
prin cele trei m`rci ale sale, LuK, INA [i
FAG. Pe plan local, \n industria
produc`toare de rulmen]i mai activeaz`
companiile Rulmen]i Bårlad
(Kombassan), Koyo Alexandria [i
Timken Ploie[ti, foste companii
de stat care au fost
privatizate c`tre
produc`tori europeni sau
mondiali.
FOTO: Mediafax Foto
mil. euro \n sta]ia de trans for mare a
curentului.
„Investi]iile Schaeffler Romånia totali zea -
z` \n prezent peste 350 mil. euro, iar pentru
2011 proiectele planificate sunt investi]ii cu -
rente [i nu se refer` la extinderi importante ale
capacit`]ii de produc]ie“, a spus Blemovici.
Cele mai recente estim`ri ale produ c` -
torului german de rulmen]i prev`d pentru
acest an o cre[tere de cel pu]in 35% a pro -
duc]iei fa]` de 2009, pån` la 1,3 miliarde lei
(320 mil. euro). Anul trecut compania din Bra -
[ov a avut afaceri totale de aproximativ 996,9
mil. lei (peste 235 mil. euro).
Avans de 35% al produc]iei
„Produc]ia a fost \n cre[tere \n
acest an [i ne a[tept`m s`
dep`[im nivelul produc]iei
realizate \n 2009 cu cel pu]in
35%. Comen zile au revenit la
un flux relativ normal pentru
noi, urmånd tendin]a mon -
dial` de revenire din criz`“, a
afirmat directorul general
Schaeffler Romånia.
Schaeffler produce la Bra[ov
rulmen]i de mari dimen siuni pentru
diverse sectoare pre cum auto, industrial sau
eolian, reprezentan]ii companiei spunånd c`
\n sectorul eolian \ns` activitatea nu este \nc`
la un nivel corelat cu pro iectele anun]ate.
|n ceea ce prive[te sec torul automotive,
con ducerea Schaeffler Ro må nia spune c`
pia]a extern` merge mai bine decåt \n 2009,
trend care se reg`se[te [i \n domeniul
industrial.
„Recesiunea ne-a afectat [i pe noi, ca pe
to]i marii produc`tori la nivel mondial, \ns`
da torit` m`surilor anticriz` luate din timp am
reu [it s` trecem peste perioada dificil`. Spe -
r`m ca pån` la finele anului s` ajungem, chiar
dac` nu la capacitate maxim` de produc]ie,
totu[i peste nivelul din 2008“.
laurentiu.cotu@zf.ro

ADRIAN SECELEANU
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
Cine sunt managerii care au construit pentru Microsoft
de la zero \n Romånia un business de peste 30 mil. € \n 14 ani
Omul de care se leag` \nceputul afacerilor Microsoft pe pia]a local` este Silviu Hot`ran, care a fost primul angajat al gigantului soft pe pia]a local` [i
director general pentru mai mult de un deceniu.
M
icrosoft, cel mai mare
produc`tor de soft -
ware din lume, a luat
de cizia de a-[i des -
chide o subsidiar` \n
Romånia la [apte ani de la c`derea regi -
mului Ceau[escu, \n anul 1996. Gigantul
soft avea deja parteneri pe pia]a local`,
dar hot`rårea de a intra direct pe o pia]`
\n care vånz`rile de calculatoare erau la
\n ceput - iar o mare parte a softurilor
erau utilizate ilegal, inclusiv de c`tre stat,
ve nea dup` ce Parlamentul adopta legea
copy rightului. Era primul pas necesar
pen tru ca gigantul software s`-[i \nceap`
eforturile de a cuceri o nou` pia]`.
Silviu Hot`ran, un absolvent al Fa -
cult`]ii de Automatic` [i Calculatoare al
Politehnicii din Bucure[ti, avea pu]in
peste 40 de ani [i lucra pentru o com panie
de software relativ bine cunoscut` pe
pia]a local`, Ciel. Anterior, fusese cerce -
t` tor la Institutul pentru Tehnic` de Cal -
cul, locul care a dat mai mul]i manageri
pentru industria local` de profil.
Un telefon de la un fost manager,
care se afla atunci \n München - cartierul
ge neral al Microsoft pentru regiune,
avea s`-i schimbe cariera. Dup` cåteva
ezi t`ri, Silviu Hot`ran accept` provo ca -
rea de a sus]ine o serie „lung`“ de inter -
viuri pentru pozi]ia de CEO al Microsoft
BILL GATES
LA BUCURE{TI
Bill Gates (centru jos) a fost o singur`
dat` \n Romånia, \n anul 2007, cånd a
participat la dou` evenimente
importante pentru companie: lansarea
Windows Vista [i a Microsoft Office,
precum [i inaugurarea oficial` a
Centrului Global de Suport Tehnic din
Bucure[ti al gigantului software.
Pentru a marca evenimentul - vizita lui
Gates [i cele dou` lans`ri, Bucure[tiul
a fost \mpånzit cu stegule]e cu logoul
Windows Vista. |n plus, \n buna
tradi]ie local`, strada pe care se afla
centrul Microsoft - \n spatele hotelului
Intercontinental [i la doi pa[i de
ambasada american`, fusese asfaltat`
cu doar dou` zile \nainte de vizit`.
Miliardarul american a fost relaxat,
zåmbitor [i natural \n rela]ia cu
oficialit`]ile [i jurnali[tii. |n discursul
sus]inut la Bucure[ti, Gates a spus c`
sper` ca introducerea internetului \n
mai multe ]`ri s` fie o baz` pentru
dezvoltarea sistemului educa]ional,
Romånia reprezentånd un exemplu \n
acest sens. „Internetul [i noile
tehnologii \i permit Romåniei s`
participe la industria global` IT mai
mult decåt te-ai a[tepta de la o ]ar`
atåt de mic`“, a ad`ugat el.
FOTO: Mediafax Foto
\n Romånia. La jum`tatea anului, el pri -
mea confirmarea c` a fost selectat pe
func ]ia de director general al viitoarei
sub si diare din Romånia. Silviu Hot`ran
a fost primul angajat al Microsoft pe pia -
]a local` [i cel care a [i recrutat primii oa -
meni din echip` (Magda Condru], Paul
Miche[ [i Ionu] Lop`tan). Pe 4 de cem -
brie 1996 lua fiin]` oficial subsidiara lo -
cal` a produc`torului de soft.
|n primii ani, \n care mica echip` a
Micro soft ocupa un spa]iu nu foarte ma -
re \n unul dintre pu]inele centre moder -
ne de birouri din Bucure[ti (World
Trade Center din Pia]a Presei Libere),
dez vol tarea businessului companiei a
fost \n bun` parte realizat` \n ritmul de -
cis de echipa local`.
Businessul local al Microsoft a cres -
cut atåt pe fondul contractelor cu statul -
care a \nceput s` semneze contracte pen -
tru utilizarea legal` a aplica]iilor Micro -
soft, cåt [i al popularit`]ii \n cre[ tere a
calculatoarelor [i internetului.
|n anul 2000, la patru ani distan]` de
la lan sarea opera]iunilor locale, Micro -
soft anun ]a un business de 15 ori mai
mare [i ajunsese deja la 22 de angaja]i.
Cre[terea venea dup` ce Microsoft
lan sase dou` produse cu succes la public,
sui ta de aplica]ii Microsoft Office 2000 [i
Microsoft Windows 2000. Doar suita de
apli ca]ii Office reprezenta jum`tate din
businessul companiei.
Dup` \nc` un an, la bilan]ul a cinci
ani de activitate, Silviu Hot`ran anun]a
afa ceri de 25 de ori mai mari decåt \n
1996. Cre[terea venea \n mare parte du p`
ce [i num`rul de parteneri explo dase pe
m`sur` ce romånii \ncepuser` s` aib` ve -
nituri mai mari [i s` cumpere cal cula toa -
re. De la trei parteneri care in sta lau soft
Microsoft pe calculatoare asam blate lo cal
\n 1996, \n 2001 num`rul dep`[ise 1.000.
Num`rul de angaja]i ajunsese la 27.
Anul 2003 aduce o tranzac]ie specta -
cu loas`, care pune Romånia pe harta
mon dial` IT: gigantul american Micro -
soft anun]` achizi]ia unei tehnologii
antivirus realizate de compania GeCad a
omului de afaceri Radu Georgescu.
|n 2004, dup` opt ani de la ac cepta -
rea misiunii de a crea aproape de la zero
sub sidiara local` a celui mai mare produ -
c`tor de soft din lume, Silviu Hot`ran
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Silviu Hot`ran a fost de dou` ori director executiv
al Microsoft Romånia, \ntre 1996 [i 2004 [i
2007 - 2008
ple ca pe o pozi]ie de management la ni -
vel regional, locul s`u fiind luat de Ovi -
diu Artopolescu.
Pe durata mandatului lui Artopo -
lescu gigantul soft american ia decizia de
a-[i deschide un centru de servicii \n Ro -
må nia, iar fondatorul companiei, Bill
Gates, viziteaz` Romånia [i particip` la
inau gurarea centrului [i la lansarea nou -
lui sistem de operare Windows Vista.
Cåteva luni mai tårziu, \n mai 2007,
Sil viu Hot`ran revine la conducerea fi -
lialei din Romånia, iar Ovidiu Arto po -
lescu prelua func]ia de director de
proiecte complexe pentru Europa
Central` [i de Est.
Dup` un alt an, Silviu Hot`ran -
omul de al c`rui nume se leag` intrarea
Micro soft \n Romånia [i dezvoltarea
busi nessului local al companiei - anun]`
c` se retrage pentru a-[i \ntemeia un
busi ness propriu, o companie de con sul -
tan]` \n management. „De mai mult
Pe durata mandatului lui Ovidiu Artopolescu
(2004-2007), compania deschide un centru de servicii
\n Bucure[ti
timp spun c` va veni momentul \n care s`
fac ceva pentru mine [i pentru familia
mea, iar acest moment a sosit“.
|n septembrie 2008, compania anun -
]` numele noului director general, C`lin
Tatomir. Cånd a preluat func]ia de CEO
al Microsoft el era deja unul dintre cei
mai cunoscu]i manageri IT&C de pe pia -
]`. Devenise cunoscut pe pia]` ca direc -
tor de vånz`ri al Compaq, pozi]ie din ca -
re adusese companiei contractul de 120
mil. euro pentru informatizarea Casei de
s` n`tate - cel mai mare acord IT semnat
de stat pån` atunci. Cånd HP a cump`rat
Compaq \n 2001 Tatomir a refuzat bo -
nu surile de „sute de mii de dolari“ pe
care le-ar fi primit dac` r`månea \n noua
com panie pentru a-[i \nfiin]a propria fir -
m` de consultan]`. Dup` 7 ani, firma lui
avea afaceri de peste 1 mil. euro [i o mar -
j` de profit net de aproape 10%.
Mandatul lui Tatomir a \nceput
exact \n perioada \n care economia lo -
cal` resim]ea puternic efectele crizei fi -
nan cia re. La finele lui 2008 ap`ruser`
pri me le date privind problemele finan -
cia re ale Ultra Pro Computers, la acea
da t` cel mai mare retailer IT&C din Ro -
månia. |n 2009, cånd vånz`rile de com -
putere au c`zut la jum`tate - lovind \n
plin [i afacerile Microsoft, Ultra Pro
\nchidea toate magazinele [i ie[ea de pe
pia]`. Nu doar vånz`rile de calculatoare
[i servere au lovit \n afacerile companiei:
atåt statul, cåt [i cea mai mare parte a
companiilor private au \nghe]at aproape
complet in vesti]iile noi \n IT, iar o mare
parte dintre cele aflate \n derulare au
fost amånate. |n iunie 2009, C`lin
Tatomir f`cea bilan]ul: afacerile urmau
s` scad` cu peste 10%. „2009 a fost cel
mai greu an pentru Microsoft Romånia:
pentru c` a fost bugetat cånd nu se [tia
nimic despre anul care urma, iar dup` un
prim tri mestru fiscal de succes a urmat
doar o perioad` de sc`deri. Acum este
11
FOTO: Silviu Matei
Timp de doi ani, (2008 - 2010), C`lin Tatomir a avut
misiunea de a restructura compania \n contextul
schimb`rilor de pe pia]`
mult mai simplu pentru c` putem face un
buget \n limita a plus, minus 20%, nu
unul cu o marj` de plus/minus 80%. Am
\nv`]at s` ne dimension`m mai bine.“
La cap`tul a doi ani dificili, dar
\ntr-un moment \n care se \ntrevede din
nou posibilitatea de cre[tere, C`lin Tato -
mir anun]` c` se retrage, \n mare parte la
„presiunea familiei“. „Este ceva perso -
nal, care nu poate fi contestat. Din punc -
tul meu de vedere poate exista ceva [i
mai important decåt func]ia de CEO al
Microsoft Romånia.“
Sfår[itul mandatului lui Tatomir, pe -
rioa d` \n care compania a crescut de la
zero la peste 30 de milioane de euro pe
an, marcheaz` [i finalul perioadei \n care
fi liala local` a Microsoft este condus` de
ro måni: din data de 20 octombrie noul
CEO este Ronald Binkofski, fostul di -
rec tor de marketing, business [i opera -
]iuni al Microsoft Polonia.
adrian.seceleanu@zf.ro
PUBLICITATE

12
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
A
ANDREI CHIRILEASA
ntreprenorii romåni ar putea fi
motorul dezvolt`rii Bursei de la
Bucure[ti, de[i cele mai mari
companii listate sunt fie cu ca -
pital str`in, fie de stat. Oa menii
de afaceri locali de]in \ns` un num`r impre -
sionant de companii listate, iar conducerea
Bursei ar trebui s` le acorde o aten]ie
deosebit`, pentru a-i p`stra pe Burs` [i pentru
a-i determina s` listeze [i alte companii.
Desfiin]area pie]ei RASDAQ, care este
din ce \n ce mai aproape, pune Bursa \ntr-o
curs` contra cronometru pentru convingerea
cåt mai multor companii s` se transfere pe pia]a
reglementat` sau pe sistemul alternativ (CAN-
ATS) \nainte ca acestea s` dispar` complet din
pia]`.
|n acest context, antreprenorii romåni care
de]in afaceri pe Burs` ar trebui s` fie principala
]int` a conducerii BVB \n \ncercarea de a salva
cåt mai multe companii de pe muribunda
RASDAQ.
C`t`lin Chelu este de departe proprietarul
celui mai mare portofoliu de companii listate,
cu 14 companii la care este ac]ionar direct sau
prin intermediul unor firme interpuse, \ns`
valoarea medie a companiilor sale nu dep`[e[te
10 mil. lei, fiind vorba despre produc`tori mici
din industria de componente auto, componente
electrice sau din sectorul alimentar. Chelu a
preluat majoritatea firmelor la care este
ac]ionar de la SIF-uri, iar multe dintre aceste
firme au fost folosite ulterior ca vehicule de
investi]ii pentru alte achizi]ii.
Chelu este urmat \n top de fra]ii Marius [i
Emil Cristescu, care de]in 8 companii pe Burs`,
care au o capitalizare total` de aproape 650 mil.
lei (150 mil. euro). De[i au o lichiditate redus`,
care poate distorsiona evaluarea corect` a
acestora pe Burs`, companiile fra]ilor Cristescu
au afaceri semnificative \n domenii dintre cele
mai diverse, de la producerea de utilaje pån` la
materiale de construc]ii [i hoteluri. Fra]ii
Cristescu au aprobat deja transferul multora
dintre companiile pe care le de]in pe pia]a
principal` a BVB, \n perspectiva nevoilor
viitoare de finan]are ale acestora.
Gheorghe C`lburean a fost unul dintre
primii antreprenori care au \n]eles c` listarea pe
Burs` a companiilor sale \i va aduce mai mult`
vizibilitate [i \i va u[ura efortul de atragere a
finan]`rii. El a transferat Condmag Bra[ov
(COMI) pe Burs` \n 2007 [i Dafora Media[
(DAFR) un an mai tårziu, astfel c` valoarea
companiilor sale se ridic` \n prezent la 337 mil.
lei (aproape 80 mil. euro).
{i Constantin Boromiz a f`cut pasul pe
Burs` cu Boromir Prod Buz`u (SPCU), iar
Ovidiu Tender preg`te[te transferul Prospec -
]iuni (PRSN).
{tefan Vuza, proprietarul a 7 companii lis -
tate, a avut o abordare diametral opus`,
\ncercånd anul trecut s` delisteze mai multe
dintre companiile pe care le controleaz` de pe
Burs` (Sinterom Cluj, Contactoare Buz`u,
Uzuc Ploie[ti). |n cele din urm`, el a renun]at
din cauza opozi]iei ac]ionarilor minoritari ai
acestor companii.
Dan Adamescu, proprietarul Unirea Shop -
ping Center (SCDM) [i Astra Asigur`ri
(ATRA), [i Alain Bonte, ac]ionarul majoritar
al Ge neralcom (GECM) [i al companiei farma -
ceutice Centrofarm (CEOF), sunt la råndul lor
printre cei mai mari proprietari de pe Burs`.
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Cei mai mari proprietari de companii de pe Burs`: Nou`
miliardari de]in companii \n valoare de 550 mil. euro
Fra]ii Marius (foto) [i Emil Cristescu
(8 companii \n valoare de 648 mil. lei)
Companie (simbol) Sector Capitalizare
de activitate (mil. lei)
Bega Turism (SCDM) hoteluri 193,5
Faur Bucure[ti (FAU) utilaje grele 130,0
Foraj Sonde Craiova (FOSB) foraj 128,1
Bega Electromotor (ELTR) echipamente electrice 52,1
Bega Utilaje de Construc]ii (UTBT) utilaje de construc]ii 50,6
Bega Minerale Industriale (BMIA) minerale industriale 39,6
Bega Tehnomet (TEHO) construc]ii metalice 36,0
Sticloval V`lenii de Munte (STOZ) nisipuri cuar]uoase 17,7
{tefan Vuza
(7 companii \n valoare de 281 mil. lei)
C`t`lin Chelu
(14 companii \n valoare de 126 mil. lei)
Companie (simbol) Sector Capitalizare
de activitate
(mil. lei)
Galgros Gala]i (GALV) imobiliare 36,9
Altur Slatina (ALT) componente auto 35,4
Lactate Natura Tårgovi[te (INBO) lactate [i brånzeturi 25,2
Mecanica Rotes Tårgovi[te (METY) robine]i 4,3
Minexfor Deva (MINX) bauturi r`coritoare 3,8
Celule Electrice B`ile[ti (CLEL) aparate electrice 3,4
UPSS Boto[ani (UPSS) pompe [i compresoare 3,3
Lacta Giurgiu (INEM) lactate [i brånzeturi 3,2
Vulturul Comarnic (VULT) produse refractare 3,0
Mobila R`d`u]i (MOBT) mobil` 2,7
Comat Gala]i (COTM) comer] cu ridicata 2,3
Transtec Tecuci (TRCS) transporturi 1,3
Spit Suceava (SPTU) piese auto 1,0
Vitimas Tecuci (VITK) ma[ini agricole 0,6
DESEN de Romeo R`ileanu
PUBLICITATE
Ilie Carabulea
(6 companii \n valoare de 267 mil. lei)
Companie (simbol) Sector Capitalizare
de activitate
(mil. lei)
Banca Carpatica (BCC) servicii financiare 245,8
Sitex Dumbrava Sibiu (SITS) covoare [i mochete 8,0
Bricomat Sibiu (COBL) retail bricolaj 5,6
Mondotrans Tårgovi[te (MOTU) transporturi rutiere 4,5
Montana Cåmpulung (MONT) transport urban 2,6
Transcom Sibiu (TRSB) transporturi rutiere 1,0
Companie (simbol) Sector Capitalizare
de activitate
(mil. lei)
Chimcomplex One[ti (CHOB) chimie 181,0
Some[ Dej (SMS) celuloz` [i hårtie 25,2
Ia[itex Ia[i (IASX) confec]ii 18,9
Caromet Caransebe[ (ARMT) construc]ii metalice 18,8
Uzuc Ploie[ti (UZC) utilaj petrolier 15,7
Contactoare Buz`u (CONQ) aparate electrice 11,5
Sinterom Cluj (SINT) componente auto 9,7
Gheorghe C`lburean
(5 companii \n valoare de 337 mil. lei)
Companie (simbol) Sector Capitalizare
de activitate
(mil. lei)
Condmag Bra[ov (COMI) construc]ii magistrale 173,4
Dafora Media[ (DAFR) foraj, construc]ii 134,4
Transgex Oradea (TRNG) inginerie [i consultan]` 18,6
Salconserv Media[ (SASE) carne, conserve 8,1
CARS Tårn`veni (CARS) materiale de construc]ii 2,9
Ovidiu Tender
(5 companii \n valoare de 228 mil. lei)
Companie (simbol) Sector Capitalizare
de activitate
(mil. lei)
Prospec]iuni Bucure[ti (PRSN) prospec]iuni geologice 186,0
Vulcan Bucure[ti (VULC) generatoare cu abur 19,3
ICSH Hunedoara (ICSH) construc]ii, infrastructur` 13,8
Talc Dolomit` (TALD) extrac]ia pietrei 5,3
FECNE Bucure[ti (FEBU) construc]ii metalice 3,4
Constantin Boromiz
(5 companii \n valoare de 110 mil. lei)
Companie (simbol) Sector Capitalizare
de activitate
(mil. lei)
Boromir Prod Buz`u (SPCU) mor`rit, panifica]ie 68,2
Moara Cibin Sibiu (MOIB) mor`rit 29,1
Amylon Sibiu (AMY) mor`rit 8,4
Comcereal Vålcea (CVAL) depozitare cereale 3,5
Boromir Pan Buz`u (PANC) panifica]ie 1,8
Cristian Burci
(4 companii \n valoare de 80,4 mil. lei)
Companie (simbol) Sector Capitalizare
de activitate
(mil. lei)
Severnav Dr. T. Severin (SEVE) construc]ie nave 40,3
Romvag Caracal (ROMJ) construc]ie vagoane 35,2
Apromat Arad (APRB) comer] cu metale 4,5
ICPV Arad (ICPV) inginerie [i consultan]` 0,4
Dan Adamescu
(2 companii \n valoare de 295 mil. lei)
Companie (simbol) Sector Capitalizare
de activitate
(mil. lei)
Unirea Shopping Center (SCDM) centre comerciale 193,5
Astra Asigur`ri (ATRA) asigur`ri 101,4

ADRIANA RO[OGA
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
Maria Tudor, Zenith Media: Cred c` se poate cå[tiga
un client doar prin pre]uri, dar nu se poate p`stra cu atåt
Cea mai mare agen]ie de media (achizi]ie de spa]iu publicitar - n.red.) de pe pia]a local`, Zenith
Media [i-a orientat oferta c`tre servicii non-media pentru a-[i sus]ine veniturile, \ntr-o perioad` \n
care pia]a de advertising a \nregistrat cele mai puternice sc`deri din ultimii ani.
„N
MEDIA
-am t`iat din cos -
turi, ne-am asumat
sc` derea profi ta -
bilit`]ii. Lucr`m
\m schimb la par -
tea de venituri dez voltånd oferta
agen]iei cu ser vicii colaterale, nonmedia.
Avem [i o divizie pu ter nic`
de digital, vom lansa new cast -
brandul interna ]ional pentru gestionarea
proiectelor neconven ]ionale“,
spune Maria Tudor, CEO al
Zenith Media.
Agen]ia a avut \n 2009 afaceri
de 174 milioane de lei (41 mil.
euro), \n sc`dere cu 25% fa]` de
2008, potrivit datelor de la Minis -
terul Finan]elor.
„Suntem o agen]ie orientat`
spre servicii, clientul e \n centrul ac -
tivit`]ii noastre. Cred c` se poate
cå[tiga un client doar prin pre]uri,
dar nu se poate p`stra cu atåt.
Media e un produs complex, cu atåt
de mult mai multe componente
decåt pre]ul, din p`cate unii clien]i
des coper` acest adev`r doar dup`
ce au ales.“
Clien]i cå[tiga]i vs. pierdu]i
|n portofoliul agen]iei au intrat
\n ultimul an, \n urma unor pitch-uri
locale sau la nivel interna]ional, cli -
en]i precum: Vivartia (pitch re gio -
nal), Tymbark-Maspex, Wes tern
Union, Tnuva, A&D Pharma, Lac -
talis (pitch european).
La polul opus, la sfår[itul anului
trecut agen ]ia a pierdut contul
Bricostore pe ca re \l gestiona de opt
ani [i care a fost cå[tigat \n urma
unui pitch de agen ]ia Mediaedge:cia
Romånia, par te a grupului de
comunicare WPP.
Zenith Media face parte al`turi
de agen]iile Saatchi&Saatchi, Saat -
chi&Sa at chi X, Saatchi&Saatchi
PR, Pantone Studios, Cable Direct
din grupul Centrade, fondat de
Radu Florescu, unul dintre numele
de referin]` de pe pia]a de publi -
citate local`.
Zenith Media a luat na[tere la
\nceputul anului 2000, sub con -
ducerea Mariei Tudor, [i a fost un
promotor al industriei comu ni c`rii
de media.
Pia]a de media a
fost anul trecut una
dintre cele mai
afectate de
recesiune,
\nregistrånd o
sc`dere de 40-50%,
pån` la 340 de
milioane de euro,
conform raportului
„Media Fact Book“,
lansat \n fiecare an
de agen]ia de
media Initiative.
Maria Tudor, cea care adminis -
trea z` bugetele celor mai mari
advertiseri din Romånia, a urmat
Liceul de Cinematografie din Bu -
cu re[ti [i ulterior Facultatea de Au -
tomatic` [i Calculatoare din Bu -
cure[ti [i cadrul Universit`]ii
Politehnice.
Jobul pe care l-a avut dup`
absolvirea fa cul t`]ii a fost, \n mod
firesc, cel de softist. Primul job a
fost la Institutul de Proiect`ri [i
Automatiz`ri, dup` care a lucrat la
o firm` american` care f`cea soft -
uri pentru Statele Unite. Pån` s`
ajun g` la Saatchi a avut mai multe
joburi part-time. |n 1995 a fost alea -
s` ca junior \n de parta men tul de
media al com paniei aproape inexis -
tent la acea vreme. |n prezent este
omul din fruntea Zenith Me dia,
agen ]ie cu 45 de angaja]i ca re \n ul -
ti mii patru ani a condus to pul agen -
]iilor de media de pe pia]a local`.
Pentru 2010, Maria Tudor spu -
ne c` a reu[it men]inerea cifrei de
afa ceri pentru c` [i-a crescut baza
de clien]i. „Avem \n porto foliu cli -
en]i importan]i cu sc`deri mai mari
de cåt pia]a [i a trebuit s` g`sim so -
lu ]ii de compensare pentru a ne
men]ine pozi]ia competitiv` \n
pia]`.“
Printre clien]ii agen]iei se nu -
m`r`: BRD-GSG, L’Oréal, Nestlé,
Carrefour, ING Group, Reckitt
Benckiser, Ficosota, Orkla Foods,
Vincon, Parmalat, Toyota.
Companiile trebuie s` comu -
nice pentru toate brandurile din
por tofoliu pentru a men]ine rela]ia
cu consumatorul, consider` Maria
Tudor, iar \n condi]iile \n care fur -
nizorii de media au devenit mai fle -
xibili, este o perioad` bun` pentru
cre[tere [i lansare de branduri noi.
Comunicarea la raft e
esen]ial`
„La nivel de strategie de comu -
nicare, unul dintre cuvintele-cheie
continu` s` fie «focus». Focus pe
brandurile-cheie sau care livreaz`,
focus pe num`rul de mesaje c`tre
consumator, focus pe media/TV,
focus la raft. Brandul trebuie s`
comunice cu consumatorul, rela]ia
cu acesta trebuie \ntre]inut`. Co -
mu nicarea la raft e esen]ial`, dar
insuficient`. Ie[irea unui brand de
pe mass-media \i afecteaz` perfor -
man]a, indicatorii de brand scad. {i
se revine la comunicare.“
|n momentul \n care vom ie[i
din criz`, companiile care \[i vor
permite s` investeasc` \n aceast`
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
perioad` vor avea de cå[tigat, mai
spune [efa de la Zenith.
„Juc`torii locali \[i permit s` fie
mai flexibili decåt multina]ionalele
\n privin]a deciziilor de business. E
o perioad` foarte bun` de lansare [i
cre[tere de branduri. Costurile sunt
mici, furnizorii sunt flexibili la
modalit`]i creative de promovare a
unui brand. Cine \[i permite s` in -
ves teasc` va avea doar de cå[tigat
la ie[irea din criz`.“
O pia]` \n sc`dere
Pia]a de media a fost anul
trecut una dintre cele mai afectate
de recesiune, \nregistrånd o sc`dere
41
mil. €
a fost anul trecut cifra de
afaceri a agen]iei Zenith
Media, \n sc`dere cu 25%
fa]` de 2008, potrivit
datelor de la Minis terul
Finan]elor.
de 40-50%, pån` la 340 de milioane
de euro, conform raportului
„Media Fact Book“, lansat \n
fiecare an de agen]ia de media
Initiative.
„Criza a adus schimb`ri \n con -
su mul media. Consumul de TV re -
vine, crescånd dup` ce pån` \n 2008
\n registrase un trend descresc`tor,
firesc \n condi]iile unei variet`]i
cres cute de activit`]i \n petrecerea
timpului liber. Nu e surprinz`tor c`
TV-ul atrage peste 65% din in ves -
ti]iile media“, precizeaz` Maria Tu -
dor.
Ea spune c` \n acest an pia]a
me dia va \nchide cu o sc`dere cu
12-15% \n lei.
Vede un an mai bun
„Ultimul trimestru este sub
a[tept`rile de la \nceput de an. Dar
[i pentru c` \n 2010 schimb`rile din
mediul economic [i social (mai ales
cele de la jum`tatea anului) nu
aduc cre[terea economic` progno -
zat` ini]ial. Probabil c` deciziile din
iunie au contribuit la atingerea unui
minim istoric al \ncrederii consumatorului
[i acesta se reflect` la
nivel de decizii [i ac]iuni acum \n
toamn`.“
|n leg`tur` cu estim`rile pri -
vind pia]a media anul viitor, Maria
Tudor consider` c` pia]a se va
men ]ine la nivelul acestui an.
„|nceputul de an va fi mai greu,
\ns` sper`m s` ne revenim [i per
total an s` fie bine. Totul e posibil
\n condi]iile incertitudinii econo -
mice, dar mie mi se pare c` am cam
atins limita de jos. Suntem pe
ultimul loc \n Europa la investi]iile
media pe cap de locuitor (e
adev`rat c` nici la produsul intern
brut pe cap de locuitor nu st`m
prea bine), ne-am pierdut pozi]ia
privilegiat` pe lista de priorit`]i a
diverselor companii interna]ionale
de care ne-am bucurat [i noi, dar [i
alte ]`ri din CEE. Sper c` doar
temporar, c`ci poten]ialul continu`
s` existe.“
Zenith Media (Centrade)
al`turi de agen]iile media
Optimedia (Publicis Romånia) [i
Starcom MediaVest (parte a Leo
Burnett) formeaz` grupul Publicis
Groupe Media (PGM), parte a
grupului interna]ional de marke -
ting [i comunicare Publicis.
Maria Tudor
CEO al Zenith Media
Criza a adus schimb`ri \n consumul media. Consumul de TV revine, crescånd dup` ce pån` \n 2008
\nregistrase un trend descresc`tor, firesc \n condi]iile unei variet`]i crescute de activit`]i \n petrecerea
timpului liber. Nu e surprinz`tor c` TV-ul atrage peste 65% din investi]iile media.
13
FOTO: Cristina Nichitu[
PUBLICITATE
PUBLICITATE

ADELINA MIHAI
PUBLICITATE
14
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
Ce trebuie s` fac` managerii ca s`-[i
men]in` motiva]i cei mai buni angaja]i
U
nu din patru angaja]i performan]i
inten]ioneaz` s` plece
din companie imediat ce economia
\[i revine, iar o treime dintre
angaja]ii demotiva]i r`mån \n
CUM RECUNO{TI LIPSA DE
ANGAJAMENT A ANGAJA}ILOR:
n Sunt nemul]umi]i de pachetul salarial
n Au probleme de comunicare [i rela]ionare cu
[efii.
n Nu discut` despre oportunit`]ile interne de
dezvoltare a carierei.
n |[i iau concedii medicale foarte des.
n Nu mai au energie, manifest` o stare de
oboseal`.
CE TREBUIE S~ FAC~
MANAGERII PENTRU
A COMBATE LIPSA LOIALIT~}II
n S` creeze concursuri \ntre angaja]i.
n S` acorde o aten]ie mai mare la „stay
interviews”, prin care s` afle direct de la
angaja]i de ce sunt demotiva]i, de ce vor s`
plece sau de ce le-a sc`zut performan]a.
n „S` se adreseze min]ilor [i nu sufletelor” -
angaja]ii care stau de prea mult timp \ntr-o
companie nu mai pot fi re]inu]i prin
argumente emo]ionale.
n S` ia \n considerare recomand`rile angaja]ilor
care \[i dau demisia.
n S` \ncurajeze conversa]iile
n S` le asigure angaja]ilor echilibrul \ntre via]a
personal` [i cea profesional`.
n S` \nve]e s` recunoasc` angaja]ii demotiva]i.
cadrul companiei [i creeaz` un mediu de lucru
toxic pentru colegi, potrivit unui studiu al companiei
britanice Corporate Leadership Council.
Pierderea loialit`]ii angaja]ilor [i lipsa managerilor
care s` poat` recunoa[te motivele demotiv`rii,
precum [i dezinteresul [efilor fa]` de cei
care pleac` au clar un impact negativ asupra
businessului.
Exist` doi indicatori care marcheaz` angajamentul
salaria]ilor: performan]a (care se
m`soar` prin cåt de mult muncesc angaja]ii) [i
reten]ia (pentru ce perioad` vor s` lucreze \n
companie). Companiile au pierdut din gradul
de loialitate al angaja]ilor, chiar [i al celor performan]i,
odat` ce managerii nu au [tiut cum s`
fac` restructur`ri [i \n acela[i timp s`-i \ncurajeze
pe angaja]ii r`ma[i s` fie \n continuare performan]i.
„Managerii cred c` vor fi foarte bine v`zu]i
dac` ofer` acela[i bonus tututor angaja]ilor [i
nu-[i dau seama c` \i demotivez` pe performeri,
care se vor considera nedrept`]i]i fa]` de
ceilal]i colegi. |n plus, studiile arat` c` numai
20% din angaja]i cred c` vor fi remunera]i pentru
loialitate“, a spus Adriana P`un, fondator al
Top Executive Agency din Bruxelles, care
ofer` servicii de consulta]` pentru managerii de
top care vor s`-[i schimbe jobul sau s`-[i
g`seasc` un loc de munc`, \n cadrul clubului de
resurse umane organizat de firma de training
Exec-Edu.
Unul dintre indicatorii care arat` sc`derea
loialit`]ii angaja]ilor este rata mare de absenteism
al angaja]ilor.
Hora]iu Cocheci, manager în cadrul diviziei
de consultan]` în resurse umane a firmei de
audit [i consultan]` PricewaterhouseCoopers
(PwC), este de p`rere c`, pe lång` absenteismul
clasic (cel \n care angajatul nu este fizic
prezent la locul de munc`), \n ultima perioad`
[i-a f`cut apari]ia \n cadrul firmelor [i un alt tip
de absenteism “mai pu]in vizibil, dar la fel de
periculos” : lipsa de angajament sau productivitate
a angajatului la locul de munc`.
„Dac` \n cazul primului tip de absenteism
costurile ajung la nivelul de aproximativ 1.000
euro/an/ angajat (conform studiului PwC - Saratoga
Human Capital benchmarking survey
Romånia), \n cazul celui de-al doilea tip de absenteism
la aceste costuri se adun` [i valoarea
salariului pl`tit pentru prezen]`, dar nemeritat
din perspectiva efortului depus sau a rezultatelor
avute“, spune Cocheci. El a mai subliniat c`
un alt studiu realizat de compania american`
Corporate Executive Board arat` c` 30% din
angajatii identifica]i ca fiind „stele” \n companie
recunosc c` nu depun toate eforturile pentru
\ndeplinirea sarcinilor zilnice.
De altfel, \n perioade \n care companiile
aplic` strategii de reduceri de costuri care implic`
t`ieri de salarii sau concedieri, cei mai performan]i
angaja]i se simt neglija]i, iar mul]i dintre
ei se „chinuie“ mai mult muncind \n companii
cu modele de business gre[ite.
„Sub presiune, companiile \[i arat` adev` -
ratul caracter: dac` acesta este bolnav, unii angaja]i
pleac` la prima ocazie, iar cei mai pu]in
deci[i s` fac` o astfel de schimbare (au alt profil)
r`mån [i g`sesc diverse moduri s`-[i saboteze
companiile. Nu cred c` se va observa o
sc`dere rapid` a businessurilor din cauza acestor
situa]ii, dar cu siguran]` se rateaz` enorme
oportunit`]i de cre[tere, de dezvoltare [i de
consolidare, atåt \n interior, cåt [i \n exterior”,
sus]ine Viorel Panaite, managing partner al
companiei de training [i consultan]` \n dezvoltare
organiza]ional` Human Invest.
Cum au ajuns angaja]ii unei IMM
din Dåmbovi]a s`-[i ia 220 de zile de
concediu medical/lun`
Cristian Dumitru, country manager pentru
Romånia [i Bulgaria al firmei Nubiola din
Dåmbovi]a, care are activit`]i \n fabricarea coloran]ilor
[i a pigmen]ilor folosi]i \n special \n
industria auto, a fost nevoit s` ia o serie de
m`suri de restrångere a activit`]ii, care au condus
la demotivarea angaja]ilor. Rezultatele
unei cercet`ri interne au scos la iveal` o serie
de probleme ale strategiilor de HR folosite: din
cei 188 de angaja]i pe care compania \i avea \n
2008, 20- 30 nu aveau nicio contribu]ie la activit`]ile
derulate \n cadrul companiei [i reprezentau
un factor demotivator pentru ceilal]i.
Mai mult, rata de absenteism \n cadrul companiei
era de 220 de zile/ lun` [i provenea mai
mult din concedii medicale.
„Adunasem un stoc de produc]ie foarte
mare, f`r` s` avem nicio comand`. Produc]ia
lunar` era de 500 de tone, iar pre]ul era de 2 euro/kilogram.
Nu erau multe de spus angaja]ilor,
dar i-am adunat pe to]i [i le-am povestit despre
ce probleme avem [i c` urmeaz` s`-i trimitem \n
[omaj pån` la reluarea activit`]ii“, a spus Dumitru.
Astfel, din 188 de angaja]i au r`mas numai
32 s` lucreze pentru o perioad` de cåteva luni.
Pentru a \ncerca s`-[i ]in` afacerile pe linia de
plutire, reprezentan]ii companiei au creat o serie
de obiective prin care s` mai ob]in` venituri:
au redus termenul de plat` la client [i au crescut
termenele de plat` la furnizori, nu au schimbat
ma[inile [i telefoanele angaja]ilor [i au renun]at
la serviciile externalizate, folosind angaja]ii
proprii.
„Acum suntem 156 de angaja]i, iar rata absenteismului
a sc`zut la 80 de zile pe lun`. Am
crescut cu 13% termenul de plat` la furnizori [i
a sc`zut perioada de colectare cu 16%. Am sunat
clien]ii [i le-am explicat c` \ntårziem cu
pl`]ile pentru c` nu mai suntem ca \nainte, s`
ne p`str`m imaginea“, mai spune Dumitru, care
conduce un business de peste 8,2 milioane de
euro, care a avut 500.000 de euro pierderi anul
trecut.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

GABRIEL RAZI
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
D
iscursul ministrului de finan]e al Marii
Britanii, George Osborne, prin care
acesta a prezentat noile m`suri de
austeritate, l-ar fi lasat cu gura cascat` pe
fostul lector de la Universitatea
Cambridge, scrie The New York Times.
Anun]ul, care a r`spåndit \ngrijorarea \n casele
britanicilor, a debutat cu inten]ia de cre[tere vårstei de
pensionare de la 65 la 66 de ani [i a culminat cu redu -
cerea de 81 de miliarde de lire sterline a cheltuielilor
guvernamentale \n urm`torii patru ani, ce vor antrena
pierderea locului de munc` pentru 500.000 de bugetari.
Planurile par necru]`toare, serviciile de asisten]`
social` vor fi nevoite s` opereze f`r` 7 miliarde de lire
sterline (7,8 miliarde de euro), for]ele poli]iene[ti vor
renun]a la 16% din buget \n urm`torii patru ani, iar
mul]i dintre diploma]ii care activeaz` \n Londra \[i vor
c`uta curånd noi locuri de munc`.
Nici postul public de televziune BBC, care va avea
un buget redus substan]ial, sau administra]iile publice
locale nu au sc`pat de valul austerit`]ii n`scut \n
„mirecurea t`ierilor“, dup` cum au numit cotidienele
britanice ziua \n care autorit`]ile [i-au anun]at m`surile.
Pensionarii [i s`racii, cei mai afecta]i
Noile reforme intr` \n vigoare pentru a reduce
deficitul bugetar enorm al ]`rii [i vor afecta \n special
pensionarii, s`racii, clasa de mijloc [i cadrele militare.
Keynes nu reu[e[te s` cå[tige nici m`car simpatia
guvernan]ilor irlandezi, care dup` trei ani de recesiune,
se preg`tesc s` aplice o nou` „cur` terapeutic`“ de
reduceri ale cheltuielilor publice [i cre[teri ale taxelor.
Reducerile anun]ate de Irlanda ar putea ajunge la
echivalentul a 14% din PIB, un procent ame]itor pentru
o economie modern`.
Marile economii europene opereaz` t`ieri de costuri
pentru a evita posibilitatea de a declan[a un nou val
recesionist. Cu toate c` au loc mi[c`ri sindicale pe toat`
harta continentului, autorit`]ile dezbat exclusiv volumul
[i agresivitatea acestor t`ieri [i nu viabilitatea lor.
Brian DeLong, un economist liberal de la Univer -
sitatea Berkley, se arat` dezam`git c` „tot ce a
considerat Keynes referitor la importan]a men]inerii
unei cereri constante s-a n`ruit“.
Joseph Stiglitz, cå[tig`tor al Premiului Nobel pentru
economie \n 2001, este sceptic \n privinta efectelor
pozitive ale m`surilor de austeritate britanice. O parte
din economi[tii americani consider` c` ie[irea din
recesiune st` \n stimularea cheltuielilor, chiar dac`
deficitele bugetare vor continua s` se m`reasc`.
Un astfel de model poate avea adep]i \n cercurile de
la Casa Alba [i \n unele medii academice europene, nu
[i \n cabinetele guvernamentale ale b`trånului continent.
Britanicii, exemplu negativ
Niciun executiv european nu ia \n considerare o
nou` \ncurajare a cre[terii cheltuielilor. Temerile poli ti -
cienilor sunt justificate, par]ial, de m`surile aplicate \n
Ma rea Britanie \n toiul crizei financiare. Combina]ia
dintre sc`derea sumelor colectate din taxe [i impozite,
sal varea b`ncilor \n prag de faliment [i asisten]a social`
din ce \n ce mai mare a contribuit la un deficit de 11%
din PIB.
Abordarea european` se afl` \n contrast cu cea a
politicienilor de la Washington care se tem c` m`suri
similare cu cele ale guvernan]ilor de peste ocean vor
prelungi momentul ie[irii din recesiune.
Sindicatele britanice se arat` revoltate fa]` de noua
atitudine a guvernului care elimin` beneficiile destinate
copiilor, cre[te taxele [colare ale studen]ilor [i
concediaz` angaja]i din sectorul public. David Prentis,
secretar general al celui mai mare bloc sindical din
Marea Britanie declar` „r`zboi“ autorit`]ilor. „|ncepe
lupta. Jos måinile de pe serviciile publice!“, spune liderul
de sindicat.
BUSINESS INTERNA}IONAL
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
Marea Britanie [i Irlanda aleg terapia t`ierii cheltuielilor
\n locul re]etei Keynes care recomand` deficite bugetare
Britanicul John Maynard Keynes a intrat \n istorie ca unul dintre cei mai influen]i economi[ti. |n prezent, cei ce decid viitorul
Europei evit` s` ia \n considerare teoria sa care sus]ine c`, pe termen lung, recesiunea poate fi evitat` prin deficite bugetare.
Ministrul britanic de finan]e George Osborne nu a iertat aproape niciun domeniu al bugetului atunci cånd a decis t`ierile de cheltuieli
DE UNDE TAIE GUVERNUL DE LA LONDRA
n Bugetul poli]iei va fi redus cu 16% \n urm`torii patru
ani.
n Ministerul de Interne, cel al Justi]iei [i cel de
Externe vor opera cu bugete mai mici cu 24% \n aceea[i
perioad`.
n Cheltuielile publice, cele destinate protec]iei mediului [i
culturii vor fi reduse cu cel pu]in 28%.
n Ministerul Ap`r`rii [i cel al Educa]iei scap` relativ
nev`tamate, cu t`ieri de doar 8%.
rotestele din Marea Britanie sunt momentan
variante \n miniatur` ale turbulen]elor sociale recente
din Fran]a, Spania sau Grecia. Speran]a deciden]ilor de
la Londra st` \n recuperarea sectorului privat \nainte de
n Consiliile locale vor primi cu 7% mai pu]ini bani.
n Cheltuielile cu asisten]a social` vor fi limitate la 18
miliarde de lire sterline.
n Vårsta de pensionare va cre[te la 66 de ani pån` \n
2020.
n Pre]urile biletelor de tren vor cre[te cu 3 procente peste
rata infla]iei.
n Bugetul familiei regale va fi redus cu 14% \n 2012.
FOTO: Reuters
a fi inevitabil momentul lu`rii de m`suri [i mai agresive.
|n caz contrar, ar putea fi nevoi]i s` \[i \ntoarc` privirile
c`tre ideile keynesiene.
gabriel.razi@zf.ro
15
Metalele rare pun China
\n avantaj \n rela]ie
cu \ntreaga lume
C~T~LINA APOSTOIU
JAPONIA, a doua cea mai mare pia]` a metalelor rare dup`
China, ar putea \ntåmpina \n scurt timp probleme legate de
aprovizionarea cu o pudr` abraziv` vital` pentru industria sa
de electronice, iar acestea ar putea persista chiar dac` ]ara va
evita un embargo impus de China asupra principalului
component, un metal numit ceriu, potrivit agen]iei de pres`
Thomson Reuters.
Chiar \nainte de ultimul conflict diplomatic pe care
Japonia l-a avut cu China, care produce 97% din metalele
rare din lume, temerile legate de capacitatea Chinei de a crea
probleme \n ceea ce prive[te furnizarea acestor metale la
nivel mondial se aflau \n cre[tere, \n condi]iile \n care ]ara [i-a
redus livr`rile pentru anumite metale exotice.
Reducerile se aplic` \nc` [i exist` [anse ca altele s` fie
introduse anul viitor, a declarat Toshio Nagayama, director al
AGC Seimi Chemicals din Chigasaki, \n apropiere de Tokio.
|ns` chiar [i \n lipsa unor noi \ntreruperi \n livr`ri,
produc`torii de televizoare cu ecran plat [i de hard disk-uri \n
special s-ar putea con frun -
Care sunt metalele rare?
Lantan, ceriu, praseodim, neodim,
prome]iu, samarium, europium,
gadolinium, terbium, disprosiu,
holmiu, erbium, tuliu, iterbiu,
lute]iu, scandium, itriu.
La ce sunt folosite?
Baterii re\nc`rcabile pentru
ma[ini electrice [i hibride,
magne]i pentru motoarele
ma[inilor electrice, computere,
DVD playere, turbine eoliene,
catalizatori \n automobile [i
rafin`rii petroliere, monitoare de
computere, lasere, arme.
ta cu o criz` de astfel de
componente chiar \nce -
pånd de luna viioare, pe
lång` cre[terea puternic` a
pre ]urilor.
Aceast` perspectiv`
\ngri joreaz` firmele japo -
neze, care preiau 56% din
exporturile de metale rare
ale Chinei.
China a instituit cote la
export pentru numai
30.258 tone de ceriu pån`
la sfår[itul lunii iulie, \n
sc` dere cu 40% fa]` de
anul trecut, spunånd c`
acesta este un pas necesar
pentru protejarea me diu -
lui ]`rii.
Ac]iunile Chinei \i
confer` acesteia un avantaj \n atragerea de companii din
domeniul tehnologic avide de rezervele sale de metale rare.
Speria]i c` stocurile li se vor epuiza, clien]ii cer de cinci ori mai
mult, iar pre]urile au crescut puternic, spune Nagayama.
Japonia spune c` ceriul cost` pån` la 80 de dolari pe kg, o
cre[tere de 16 ori \n mai pu]in de un deceniu. AGC Seimi
promite clien]ilor existen]i livr`ri regulate la un pre] mai mare
[i respinge noii clien]i. Orice sc`dere de produc]ie generat` de
criza de ceriu va afecta atåt Statele Unite, cåt [i Europa.
Alternativele includ reciclarea, viabil` pe fondul cre[terii
pre]urilor, [i sursele de ceriu din afara Chinei, spun oficialii
firmelor japoneze.
|n pofida numelui s`u, depozitele de ceriu nu sunt reduse.
Exist` o min` \n Sillamae, Estonia, [i o alta \n Mountain Pass,
California. Altele sunt avute \n vedere \n Vietnam,
Kazahstan, India [i chiar Mongolia.
Problema \ns` nu este descoperirea depozitelor, ci
de]inerea de echipament pentru extragerea metalelor, spune
Joji Sakurai, director al Mitsubishi Corporation Unimetals,
divizie a Mitsubishi Corp.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

C~T~LINA APOSTOIU
PUBLICITATE
PUBLICITATE
16
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
S
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
UBS se dovede[te a fi
singura banc` ce a tras
\nv`]`minte din criz`
trategiile care au ajutat UBS s` se
redreseze dup` ce s-a aflat la
marginea pr`pastiei \n timpul crizei
creditelor ofer` lec]ii altor b`nci,
\ns` nu au fost testate \nc` pe
termen lung. Pe fondul turbulen]elor
generate de colapsul Lehman Brothers \n
2008, bancherii erau preocupa]i de o
\ntrebare vital`: cine urmeaz`? |n 2008,
r`spunsul p`rea clar tuturor: UBS, se arat`
\ntr-o analiz` a Financial Times.
Recent, pre[edintele Kaspar Villiger a
tras linie sub eforturile depuse de banc` \n
ultimii doi ani. |n cadrul unui raport adresat
ac]ionarilor, pre[edintele desemnat \n
februarie 2009 pentru a contribui la
redresarea UBS a admis o serie de gre[eli
grave comise \n cadrul diviziilor de
investment banking [i private banking ale
grupului, \ns` a ar`tat c` lec]iile au fost
\nv`]ate [i este momentul ca grupul s`
mearg` mai departe.
Simplul fapt c` UBS continu` s` existe ca
grup bancar integrat, ca s` nu mai vorbim de
faptul c` face planuri de viitor, a surprins
mul]i bancheri, \n special din Londra [i New
York. Asta pentru c` pu]ine victime
importante ale crizei care au fost b`nuite de a
avea astfel de probleme ascunse [i mai pu]ine
\nc` au avut aceea[i importan]` sistemic`
pentru pie]ele locale ca UBS pentru Elve]ia.
|ns` modul \n care banca a evitat colapsul
este la fel de important pentru \ntreaga
industrie ca pentru Elve]ia, oferind lec]ii
vitale.
UBS este cu un pas \nainte
|ntr-o perioad` \n care autorit`]ile rescriu
regulile, for]ånd institu]iile s` de]in` mai mult
capital [i impunånd limite stricte cu privire la
activit`]ile mai riscante, UBS s-a confruntat
\n acela[i timp cu dificila sarcin` de a-[i reface
franciza divizie cu divizie, o sarcin` pe care
alte victime ale crizei de-abia [i-au asumat-o.
Redresarea b`ncii, de[i cu siguran]`
aflat` la \nceput, eviden]iaz` nu numai
strategia b`ncii, ci [i modul \n care au evoluat
modelele de business bancar dup` criz`.
Experien]a grupului \n sporirea capitalului,
reducerea bilan]ului [i reorientarea dinspre
tranzac]iile \n nume propriu c`tre tranzac]iile
realizate aproape exclusiv \n numele clien]ilor
indic` modelul pe care autorit`]ile mondiale
ar putea s`-l instituie pentru toate institu]iile
„cu relevan]` sistemic`“.
Pentru o perioad`, se p`rea c` UBS nu va
rezista. Timp de peste doi ani, din toamna
anului 2007, ve[tile au fost permanent
negative. Schimb`rile dese de management
au afectat stabilitatea grupului, divizia de
investment banking s-a confruntat cu
convulsii permanente, iar cea de private
banking a suferit un val de retrageri.
Agravånd situa]ia, UBS a devenit implicat`
\ntr-un scandal cu Statele Unite, fiind acuzat`
c` a ajutat americani boga]i s` evite plata
taxelor.
Lucrurile au \nceput s` se stabilizeze deabia
anul trecut. La sfår[itul lunii februarie,
Oswald Grubel, fost director al Credit Suisse,
a devenit CEO, iar Villiger, fost ministru de
finan]e elve]ian, a fost desemnat pre[edinte.
S-au mi[cat rapid
Grubel a abordat rapid problemele
grupului. Prioritatea sa era revenirea pe
profit, iar acest lucru \nsemna stabilizarea
diviziei de investment banking [i reducerea
costurilor. |n plus, sinergiile rezultate din
„modelul integrat“ trebuiau adåncite.
Re\ntinerirea managementului s-a aflat
pe primul loc. Dintre to]i managerii coopta]i,
Carsten Kengeter a avut cea mai dificil`
sarcin`. Divizia de trading de titluri cu venit
fix, monede [i m`rfuri (FICC) reprezenta o
gaur` neagr` pentru UBS. De[i a suferit
aceea[i \ncetinire a activit`]ii \n ultimele dou`
trimestre, divizia a raportat venituri de 4
miliarde de franci elve]ieni (2,9 miliarde de
euro) \n primul semestru al anului.
Asemeni rivalelor, UBS consider` c` noile
reguli Basel III vor avantaja institu]iile care
tranzac]ioneaz` \n numele clien]ilor.
|ncrederea \n banc` a crescut suficient
pentru ca UBS s` \nceap` s`-[i anun]e
revenirea. La sfår[itul lunii august, a lansat
prima sa campanie publicitar` mondial` dup`
mai mult de doi ani.
Anali[tii recunosc redresarea b`ncii, \ns`
atrag aten]ia asupra provoc`rilor viitoare. Pe
segmentul FICC, de exemplu, competi]ia s-ar
putea \nte]i \n condi]iile \n care alte b`nci
\ncearc` s`-[i recå[tige cota de pia]`. O temere
suplimentar` este c` utilizarea unor pl`]i
consistente pentru recrutarea de bancheri [i
traderi ar putea duce la probleme culturale [i
politice. |n wealth management, de[i ritmul
retragerilor a \ncetinit, este posibil ca grupul s`
nu-[i recå[tige pozi]ia din trecut.
UBS spune c` este relativ bine pozi ]ionat`
chiar [i \n vederea noilor reglement`ri Basel
III [i a standardelor supli mentare care ar putea
fi impuse \n Elve]ia anul viitor.
Totu[i, acumularea de capital supli mentar
[i reducerea bilan]ului vor necesita \nde må -
nare, sacrificii [i poate noroc. |n final, de[i
Gru bel nu d` semne de sl`bi ciune sau c` nu ar
mai fi la fel de interesat de pozi]ia sa, pe m` -
sur` ce acesta se apropie de 67 de ani pro ble -
ma succesiunii va deveni din ce \n ce mai
impor tant`. |n ultimele 18 luni, CEO-ul a dus
la \nde pli nire dificila sarcin` de a readuce la
via]` o banc` a c`rei soart` devenise nesigur`.
Totu[i, trans formarea UBS \n banca visurilor
sale s-ar putea dovedi o misiune prea dificil`
pentru acesta.
Pre]ul ridicat al bateriilor este cea mai mare
problem` a ma[inilor electrice
GABRIEL RAZI
AUTOMOBILELE electrice, promovate
activ de c`tre produc`tori [i autorit`]i, se
confrunt` cu o mare problem`: pre]ul ridicat al
bateriilor, care poate dep`[i jum`tate din
costul unui astfel de automobil, scrie The Wall
Street Journal.
Atåt industria auto, cåt [i autorit`]ile sper`
ca odat` cu cre[terea vånz`rilor [i avan sul
tehnologic, pre]ul bateriilor s` \nceap` s` se
reduc`.
Unii cercet`tori \n domeniu consider`
\ns` c` sistemele de alimentare electrice nu
vor beneficia de avantajele econo miilor de
scar`, odat` cu cre[terea num`rului uni -
t`]ilor produse. Lipsa fluctua]iei pre]ului
pentru metalele folosite ca materii prime [i
utilizarea \n mai multe domenii a celorlalte
componente electronice sunt obstacolele \n
calea sc`derii pre]urilor bateriilor.
Departamentul Energiei din Statele Unite
a declan[at o ini]iativ` prin care se urm`re[te
sc`derea pre]ului bateriilor folosite la
automobilele electrice cu 70% pån` \n 2014.
Cercet`torii consider` o astfel de ]int` ca
fiind „agresiv` [i nesustenabil`“, dar viabil`
„\n zece ani“. |n prezent pre]ul unui
automobil electric este ridicat semnificativ de
Oswald Grubel este [eful UBS, cea mai mare banc` elve]ian`, care era v`zut` dup` colapsul
Lehman Brothers drept urm`toarea pies` de domino care avea s` pice
Experien]a grupului \n sporirea
capitalului, reducerea bilan]ului
[i reorientarea dinspre
tranzac]iile \n nume propriu
c`tre tranzac]iile realizate
aproape exclusiv \n numele
clien]ilor indic` modelul pe care
autorit`]ile mondiale ar putea
s`-l instituie pentru toate
institu]iile „cu relevan]`
sistemic`“.
costul unit`]ii electrice propulsoare. Nissan
Leaf, care va fi lansat \n decembrie, iese pe
poarta fabricii la un cost de 15.600 de dolari [i
este våndut \n SUA cu 33.000 de dolari. O
astfel de pozi ]ionare este total necompetitiv`
\n contexul unui pre] de pornire de 13.000 de
dolari pentru un automobil conven]ional
FOTO: Shutterstock
similar. Compania Nissan [i al]i produc`tori
estimeaz` c` vor reduce costul de produc]ie al
bateriilor prin cre[terea produc]iei, reducerea
cheltuielilor, eficientizarea [i optimizarea
altor cheltuieli.
Ace[ti produc`tori admit c` reducerile de
cost vor veni din managementul mai bun [i nu
din \mbun`t`]irea fundamental` a tehnologiei
actuale. Un raport al Academiei Na]ionale de
{tiin]e din Statele Unite eviden]iaz` c` din
costul total al unei baterii pentru
automobilele electrice 30% reprezint`
costul materiilor prime utilizate, cum ar fi
nichelul sau cobaltul.
Pre]ul unor astfel de metale fluctueaz`
liber pe pia]` [i nu se estimeaz` sc`deri
semnificative de pre], chiar se pot a[tepta
cre[teri datorit` evolu]iei pozitive a
cererii.
Raportul \[i justific` previziunile cu
ajutorul evolu]iei pre]ului bateriilor litiu-ion,
produse \n mas` pentru telefoane mobile [i
calculatoare. Pre]ul acestor baterii a sc`zut cu
35% \n perioada 2000-2008, pentru a r`måne
constant pån` \n prezent.
Jay Whitacre, unul dintre autorii studiului,
neag` impactul economiilor de scar` \n acest
caz: „Sute de milioane, poate miliarde de
astfel de celule electrice sunt produse \n fa bri -
ci specializate. Construirea altor fabrici nu va
avea un impact semnificativ asupra pre]ului“.
Costurile cu for]a de munc` sunt ridicate
datorit` preg`tirii superioare pe care o au cei
ce asambleaz` bateriile [i nu se pot preconiza
sc`deri importante \n urm`toarea perioad`.
Prima tehnologie pentru sistemele de
propulsie ale automobilelor electrice a fost
cea a bateriilor bazate pe metal-nichel. Pre]ul
acestora a sc`zut cu doar 11% \ntre 2000 [i
2006, fapt ce alimenteaz` scepticismul unor
\nal]i reprezentan]i ai industriei. Unul dintre
pesimi[ti este Takeshi Uchiyamada, director
la Toyota, care vede o evolu]ie similar` a
pre]urilor bateriilor litiu-ion actuale.

CRISTINA RO[CA
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
Dup` 20 de ani, \n Germania decalajul economic
dintre est [i vest \nc` se mai simte
La mai bine de 20 de ani de la c`derea Zidului Berlinului, Germania are o alt` fa]`. Este cea mai
puternic` economie a Europei [i un exemplu pentru restul statelor din UE, este cel mai populat stat de
pe b`trånul continent, cu excep]ia Rusiei [i unul dintre statele G7, cele mai influente din lume.
G
ermania a ajuns o for]`
economic` atåt de mare, \ncåt
atunci cånd PIB-ul cre[te este
motiv de bucurie pentru toat`
Europa. Economia a avansat \n
trimestrul doi \n cel mai rapid ritm de la
reunificarea statului \n urm` cu dou` decenii.
Cea mai dezvoltat` economie de pe b`trånul
continent a condus plutonul economiilor din
zona euro, ajutåndu-le s` creasc` peste
a[tept`ri. Produsul Intern Brut al Germaniei a
crescut cu 2,2% comparativ cu primele trei luni
DIVIZIUNEA SE MAI SIMTE |NC~
n |n perioada 1991-2003, Vestul aloca \ntre 3 [i
5% din PIB-ul fostei RFG estului. Aici erau
incluse [i transferurile din interiorul sistemului
social.
n Dup` ‘90 fostul RFG a investit \n sora sa mai
s`rac` circa 1.300 de miliarde de euro.
n Reunificarea a avut un efect dezastruos asupra
economiei Germaniei de Est care a sc`zut cu
15,6% \n 1990 [i 22,7% \n 1991. |n aceea[i
perioad` economia vestului avansa cu peste
5%.
n PIB per capita \n est reprezenta \n 1991 doar
49% din cel din vest. |n 1995 raportul era de
66%, iar \n 2004 de 67%.
n |n 2008, produsul na]ional brut per capita \n
est era 71% din cel al vesticilor, comparativ cu
67% \n 2000.
n Venitul disponibil per capita era \n fosta RDG
63% din cel din fosta RFG \n 1991. |n 2003
ale anului, alimentånd cre[terea zonei euro
pån` la 1%, cel mai puternic avans din ultimii
patru ani. Cre[terea economic` anual` a fost
chiar mai puternic`, de 3,7%, scrie presa
str`in`.
Cu toate c` din exterior nu se vede,
Germania de Vest \nc` duce \n spate fosta
RDG. |n est exist` ast`zi regiuni \nfloritoare,
\ns` altele sufer` din cauza depopul`rii [i a
ratei ridicate a [omajului. Germanii din est au
\mbr`]i[at reunificarea pentru c` \n vest totul
era mai bine. Ast`zi situa]ia nu pare diferit`
pentru ei.
„Am plecat din est c`tre vest pentru c`
diferen]ele sunt \nc` vizibile, pentru c` opor -
tunit`]ile sunt mult mai atr`g`toare aici, la fel
[i salariile“, spune Achim Koenig, 32 de ani.
Diferen]ele sunt vizibile
Dup` ce zidul a fost d`råmat, societatea [i
economia estului au fost remodelate. Circa
14.000 de companii din fosta RDG au fost
diferen]ele se mai atenuaser`, raportul fiind
de 82%.
n Raportul dintre salarii era chiar mai dramatic,
de 34% \n 1990, 56% un an mai tårziu [i 82%
\n 2004.
n Estul st`tea \ns` mai bine la capitolul
productivitate: 18,3% fa]` de 0,7% \n 1992.
Situa]ia s-a atenuat, chiar inversat \n timp.
n Circa 14.000 de companii din fosta RDG au
fost \nchise sau privatizate \n urm`torii cinci
ani de la reunificare. Circa patru milioane de
slujbe au fost desfiin]ate astfel.
n Rata [omajului este [i ea diferit` de la est la
vest. La \nceputul lunii octombrie 11,5% din
for]a de munc` activ` din fosta RDG nu are o
slujb`.
n Rata [omajului este aproape dubl` fa]` de
vest. |n 2003 \ns` rata [omajului era de 20%
\n est, un nivel maxim istoric.
\nchise sau privatizate \n urm`torii cinci ani de
la reunificare. Circa patru milioane de slujbe
au fost desfiin]ate ca urmare a acestui proces.
Ast`zi tabloul se \nf`]i[eaz` diferit. Ora[e
mari precum Berlin, Dresda sau Leipzig [i-au
dezvoltat culturi puternic antreprenoriale care
\ncurajeaz` start-up-urile [i \n general
activitatea sectorului de business, scrie revista
BUSINESS INTERNA}IONAL
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
Bloomberg Businessweek. Aici [i pia]a muncii
este relativ stabil`, \n pofida crizei. |n zonele
rurale \ns` situa]ia se schimb`. Mai mult, esticii
consum` mai mult decåt produc, iar diferen]a
este de cel pu]in 20%.
Dup` ‘90 fosta RFG a investit \n sora sa
mai s`rac` circa 1.300 de miliarde de euro.
Progresul este indiscutabil. |n 2008, produsul
na]ional brut per capita \n est era 71% din cel
al vesticilor, comparativ cu 67% \n 2000,
potrivit datelor guvernamentale.
Venitul disponibil a crescut la råndul s`u de
la 60% din cel vestic la scurt timp dup`
reunificare \n 1991 la 78,6% \n 2007, potrivit
unui raport de cercetare al Institutului pentru
Cercetare Economic` cu sediul la München.
Rata [omajului este [i ea diferit` de la est la
vest. La \nceputul lunii octombrie 11,5% din
for]a de munc` activ` din fosta RDG nu are o
slujb`. Rata [omajului este aproape dubl` fa]`
de vest. |n 2003 \ns`, rata [omajului era de 20%
\n est, un nivel maxim istoric.
Mai mult, economi[tii spun c` este mai
u[or s` g`se[ti loc de munc` \n Germania fost`
comunist` decåt \n California, unul dintre
statele americane cele mai afectate de criz`.
Viitorul sun` bine?
Cu toate acestea, tinerii germani „de la r` -
s`rit“ spun [i ast`zi c` vor s` plece \n vest dup`
ce \[i termin` studiile. |n Frankfurt/Oder - nu
capitala financiar` a Germaniei, Frank -
furt/Main, ci ora[ul de la grani]a cu Polonia -
rata [omajului este alarmant`.
Aici tinerii cånd vorbesc despre unificarea
]`rii lor nu gåndesc istoric sau politic, ci
economic. Ei vorbesc despre cariere, despre
perspectivele de pe pia]a muncii. |n 1990
popula]ia ora[ului era de circa 88.000 de
persoane. Dou`zeci de ani mai tårziu num`rul
sc`zuse cu circa 30.000, [i tendin]a ar putea
continua.
Dac` muncitorii merg spre vest, investitorii
vin \n est. Motiva]i de subven]iile de la stat [i
de for]a de munc` preg`tit` [i mai ieftin`,
companii precum Volkswagen [i produc`torul
de chipsuri Globalfoundries au deschis aici
fabrici dup` 1990, fie ele construite de la zero
sau preluate odat` cu procesul de privatizare.
Florian, 18 ani, spune c` vrea s` studieze
inginerie auto, [i „asta e posibil doar \n vest“.
„Eu personal a[ prefera s` r`mån \n est“,
adaug` el.
Estimarea de
cre[tere economic`
a fost dublat`
Guvernul german a \mbun`t`]it proiec]ia de
cre[tere economic` pentru acest an, de la
1,4% la 3,4%, [i a majorat estimarea
privind avansul Produsului Intern Brut din
2011 de la 1,6% la 1,8%. Estim`rile
anterioare legate de evolu]ia economiei \n
2010 [i 2011 au fost anun]ate \n luna
aprilie. Germania profit` din plin de
relansarea economiei mondiale, \n special
de cererea puternic` pentru produsele
exportate, a declarat ministrul Economiei,
Rainer Br¸derle. El a ad`ugat c` revenirea se
face sim]it` [i la nivelul cererii interne.
Guvernul estimeaz` c` exporturile vor cre[te
cu 15% \n acest an, dup` un declin de 14%
\n 2009, an \n care economia german` a
fost afectat` sever de criza global`. |n 2011,
exporturile ar urma s` avanseze cu 8%, \n
condi]iile \n care cererea mondial` va sl`bi.
Berlinul anticipeaz` c` num`rul mediu al
[omerilor se va situa la 2,9 milioane \n
2011, fa]` de 3,2 milioane \n acest an [i
3,4 milioane \n 2009. Mediafax
Florian nu este singurul optimist. Un
raport de cercetare f`cut public anul trecut de
institutul economic din Köln, ar`ta c` Ger ma -
nia de Est are nevoie de zece ani de dezvoltare
economic` pentru a ajunge la nivelul celor mai
s`race landuri din vest. Studiul estima c` nu va
dura mult pån` cånd landurile Saxonia de Jos
[i Schleswig-Holstein vor fi prinse din urm`. |n
landul Thuringia, de exemplu, baza de
produc]ie a crescut \n medie cu 10% \n fiecare
an \n ultimele dou` decenii. {i \n cazul landului
Brandenburg, care \nconjoar` capitala Berlin,
avansul a fost de 8% \n medie pe an.
Mai mult, la jum`tatea lui 2009, \n mijlocul
crizei financiare, guvernul anun]a c` Germania
de Est „]ine piept mai bine situa]iei“. Acest
lucru se datora faptului c` num`rul de
IMM-uri este mai mare aici, iar acestea se
dovedesc mai flexibile \n timp de recesiune.
Mai mult, comparativ cu juc`torii din vest,
ace[tia sunt mai pu]in dependen]i de exporturi.
17
FOTO: Reuters
Este mai u[or s` g`se[ti loc de munc` \n Germania fost` comunist` decåt \n California, unul dintre
statele americane cele mai afectate de criz`
PUBLICITATE

ANDREEA LIV~DARIU
PUBLICITATE
PUBLICITATE
18
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
D
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Irlandezii renun]` la
costum pentru a \mbr`ca
haine de fermier
avid Farrell, un irlandez
apar]inånd clasei medii,
obi[nuia pån` \n urm` cu doi
ani s`-[i petreac` zilele \n
cadrul departamentului de
servicii cu clien]i pentru cardurile de credit la
Bank of America. Ast`zi, el \nva]` continuu
secretele agriculturii, \n \ncercarea de a se
debarasa de consecin]ele celei mai grele
recesiuni din istoria modern` a Irlandei. |n
vårst` de 40 de ani, David Farrell este unul
dintre numero[ii irlandezi care \[i redescoper`
r`d`cinile rurale, dup` ce \n perioada de boom
economic mai to]i fermierii au \mbr`cat haina
dezvoltatorilor imobiliari, scrie Bloomberg.
Grupul care ]ine cursurile urmate de
Farrell la gr`dinile botanice din Dublin a fost
nevoit s` refuze 250 de studen]i care doreau s`
studieze agricultura pe motiv c` toate locurile
erau ocupate.
„Am sim]it mereu c` economia \[i va
schimba cursul“, obi[nuie[te s` spun` Farrell.
„Totul era atåt de artificial umflat \n acea
perioad`, \ncåt era imposibil s` mai dureze
mult timp.“ Produsul Intern Brut al Irlandei
aproape s-a dublat \n perioada 1997-2007,
pentru ca de atunci s` \nregistreze o sc`dere de
aproximativ 15%, economia Irlandei fiind
puternic afectat` de pr`bu[irea pie]ei
imobiliare. |n prezent, obligat s` gestioneze
situa]ia unor b`nci aflate pe muchie de cu]it [i
s` taie masiv din cheltuielile publice, guvernul
se bazeaz` pe exportatori de alimente precum
Kerry Group [i Glanbia pentru a resuscita
economia.
Ochii a]inti]i asupra agriculturii
|n prezent, produc]ia agricol` \nregistreaz`
o pondere de aproximativ 2% \n economia
irlandez`, spre deosebire de ponderea de 16%
de]inut` la sfår[itul anilor ‘70, iar pre]urile
pentru cereale au atins cel mai sc`zut nivel din
ultimii 20 de ani, conform unui raport din luna
iulie al Autorit`]ii Irlandeze pentru Dez -
voltarea Agriculturii [i pentru Alimente.
„Pentru c` nu era atåt de atractiv` precum
activarea \n domeniul serviciilor financiare,
munca la ]ar` a fost dat` uit`rii pån` s` intr`m
\n criz`“, spune Jim Power, economist-[ef la
compania de asigur`ri Friends First din
Dublin.
„Aceasta este marea schimbare a noastr`:
adev`rata valoare a unor industrii cu poten]ial
real de export \ncepe s` recå[tige respect“, a
mai spus Power.
Reorientarea c`tre agricultur` a f`cut ca
valoarea unor exportatori de alimente s` se
aprecieze. Ac]iunile Kerry Group, cea mai
mare companie alimentar` din Irlanda, au
\nregistrat o cre[tere de 40% \n ultimii doi ani,
\n timp ce ac]iunile Glanbia au \nregistrat o
cre[tere de 13%.
|n paralel, Bank of Ireland [i Allied Irish
Banks, cele mai mari b`nci irlandeze, au
\nregistrat sc`deri de 60%, respectiv 90% din
cauza datoriilor acumulate [i a \njum`t`]irii
pre]urilor pentru propriet`]i. „Agricultura este
acum sångele economiei“, spune Tom
O‘Mahony, director executiv la Origin
Enterprises, cel mai mare furnizor irlandez de
produse [i servicii agricole.
„Agricultura a suferit de pe urma boomului
economic, \ns` acum \[i va lua revan[a
pentru c` va cå[tiga statutul de motor al
economiei; aici vom crea noi locuri de munc`“,
a mai spus O‘Mahony entuziasmat.
Dezvoltarea pie]ei de construc]ii, care a
reprezentat aproximativ un sfert din economia
Irlandei \n anul 2006, a cooptat mare parte din
for]a de munc` din agricultur`.
|napoi la munca de jos
Farrell a \nceput s` studieze horticultura \n
urm` cu doi ani. Tat` a cinci copii, el a lucrat
timp de cinci ani la Bank of America \n
Leitrim, \n centrul Irlandei, \nainte de a
renun]a la locul s`u de munc` pentru re pro fila -
rea \n agricultur`. {i a fost o decizie inspirat`
pentru c` numai \n luna august la fostul s`u loc
de munc` au fost disponibilizate 66 de per soa -
ne. Num`rul [omerilor aproape s-a dublat
dup` 2007, \n Irlanda nivelul [omajului ajun -
gånd la 13,8%, nivelul cel mai ridicat, adic`
18%, \nregistråndu-se \n zona de sud a ]`rii.
|n agricultur` activeaz` aproximativ
150.000 de persoane, cu poten]ial de cre[tere.
„Este primul an din ultimii 14-15 ani c\nd
exist` oameni care sun` la ferme, interesa]i
fiind de un loc de munc` sezonier“, a zis Paul
Kehoe, 34 de ani, care are \n prezent o ferm`
cu 120 de vaci [i 200 de oi. „Alt`dat` ar fi
preferat s` lucreze pe cont propriu cu utilajele
personale decåt s` fac` munca obi[nuit`
dintr-o ferm`. Acum, acelea[i persoane \[i per -
fec]ioneaz` abilit`]ile pentru a lucra \n ferme
deoarece locurile de munc` \n construc]ii s-au
desfiin]at.“
|nscrierea la cursurile organizate de
Teagasc, autoritatea pentru dezvoltarea
agriculturii [i a alimentelor, a crescut anul
acesta cu 45% fa]` de anul 2007, la 1.128 de
cursan]i. Agen]ia \[i \nva]` cursan]ii s` cultive
måncare organic` pe p`månturile Irlandei.
„Este, \ntr-adev`r, un domeniu care a
explodat“, a spus Farrell. „Exist` \n prezent o
revenire \n for]` a produc]iei de alimente. |ns`
cåt de curånd, agricultura va deveni nu numai
ceva ce oamenii vor s` fac`, ci ceva ce trebuie
neap`rat s` fac`“, a mai ad`ugat el.
Terenurile s-au ieftinit
„Meseria de fermier [i-a recå[tigat
respectul“, a spus economistul Jim Power,
pre[edintele asocia]iei Love Irish Food care
promoveaz` pe pia]a local` produsele agricole
cultivate \n zona sa natal`, zon` \n care nu se
mai desf`[oar` nicio alt` activitate notabil` \n
afara agriculturii.
Reorientarea spre agricultur` a popula]iei
f`r` loc de munc` a fost \nso]it` [i de o sc`dere
a pre]ului terenurilor. |n anul 2006 \n Irlanda
pre]ul pe hectarul de p`månt ajunsese la
58.400 de euro (81.140 de dolari), potrivit Insti -
tutului Na]ional pentru Analiz` Re gio nal` [i
Spa]ial`.
Anul trecut, pre]urile la terenurile din
zona Dublinului au sc`zut cu mai mult de
jum`tate.
|n plus, guvernul irlandez a declarat de
curånd c` sumele necesare pentru a salva
b`ncile se vor ridica la aproximativ 50 de
miliarde de euro, echivalentul a o treime din
produsul intern brut al Irlandei.
Ora[ele chineze construite peste noapte
au multe cl`diri, dar pu]ini oameni
PAUL COJOCARU
DIN multe puncte de vedere, ora[ul Ordos din
nordul Chinei, bogat \n resurse naturale, este
un adev`rat succes, scrie New York Times.
Are rezerve imense de c`rbuni [i gaze
naturale, o economie aflat` \n cre[tere rapid`
[i o pia]` imobiliar` atåt de fierbinte \ncåt
fiecare cas` scoas` la vånzare este våndut`
imediat. Doar un singur lucru mai lipse[te
\ntr-un ora[ extravagant ca acesta: oamenii.
Ora[ul Ordos are 1,5 milioane de locuitori.
Dar noul cartier Kangbashi, construit de la
zero pe un teren imens aflat la 20 km de
vechiul ora[ Ordos, este aproape pustiu.
La semafoarele de pe marile bulevarde din
Kangbashi nu a[teapt` nicio ma[in`. Cl`dirile
de birouri sunt pustii. Pietonii sunt insesizabili,
iar vegeta]ia a \nceput s` creasc` \n vilele noi
lipsite de reziden]i.
„Te sim]i destul de singur aici“, spune Li
Li, director de marketing al unui elegant
restaurant din Kangbashi. „Majoritatea
Reorientarea spre agricultur` a popula]iei f`r` loc de munc` a fost \nso]it` [i de o sc`dere a
pre]ului terenurilor
Produsul Intern Brut al Irlandei
aproape s-a dublat \n perioada
1997-2007, pentru ca de atunci
s` \nregistreze o sc`dere de
aproximativ 15%.
oamenilor care vin la restaurantul nostru sunt
oficiali guvernamentali [i oaspe]ii lor. Nu
exist` reziden]i care s` m`nånce aici“, spuse Li
Li.
Liderii locali, \mpin[i de la spate de c`tre
dezvoltatorii agresivi, au sperat s` fac` din
ora[ul Ordos versiunea chinez` a Dubaiului,
transformånd terenuri imense de step` arid`
\ntr-o metropol` \nfloritoare. Pentru a-[i
\ndeplini visul au investit peste un miliard de
dolari.
Dar la patru ani de cånd autorit`]ile locale
[i-au mutat sediul \n cartierul Kangbashi, cu
zeci de mii de case [i zeci de cl`diri de birouri
finalizate pån` \n prezent, ora[ul de 15 km
p`tra]i a fost ridiculizat de ziarul China Daily
ca fiind un ora[ fantom` avånd la baz` un
optimism deplasat al autorit`]ilor.
Datorit` situa]iei economice foarte bune a
Chinei are loc un boom al construc]iilor \n
toat` ]ara, iar criticii, ar`tånd cu degetul spre
ora[e precum Ordos, atrag aten]ia cu privire la
bula speculativ` ce se dezvolt` \n sectorul
FOTO: The New York Times
Dintre cei 300.000 de reziden]i, nivelul la care trebuia s` se ridice popula]ia noului cartier al
ora[ului Ordos, pån` acum s-au mutat aproape 10%
FOTO: Shutterstock
imobiliar [i a c`rei spargere ar trimite [ocuri \n
economia care \n ultimii doi ani a fost motorul
cre[terii mondiale.
Cartierul Kungbashi a fost proiectat s`
aib` 300.000 de locuitori pån` acum. Guvernul
sus]ine c` deja 28.000 de oameni locuiesc \n
zonele nou construite. Dar recent, un reporter,
vizitånd zona timp de cåteva ore \mpreun` cu
doi brokeri imobiliari, a declarat c` a v`zut
doar o mån` de oameni care locuiesc efectiv
acolo.
Edilii ora[ului sunt \ns` optimi[ti \n ceea ce
prive[te cre[terea financiar` a ora[ului,
deoarece Ordosul se afl` deasupra uneia
dintre cele mai mari bazine de carbuni din
lume, materie prim` al c`rei pre] a crescut
odat` cu consumul ame]itor de energie al
Chinei. Acum cå]iva ani aceast` zon` era
literalmente s`rac`, dar acum cu un num`r tot
mai mare de milionari proveni]i din extragerea
[i prelucrarea c`rbunelui, \n Ordos s-a
\nregistrat cel mai mare Produs Intern Brut pe
cap de locuitor, de 19.679 de dolari, iar Land
Rover-ele au devenit un simbol comun al
\navu]irii.
Cei mai mul]i cump`r`tori au procedat ca
Zhang Ting, un antreprenor \n vårst` de 26 de
ani, care este unul dintre pu]inii reziden]i ai
Kangbashului mutåndu-se aici dintr-un impuls
economic. „Am cump`rat dou` case \n
Kangbashi, una pentru mine [i cealalt` ca
investi]ie“, a declarat Zhang, care a pl`tit
aproximativ 125.000 de dolari pentru
proprietatea sa de 180 de metri p`tra]i pe care
o prive[te ca investi]ie.
„Am cump`rat-o pentru c` pre]urile
locuin]elor vor cre[te cu siguran]`, nu exist`
niciun motiv de indoial`. Administra]ia local`
s-a mutat deja aici“, a spus Zhang. „Eu [tiu c`
oamenii spun c` este un ora[ gol, dar eu
personal nu g`sesc niciun incovenient \n a tr`i
singur“, a declarat Zhang, care a apelat la
serviciile bancare pentru a-[i finan]a investi]ia.
„Este un ora[ nou, haide]i s`-i d`m ceva timp.“

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
|
BOGDAN ALECU
n condi]iile \n care Ford ar
men]ine o medie lunar` de peste
1.500 de unit`]i pe lun` pån` la
finele acestui an, constructorul
american ar asambla \n total \n
acest an peste 10.000 de vehicule
comerciale, \n valoare de peste 150 mil.
euro.
|n cadrul semn`rii acordului de
garan]ie \n luna ianuarie a acestui an,
cånd statul romån se angaja s` pl`teasc`
320 mil. euro, adic` 80% din \m-
prumutul contractat de Ford pentru
uzina de la Craiova de la Banca
European` pentru Investi]ii, Sebastian
Vl`descu, fostul ministru al finan]elor
anun]a c` la Craiova se vor produce \n
acest an 250.000 de ma[ini.
Arabesque: Meciul
politic are 22 de
milioane de \nvin[i
IOAN DORNESCU - MEDIAFAX
ARABESQUE Gala]i, cel mai mare distribuitor de
materiale de construc]ii din Romånia, estimeaz` un avans de
5% al afacerilor \n acest an [i vrea s` revin` pe profit, dup` ce
\n 2009 a \nregistrat un rulaj de 1,303 miliarde de lei [i pierderi
de 8,7 milioane de lei.
Avansul afacerilor va fi influen]at, printre altele, de
deschiderea a trei magazine \n 2009, a declarat proprietarul
companiei, Cezar Rapotan. „Unii dintre
factorii care au influen]at \n mod
negativ evolu]ia afacerii noastre sunt
efectele crizei \n general, lipsa
investi]iilor publice [i private,
vremea nefavorabil` din primele
trei luni ale anului [i, nu \n ultimul
rånd, per manenta agita]ie din zona
politic`“.
El a precizat c` pierderea de anul
trecut a fost cauzat` de di feren]ele
de curs valutar. „Avem nevoie de
men]inerea, dac` nu chiar de
sc`derea actualelor taxe, [i m`
refer aici \n principal la cota unic`,
nivelul contribu]iilor sociale [i
TVA. Avem nevoie de
respectarea termenelor de
plat` \n cazul lucr`rilor
efectuate de firme private
pentru stat [i avem nevoie,
de asemenea, de stabilitate
politic`“. Cei trei factori
majori care influen]eaz` construc]iile pot fi stimula]i prin
realizarea unui buget bazat pe reducerea cheltuielilor, pentru
a face loc unor investi]ii cåt mai consistente, [i de stabilitatea
la nivel politic. „Cred c` pentru bunul mers al economiei
romåne[ti \n general ar fi extrem de benefic` dispari]ia
scandalului politic din cotidian. Parc` am asista la un turneu
final al unui campionat cu meciuri zi de zi, turneu care, din
p`cate, nu are niciun \nving`tor, ci numai 22 milioane de
\nvin[i“, a spus Rapotan.
Re]eaua Arabesque este prezent` \n Romånia,
Republica Moldova, Serbia, Bulgaria [i Ucraina.
ALINA TURCITU - GÅNDUL
|N cartierul Pipera din Capital` s-a deschis o
banc` de celule stem, care pån` acum trimitea
probele la p`strare \n Polonia. Nu b`nuie[ti,
cånd treci cu tramvaiul 16 prin fa]a cl`dirii, c`
pu]in mai \ncolo se \ntåmpl` lucruri, pån` mai
ieri, SF.
Trei omule]i, albi din cap pån` \n picioare,
forfotesc \ncoace [i \ncolo, \nchi[i \ntr-un fel de
acvariu mai mare. Fiecare ]ine cåte o pungu]`
Vl`descu a f`cut parte \nc` de la
\nceput din proiectul Ford Romånia,
\ntåi \n calitate de pre[edinte al comisiei
de privatizare [i ulterior ca ministru al
finan]elor. Astfel, \n acest an Ford va
produce la Craiova de aproape 25 de ori
mai pu]ine ma[ini decåt se a[tepta
Executivul la \nceputul acestui an.
Un singur Ford a r`mas \n
Romånia
Din cele 6.316 utilitare asamblate la
Craiova \n acest an, 6.315 au fost
exportate c`tre destina]ii din Europa
Central` [i de Vest, \n condi]iile \n care
Ford a våndut pe pia]a local` aproape
160 de unit`]i Transit Connect, produse
\n Turcia de c`tre Ford Otosan.
Spre compara]ie, Dacia a produs la
Mioveni aproape 7.800 de utilitare
Logan Van, care concureaz` cu
Transit Connect pe segmentul
utilitarelor de sub 3,5 tone de la
\nceputul acestui an [i peste 1.300 \n
septembrie, peste 80% dintre acestea
fiind exportate.
Potrivit contractului de privatizare
semnat de Ford \n septembrie 2007,
constructorul american se angaja la o
produc]ie efectiv` de 250.000 de unit`]i
\n 2011 [i de 300.000 \n 2012.
Potrivit declara]iilor lui John Fle -
ming, fostul [ef al Ford Europa, care
acum de]ine func]ia de vicepre[edinte
executiv pentru facilit`]ile de produc]ie
ale Ford Motor Company, cel care a
semnat \n septembrie 2007 contractul de
preluare al pachetului majoritar de
ac]iuni al Automobile Craiova, Ford
este \n discu]ii cu Executivul de la
COMPANII
Ford produce la Craiova de 25 de ori mai pu]in
decåt spera statul \n ianuarie
Ford Romånia, cel de-al doilea constructor de autovehicule din Romånia, care \n martie 2008 a preluat uzina de la
Craiova a produs \n primele nou` luni ale acestui an 6.300 de vehicule comerciale Transit Connect, potrivit
statisticilor Asocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor Auto (APIA), echivalentul a 95 mil. euro, potrivit calculelor ZF.
DESEN de Romeo R`ileanu
Rapotan: „Pentru bunul mers al
economiei ar fi extrem de
benefic` dispari]ia scandalului
politic din cotidian.“
Bucure[ti pentru modificarea con -
tractului, luånd \n calcul situa]ia
economic` din Europa [i pia]a auto \n
sc`dere.
O cre[tere u[oar`,
dar \nc` departe
de boom
Evolu]ia vånz`rilor de bere \n sezonul
estival, respectiv lunile iunie, iulie [i
august \n ultimii opt ani (mil. hectolitri)
2010 6,17
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
5,94
5,45
5,16
4,78
Potrivit contractului de
privatizare semnat de Ford
\n septembrie 2007,
constructorul american se
angaja la o produc]ie
efectiv` de 250.000 de
unit`]i \n 2011 [i de 300.000
\n 2012.
|ntårziere de un an
Conform noilor planuri cu privire la
uzina din Romånia, viitorul model de
clas` mic` cunoscut sub numele de „B-
Max“ va intra \n produc]ie la Craiova \n
toamna anului viitor, \n timp ce
capacitatea de produc]ie a uzinei va
ajunge la 300.000 de unit`]i \n 2013, din
contract urmånd a fi eliminat`
men]iunea legat` de produc]ia efectiv`
[i \nlocuit` de capacitatea de produc]ie -
adic` de poten]ialul liniei de asamblare.
|n 2013 uzina Ford de la Craiova va
ajunge la un volum de 300.000 de
autovehicule [i 350.000 de motoare de
tip EcoBoost, valori care sunt similare
cu cele atinse deja de Dacia la Mioveni.
Potrivit fostului [ef al Ford Europa
compania a investit pån` \n prezent
peste 200 de milioane de euro \n
Lunile iulie [i august au adus o
cre[tere de 6%, respectiv 7% a
vånz`rilor de bere comparativ cu
aceea[i perioad` a anului trecut, ritm
cu care companiile din industrie nu
s-au mai \ntålnit din octombrie 2008,
momentul care a marcat practic [i
ultima cre[tere sus]inut` a pie]ei de
peste un miliard de euro din ultimii doi
ani.
Temperaturile ridicate din var` [i
campaniile agresive de promovare au
f`cut ca produc`torii de bere s` vad`
u[oare cre[teri de vånz`ri \n iulie [i
august, perioad` \n care consumul a
dep`[it 2 milioane de hectolitri lunar,
potrivit calculelor ZF pe baza
informa]iilor de la Institutul Na]ional
de Statistic`.
Astfel, \n sezonul estival consumul
lunar de bere per capita a urcat la
9 litri, \n condi]iile \n care media lunar`
a primului semestru a fost de 6 litri de
bere per capita.
Cu toate acestea, berarii nu se
a[teapt` la cre[terea pie]ei \n acest an,
avansul din cele dou` luni de var`
reducånd doar ritmul total de sc`dere
al pie]ei.
|n primul semestru din acest an
vånz`rile de bere au sc`zut cu 7,5%, la
7,9 milioane de hectolitri, dup` un
trimestru doi cu sc`deri mai mici
comparativ cu cele din perioada
similar` a anului precedent.
Aceast` diminuare a consumului de
bere i-a determinat pe cei mai mari
produc`tori de bere, Ursus Breweries,
Heineken Romånia si Bergenbier, s`
apeleze la diferite metode de reducere
a costurilor, inclusiv \nchideri de
fabrici.
Din circa 200.000 de na[teri anuale \n Romånia, \n jur de 8.000 de p`rin]i recolteaz` celule stem, iar \n doi ani se a[teapt` ca
num`rul lor s` creasc`. Prima recoltare de celule s-a f`cut, la noi, \n 2006, iar acum deja exist` zece b`nci; majoritatea, \ns`,
stocheaz` probele \n str`in`tate.
Amelioreaz` 70 de boli, printre
care leucemia [i cancerul mamar
|n cei cå]iva ani de existen]` \n Romånia,
banca a stråns probe de la mii [i mii de
clien]i. Cum pån` acum nu se [i stoca la
noi, probele au fost depuse la banca din
Polonia, c`ci are dublu ac]ionariat:
romån [i polonez. Cei doi ac]ionari
romåni sunt medicii Dorin Pårciog [i Dan
Mihai, iar grupul din care face parte
banca a stråns deja peste 35.000 de
probe din 11 ]`ri. Dintre toate acestea,
cinci au fost deja retrase pentru a salva
vie]i, \n Polonia. |n Romånia nimeni nu a
retras deocamdat` nimic.
Cercetarea a demonstrat deja c` celulele
stem amelioreaz` 70 de boli, printre care
leucemia, paralizia sau cancerul mamar.
De curånd, un bolnav de HIV a fost
declarat aproape vindecat de medicii
germani, dup` un transplant cu celule
stem. Fiindc` cea mai mare
compatibilitate exist` \ntre frate [i sor`,
\n lume exist` p`rin]i care fac al doilea
copil special pentru a-l salva pe primul,
grav bolnav.
7,44
6,87
6,55
Cercetarea a demonstrat deja c` celulele stem amelioreaz` 70 de boli, printre care leucemia,
paralizia sau cancerul mamar
de sånge \n mån` - unul o pune la eprubet`,
altul tocmai taie cu foarfeca furtuna[ul altei
pungi. Poart` m`nu[i sub]iri din latex, un fel de
glug` pe cap [i masc` pe jum`tate din fa]`. Nu
li se mai v`d decåt ochii. Aerul din „acvariu“ e
steril, tratat cu radia]ie UV [i nu trebuie
contaminat nici m`car cu propria respira]ie. Ne
uit`m prin pere]ii de sticl` [i parc` am fi la
cinematograf: omule]ii cånt`resc, num`r` [i
taie cu cle[tii f`r` s` ne arunce o privire;
\ntreaga lume s-a concentrat \n cei 20 de
mililitri de sånge din punga de al`turi. Nu-[i
permit nicio eroare; ce fac ei acolo ar putea
salva \ntr-o zi via]a unui om. „Acvariul“ este
inima b`ncii de celule stem din Pipera,
Bucure[ti, inaugurat` acum o lun`, cu un
milion de euro.
„Nu p`str`m tot sångele recoltat la
na[tere, ci doar concentrat de celule
stem“
„Ceea ce tocmai a]i v`zut este camera
steril` unde se proceseaz` probele de celule
stem, abia sosite de la maternitate. Imediat
dup` na[tere au fost extrase din cordonul
ombilical al copilului. Acelea sunt probe de la
copii n`scu]i acum cåteva ore. Procesarea este
un fel de preg`tire pentru criogenare [i dureaz`
cåteva ore pentru o singur` prob`“, ne explic`
biochimistul Raluca Nica, [efa laboratorului.
Din septembrie [i pån` acum au stråns cåteva
sute de pungu]e. Dar ce \nseamn` procesarea?
„Noi nu p`str`m \n banc` tot sångele recoltat la
na[tere, ci numai concentrat de celule stem.
Restul, \nl`tur`m prin sedimentare [i
centrifugare, c`ci nu va fi folositor \n cazul unui
transplant. Ideea este s` recuper`m cåt mai
multe celule stem din sångele recoltat“, ne
explic` Cristian L`craru, purt`torul de cuvånt
al b`ncii de celule stem.
Dup` procesare, pungu]ele se bag` la
pre\nghe]are, \ntr-un fel de congelator -
modernizarea facilit`]ilor de produc]ie
de la Craiova. Investi]ii completate de
cele de 12 mil. euro \n 2009 \n programe
de training pentru angaja]i, care se
deruleaz` [i \n prezent. Ca parte a
investi]iilor, \n primul trimestru al
acestui an Ford a finalizat [i noua
vopsitorie din cadrul uzinei, cea mai
ecologic` la nivel european [i care
computer. „Pentru ca probele s` nu se distrug`,
puse direct la criogenat la minus 190 de grade,
mai \ntåi se congeleaz` aici, treptat, \n 70 de
minute. Abia apoi merg \n tancuri, la
criogenarea final`“, mai zice Raluca Nica. {i
pot s` stea acolo zeci [i zeci de ani - dac`
clientul nu-[i va retrage pungu]a pentru vreo
boal`, nu se va dezghe]a deloc. Dac` o dezghe]i
degeaba, pe urm` n-o mai po]i folosi niciodat`.
Celulele stem se p`streaz` \n azot lichid
la minus 190 de grade
„C`mara“ b`ncii - permanent 25 de grade,
musai 65% umiditate. Aici se p`streaz`
pungu]ele cu celule stem, \nghe]ate \n azot
19
Ford a produs utilitare de 95 mil. euro
\n 2010
Evolu]ia produc]iei Ford la Craiova
(unit`]i)
300
0 58
221 257 163
Vara cald` le-a priit berarilor: vånz`rile de bere s-au majorat cu 6% \n iulie [i august
SURSA: companiile
din industrie [i INS
797
1.651
1.104
585
1.553
nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept.
2009 2010
SURSA: APIA
Salva]i de temperaturile ridicate
Dinamica vånz`rilor de bere \n ultimii doi ani \n volum (%)
permite astfel [i producerea, nu doar
asamblarea utilitarelor Transit Connect.
La fel ca [i valoarea investi]iei, Ford
a anun]at faptul c`, \ncepånd cu prima
parte a anului viitor, va demara un
program de recrut`ri pentru cre[terea
num`rului angaja]ilor spre 7.000 de
oameni, fa]` de aproximativ 3.600 \n
prezent.
August 2010 7
Iulie 2010
6
Iunie 2010
-1,5
Mai 2010
-11,2
Aprilie 2010
-4,7
Martie 2010
0,08
Februarie 2010
-16,7
Ianuarie 2010
Decembrie 2009
-21,5
-17,9
Noiembrie 2009
-9,2
Octombrie 2009
-14
Septembrie 2009
-7,5
August 2009
-19,6
Iulie 2009 -25,6
Iunie 2009
Mai 2009
-14,5
-16,6
Aprilie 2009 -21,5
Martie 2009
Februarie 2009
-11,2
-13,4
Ianuarie 2009
-1
Decembrie 2008
Noiembrie 2008
-14,4
-10,7
Octombrie 2008
6,2
Cum arat` o banc` de celule stem, locul de unde ar putea veni salvarea unei vie]i
CÅT COST~ {I CUM
SE PROCEDEAZ~
P`rintele care vrea s` recolteze celule stem
pl`te[te dup` semnarea contractului,
3.590 de lei (setul de recoltare [i
recoltarea \n sine, transportul, prelucrarea
[i criogenarea), plus 190 de lei anual.
Sau 290 de lei, dac` alege ca
proba s` fie ]inut` \n dou` recipiente
separate, s` o poat` folosi de dou` ori.
Se \ntåmpl` astfel: cånd mama e \n travaliu
sun` la banc`, la un num`r non-stop, iar
banca va trimite un curier la spitalul unde
va na[te. Ia setul cu ea la spital, atent` s`
nu-l uite acas`, cum deja i s-a \ntåmplat
cuiva. Imediat dup` na[tere doctorul face
recoltarea (dureaz` de la cåteva secunde
pån` la trei minute) [i i-o d` curierului din
sala de a[teptare.
Acesta sose[te rapid la banc`, \n oricare
zon` a ]`rii s-ar afla. Au venit chiar [i din
Maramure[.
|n 48 de ore proba trebuie neap`rat pus` la
congelat.
SURSA: INS
lichid, la minus 190 de grade, \n tancuri uria[e
din inox, fiecare cånt`rind peste 700 de
kilograme. Po]i s` sim]i fiori cånd intri \n
camera asta, gåndindu-te c` la un metru de tine,
pe fundul tancurilor, zac, bine rånduite,
pungu]ele bebelu[ilor. Copiii Ianis, Vladimir [i
Alexia poate nu se vor \ntålni niciodat` \n
lumea de afar`, dar aici, \n`untru, \n h`ul
tancului, vor \mp`r]i ani la rånd acela[i azot.
Cam cinci milimetri de azot lichid consum`
zilnic un tanc, de aceea sunt alimentate
periodic. Dar dac`, doamne fere[te, vine un
cutremur mare? Cristian L`craru zåmbe[te;
asta \l \ntreab` [i clien]ii. „Poate s` se d`råme
\ntreaga cl`dire, tancurile vor r`måne intacte,
sunt f`cute a[a, special.“
Biochimista Raluca Nica umbl` la tancuri -
urcat` pe o sc`ri]`, \[i pune ni[te ochelari ca
aceia de schi, ni[te m`nu[i groase, albastre,
lungi pån` la cot. Asta, s` nu o atace azotul,
cånd va desface capacul tancului. |l deschide [i
din tanc iese azotul ca un fel de abur rece. Nu
are voie s` ]in` deschis mai mult de trei minute,
atåt cåt mai bag` \n`untru noile probe. Altfel,
devine periculos [i pentru ea. „Doar intro -
ducem måna \n tancuri, cånd avem treab`;
altfel, nu e nimeni nebun s` bage capul
\n`untru“, spune Nica.
Unii p`rin]i se tem ca nu cumva copiii
lor s` fie clona]i
Cånd vin la banc`, p`rin]ii sunt to]i
\nfrico[a]i: dac` cineva le va clona copilul?
Dac` banca va da faliment? Dac` peste 50 de
ani proba nu va mai fi bun`? Despre asta nu se
[tie nimic, c`ci cea mai veche prob` din lume
are 20 de ani. „O client` ne-a \ntrebat: dac`
soacra are o problem` de s`n`tate [i so]ul vrea
s` \i doneze proba, iar ea nu vrea, pentru a o
p`stra pentru copil, ce se va \ntåmpla? Sau,
altcineva a \ntrebat cum se procedeaz` \n caz de
divor], dac` un p`rinte vrea s` foloseasc`
proba, iar altul nu. |n ambele cazuri, r`spunsul
este c`, potrivit contractului, titularul de drept
al probei este tutorele legal al copilului, pån` la
18 ani. Iar el poate face ce dore[te cu proba, s`
o scoat` din banc` pentru a o dona ori s` o lase
mai departe aici“, explic` purt`torul de cuvånt.

CRISTINA STOIAN
20
{tiri ZF
Investi]ie romåno-german` aproape de Ford Craiova
HD Automotive International, companie format` dintr-un
parteneriat \ntre firma romåneasc` Polisea [i nem]ii de la
Automotive Stefani, va deschide \n apropiere de Craiova
o nou` unitate de produc]ie de piese [i componente din
materiale flexibile, care vor fi ulterior livrate c`tre al]i
produc`tori de componente. Aceasta va fi amenajat` prin
extinderea unit`]ii de produc]ie a Polisea din localitatea
Piele[ti, din apropiere de Craiova. „Investi]ia ini]ial` este
de 500.000 de euro, dar \n timp dorim s` ne extindem
atåt capacitatea de produc]ie, cåt [i prin implementarea
de noi tehnologii. Produc]ia efectiv` va \ncepe \n
prim`vara anului viitor, atunci cånd Automotive Stefani
va reloca o parte din produc]ie c`tre Romånia”, a spus
Dan Cherciu, directorul general al Polisea [i
administratorul noii firme. Automotive Stefani este \n
prezent produc`tor de materiale flexibile pentru companii
precum Audi, BMW [i Volkswagen, iar noua divizie din
Romånia ar putea semna un contract [i cu Ford sau
FOTO: Shutterstock
Dacia, potrivit administratorului firmei. Polisea deja are \n
derulare un contract cu Ford Romånia, compania
integrånd \n cadrul uzinei sistemul de automatizare a
traficului prin semafoare sau controlul accesului \n cadrul
uzinei auto. |n acela[i timp, compania de]ine produc]ia [i
distribu]ia pe pia]a intern` [i la export de consumabile
tip hårtie [i folie destinate s`lilor de croit a materialelor
flexibile. Pentru Ford, s-au mai anun]at \n prezent o
investi]ie la Bal[, Olt, de 60 mil. euro, iar alte trei \n
cadrul platformei industriale a uzinei auto. Bogdan Alecu
Wind River va angaja anul viitor pån` la 200 de
persoane pentru laboratorul software din Gala]i
Wind River va angaja anul viitor \ntre 50 [i 200 de
persoane \n laboratorul de software din Gala]i, pentru
extinderea afacerilor, a declarat pre[edintele companiei
americane, Ken Klein. „Continu`m s` investim pentru
c` vrem s` ne dezvolt`m, dar nu avem \n planul
strategic, deocamdat`, preluarea altei companii“, a
spus Klein. Wind River a preluat integral, \n 2007,
dezvoltatorul de software Comsys din Gala]i printr-o
tranzac]ie de 1,4 milioane de dolari, iar compania a
fost achizi]ionat`, la råndul s`u, de produc`torul
Cu ce mesaj a venit la Bucure[ti [eful unui grup cu afaceri de 100 de miliarde de euro
Romånia trebuie s` fie pia]` de surplus agricol care s`
ofere cereale c`tre ]`ri din UE, Africa [i Orientul Mijlociu
2010 este o „gur` de aer“ pentru fermierii romåni \n condi]iile \n care produc]ia agricol` s-a ridicat la circa 18 milioane
de tone, o cantitate dubl` fa]` de 2007, de exemplu, iar pre]urile la cele mai importante materii prime - gråu, porumb
sau floarea-soarelui - s-au dublat \ncepånd din august.
„F
ermierii s-au confruntat de cele mai
multe ori fie cu vreme rea [i cantit`]i
foarte mici de cereale, fie cu pre]uri
reduse, care nu acopereau costurile de
produc]ie. Aveau nevoie de o perioad`
ca aceasta, \n care s` ob]in` o recolt` bun` [i s`
primeasc` pre]uri ridicate pe marfa lor. Pentru ca
agricultura romåneasc` s` creasc`, fermierii trebuie s`
reinvesteasc` profitul tot \n ferme, \n tehnologii, \n
semin]e de calitate [i \n fertilizatori“, este de p`rere
Greg Page, 58 de ani, CEO al grupului Cargill.
Traderul Cargill, cu afaceri globale \n agricultur` de
aproape 100 de miliarde de euro, nivel care se apropie
de jum`tate din cifra de afaceri a tuturor companiilor
din Romånia, are o contribu]ie important` \n ceea ce
prive[te volumul de cereale exportat din Romånia \n
]`rile deficitare, de aceea are un interes direct \n
cre[terea productivit`]ii locale la culturile de gråu,
porumb, floarea-soarelui sau rapi]`.
„Voi vizita \n aceast` dup`-amiaz` cåteva ferme [i
m` a[tept ca oamenii s` fie entuzia[ti \n ceea ce prive[te
volumul de cereale ob]inut anul acesta. Pentru asta
agricultorii ar trebui s` \mi spun` cel pu]in 10 lucruri pe
care vor vrea s` le fac` pentru a \mbun`t`]i
productivitatea la anul. Pre]urile bune ob]inute pe
cereale \nseamn` venituri mai mari, investi]ii \n
produc]ie [i cre[terea volumelor. Toate aceste lucruri ne
vor da nou` oportunitatea de a comercializa cantit`]i
mai mari de cereale“, explic` Page leg`tura direct` \ntre
rezultatele fermierilor [i cele ale comerciantului de
cereale. Page a fost vineri la C`l`ra[i, la un eveniment
aniversar al diviziei agricole locale.
Investi]ii de 100 mil. dolari
Cargill Romånia, care ruleaz` afaceri cumulate de
peste un miliard de lei (280 mil. euro \n 2009) prin
intermediul celor patru companii ale sale - Cargill Oils,
Cargill Nutre]uri Animale, Cargill Cereale [i Cargill
Agricultura - anun]` ca va investi capital circulant de
circa 100 de milioane de dolari pån` \n 2015, ceea ce se
traduce prin consultan]` [i instrumente financiare
pentru fermierii cu care colaboreaz`.
„Toate acestea vor ajuta fermierii s` controleze
volatilitatea pre]urilor [i s` acceseze semin]e [i
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Au raportat pierderi
Evolu]ia rezultatelor financiare [i a num`rului de angaja]i ale primilor trei comercian]i agricoli cu ac]ionariat str`in
fertilizatori, dar [i tehnologie care vor cre[te
productivitatea.Vederea de ansamblu asupra pie]elor
agricole ale lumii ne permite s` furniz`m fermierilor
semnale [i s` transmitem informa]ii pentru ca ace[tia s`
poat` decide ce recolte sunt mai bune pentru a avea
productivitate mare. Ca un juc`tor pe pia]a produselor
alimentare [i agricole, obiectivul nostru principal este s`
unim pie]ele de surplus cu cele de deficit, iar Romånia
trebuie s` fie pia]` de surplus care s` ofere cereale c`tre
]`ri din Uniunea European`, c`tre Africa de Nord [i
Orientul Mijlociu“, afirm` Page, care recunoa[te c`
afacerea Cargill depinde de accesul la volume mari de
cereale cu un nivel de calitate ridicat.
Romånia export` anual pån` la 4 milioane de tone
de cereale, ceea ce \nseamn` o pondere de 1% din
comer]ul global cu produse agricole, dar modernizarea
fermelor [i includerea terenului nelucrat \n circuitul
agricol ar putea dubla aceast` contribu]ie. „Beneficiul
Romåniei este c` se afl` foarte aproape de ]`ri care
\nregistreaz` cre[teri semnificative ale popula]iei, adic`
au o nevoie mai mare de alimente. Acesta este motivul
pentru care Romånia trebuie s` \[i creasc` semnificativ
contribu]ia la comer]ul global cu produse agricole“.
Poten]ial exist`, recunoa[te [i ministrul
agriculturii
Potrivit lui Valeriu Tab`r`, ministrul agriculturii,
Romånia s-ar putea plasa \n topul furnizorilor de cereale
din regiune, cu o produc]ie dubl` fa]` de nivelul actual,
dar acest lucru va fi posibil abia \n 10-15 ani. „Romånia,
cu pån` la 4 milioane de tone contractate pentru pie]ele
interna]ionale \[i poate dubla sau tripla aceast` cantitate
numai prin simpla organizare a sectorului agricol.
Numai la porumb putem avea 18-20 de milioane de
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
Compania CA 2009 CA 2008 Profit net 2009 Profit net 2008 Angaja]i Angaja]i Ac]ionari
(mil. euro) (mil. euro) (mil. euro) (mil. euro) 2009 2008
Alfred C. Toepfer 301,2 332,4 -0,8 8,0 132 123 Alfred C. Toepfer (Olanda)
Cargill Agricultur` 227,0 306,8 -13,0 2,7 160 159 Cargill (SUA)
Glencore Protein Romånia 55,9 120,9 -1,5 2,8 14 12 Glencore International AG
SURSA: REGISTRUL COMER]ULUI, MINISTERUL FINAN]ELOR
tone, fa]` de nou` milioane de tone, cåt am recoltat anul
acesta, iar la gråu, de la 2,8-3 tone/ha putem ajunge la 5
tone, aproape de media european`, \n condi]iile \n care
\n 2050 popula]ia globului va ajunge la 9,5 miliarde de
oameni“, spune Valeriu Tab`r`, care afirm` c` pån` \n
1995 Romånia „abia d`dea drumul cerealelor la
export“.
Tab`r` a povestit, \n cadrul \ntålnirii cu oficialii
Cargill, c` \n urm` cu 15 ani a participat la o \ntålnire cu
cele mai mari [ase companii din comer]ul cu cereale, „la
etajul 108 a unei cl`diri de birouri din New York“,
moment \n care a invitat ace[ti juc`tori s` investeasc` \n
Romånia. |n acela[i an, Cargill a intrat la nivel local,
ajungånd s` aib` silozuri cu o capacitate total` de
550.000 de tone de cereale, ceea ce \nseamn` c` poate
depozita aproape 3% din produc]ia anual` de gråu,
floarea-soarelui, porumb [i rapi]` din Romånia.
Ce investi]ii vor face cu 110 milioane de euro de la UE cele
36 de companii care au cå[tigat finan]are european`
FOTO: Shutterstock
FOTO: Shutterstock
american de microcipuri Intel \n 2009. Klein a spus c`
extinderea activit`]ii din Romånia se va limita
deocamdat` la ora[ul Gala]i. „Gala]iul a fost o alegere
strategic`, iar acum avem 130 de angaja]i, dublu fa]`
de 2007. |n Romånia \mbun`t`]irea infrastucturii ar fi
foarte bine venit`, iar construirea de autostr`zi [i
trenuri rapide este recomandat`“, a mai spus el.
Compania Wind River a fost \nfiin]at` \n 1981 [i este
unul dintre principalii competitori de pe pia]a
aplica]iilor \ncorporate \n echipamente (embedded) [i
printre principalii clien]i se num`r` BMW, Boeing [i
Siemens VDO. Mediafax
Firma Smirodava va investi 5,5 mil. lei pentru
retehnologizarea fabricii de tricotaje
Firma Smirodava, parte din grupul Caremil, cu activit`]i
\n produc]ia de confec]ii [i tricotaje, va investi 5,5 mil.
lei (1,3 mil. euro) \n achizi]ionarea de utilaje pentru
fabrica de tricotaje, jum`tate din sum` fiind finan]at`
din fonduri europene nerambursabile. Smirodava a
ob]inut aprobarea pentru un proiect pe fonduri
europene, prin care va primi o finan]are nerembursabil`
\n valoare de peste 2,7 milioane de lei. Pentru
cofinan]are, firma va aloca o parte din fonduri proprii,
dar va apela [i la un credit bancar. „Vom investi \n
achizi]ia de ma[ini de tricotat, cusut [i c`lcat. Cea mai
mare parte din investi]ie o vom aloca pentru ma[inile de
tricotat, care cost` 50.000-100.000 euro bucata. Prin
acest proiect inten]ion`m s` \nlocuim utilajele vechi care
au posibilit`]i tehnologice limitate [i nu pot realiza
structuri de tricot complicate care se cer pe pie]ele de
export la ora actual`“, a declarat Sorin Chiriac,
administratorul grupului Caremil [i ac]ionarul majoritar
al firmei Smirodava. Fabrica de]ine \n prezent 40 de
ma[ini de tricotat achizi]ionate \n perioada 1994-2003 [i
180 de ma[ini de cusut [i asamblat tricot. Chiriac a
ad`ugat c` Smirodava are o capacitate de produc]ie de
40.000 de articole pe lun`, peste 90% fiind destinate
exportului. Firma produce pulovere, veste, jachete, rochii
[i compleuri. Smirodava. Afacerile grupului ar putea
stagna \n acest an la 27 milioane lei (6,4 mil. euro).
Mediafax
ADRIANA RO[OGA
CELE 36 de \ntreprinderi mari, \ntre care
Henkel, Automobile Dacia, Alumil Rom,
Alro, Petrocart, Romcab sau Comceh, care
au fost selectate pentru a primi fiecare
finan]are european` de pån` la 4,7 mi -
lioane de euro, inten]ioneaz` s` inves -
teasc` banii \n echipamente [i utilaje noi
sau \n construirea de hale de produc]ie.
|ntreprinderile mari cu peste 250 de
angaja]i sau cifre de afaceri nete de peste
50 de milioane de euro au avut
posibilitatea de a depune proiecte pentru
a ob]ine finan]are de la UE anul acesta \n
mai, \n cadrul Programului Opera]ional
Sectorial Cre[ te rea Competitivit`]ii
Economice (POSCEE).
Dup` depunerea proiectelor a urmat
perioada de evaluare care a durat aproape
cinci luni de zile, lista cu rezultatele
ob]inute \n urma evalu`rii fiind afi[at` la
sfår[itul s`pt`månii trecute, de autoritatea
care gestioneaz` acest program,
AMPOSCCE, din cadrul Ministerului
Economiei.
150 de proiecte respinse
|n total au fost depuse 186 de proiecte,
suma pus` \n joc fiind de 110 mil. euro.
Interesul companiilor mari pentru banii de
la UE este ridicat deoarece practic, aceasta
este ultima [ans` pe care acestea o au
pentru a ob]ine bani europeni.
|ntregul bugetul alocat pån` \n 2013
companiilor mari s-a epuizat odat` cu
aceast apel de proiecte, \n situa]ia \n care
nu vor mai exista noi aloc`ri anul viitor.
Produc`torul Automobile Dacia care
anul trecut a \nregistrat o cifr` de afaceri de
peste 2 miliarde de euro [i care s-a clasat \n
primele 20 de companii selectate pentru
finan]are, spune c` inten]ioneaz` s`
investeasc` aproape 57 de milioane de lei
(13,5 mil. euro), din care 20 de milioane de
lei sunt fonduri UE (4,7 milioane de euro),
pentru achizi]ionarea de echipamente [i
utilaje.
„Investi]ia const` \n echipamente [i
utilaje tehnologice pentru o linie de uzinaj
piese mecanice, \n condi]ii de pro -
ductivitate sporit`. Implementarea pro -
iectului de investi]ii asigur` condi]ii pentru
cre[terea cifrei de afaceri [i a exporturilor“,
spune Liviu Ion, director de comunicare \n
cadrul Group Renault Romånia.
Produc`torul de hårtie [i carton
Petrocart care a fost selectat pentru a primi
o finan]are nerambursabil` de 20 mil. lei
(4,7 mil. euro), vrea s` achizi]ioneze: un
flux tehnologic modern \n vederea
producerii hårtiei tissue, echipamente
necesare moderniz`rii fluxului tehnologic
de producere a pastei de maculatur` din
maculatura reciclat` [i echipamente de
protec]ie a mediului. Petrocart a realizat
anul trecut o cifr` de afaceri de 7,6 mil.
euro, conform datelor de la Ministerul
Finan]elor, [i un profit de 0,4 mil. euro.
Durata de implementare este de 24 de
luni. |n urma implement`rii acestui proiect
vor fi create 61 de locuri de munc`, va
cre[te capacitatea de produc]ie precum [i
cifra de afaceri.
Banii se duc \n produc]ie
„Ca urmare a implement`rii acestui
proiect, Petrocart va putea produce hårtie
igienic` atåt din maculatur` reciclat` (dar
la o calitate mult superioar` fa]` de cea
actual`), cåt [i din celuloz`, un alt produs
nou constituindu-l prosoapele de hårtie ce
vor fi ob]inute din celuloz`“, spune George
Stoian, consultant fonduri europene \n
cadrul Initial Advisory, firma de con -
sultan]` care a realizat proiectul pentru
Petrocart, dar [i pentru produc`torul de
cabluri [i conductori electrici Romcab.
Compania a fost selectat pentru a primi
o finan]are nerambursabil` de 20 mil. lei
(4,7 mil. euro). Romcab vrea s` achi -
zi]ioneze utilaje [i echipamente [i de
asemenea s` construiasc` o hal` industrial`
pentru a-[i diversifica gama de produse.
Proiectul se va derula pe o perioad` de doi
CÅND VIN BANII
Cele 36 de companii care au fost
selectate pentru a primi finan]are
nerambursabil` au un termen de
zece zile de la primirea scrisorii de
aprobare sau respingere pentru a
depune contesta]ii.
Dup` procesarea contesta]iilor se
va publica lista final`, iar
beneficiarii va trebui s` depun`
documentele necesare \ntocmirii
contractului de finan]are \n termen
de 60 de zile.
ani de zile, iar \n urma implement`rii se
urm`re[te crearea a 137 de locuri de
munc`, cre[terea capacit`]ii de produc]ie a
companiei [i a cifrei de afaceri. Romcab a
ob]inut anul trecut o cifr` de afaceri de 8,6
mil. euro, conform datelor publicate la
Ministerul Finan]elor, cu un profit de 0,18
mil. euro.
Pe prima pozi]ie \n func]ie de punctajul
ob]inut \n urma evalu`rii s-a situat
produc`torul [i distribuitorul de echi -
pamente pentru industria de gaze Totalgaz
Industrie, de]inut de familia Pår`u.
Compania a depus proiectul \n vederea
ob]inerii unei finan]`ri nerambursabile de
19,99 mil. lei (4,7 mil. euro).
„Vrem s` achizi]ion`m echipamente [i
tehnologii, ca de exemplu o linie de
prelucr`ri cu comand` numeric`, vrem s`
construim o hal` [i s` lu`m echipamente
speciale“, spune Adrian Coca, directorul
comercial al Totalgaz Industrie.
Compania are \n prezent 360 de
angaja]i [i a realizat o cifr` de afaceri de
10,6 milioane de euro anul trecut [i un
profit de 0,8 mil. euro.
adriana.rosoga@zf.ro
Ce companii au cå[tigat pån` la 5 mil. euro de la UE
Topul este realizat` \n func]ie de valoarea finan]`rii nerambursabile solicitat`
Compania Jude]ul Valoarea finan]`rii
nerambursabile
(mil. lei)
Automobile Dacia Arge[ 20,00
Cogeme Set Ro Arge[ 20,00
Cord Romånia Olt 20,00
Petrocart Neam] 20,00
Romcab Mure[ 20,00
Aviva Maramure[ 19,99
Polisano Sibiu 19,99
Selina Bihor 19,99
Totalgaz Industrie Ia[i 19,99
Comceh C`l`ra[i 17,87
MAT Craiova Dolj 17,29
IPEC Alba 17,24
Alro Olt 17,18
Fontana Pietro Romånia Arge[ 16,12
Elj Automotive Dåmbovi]a 14,28
Romcarbon Buz`u 13,84
AEM Timi[oara 13,00
Dorotex Boto[ani 12,21
Top 20 companii care nu au cå[tigat finan]are european`
Topul este realizat \n func]ie de valoarea finan]`rii nerambursabile solicitate
Compania Jude]ul Valoarea finan]`rii
nerambursabile
(mil. lei)
Azomure[ Mure[ 20,00
Collini Sibiu 20,00
Gruppo Italiano Imballaggi Ilfov 20,00
Holzindustrie Schweighofer Baco Bac`u 20,00
Kemma Materiale de Construc]ii Cluj 20,00
Marquardt Schaltsysteme SCS Sibiu 20,00
Donau Chem Teleorman 19,99
Guhring Sibiu 19,99
Viromet Bra[ov 19,99
Condmag Bra[ov 19,96
Compania Jude]ul Valoarea finan]`rii
nerambursabile
(mil. lei)
Henkel Romånia Neam] 12,01
Lemet Prahova 11,85
Gnoato Est Sibiu 10,96
Neptun Prahova 10,39
Textile Medicale Arad 9,86
Ecopack Bra[ov 8,27
Altur Slatina Olt 7,80
Hella Romånia Timi[oara 7,38
Alumil Rom Industry Prahova 5,96
Ana Imep Arge[ 5,76
Trustul de Instala]ii
Montaj [i Construc]ii Cluj 5,50
Florea Grup Alba 4,18
Elettra Communications Prahova 3,36
Armax Gaz Media[ Sibiu 3,20
Trico Point Dåmbovi]a 2,76
Smirodava Neam] 2,72
Autogrupm Ro Arad 2,05
Greenweee International Buz`u 1,39
SURSA: AMPOSCCE
Compania Jude]ul Valoarea finan]`rii
nerambursabile
(mil. lei)
Balcan Iron Group C`l`ra[i 19,81
Amarad Arge[ 19,70
Anton Industries Arad 19,50
Prefabricate Vest Patru Bucure[ti 19,30
Soceram Neam] 19,10
Pan Petrol Com Cluj 18,96
Continental Automotive Systems Sibiu 18,48
SAB ICM Satu Mare 18,47
Rombat Bistri]a-N`s`ud 18,27
Apasco Prahova 17,99
SURSA: AMPOSCCE

ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
STEVEN VAN GRONINGEN
cum cåteva zile a ap`rut
un articol \n Ziarul Fi -
nan ciar cu titlul: „Cum e
posibil ca \n anul 2010 \n
A Romånia, ]ar` membr`
a UE, b`ncile s` practice marje fixe de
9% la credite?“
M` bazez pe fapte ca s` r`spund
mai \ntåi la \ntrebare, iar la sfår[it voi
exprima [i o opinie personal` despre
nivelul dobånzilor \n Romånia.
Mai \ntåi s` r`spund la \ntrebarea
autorului articolului, domnul profesor
Armeanu. Folosesc exemplul dat de
dånsul, un credit \n euro convertit la
EURIBOR + marj` fix` de 9%. Poate
ar fi bine s` precizez \nainte de toate c`
nu lucrez pentru banca la care dl.
profesor face referire direct`. Interesul
Ca s` d`m credite \n
euro \n Ro månia
trebuie mai \ntåi s`
atragem resurse \n
euro.
meu este s` avem o dezbatere de
calitate despre ce se \ntåmpl` \n siste -
mul bancar [i \ncerc s` aduc o con -
tribu]ie la acest tip de dezbatere.
Creditele cu o dobånd` variabil`
au dou` componente. O parte variabil`
[i o marj` fix`. Partea variabil` se
modific` \n func]ie de condi]iile de
finan ]are din pia]`, iar partea fix`
acoper` costurile administrative,
costurile de risc [i profitul b`ncii. Ca s`
ajungem la partea fix` discut`m mai
\ntåi de partea variabil`.
Componentele care variaz` \n timp
sunt EURIBOR, riscul de ]ar`,
m`surat prin CDS, [i costul cu rezerva
minim` obligatorie; \mpreun` dau
costul de finan]are.
Despre partea variabil`, domnul
profesor scrie: „Cota]ia EURIBOR la
momentul actual este cu aproape 4
puncte procentuale mai mic` decåt cea
de la momentul semn`rii contractului.
Ca urmare, b`ncile au un cå[tig supli -
men tar de aproape 4 puncte procen -
tuale prin aplicarea unui artificiu
simplu“.
Afirma]ia este complet gre[it`. S`
por nim de la conceptele de baz`:
EURIBOR este rata la care depozitele
interbancare \n euro sunt oferite de o
banc` de prim rang unei alte b`nci de
prim rang din zona euro - EMU
(European Monetary Union). Presu -
pun c` nu este nevoie s` explic c` Ro -
må nia nu face parte din zona euro [i ca
atare nicio banc` din Romånia nu este
contributoare la EURIBOR. La adresa
de internet www.euribor.org pute]i g`si
defini]ia [i mai multe informa]ii pe
acest subiect.
Ca s` d`m credite \n euro \n Ro -
månia trebuie mai \ntåi s` atragem
resurse \n euro.
Nivelul rezervei minime obligatorii
la BNR indic` faptul c` avem nevoie de
mai mult de 130 de euro (133,33 euro
OPINII / ANCHET+
Planul de austeritate al Guvernului britanic:
„Refacerea economic` \ncepe acas`“
WILLIAM HAGUE
S~PT~MÅNA TRECUT~, Guvernul
de coali]ie al Marii Britaniii a anun]at
planurile bugetare pentru urm`torii
patru ani. Lu`m m`suri urgente pentru
a reduce datoria na]ional` [i pentru a
rezolva problemele fiscale mo[tenite de
ca s` fiu mai exact) pentru a da un
credit de 100 de euro, rata de rezerv`
minim` obligatorie fiind de 25%
pentru valut`. De unde g`sim ace[ti
euro? |n principal la b`ncile din
zona euro, inclusiv b`ncilemam`.
Dar ne dau ace[ti bani
la acela[i pre] cu cel cerut
b`ncilor de prim rang din
zona euro, [i anume la
EURIBOR? Cu certi -
tudine, r`s pun sul este nu.
Tre buie s` pl`tim \n plus
fiindc` Romånia este
considerat` o ]ar` cu un
risc mai mare.|n perioada
\n care EURIBOR a
sc`zut cu „aproape 4
puncte procentuale“, riscul
de ]ar` a crescut - \n
func]ie de mo men tul la
care ne re fe rim - cu
pån` la 6 puncte pro -
centuale (\ntre de cem -
brie 2007 [i mar tie 2009),
sau cu 3 punc te (\ntre
decembrie 2007 [i
momentul actual).
Atunci nu putem s`
spu nem c` b`ncile din Ro -
må nia au avut un cå[tig supli -
mentar cånd EURIBOR a sc` -
zut, a[a cum sus]ine domnul
profesor.
Faptul c` nu suntem \n zona
EURO \nseamn` c` pre]ul pe care \l
pl` tim pentru finan]area cre di telor
\n euro nu este EURIBOR, ci
EURIBOR plus ris cul de ]ar`.
Faptul c` sun tem \n Romå nia
mai adaug` [i costul cu
RMO la BNR.
Cu acest punct cla -
rificat putem s` ne uit`m
la marja fix`. V` dau
cåteva cifre valabile pen -
tru creditele \n valut` \n
Romånia \n 2009 (2008).
Cal culele sunt f`cute pe baza
datelor statistice publicate de
BNR.
Costurile administrative
erau de 4% (4,5%), costul cu
rezerva de 1% (2,1%), iar costul
de risc 2,1% (1,4%). Dac` includem
cos tul cu rezerva (cir-
ca 1%) [i prima
de risc de ]ar`
(CDS-ul de
circa 3,5%) \n
par tea variabil`, atunci marja fix` ar
tre bui s` fie \n jur de 6% pentru a aco -
peri doar costurile administrative [i de
risc, asumånd o marj` de profit zero.
Fiind cifre pe \ntreg sistemul bancar
este vorba de o medie; \n practic`, mar -
ja fix` va fi mai mic` pentru creditele
garantate [i mai mare pentru creditele
negarantate, dar pentru explica]ia
noastr` nu are importan]`, pentru c`
vorbim doar de mecanisme.
Acum ajungem la \ntrebarea de
mai sus. Conform cifrelor aduse \n dis -
cu ]ie, \n medie, pentru un credit \n va -
lut`, o marj` de 6% pare rezonabil`
(pre supunånd c` marja de profit a
b`ncii ar fi zero [i incluzånd \n partea
variabil` prima de risc de ]ar` [i costul
de rezerv` minim` obligatorie, a[a cum
ar fi corect) dac` analiz`m sistemul
ban car \n ansamblu (ceea ce face ana -
liza mai solid` versus situa]ia \n care
lu`m un exemplu particular de banc` [i
\l extrapol`m la \ntreg sistemul ban -
car). Dac` aplic`m OUG 50 (care in -
clu de o parte din costurile variabile \n
marja fix`), marja fix` peste
la guvernarea anterioar`. Am dovedit
c` avem hot`rårea [i solu]iile necesare
pentru a ne administra din resursele
existente. Ne propunem s` revigor`m
implicarea diplomatic` britanic` la nivel
interna]ional, dezvoltåndu-ne rela]iile
cu economiile emergente [i
transformånd \n acela[i timp Marea
tel: 0318.256.282 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro
De ce avem dobånzi mari \n Romånia
[i cum le putem reduce?
Britanie \n destina]ia num`rul unu
pentru afaceri [i investi]ii. Suntem
con[tien]i c` refacerea economic`
\ncepe \n primul rånd acas`, dar este
necesar s` privim [i dincolo de grani]ele
noastre pentru a g`si noi parteneri [i
oportunit`]i.
Amploarea provoc`rii economice
este uria[`. Am mo[tenit unul dintre
cele mai mari deficite bugetare din
Europa [i din G20. Dar avem o viziune
clar` asupra viitorului ]`rii noastre. Am
decis s` cre[tem cheltuielile \n zonele
prioritare - \ngrijire medical` pentru
cet`]enii britanici, educa]ia copiilor
no[tri, securitatea na]iunii [i infra struc -
tura ce st` la baza dezvolt`rii econo mice.
Construim o societate mai echita bil` [i
mai responsabil`, cu oportunit`]i spo rite
pentru cei care vor s` ias` din s`r`cie [i
cu asisten]` a statului concen tra t` pe cei
care au cu adev`rat nevoie de ea.
Reform`m administra]ia public` -
prin cre[terea transparen]ei [i a
responsabilit`]ii, oferind mai mult`
putere [i r`spundere cet`]enilor, pentru
a permite o dezvoltare sustenabil` a
serviciilor publice. De asemenea, con -
struim o economie mai puternic`, care
s` genereze mai multe locuri de munc`,
investi]ii [i o cre[tere economic` bazat`
pe redresarea sectorului privat. Am
protejat pe cåt posibil acele zone ale
cheltuielilor publice importante pentru
cre[terea economic` [i am urm`rit
reforme care s` le fac` mai rentabile.
{tim c` nu putem avea o cre[tere
FOTO: Reuters
Faptul c` nu suntem \n
zona EURO \nseamn`
c` pre]ul pe care \l
pl`tim pentru
finan]area creditelor
\n euro nu este
EURIBOR, ci EURIBOR
plus ris cul de ]ar`.
Faptul c` suntem \n
Romå nia mai adaug` [i
costul cu RMO la
BNR.
economic` sustenabil` f`r` un sistem
EURIBOR ar tre bui
s` \nsumeze mi ni -
mum CDS-ul (circa
3,5%) + costul de
rezerv` minim` obli -
gatorie (circa 1%)+
costurile administrative
(circa 4%) + costul
riscului (circa 2%), adic`
un total de circa 10,5% f`r`
niciun fel de marj` de profit (de
altfel, sis temul bancar \n
ansamblu are pierderi \n acest
moment). Acum ar trebui s`
DESEN: Romeo R`ileanu
\n]elegem de ce
avem credite
cu o marj` fix`
de 9% peste
EURIBOR.
Explica]ia nu este cea pe care o
descrie domnul profesor: „De ce
practic` unele b`nci marje atåt de
mari? Pentru c` legisla]ia le permite“.
Este exact invers.
OUG 50, [i nu b`ncile, este cea
care le impune clien]ilor o marj` fix`
mai mare. B`ncile nu au alt` op]iune.
Doar EURIBOR poate fi variabil` -
prevede OUG 50, \n timp ce toate
celelalte elemente trebuie incluse \n
marja fix`, ceea ce este \n primul rånd
incorect. A[a cum am precizat mai sus,
[i prima de risc de ]ar` (dependent` de
percep]ia pie]elor financiare fa]` de
Romånia), [i costul rezervei minime
obligatorii (dependent de rata de
rezerv` minima obligatorie stabilit` de
BNR conform deciziilor de politic`
monetar`, de rata de remunerare a
RMO de c`tre BNR [i de dobånda de
pia]` la euro) sunt de fapt variabile.
Luånd exemplul d-lui Armeanu, s`
spunem c` un client a avut un credit cu
o dobånd` de 10% \nainte de intrarea
\n vigoare a OUG 50. OUG 50 oblig`
s`n`tos de finan]are public`. Am creat
un nou birou independent pentru
responsabilitate bugetar` (Office for
Budgetary Responsibility), drept
urmare capacitatea de a determina
cre[terea economic` [i previziunile
fiscale revine acum unui organism
independent, imun la tenta]iile politice.
De asemenea, ne-am angajat s`
elimin`m deficitul structural al Marii
Britanii pån` la sfår[itul mandatului
acestui Parlament - o ini]iativ` salutat`
de FMI, care o consider` o cale
necesar` pentru a asigura sus tena -
bilitatea fiscal` [i o redresare econo -
mic` echilibrat`.
Revizuirea cheltuielilor face parte
dintr-un plan ambi]ios de a crea unul
dintre cele mai competitive medii de
afaceri din lume. |n]elegem c` viitorul
economiei britanice este unul bazat pe
investi]ii, ra]ionalizare [i export [i
suntem hot`rå]i s` folosim planurile
noastre de consolidare fiscal` ca o
ramp` de lansare pentru cre[terea [i
redresarea sectorului privat.
|ncepånd cu 2011, vom reduce
trep tat impozitul pe profit pån` la 24%,
aducåndu-l la cel mai mic nivel din G7
[i printre cele mai sc`zute din G20.
Vom reduce treapta minim` a
impozitului pe profit la 20%. Vom
sc`dea impozitul pentru dividende
pentru antreprenori. Vom reduce
contribu]iile la asigur`rile sociale
pentru angajatori, vom extinde ajutorul
pus la dispozi]ia \ntreprin derilor mici
pentru accesarea creditelor [i vom face
banca s` fac` o anex` la contract \n
care dobånda este exprimat` dup`
formula EURIBOR + marj` fix`. Dac`
|n dorin]a de a crea
transparen]`, OUG 50
a creat un produs
Frankenstein.
EURIBOR este 1%, marja devine 9%.
A[a s-a ajuns la o marj` fix` de 9%. Nu
este impus` de banc`, ci de lege.
Dac` ne \ntoarcem un pic la
calculele de mai sus referitoare la
media pentru sistemul bancar, vedem
imediat c` diferen]a dintre marja fix`
de 6% care rezult` din calcule [i cea de
9%, care reiese din OUG 50, ar trebui
s` reprezinte riscul de ]ar`, acum \n jur
de 3,5% [i costul cu rezerva minim`
obligatorie, de circa 1%, f`r` nicio
marj` de profit. |n fapt, marja de profit
este rezidual`, iar acum este negativ`.
OUG 50 oblig` b`ncile s` mute cea
mai mare parte a costului de finan]are
\n marja fixa, ceea ce nu este tocmai
corect, a[a cum am subliniat mai sus. |n
dorin]a de a crea transparen]`, OUG
50 a creat un produs Frankenstein. O
mare parte din marja fix` impus` de
OUG 50 reprezint` de fapt un element
variabil.
Transparent? Da. |n interesul
clientului? Nu. Bine\n]eles, clientul ar
trebui s` beneficieze de o posibil`
sc`dere a costului de finan]are \n viitor.
Conform OUG 50, clientul poate
beneficia \n viitor de reducerea costului
la creditele \n euro doar \n cazul \n care
EURIBOR scade - pu]in probabil,
pentru c` nu prea mai are unde s`
scad`. De fapt, este foarte probabil ca
EURIBOR s` creasc` \n anii urm`tori.
|ns`, conform OUG 50, \n cazul foarte
probabil \n care \n anii urm`tori scade
riscul de ]ar` [i/sau costul de rezerv`
minim` obligatorie, clientul nu
beneficiaz` de aceast` evolu]ie \n mod
direct.
Acum, opinia mea personal`. Nu
este nou`, am spus-o \n repetate
rånduri.
Costul creditului \n Romånia este
relativ ridicat [i, \ntr-adev`r, trebuie
redus. Cum anume? Avem teoretic
cinci elemente asupra c`rora se poate
ac]iona: riscul de ]ar`, costurile ad -
ministrative, costurile cu riscul, costul
de rezerv` minim` obligatorie [i marja
de profit. Deocamdat`, a cincea
component` a pre]ului creditului,
profitabilitatea sistemului bancar, nu
ofer` multe posibilit`]i, sistemul
bancar \n an samblu fiind \n pierdere
dup` datele pu blicate de BNR.
Pentru calitatea dezbaterii publice,
v` propun s` r`spundem cu pro fe -
sionalism la o \ntrebare mai in te -
resant`: „De ce avem dobånzi mari \n
Romånia [i cum le putem reduce?“
Steven van Groningen este
pre[edintele Raiffeisen Bank
www.stevenvangroningen.eu
din Regatul Unit cel mai accesibil loc
din lume pentru a \ncepe o afacere.
Dar s` nu uit`m c`, pe tot parcursul
recesiunii, Marea Britanie a r`mas pe
locul [ase \n topul celor mai mari eco no -
mii ale lumii. Avem una dintre cele mai
flexibile pie]e de munc` din Europa.
Conform Organiza]iei pentru Dez vol -
tare [i Cooperare Economic`, antre pre -
no rii din ]ara noastr` au de \nfruntat ce -
le mai pu]ine obstacole din lume. Ser -
viciile noastre financiare de neegalat,
com peten]ele noastre solide, orien tarea
[i perspectivele noastre glo bale, talen te -
le noastre creative, uni ver sit`]ile noastre
re cunoscute pe plan in terna]ional [i po -
zi]ia noastr` cen tral` \n tre fusul orar
asia tic [i american - toate aces tea de -
mon streaz` c` suntem o eco nomie ac ce -
sibil` [i deschis` mediului de afaceri.
Deci, avem o baz` solid` pe care
putem construi. P`strånd aceast` idee \n
minte, dorim s` oferim un nou avånt
comercial rela]iei noastre cu Romånia.
}`rile noastre au deja o cooperare bun`
\n domeniul economic. Vrem s` lucr`m
\n continuare cu Romånia pentru a
dezvolta pie]e noi [i a ridica barierele
din calea investi]iilor.
Avem \ncredere c` facem pa[ii
necesari, atåt \n Marea Britanie cåt [i la
nivel extern, pentru a ajuta la redresarea
economic` [i pentru a contribui la
stabilitatea [i prosperitatea economiei
globale.
William Hague este ministrul de
externe al Marii Britanii
{TIRILE PRO TV
|NAINTE de 1989, Romånia era ]ara
unui singur om, a unui singur partid, a
unui singur sindicat. Aproape c` nu
exista romån s` nu fie membru UGSR,
un sindicat mamut cu o istorie \ntins`
pe aproape un secol [i un buget pe m` -
s ur`: toat` lumea cotiza, volens-nolens,
la fondul acestuia, cu 1% din venituri.
Re volu]ia a g`sit Uniunea General` a
Sin dicatelor din Romånia cu 8 mi lioa -
ne de membri - pl`titori, conturi im -
presionante [i bog`]ii considerabile.
{tirile Pro TV au \ncercat s` arate ce
s-a \ntåmplat cu patrimoniul sindica -
telor, dup` dou` decenii, printr-o
anchet` difuzat` \n cadrul emisiunii
„Romånia, te iubesc!“.
Mai precis, la Bancorex [i BNR,
UGSR dispunea \n 1989 de 4,7 miliar -
de de lei (peste 300 de milioane de
dolari) [i 2 milioane de dolari. C`r]i,
tablouri, chiar [i un vapor. {i 21.000 de
imobile: 55 de case de cultur`, 19
cluburi sin di cale, 17 case de odihn` [i
trata ment, \nsemnånd nenum`rate
hoteluri [i vile, zeci de sedii, peste 400
de apartamente, garaje, sute de baze
sportive, toate adunate din 1906
\ncoace.
La a[a avere, [i teama c` ea va fi
risi pit` a ap`rut la scurt timp dup`
decembrie ’89, iar temerile de atunci
s-au dovedit a fi justificate.
„V` spun sincer, un moment de
tea m` a fost acela cånd am avut o reu -
niune cu diver[ii lideri de federa]ii, de
confedera]ii, chiar sindicate mari din
]ar` [i veniser` la propriu cu valizele
du p` bani. S`-[i ia partea din patri -
moniul UGSR-ului [i \ncercau aproape
s` m` lin[eze“, a spus Victor Ciorbea,
fost lider sindical la \nceputul anilor
’90, devenit apoi primar al Capitalei [i
premier pentru un an.
|nc` din 1990 au \nceput s` apar`
noi sindicate, federa]ii, confedera]ii,
toa te libere. {i toate jinduind la cåte o
bu c`]ic` din patrimoniu. |ncetul cu \n -
ce tul, miliardele [i activele UGSR au
dis p`rut. O prim` tentativ` de a salva
con turile UGSR a fost f`cut` la \nce -
pu tul anului 1990, cånd premierul
Petre Roman a blocat conturile.
|n ciuda faptului c` atunci s-a hot` -
råt c` sindicatele au doar drept de ad -
mi nistrare a bunurilor mo[tenite, nu [i
de vånzare a lor, banii au fost „retra[i“
din conturi, locuin]ele s-au „våndut“,
ba zele sportive [i garajele au fost „re -
tro cedate“, iar hotelurile din sta]iuni
au ajuns la „patroni“.
Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa,
recunoa[te c` o parte din banii de
atunci au disp`rut nejustificat, dar nu
21
Cum s-a \mp`r]it patrimoniul
sindicatelor: 2,3 mld. $ [i cel
pu]in 21.000 de imobile
VICTOR CIORBEA,
fostul lider al CNSLR
V` spun sincer, un moment de team` a
fost acela cånd am avut o reuniune cu
diver[ii lideri de federa]ii, de confedera]ii,
chiar sindicate mari din ]ar` [i veniser`
la propriu cu valizele dup` bani. S`-[i ia
partea din patrimoniul UGSR-ului [i
\ncercau aproape s` m` lin[eze.
BOGDAN HOSSU,
liderul Cartel Alfa
Prada a trebuit \mp`r]it` la mai multe guri.
|n 1994, la masa boga]ilor au ap`rut 2
confedera]ii sindicale noi - BNS [i CSDR
care al`turi de CNSLR Fra]ia [i Alfa au luat
cåte ceva din bunurile imobile ale UGSR.
Din nou mi[care dubioas`, avånd \n vedere
c`, prin lege [i prin statutul sindicatelor,
\nstr`inarea acestor bunuri era interzis`.
Mai ales c` UGSR nu a fost niciodat`
desfiin]at`, a[a cum prevede legisla]ia sau
prin lege. |n Romånia \ns` se poate.
DUMITRU COSTIN,
liderul Blocului Na]ional Sindical
1990 este un an dominat de un vid de
putere [i de un vid legislativ, este anul \n
care s-au \ntåmplat tot felul de n`zbåtii.
Atunci cei care aveau autoritatea,
indiferent c` se aflau pe parte
guvernamental` sau c` reprezentau
diverse structuri, considerau c` tot ceea
ce a fost legisla]ie \n trecut nu mai e
valid, nu se mai aplic` [i pe vidul `la
legislativ \[i pot permite orice.
pare \ngrijorat, vorbind cu aceea[i re -
laxare [i despre dispari]ia imobilelor,
care s-au \mp`r]it dup` ce „cashul“ a
disp`rut. „Prada a trebuit \mp`r]it` la
mai multe guri. |n 1994, la masa bo -
ga]ilor au ap`rut 2 confedera]ii sindi -
cale noi - BNS [i CSDR care al`turi de
CNSLR Fr` ]ia [i Alfa au luat cåte ceva
din bu nu rile imobile ale UGSR. Din
nou mi[ ca re dubioas`, avånd \n vedere
c`, prin le ge [i prin statutul sindica te -
lor, \nstr`i na rea acestor bunuri era
interzis`. Mai ales c` UGSR nu a fost
niciodat` desfiin ]at`, a[a cum prevede
legisla]ia sau prin lege. |n Romånia
\ns` se poate.“
Principalii beneficiari au fost liderii
primelor sindicate postrevolu]ionare.
La momentul respectiv existau 27 de
con federa]ii sindicale, \ns` doar o parte
au ajuns la bani, iar cele care i-au luat
atunci au rezistat pån` \n prezent.
Prima [i cea mai mare dintre ele
este CNSLR, condus` \n 1990 de Vic -
tor Ciorbea.
Marea \mp`r]ire a fondurilor a
\nceput \n 1991, odat` cu instalarea \n
frun tea guvernului a lui Theodor Sto -
lojan. La poman` au participat Victor
Ciorbea din partea CNSLR, Miron Mi -
trea (fost ministru al transpor turilor \n
Gu vernul N`stase) de la CSI Fr`]ia [i
Bog dan Hossu din partea Cartel Alfa.
Cu o semn`tur` [i o [tampil`, zecile de
milioane de dolari au luat drumul altor
conturi.
„1990 este un an dominat de un vid
de putere [i de un vid legislativ. Din
acest motiv, anul 1990 este anul \n care
s-au \ntåmplat tot felul de n`zbåtii. Tot
felul de anomalii. Atunci cei care
aveau autoritatea, indiferent c` se aflau
pe parte guvernamental` sau c` repre -
zentau diverse structuri, considerau c`
tot ceea ce a fost legisla]ie \n trecut nu
mai e valid, nu se mai aplic` [i pe vidul
`la legislativ \[i pot permite orice“,
sus]ine Dumitru Costin, liderul BNS.
Miron Mitrea, unul dintre cei mai
influen]i politicieni, a fost un juc`tor
important \n tranzac]ionarea patrimo -
niu lui UGSR. |n prezent, el are o ver -
siu ne ine dit` despre evaporarea banilor.
MIRON MITREA,
fostul lider al CSI Fr`]ia
Ce s-a \ntåmplat cu banii `ia?
Au r`mas \n cont la CNSLR pån`
cånd 4,2 miliarde sau cåt ajunsese
nu mai valorau nimic. Cei 4,2 miliarde,
aproape 300 de milioane de dolari,
au r`mas \n conturi, s-au
devalorizat, au fost ca banii de
ma[in`, 5.000 de lei de ma[in`,
de Dacie.
„Ce s-a \ntåmplat cu banii `ia? Au
r`mas \n cont la CNSLR pån` cånd 4,2
miliarde sau cåt ajunsese nu mai
valorau nimic. Cei 4,2 miliarde, aproa -
pe 300 de milioane de dolari, cam atåt
era valoarea lor \n ‘90, au r`mas \n con -
turi, s-au devalorizat, au fost ca ba nii
de ma[in`, 5.000 de lei de ma[in`, de
Dacie“, spune Mitrea.
|ntrebat de reporterul Pro TV dac`
ar fi dispus s` pun` la dispozi]ie chel -
tuielile pe care le-au f`cut atunci con -
federa]iile din acei bani, Marius Petcu,
liderul CNSLR Fr`]ia, a r`spuns: „Nu
sunt \n m`sur` s` v` pun la dispozi]ie
decåt ceea ce am preluat eu pe linia
CNSLR-ului. Arhiva UGSR este de]i -
nu t` de mine, dar nu am acces la ea
f`r` acordul celorlalte confedera]ii.
Practic eu nu sunt altceva decåt un
depozitar.“
http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/
MARIUS PETCU,
liderul CNSLR Fr`]ia
Arhiva UGSR este de]inut` de mine, dar
nu am acces la ea f`r` acordul
celorlalte confedera]ii. Practic eu nu
sunt altceva decåt un depozitar.

Compania de publishing a MediaPRO
22
OMV a dat 1 mld. € pe
54% din cea mai mare
re]ea turc` de benzin`rii
GABRIEL RAZI
OMV, cea mai mare companie petrolier` din Europa de Est
[i proprietarul Petrom, a cump`rat pachetul de ac]iuni de]inut
de grupul Dogan \n cadrul Petrol Ofisi pentru un miliard de
euro (1,4 miliarde de dolari), scrie Bloomberg.
Astfel, compania austriac` \[i va majora participa]ia \n
cadrul celui mai mare distribuitor de produse petroliere din
Turcia de la 41,58% la 95,75%. Austriecii de la OMV \[i
extind opera]iunile de pe pie]ele emergente pentru a putea
face fa]` cererii \n cre[tere.
Negocieri ruso-maghiare
pentru 20% din MOL
Guvernul maghiar negociaz` cu
compania rus` Surgut
r`scump`rarea pachetului de
21% de]inut \n cadrul grupului
MOL, conform presei maghiare.
Ministrul dezvolt`rii Tamas
Fellegi a negat \ns` zvonurile
conform c`rora statul urmeaz` s`
cumpere de la ru[i ac]iunile MOL.
Surgut a cump`rat ac]iunile \n
cadrul MOL anul trecut de la
OMV pentru 1,4 miliarde de
euro, dar aceast` achizi]ie nu a
fost privit` cu ochi buni nici de
conducerea companiei, nici de
executivul de la Budapesta.
C~T~LINA APOSTOIU
O companie de
pariuri, prima listare
la Praga dup` doi ani
C~T~LINA APOSTOIU
Petrol Ofisi are o re]ea
de 3.140 de sta]ii de ben -
zin`, iar consumul de
produse petroliere din
Turcia a crescut cu 5,8% \n
2008, \n compara]ie cu sc` -
derea de 0,1% \nregistrat`
\n Austria.
Oficialii OMV sus]in
c` se urm`re[te men ]inerea
unui rating de credit
ridicat [i c` nu se exclude
posibilitatea unei major`ri
de capital pentru a putea
finan]a tranzac]ia. Intrarea
austriecilor \n ac]ionariatul
Petrol Ofisi a avut loc \n
2006, atunci cånd au achi zi -
]ionat 34% din ac]iuni \n
schimbul a 1,06 miliarde de
dolari.
„Turcia reprezint` o
punte strategic` c`tre regiunea bogat` \n resurse a M`rii
Caspice [i c`tre Orientul Mijlociu“, conform oficialilor OMV.
Austria aduce bani la
buget prin suprataxe
pentru b`nci
AUSTRIA inten]ioneaz` s` majoreze taxele pe benzin`,
]ig`ri [i cele impuse b`ncilor [i s` reduc` o serie de cheltuieli,
inclusiv unele beneficii legate de pensii pentru a-[i diminua
deficitul cu 2,8 miliarde de euro anul viitor, pån` la 3,2% din
PIB, scrie Bloomberg.
Guvernul cancelarului Werner Faymann a aprobat un
plan bugetar ce prevede respectarea limitei UE de deficit de
3% din PIB \n anul 2012, cu un an mai devreme decåt se
avusese ini]ial \n vedere.
Planul prevede venituri
suplimentare din taxe \n
valoare de 1,2 miliarde de
euro \n 2012, din care 500 de
milioane de euro dintr-o 500 mil. €
tax` aplicat` b`ncilor [i 400
de milioane de euro din va aduce la bugetul de stat
majorarea accizei pentru suprataxarea b`ncilor.
combustibili, precum [i
reduceri de cheltuieli \n
valoare de 1,6 miliarde de euro, potrivit lui Faymann.
„Acest buget garanteaz` o direc]ie stabil` [i este echi li -
brat din punct de vedere social“, a declarat Faymann, al c`rui
partid social-democrat a mai cå[tigat aprobarea pentru unele
major`ri de taxe \n cazul celor boga]i \n schimbul acor dului
privitor la reduceri moderate de pensii \ncepånd cu 2013.
PIB-ul Austriei ar putea avansa cu 2% \n acest an [i cu
1,9% \n 2011, potrivit estim`rilor lansate de institutul de
cercetare Wifo \n septembrie.
Un ritm mai rapid de cre[tere [i venituri mai mari din taxe
reprezint` motivele principale pentru care Austria \[i va
reduce deficitul mai rapid decåt era de a[teptat. Conform
planului, deficitul va sc`dea la 2,9% din PIB \n 2012 [i la 2,5%
\n 2013, fiind proiectat la 4,7% \n acest an.
COMPANIA de pariuri Fortuna s-a listat la bursa din Praga,
aceasta fiind prima ofert` public` ini]ial` pe bursa ceh` din
mai 2008, scrie Bloomberg. Ac]iunile Fortuna s-au lansat la
tranzac]ionare pe bursa din Praga dup` ce compania ceh` de
pariuri a atras 78,3 milioane de euro \n cadrul unei opera]iuni
de vånzare a unui pachet de 35% din ac]iuni.
Fortuna duce num`rul companiilor tranzac]ionate \n
Praga la 27, dup` ce num`rul list`rilor a sc`zut de la 151 cu un
deceniu urm`, iar ultimul IPO a avut loc \n mai 2008, \nainte
ca pr`bu[irea Lehman Brothers s` zguduie pie]ele. List`rile
de pe pia]a principal` din Var[ovia, principala rival` \n
regiune a bursei cehe, au urcat la 388 de la 225 \n perioada
similar`.
Praga a r`mas \n urma Var[oviei dup` ce guvernul ceh a
ales s` vånd` active de stat direct c`tre investitori str`ini, \n
timp ce unele companii, cum ar fi creditorul Ceska Sporitelna,
au fost delistate. Pia]a polonez` a fost impulsionat` de oferte
publice ini]iale pentru active de stat [i de legi care oblig`
fondurile de pensii s` investeasc` 95% din active \n ]ar`.
Dup` mai 2008 companiile cehe au preferat Polonia
Prag`i pentru atragerea de fonduri [i listarea ac]iunilor.
Guvernul ceh vrea s` schimbe reglement`rile \n ceea ce
prive[te fondurile de pensii pentru a impulsiona investi]iile pe
plan local, iar Wiener Boerse, proprietarul bursei din Cehia,
inten]ioneaz` s` adopte platforma Xetra a Deutsche Boerse.
BUSINESS INTERNA}IONAL
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
Estul trebuie s` se fereasc` de un nou boom al credit`rii
G
ANDREEA NEFERU
Europene pentru a nu intra \n incapacitate ve[te evolu]ia PIB-ului, \n timp ce economia
Creditele \n valut`, o bomb` cu ceas
uvernele din Europa de Est de plat`. Pån` \n august 2010, FMI oferise Bul gariei va stagna. Toate statele din re giune
trebuie s` \mbun`t`]easc` statelor din regiune \mprumuturi de circa este de a[teptat \ns` s` revin` pe cre[ tere \n |n ultimul deceniu, persoanele fizice, dar [i companiile din Europa de Est au \ngro[at råndurile
procesul de supraveghere a 70,7 miliarde de dolari.
cursul anului 2011, arat` raportul FMI. datornicilor \n valut`, pe fondul dobånzilor sc`zute oferite la astfel de \mprumuturi comparativ
b`ncilor [i \n acela[i timp s`
Reluarea exporturilor c`tre Europa cu cele \n moned` local`. Criza a demonstrat c` pariul f`cut de est-europeni a fost unul
reduc` cheltuielile pentru a Cum s` previi o nou` criz` a creditelor Occidental`, principala pia]` de desfacere extrem de prost gåndit, avånd \n vedere c` monedele locale au \nceput s` se deprecieze
preveni un nou boom al credit`rii, \n con - Printre strategiile ce ar putea preveni pentru produsele realizate \n Europa de Est, puternic, iar est-europenii s-au trezit cu rate la banc` mult mai mari decåt [i-ar fi permis s`
di]iile \n care statele din regiune \ncep s` ias` apari]ia unei crize a creditelor se num`r` este motorul revenirii economice a regiunii. acopere. |n Ungaria situa]ia st` cel mai prost, avånd \n vedere c` dou` treimi din \mprumuturi
din criza financiar`, potrivit Fondului Mone - monitorizarea mai atent` a b`ncilor, inclusiv {omajul ridicat, salariile \n sc`dere, precum erau denominate \n valut` la nivelul trimestrului unu. Moneda care a creat cele mai mari
tar Interna]ional (FMI), scrie Bloomberg. supravegherea de c`tre autorit`]ile ]`rilor [i blocarea credit`rii au afectat puternic probleme a fost francul elve]ian, care \n ultima perioad` a cunoscut o apreciere extrem de
„Este important` prevenirea izbucnirii de provenien]` a opera]iunilor creditorilor cererea \n cåteva dintre ]`rile din regiune, a pronun]at`. |n Ungaria, 34% din creditele totale \n valut` sunt denominate \n franci, \n timp
unei noi perioade de boom a creditelor“, a \n Est. De asemenea, alte modalit`]i prin mai ar`tat Bakker. De asemenea, volumul ce \n Polonia 20% dintre acestea sunt \n moned` elve]ian`. |n ]`ri precum Romånia, Lituania
declarat Bas Bakker, director al departa - care s-ar putea evita o nou` criz` a credit`rii mai mare de credite cu probleme, costurile sau Estonia, s-a preferat dolarul american sau euro pentru \mprumuturile \n valut`.
men tului pentru Europa emergent` din sunt reducerea volumului de \mprumuturi mai ridicate cu finan]area [i \ncrederea din
cadrul FMI. „}`rile care au avut cele mai denominate \n valut` [i a cheltuielilor ce \n ce mai sc`zut` a consumatorilor au
pro nun]ate boom-uri \n anii de dinainte de guvernamentale \n perioade de avånt eco no - ]inut \n loc creditarea \n Europa de Est. |n par tamentului pentru Europa emergent` din dezechilibrele balan]elor pu blice. Deficitele
criz`“ sunt \n prezent cele care se confrunt` mic, precum [i instaurarea unor po litici Ucraina, Romånia, Serbia, Letonia [i cadrul FMI. Bakker a ad`ugat c` se a[teapt` bugetare din regiune au atins, \n medie, 6%
„cu cea mai anemic` revenire“, a mai spus macroeconomice care s` permit` do bån zilor Lituania, peste 15% din \mprumuturile ca, destul de curånd, volumul de cre dite din PIB anul trecut, \n condi]iile \n care \n
Bakker.
s` r`mån` la un nivel mai sc`zut, a declarat totale contractate erau neperformante la neperformante s` scad`. „Majori tatea 2008 balan]a era echili bra t`. Datoriile
Fostele state comuniste din Europa Bakker.
finalul anului trecut, potrivit FMI.
statelor din Europa emergent` \ncep s`-[i publice au urcat de ase me nea, de la 24% \n
\ncearc` s`-[i revin` din cea mai puternic` Cre[terea economic` din Europa de Est
revin` acum“, iar creditele neper for mante 2008 la 30% din PIB \n 2009.
recesiune declan[at` de la trecerea la se va situa, \n medie, anul acesta la 3,9%, Revigorarea credit`rii, cheia relans`rii \ncep s` mai dispar` din economiile din Ve[tile sunt pu]in mai bune pentru anul
economia de pia]` \n urm` cu dou` decenii. urmånd ca \n 2011 s` scad` la 3,8%. Eco - economice
regiune. „|n ]`rile \n care evolu]ia econo mic` acesta, avånd \n vedere c` deficitul mediu va
Creditele ieftine le-au ajutat s` \nregistreze nomia regiunii s-a contractat cu 6% \n 2009, „Reluarea credit`rii trebuie revigorat`, este \nc` negativ`, acest proces ar putea dura cobor\ la 5,2%, urmånd ca \n 2011 s` ajung`
anual o cre[tere economic` de circa 5% \n a anun]at FMI \ntr-un raport recent. Ro må - altfel cererea pe plan intern va r`måne ceva mai mult“, a mai spus Bakker. O alt` la 4,1% din PIB. Pe de alt` parte, datoria
anii de boom. Ulterior, aceste na]iuni au fost nia, Croa]ia, Muntenegru [i Letonia vor r` - anemic`, iar revenirea economic` va fi ex - mare problem` care pune pre siune pe umerii public` va cre[te la 30,8% [i 32,1% \n 2010,
nevoite s` cear` ajutorul FMI [i al Uniunii må ne pe minus anul acesta \n ceea ce pri - trem de moderat`“, a explicat directorul de - na]iunilor din Europa emer gent` sunt respectiv 2011, estimeaz` FMI.
La summitul G20 FMI a fost reformat, dar nu s-a stabilit nimic concret \n privin]a „r`zboaielor valutare“
G20, grupul celor mai importante economii ale lumii, a indicat c` va ac]iona \n
sensul evit`rii unui „r`zboi monetar“, \ns` nu a stabilit modul \n care o va face, scrie
Financial Times. Grupul s-a pus de acord de asemenea s` confere un rol mai mare
]`rilor emergente \n cadrul Fondului Monetar Interna]ional. Astfel, potrivit lui
Dominique Strauss-Kahn (foto), director al FMI, mai mult de 6% din drepturile de vot
vor fi realocate ]`rilor emergente, iar Europa va renun]a la dou` locuri \n cadrul
boardului institu]iei. Mini[trii de finan]e ai G20, care s-au reunit \n ora[ul sudcoreean
Gyeongjiu, au lansat primul angajament comun de a nu sus]ine deprecierea
UE nu scoate transferurile c`tre pensiile private
din calculul datoriei [i a deficitului bugetar
ANDREEA NEFERU
UNIUNEA European` (UE) a anun]at c` solicitarea
a nou` ]`ri, majoritatea din Europa de Est, privind
modificarea modului \n care cheltuielile cu pensiile
sunt recunoscute ca fiind componente ale datoriilor
publice este practic imposibil de implementat, scrie
Bloomberg.
Olli Rehn, comisarul european pentru economie
[i afaceri monetare, a explicat \ntr-o scrisoare adresat`
celor nou` state c` de[i solicitarea lor este „justi -
ficat`“, nu va fi posibil s` fie acceptat` \n condi]iile
siste mului actual de calcul al datoriilor.
Romånia, al`turi de Ungaria, Suedia, Polonia,
Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania [i Letonia, este
sem natara acestei peti]ii, prin care se atrage aten]ia
asupra faptului c` metodele
statistice utili zate \n prezent
„dezavantajeaz` statele
membre care [i-au refor mat
sistemele de pensii sau sunt \n
proces de reformare a
acestora, \n raport cu statele
membre care nu imple -
menteaz` astfel de reforme“.
Care este \ns` principala
problem` semnalat` de cele nou` state? Dup`
reforma sistemului de pensii, o parte dintre
contribu]iile totale este redirec]ionat` c`tre fondurile
de pensii private, iar cealalt` parte c`tre bugetul
asigur`rilor de stat. Astfel, bugetul de pensii oferite de
stat este mai mic. Statul pl`te[te pensiile \n regim „pay
as you go“ (banii colecta]i acum de la angaja]i sunt
pl`ti]i pensionarilor de ast`zi), astfel c` reducerea
veniturilor prin transferarea unui anumit procent c`tre
fondurile private conduce la accentuarea deficitului
bugetar. Cu alte cuvinte, cheltuielile cu reformarea
Bulgaria a anun]at c` ar putea
transfera c`tre bugetul de stat o
parte din contribu]iile ce ajung \n
fondurile de pensii private.
sistemelor de pensii nu ar trebui incluse \n datoria
public` pentru c` acestea reprezint` elemente
„critice“ pentru asigu rarea stabilit`]ii pe termen lung a
finan]elor publice ale Europei, sus]in cele nou` na]iuni
Comisia European` a cerut \n luna iulie statelor
membre ale UE s` \[i reformeze sistemele de pensii,
avånd \n vedere c` ritmul rapid de \mb`trånire a
popula]iei ar putea pune presiuni pe finan]ele publice.
Polonia este singura ]ar` din UE unde cheltuielile cu
pensiile ar putea sc`dea \n urm`torii 50 de ani, potrivit
estim`rilor realizate de Comisia European`.
„Polonia este nemul]umit` de r`spuns ( cu privire
la solicitarea semnat` de cele nou` ]`ri - n.red.) [i \[i
men]ine pozi]ia \n ceea ce prive[te calculul deficitului
[i datoriei“, a declarat Magdalena Kobos, purt`tor de
cuvånt al Ministerului de Finan]e de la Var[ovia.
Unele state au \nceput
deja s` ia m`suri pentru a
diminua deficitele sistemelor
de pensii. |n acest sens, exem -
plul Ungariei este edifi cator.
Premierul maghiar Viktor
Orban a ales suspendarea
contribu]iilor c`tre fondurile
private de pensii, \n condi]iile
\n care modelul public-privat
practicat pån` acum \mpov`ra prea mult balan]a
bugetar` a ]`rii.
{i Bulgaria a anun]at recent c` ar putea transfera
c`tre bugetul de stat o parte dintre contribu]iile ce
ajung \n fondurile de pensii private. „|nc` o ]ar`
\ncearc` s`-[i acopere g`urile din sistemul de pensii,
de data aceasta este vorba de Bulgaria, care urmeaz`
Ungariei. Comisia European` ar trebui s` ac]ioneze
rapid, altfel [i alte ]`ri vor urma exemplul“, a declarat
Simon Quijano-Evans, economist \n cadrul Credit
Agricole Cheuvreux.
FOTO: Reuters
monedelor pentru a-[i sprijini exportatorii, acuza]ie lansat` de Statele Unite
\mpotriva Chinei. |n cadrul comunicatului final emis såmb`t` mini[trii au declarat c`
se vor „\ndrepta c`tre sisteme de rate de schimb determinate de pie]e, care s`
reflecte fundamentele pie]elor, [i se vor ab]ine de la devalu`ri competitive ale
monedelor“. |n \ncercarea de a stabili ]inte mai concrete referitoare la factorii din
spatele ratelor de schimb, Coreea de Sud [i Statele Unite au \ndemnat ]`rile G20 s`
\ncheie un acord conform c`ruia excedentele [i deficitele ar trebui s` r`mån` \n
limita a 4% din PIB. C`t`lina Apostoiu
FOTO: Mediafax Foto
Olli Rehn, comisarul european pentru economie [i
afaceri monetare, a explicat c` de[i solicitarea lor
este „justi ficat`“, nu va fi posibil s` fie acceptat` \n
condi]iile siste mului actual de calcul al datoriilor
{tiri ZF
Grupul GDF Suez vrea s` cumpere integral compania
polonez` Enea dac` va fi ales pentru privatizare
GDF Suez inten]ioneaz` s` fac` o ofert` de achizi]ie integral`
a Enea, a treia companie de electricitate din Polonia, dac`
guvernul de la Var[ovia va alege investitorul francez pentru
privatizare, au declarat surse apropiate discu]iilor. Cel mai
mare grup de utilit`]i francez, prezent [i \n Romånia dup`
achizi]ia din 2005 a Distrigaz Sud, va lansa oferta pentru
49% din ac]iunile Enea dac` ministerul polonez al Trezoreriei
va alege s` privatizeze compania cu GDF prin vånzarea a
51% din ac]iuni. Capitalizarea Enea pe bursa de la Var[ovia
este de 10 miliarde zlo]i (2,5 miliarde de euro).
Reprezentan]ii GDF au refuzat s` comenteze informa]iile.
Privatizarea Enea face parte dintr-un program prin care
guvernul polonez vrea s` strång` 25 miliarde zlo]i
(6,3 miliarde euro) pentru finan]area deficitului bugetar.
AIG a ob]inut 17,8 mld. dolari din listarea diviziei asiatice
Asigur`torul American International Group (AIG) a ob]inut
17,8 miliarde de dolari printr-o ofert` public` ini]ial` a
diviziei din Asia (AIA) la bursa din Hong Kong, sum`
necesar` pentru rambursarea ajutorului primit \n 2008 de la
statul american. AIG a våndut o participa]ie de 58% \n cadrul
AIA. Cea mai mare ofert` public` din istoria bursei din Hong
Kong a avut loc dup` e[ecul vånz`rii AIA c`tre compania
FOTO: Octav Ganea
Prudential, pentru 35,5 miliarde de dolari, \n luna iunie, \n
condi]iile \n care ac]ionarii au impus asigur`torului britanic s`
solicite reducerea pre]ului.
Ungaria va reduce cheltuielile publice cu 1% din PIB
Guvernul Ungariei va reduce cheltuielile publice cu 1% din PIB
anul viitor, incluzånd \nghe]area salariilor nominale din
sectorul public, pentru a cobor\ deficitul bugetar sub limita de
3% impus` de Uniunea European`, a declarat ministrul
economiei Gyorgy Matolcsy. M`sura include [i diminuarea
cheltuielilor din sectorul public pe parcursul anului 2011, a
afirmat ministrul. Ungaria are ca obiectiv un deficit bugetar de
3,8% pentru acest an, urmånd ca anul urm`tor acesta s`
coboare sub 3%. M`surile propuse de guvern vizeaz`
economii de aproximativ 260 mld. forin]i (1,3 mld. dolari) [i ar
putea calma temerile unor investitori, alarma]i de
nou-anun]atele taxe „de criz`“ planificate pentru anumite
sectoare economice.
Profitul Volkswagen a crescut de peste [ase ori, la
patru miliarde de euro
Profitul grupului german Volkswagen a crescut de peste [ase
ori \n primele nou` luni ale anului, la patru miliarde de euro,
\ns` constructorul auto a avertizat c` rezultatele din ultimele
trei luni ale anului ar putea fi mai slabe. |n primele nou` luni
FOTO: Shutterstock
ale anului trecut, Volkswagen a avut un profit \nainte de taxe
de 655 de milioane de euro. Cå[tigul opera]ional la nou` luni
a avansat de peste trei ori, de la 1,5 miliarde de euro anul
trecut la 4,8 miliarde de euro \n aceea[i perioad` acestui an.
„Cre[terea din primele nou` luni nu va r`måne la fel de
puternic` [i \n ultimul trimestru al anului, \ns` ne a[tept`m
ca vånz`rile [i profitul opera]ional s` \nregistreze o evolu]ie
pozitiv`“, consider` oficialii grupului. Vånz`rile au urcat cu
20%, de la 77,16 miliarde de euro la 92,55 miliarde de euro,
iar num`rul autovehiculelor comercializate cu 15,8%, de la
4,6 milioane de unit`]i la 5,3 milioane de unit`]i.
Grupaj realizat din surse Mediafax
ZIARUL FINANCIAR
STRADA AUREL VLAICU NR. 62-64, ET. 2, SECTOR 2, BUCURE{TI – ROMÂNIA;
TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285
n O.P. 37, C.P.65 BUCURE{TI; E-MAIL: ZF@ZF.RO WWW.ZF.RO
n
DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); cristian.hostiuc@zf.ro
REDACTOR-{EF Sorin Påslaru (0318.256.282); sorin.pislaru@zf.ro
REDACTORI-{EF ADJ. R`zvan Voican (0318.256.284);
Dana Ciriperu (0318.256.277)
SENIOR-EDITOR Vlad Nicolaescu (0318.256.279)
DEPARTAMENTE: COMPANII - Redactori: Adelina Mihai, Bogdan Alecu,
Ioana David, Cristi Moga, Roxana Petrescu, Mihaela Popescu, Adriana Ro[oga,
Cristina Stoian, Mirabela Tiron, Diana Tudor
B~NCI-ASIGUR~RI-FINAN}E - EDITOR: Liviu Chiru; Redactori: Angela Pl`cint`,
Claudia Medrega, Izabela B`d`r`u, Ciprian Botea
PIA}A DECAPITAL - EDITOR: Andrei Chirileasa; Redactori: Adrian Cojocar,
Roxana Pricop
BUSINESS HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu (0318.256.286);
Redactori Andreea Magraon
BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Alexandru Matei; Redactori: C`t`lina Apostoiu,
Andreea Neferu, Cristina Ro[ca
POLITIC - EDITOR: Iulian Anghel (0318.256.245);
ZF ENGLISH - Redactori: Loredana Fr`]il`-Cristescu, Daniela Stoican;
ZF ONLINE - Redactori: Radu Racu, Adrian Voicu (0318.256.279)
SUPLIMENTE ZF: DUP~ AFACERI - Redactori: Anca Negoi]`, Ioana Må]u
PPROPRIET~}I - EDITOR: Cristi Moga (0318.256.277)
PROFESII - EDITOR: Adelina Mihai (0318.256.277);
ZIARUL DE DUMINIC~ - EDITOR: Ioan Es. Pop (0318.256.241)
REVISTE ZF: EDITORI Anca Negoi]` (Premium)
ART DIRECTOR: Mihaela Enciu;
DTP: Mihaela Viciu, Monica B`sceanu, Adriana T`n`sescu, Mirela }urlan,
Marcel Pomian, Lucian P`tr`[escu ; corectur`: Cristina Turcov, Sånziana Doman,
Theodor Zamfir; foto: Bogdan Popa, Silviu Matei; secretariat: Monica Pårvu,
Corina Iliescu
VÅNZ~RI PUBLICITATE: Drago[ Stan (0318.256.237); Mihaela Sm`du (0318.256.237);
Drago[ Hrisafi (0318.256.278); Gabriela Chirc` (trafic)
PR MANAGER: Arina Sturzoiu
ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1
TEL-FAX: 0264.407.858 ; E-MAIL: TRANSILVANIA@ZF.RO; Lauren]iu Cotu
ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de
www.publimedia.ro / 0318.256.200
DIRECTOR PUBLISHING: Cosmina Noaghea
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian Hostiuc
PUBLISHER BUSINESS PRESS: Daniela Radu
DIRECTOR VÅNZ~RI PUBLICITATE: Nicoleta Nedea;
DIRECTOR DISTRIBU}IE: Dan Apostolache; DIRECTOR FINANCIAR: Sorin Dinu;
DIRECTOR MARKETING: Daniela {erban;
COORDONATOR MARKETING: Dana C`pitanu;
DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica Ghenciu;
DIRECTOR RESURSE UMANE: Elena {erban; IT: Bogdan Petre;
FOTO: Marius Sm`du;
ABONAMENTE: Viorica Olteanu TEL. 0318.256.242, 0318.256.244, 0318.256.332;
FAX 0318.256.243;
DISTRIBU}IE: Dan Apostolache: 0721.102.086; dan.apostolache@mpg.ro;
E-MAIL: abonamente@zf.ro;
TIPAR & PREPRESS: ; TEL. 0318.251.028; FAX. 0318.251.036; www.coprint.ro
ISSN 1454-41

ADRIAN SECELEANU
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
Cine este Michael Tsamaz, noul [ef al OTE, care
de]ine un business de peste 1 mld. € \n Romånia
M
ichael Tsamaz, 50 de ani, [i-a
\nceput cariera \n industria
bunurilor de larg consum
(FMCG), lucrånd pentru
produc`torul de ]igarete
Philip Morris \n perioada 1991-1998, perioad`
\n care a ocupat func]iile de director de
marketing pentru Grecia [i Israel, director de
vånz`ri pentru Grecia [i manager de dezvol -
tare a vånz`rilor \n Europa de Est.
|n 1998 Tsamaz face \ns` o schimbare
radical` [i pleac` din FMCG \n telecom, la
subsidiara din Grecia a
grupului britanic Voda -
fone. Nu a fost o schim ba -
re neap`rat sim pl`, de -
clara Tsamaz \ntr-un in ter -
viu exclusiv acor dat ZF \n
decembrie 2009. „Cånd
am intrat \n industria tele -
com \n 1998, la Vodafone,
nimeni nu cre dea c` acest
produs va deveni unul de
larg consum [i c` va trebui
s` renun]`m la termenul
de abonat \n favoarea celui
de client. Inginerii din acea vreme se uitau la
mine [i spuneau: ia uite, un tip din industria
tutunului care a adus cu el al]i oameni din
industria chipsurilor de cartofi [i ciocolat` vrea
s` arate cum se conduce un business \n
telecom. |mi aduc aminte c` atunci cånd am
creat un departament comercial bazat pe
structura pe care o cuno[team din FMCG,
decizia a p`rut foarte ciudat` pentru oamenii
din telecom.“ Tsamaz a lucrat timp de trei ani
pentru Vodafone, perioad` \n care a fost di rec -
tor comercial [i director general al diviziei co -
merciale [i administrative. Unul dintre mana -
gerii cu care Tsamaz a fost coleg \n acea pe -
rioa d` la Vodafone, Costas Kapetanopoulos,
este \n prezent director de Marketing [i Co -
municare, al Cosmote Romånia. |n 2001,
Tsamaz este recrutat de grupul OTE.
|ntrebat dac` prefer` industria telecom \n
raport cu cea a tutunului, unde [i-a \nceput
cariera, Tsamaz evit` o compara]ie, dar,
men]ionånd c` s-a l`sat de fumat de cånd
lucreaz` \n comunica]ii, spune c` \i place acest
business pentru c` mereu apare ceva nou. „S-a
\ntåmplat s` am dreptate cu ceea ce spuneam
Sub conducerea lui Tsamaz,
Cosmote [i-a ap`rat pozi]ia
de lider al pie]ei de telefonie
mobil` din Grecia \n fa]a
rivalilor de la Vodafone [i
Wind Hellas.
\n 1998: industria telecom a devenit mai rapid`
decåt FMCG-ul, uita]i-v` la ceea ce se
\ntåmpl` cu internetul de mare vitez`, cu 3Gul.
{i \mi place, este mereu ceva nou \n
telecom“.
Dup` [ase ani \n cadrul OTE - perioad` \n
care a ocupat func]ii de top management \n
cadrul mai multor subsidiare ale grupului, in -
clusiv de pe segmentul telefoniei fixe, Tsamaz
a fost numit \n septembrie 2007 CEO al
grupului de telefonie mobil` Cosmote. Din
aceas t` pozi]ie, a fost unul dintre suporterii
investi]iei f`cute de grup \n Romånia, pentru
relansarea opera]iunilor de telefonie mobil`,
\n decembrie 2005.
Activ` \n mai multe
]`ri din regiune, Cosmote
a fost pentru OTE o surs`
important` de venituri,
com pensånd sc`derile gru -
pului pe liniile tradi]ionale
de business (telefonia fi -
x`). Sub conducerea lui
Tsamaz, Cosmote [i-a ap` -
rat pozi]ia de lider al pie]ei
de telefonie mobil` din
Grecia, \n fa]a rivalilor de
la Vodafone [i Wind
Hellas. Ultima dintre companii [i-a restruc -
turat datoriile de dou` ori \n acest an pentru a
evita falimentul.
Michael Tsamaz declar` c` ]ine pasul cu
evolu]iile din pia]a telecom [i pentru c` este
pasionat de gadgeturi. „Colegii mei \mi spun c`
sunt un «gadget freak». Le-am spus colegilor
de la departamentul care se ocup` de pro -
dusele noi s` \mi aduc` [i mie gadgeturile care
ajung la ei pentru c` \mi place s` m` joc cu
noile echipamente care apar pe pia]`.“
Tsamaz spune c` \[i recruteaz` oamenii
avånd \n vedere dou` lucruri: caracterul [i
mentalitatea de a lucra \n echip`. „Rezultatele
BUSINESS HI-TECH
nu vin niciodat` pentru c` munce[te o singur`
persoan`, ci numai ca rezultat al unei munci de
echip`. Unele persoane pot fi mai vizible decåt
altele, dar \ntotdeauna \n spate este o echip`.“
El adaug` c` o alt` condi]ie necesar` pentru
succesul \n carier` este s` \]i plac` ceea ce faci.
„Este ceva valabil pentru toat` lumea: ca s` ai
Microsoft a våndut 240.000 de licen]e Windows 7
tel: 0318.256.286 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/business-hi-tech
Michael Tsamaz [i-a \nceput cariera \n industria tutunului [i a fost preferat de Deutsche Telekom [i de guvernul grec pentru
pozi]ia de director executiv al grupului elen OTE (de]ine RomTelecom [i Cosmote \n Romånia) pentru rezultatele de la
Cosmote, dar [i pentru c` este un bun cunosc`tor al „buc`t`riei interne“ a OTE unde interesele politice pot prevala.
Michael Tsamaz
CEO al Cosmote Group
Romånia va fi un motor de cre[tere pentru grup. Pia]a de telecom este matur`, dar cre[terea va veni din
avansul economiei [i al consumului.
succes \n ceea ce faci, \n primul rånd trebuie s`
\]i plac` ceea ce faci. |ns`, cu condi]ia s` te [i
dedici activit`]ii tale. Simplul fapt c` \]i place
ceea ce faci nu este suficient.“
Michael Tsamaz este c`s`torit [i are doi co -
pii. El are un MBA la Universitatea din New
Brunswick, Canada.
Ce obiective
are noul [ef
MICHAEL TSAMAZ, care va
prelua pe 3 noiembrie
func]iile de pre[edinte [i CEO
al OTE, va avea, \n principal,
misiunea de a \mbun`t`]i
profitabilitatea [i de a m`ri
veniturile grupului \n
condi]iile \n care Deutsche
Telekom, cel mai mare
ac]ionar al operatorului elen,
s-a ar`tat nemul]umit de
performan]ele companiei,
scrie presa interna]ional`.
Cea mai dur` recesiune din
ultimii 40 de ani din Grecia [i
problemele economice din
Balcani au lovit puternic
grupul OTE, care a anun]at
pierderi \n al doilea trimestru.
Una dintre cele mai dificile
misiuni ale [efului OTE va fi
reducerea costurilor cu
personalul din grup - ini]iativ`
contestat` dur de sindicate.
Cheltuielile cu personalul ale
OTE \n Grecia reprezint` 37%
din venituri, fa]` de 20% la
Deutsche Telekom, \n
Germania. Bursa din Atena a
primit favorabil numirea,
ac]iunile OTE crescånd cu
peste 3%. |n Romånia, OTE
controleaz` companiile
Romtelecom, Cosmote,
Germanos, Zapp [i Sunlight
Batteries, un business anual
de peste 1 mld. euro, cu mai
mult de 10.000 de angaja]i.
Promovarea [efului Cosmote
la vårful grupului OTE ar
putea influen]a puternic
numirile care vor fi f`cute \n
viitor la companiile OTE din
Romånia, \n sensul c`
managerii apropia]i diviziei
de telefonie mobil` ar putea
avea cå[tig de cauz` \n fa]a
celor din divizia de telefonie
fix`.
Click
23
Google caut` romåni cu studii \n marketing pentru
sediul din Irlanda
Romånii care au studii de business [i marketing pot aplica
pentru un job de manager de opera]iuni pentru vånz`rile
online la sediul Google, cel mai popular motor de c`utare
din lume, din Iralnda, potrivit Ameliei Cre]u, account
relationship manager al Google Adwords Romånia, care a
postat anun]ul jobului pe Twitter. Responsabilit`]ile acestui
post includ cre[terea bazei de clien]i pentru serviciul
AdWords \n ]`rile \n curs de dezvoltare [i elaborarea unor
strategii [i statistici pentru aceste regiuni. Potrivit site-ului
companiei, Google are 63 de locuri disponibile pentru sediul
\n Irlanda, care se ocup` [i de afacerile din Romånia.
Romånii mai pot aplica pentru un job \n domeniul vånz`rilor
online, care se refer` la administrarea serviciului AdWords,
prin care companiile \[i fac publicitate prin sistemul Google.
Cei care vor lucra pe acest post vor asigura suport prin
e-mail sau telefon pentru clien]ii acestui serviciu, potrivit
anun]ului de angajare disponibil pe site. Presa
interna]ional` a scris \n luna august c` Google
inten]ioneaz` s`-[i mai deschid` un sediu \n Irlanda, unde
va angaja 200 de persoane. Google are \n plan s` deschid`
la un moment dat un birou \n Romånia, \ns` data exact` la
care se va \ntåmpla acest lucru nu a fost decis` momentan.
Reprezentan]ii Google au declarat anterior pentru ZF c`
informa]iile referitoare la deschiderea unui birou al Google
\n Romånia pån` la finele acestui an sunt inexacte.
Boromir gestioneaz` activitatea agen]ilor de vånz`ri
printr-o solu]ie IT a Softexpert Mobility
Compania Softexpert Mobility Craiova, produc`tor de
solu]ii software pentru mediul de afaceri, furnizeaz`
grupului Boromir, liderul pie]ei locale de panifica]ie, cu
afaceri de peste 110 milioane de euro anul trecut, o
aplica]ie IT de gestionare a activit`]ii agen]ilor de vånz`ri
ale companiei. Softexpert Mobility a \nregistrat anul trecut
o pierdere de 78.000 de euro la afaceri de 100.000 de
euro, potrivit datelor de la Ministerul Finan]elor. Compania
furnizeaz` pe pia]a local` solu]ii IT pentru distribuitori de
FMCG (din industria de bunuri de larg consum) [i industria
farmaceutic`.
HP a lansat primul s`u tablet PC, Slate 500,
bazat pe Windows 7
Hewlett-Packard (HP), cea mai mare companie de IT din
lume, a lansat tablet PC-ul Slate 500, care func]ioneaz` cu
Windows 7, fiind astfel cel mai recent competitor pentru
iPad, dezvoltat de Apple, relateaz` The Wall Street
Journal. Dispozitivul HP poate fi cump`rat de pe site-ul
companiei cu 799 de dolari, un pre] mai mare decåt al
iPad, care cost` \ntre 499 [i 829 de dolari, \n func]ie de
capacitatea de stocare. Slate 500 este prev`zut cu un
ecran multi-touch de 8,9 inchi (22 de cm), un creion digital
[i are o capacitate de stocare de date de 64 GB. Bateria
are o autonomie de cinci ore. Dispozitivul nu este echipat
cu conexiune 3G, precum iPad, care s-a våndut trimestrul
trecut \n peste 4,2 milioane de exemplare. De asemenea,
tablet PC-ul HP are camere video, ceea ce permite
folosirea lui \n video-conferin]e. Vånz`rile vor \ncepe de la
jum`tatea lunii noiembrie, potrivit reprezentan]ilor
companiei. Pån` \n prezent, printre companiile care au
lansat dispozitive similare iPad se num`r` Samsung,
Research In Motion [i Dell.
Grupaj realizat de Andreea Magraon
PUBLICITATE
ANDREEA MAGRAON
MICROSOFT, cel mai mare produc`tor de
software din lume, a våndut peste 240.000 de
licen]e ale sistemului de operare Windows 7,
\ntr-un an de la lansare.
„La un an de la lansarea Windows 7 \n
Romånia, acesta s-a våndut \n peste 240.000 de
copii, pe canalele de vånzare OEM (licen]e
instalate pe calculatoare noi – n.red.), retail [i
licen]iere \n volum. Considerånd contextul
dificil al pie]ei de IT din Romånia, precum [i
adop]ia de 21% pe pia]a din Romånia,
conform datelor StatCounter, performan]a
este una deosebit` [i demonstreaz` pasiunea
utilizatorilor romåni pentru acest sistem de
operare“, a declarat pentru ZF Tudor Galo[,
Windows Business Group Lead \n cadrul
Microsoft Romånia. Pre]urile retail pentru
Windows 7 \n oferta unui magazin online
pleac` de la 495 lei pentru o actualizare de la
Windows Vista (sistemul de operare lansat
anterior Windows 7) la versiunea de baz`
„Home Premium“ [i ajung la 1.430 lei pentru
versiunea de top „Ultimate“ achizi]ionat` f`r`
upgrade.
La nivel mondial, Microsoft a våndut peste
240 de milioane de licen]e Windows 7 de la
lansarea din urm` cu un an, un record de
vånz`ri pentru un sistem de operare, care ajut`
gigantul american s`-[i men]in` profiturile
uria[e \n pofida sc`derii pie]ei computerelor,
potrivit presei interna]ionale.
Galo[ a mai declarat c` Microsoft a lansat
\n Romånia Windows 7 Family Pack, o ofert`
limitat` care grupeaz` trei licen]e Windows 7
Pre]urile Windows 7
variaz` \n Romånia
\ntre 495 [i 1.430
de lei
Home Premium Upgrade \ntr-un singur
pachet. Produsul este comercializat de
Carrefour pentru 699 de lei.
Sistemele de operare ale Microsoft sunt
instalate pe 90% dintre computerele personale
din \ntreaga lume, iar compania anticipeaz` c`
tot mai mul]i clien]i vor trece la Windows 7.
Microsoft estimeaz` c` 89% dintre
companii - cei mai importan]i clien]i ai
gigantului IT american - au planificat s` treac`
la Windows 7, a declarat Tami Reller, director
financiar executiv la divizia Windows a
Microsoft.
Companiile tind s` adopte noile solu]ii
software mai tårziu decåt consumatorii,
deoarece petrec mai mult timp testånd pro -
dusele pentru a se asigura c` sunt compa tibile
cu software-ul existent [i c` avantajele up -
grade-ului justific` cheltuiala.
Microsoft a avut vånz`ri record \n anul
fiscal 2009 - 2010, de 62,5 miliarde de dolari, \n
urcare cu 7%, \n principal datorit` Windows,
care la 25 de ani de la prima versiune continu`
s` fie principalul motor al afacerilor
companiei, generånd 25% din vånz`ri [i mai
mult de jum`tate din profit.
Microsoft are aproape 300 de angaja]i \n
Romånia. Potrivit datelor de la Registrul
Comer]ului, compania a \nregistrat anul trecut
un profit brut de 5,1 milioane de euro, la
afaceri de 29,6 milioane de euro.
PUBLICITATE

24
COMPANII
ZIARUL FINANCIAR l Luni, 25 octombrie 2010
Volksbank, pe lista b`ncilor care ar putea
deveni proprietari de malluri
M
CRISTI MOGA
allurile neperformante le dau tot mai
multe b`t`i de cap b`ncilor, astfel c`
dup` ce UniCredit a reu[it s` scape de
„falimentarul“ Tiago Oradea [i
\ncearc` s` recupereze un credit de 40
de milioane de euro de la proprietarii City Mall,
austriecii de la Volksbank ar putea deveni \n ur -
m`toarele luni proprietari ai
proiectului Armonia Center
din Br`ila, primul centru
comercial modern din Ro -
månia pe care a fost pus lac`t,
\n august 2009.
Volksbank a solicitat
intrarea \n insolven]` a firmei
Red Project Three, pro prie -
tarul Armonia Br`ila, dup` ce
finan]ase cu 47 de milioane de
euro construc]ia acestui
proiect care nu mai genereaz`
\n prezent niciun fel de venituri
din chirii.
Potrivit datelor de la Ministerul Finan]elor, Red
Project Three a \nregistrat \n 2009 venituri de doar
Centrul comercial Armonia din
Br`ila a func]ionat pentru o
perioad` de doar nou` luni,
avånd chiria[i companii precum
Carrefour, Flanco, Sephora,
Samsonite sau Mondex.
780.000 de euro [i pierderi de aproape 19 milioane de
euro, valoarea datoriilor la finalul anului fiind de 37,5
milioane de euro.
Cel mai mare creditor al companiei este
Volksbank. {i alte companii precum Acvatot, Armax
sau Classic Dome au solicitat intrarea \n insolven]` a
companiei, avånd de recuperat sume mai mici.
|n cazul \n care Tribunalul va accepta intrarea \n
insolven]` a firmei care de]ine centrul comercial, iar
apoi falimentul acesteia,
lichidatorul judiciar va scoate
activele la licita]ie pentru
acoperirea datoriilor fa]` de
principalii creditori.
Centrul comercial Armo -
nia din Br`ila a func]ionat
pentru o perioad` de doar
nou` luni, avånd chiria[i
companii precum Carrefour,
Flanco, Sephora, Samsonite
sau Mondex.
Ulterior, dezvoltatorii
pro iectului au anun]at c`
inten ]ioneaz` s` repozi]ioneze centrul de 47.000 de
metri p`tra]i \ntr-un parc comercial de tip discount,
\n care s` fie atra[i retaileri care comercializeaz`
articole cu pre]uri reduse. Inaugurarea acestui
proiect era condi]ionat` de g`sirea chiria[ilor, dar [i
de acceptul b`ncii. Ultimul termen anun]at pentru
CELE MAI MARI PROIECTE CU PROBLEME
Armonia Br`ila
n proiectul dezvoltat de firma Red
Project Three a fost finan]at de
Volksbank cu 47 de milioane de
euro
n are activitatea suspendat` de
15 luni
n banca a solicitat intrarea \n
insolven]`
City Mall din Bucure[ti
inaugurarea noului concept era 2011, dar
reprezentan]ii RED nu au dorit s` ofere noi
informa]ii asupra acestui subiect.
n proprietarii proiectului, australienii
de la APN/UKA, au de rambursat
pån` \n noiembrie 40 de milioane
de euro c`tre UniCredit
n mallul mai valoreaz` 35 mil. euro
n \n 2006, centrul comercial era
våndut de fo[tii proprietari pentru
100 mil. euro
PUBLICITATE
Volksbank mai are un proiect imobiliar de mari
dimensiuni cu probleme, dup` ce a finan]at al`turi de
Investkredit construc]ia proiectului de locuin]e
Cortina Residence din
Bucure[ti
n dezvoltatorul proiectului de
locuin]e, Cefin Real Estate Alpha,
a intrat \n faliment
n dezvoltatorul are datorii de
25 mil. euro
n principalii creditori sunt b`ncile
Volksbank [i Investkredit
Cortina Residence din B`neasa, ai c`rui dezvoltatori
au intrat \n faliment avånd datorii de 25 de milioane de
euro fa]` de banc`, clien]i [i constructori.
{tiri ZF
Produc`torul bistri]ean Carmo-Lact, afaceri de
5 milioane de euro \n primul semestru
Produc`torul de lactate [i brånzeturi Carmo-Lact Prod din
localitatea Monor, jude]ul Bistri]a-N`s`ud, a \ncheiat primul
semestru cu o cifr` de afaceri de peste 24,1 mil. lei (circa
5,7 mil. euro), \n cre[tere cu 3% fa]` de aceea[i perioad` a
anului trecut. Cele mai recente estim`ri ale companiei
bistri]ene prev`d pentru acest an o cre[tere de peste 9% a
vånz`rilor, pån` la 50,5 mil. lei (12 mil. euro). „Afacerile
companiei noastre sunt sus]inute pe de o parte de politica
de pre]uri abordat` \n acest an, iar pe de alt` parte, un
factor important de cre[tere \l reprezint` contractele pentru
m`rcile proprii demarate \n luna iulie“, a declarat pentru ZF
Transilvania Alin Neago[, directorul economic al companiei
Carmo-Lact Prod. Compania bistri]ean` de]ine brandurile
F`g`ra[, Monor [i Tihu]a. „|n acest an am demarat [i
distribu]ia produselor prin magazine proprii [i sper`m ca
pån` la finele lui 2010 s` inaugur`m 10 astfel de magazine,
pentru \nceput \n ora[ele din apropierea municipiului
Bistri]a, iar de anul viitor s` continu`m acest proiect [i \n
Bucure[t.“ Carmo-Lact Prod este de]inut` de Ioan Neago[ [i
Creo[teanu Eugen-Adrian, cu 50% din ac]iuni fiecare.
Lauren]iu Cotu - ZF Transilvania
}uca Zbårcea r`måne \ntre cele mai inovative firme
\n clasamentul FT
Casa de avocatur` }uca Zbårcea & Asocia]ii, cel mai mare
juc`tor de pe pia]a de profil \n func]ie de veniturile ob]inute
\n ultimii doi ani, s-a aflat pe pozi]ia a 14-a \n topul celor
mai inovative firme de avocatur` din Europa, realizat de
publica]ia britanic` Financial Times. }uca Zbårcea a coboråt
de pe pozi]ia a [aptea, ocupat` \n edi]ia de anul trecut, dar
s-a aflat \n continuare \naintea unor mari firme europene,
clasamentul cuprinzånd 50 de case de avocatur`. Pe primele
pozi]ii s-au aflat gigan]ii britanici Eversheds, Freshfields,
Allen & Overy [i Clifford Chance, }uca Zbårcea fiind singura
firm` din Europa de Est inclus` \n clasament. }uca Zbårcea
& Asocia]ii a fost fondat` \n 2005 de Florentin }uca al`turi
de un grup de [apte parteneri, iar anul trecut a ajuns la
\ncas`ri de 22,7 milioane de euro [i un profit de
13,2 milioane de euro. Cristi Moga
Fabrica din Dej a grupului Mobexpert a avut venituri
\n cre[tere
Produc`torul de mobil` Samus Mex din Dej, parte a
grupului Mobexpert, a realizat \n primul semestru o cifr` de
afaceri de circa 10,6 mil. lei (peste 2,5 mil. euro), \n cre[tere
cu 9% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Samus Mex
[i-a bugetat pentru acest an o cifr` de afaceri de 24,7 mil.
lei (aproape 5,9 mil. euro), \n cre[tere cu aproximativ 9%
fa]` de anul 2009. „Pentru semestrul doi ne-am propus
cre[terea num`rului de clien]i pe pia]a extern`, reducerea
cheltuielilor, crearea de produse noi pentru pia]a intern`,
dar [i majorarea cifrei de afaceri. Datorit` crizei financiare,
\n prima parte a anului nu au fost derulate investi]ii“, spun
oficialii companiei. Samus Mex a fost privatizat` \n anul
1990, iar \n anul 1996 compania a fost achizi]ionat` de c`tre
Mobexpert din Bucure[ti [i face parte \n prezent din
Mobexpert Group. Potrivit celor mai recente raport`ri,
ac]ionarul majoritar al firmei din Dej, Dan {ucu [i proprietarul
grupului Mobexpert, are o participa]ie de 88,89%, restul de
11,11% din ac]iuni fiind de]inute de alte persoane fizice.
Num`rul de angaja]i ai Samus Mex era la \nceputul anului de
300 de persoane, dup` ce \n 2009 au fost disponibiliza]i 150
de oameni. Lauren]iu Cotu - ZF Transilvania
PUBLICITATE