Ziarul Financiar

EXPORTUL DE MANAGERI
Citi]i s`pt`måna aceasta \n BUSINESS Magazin despre cei 2.000 de romåni care
lucreaz` pe pozi]ii de top la companii din afara ]`rii. Cum este via]a unui expat romån [i
cu ce provoc`ri se confrunt`.
Revista BUSINESS Magazin apare la chio[curi \n fiecare LUNI [i cost` 4,9 lei
Ziarul
Financiar
EDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL XII / NR. 3013 16+8 PAGINI JOI, 28 OCTOMBRIE 2010 PRE}: 3 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288
PUBLICITATE
FMI ia \n calcul pentru 2011 un al
treilea an de sc`dere economic`
Romånia risc` s` nu se poat` desprinde cu adevar`t din criz` decåt \n 2012. Pe ce venituri va fi construit bugetul?
ZF lanseaz` Anuarul
CEI MAI PUTERNICI 1.000
DE OAMENI DIN BUSINESS
Ziarul Financiar lanseaz` anuarul WHO’S WHO IN BUSINESS ROMANIA 2010 -
CEI MAI IMPORTAN}I 1.000 DE OAMENI DIN BUSINESS, o selec]ie a
managerilor care au condus cele mai mari afaceri din Romånia \n cel de-al doilea an
de criz` [i care vor influen]a ie[irea \n businessul mondial a companiilor autohtone.
Cei 1.000 de oameni din business inclu[i \n a
treia edi]ie a anuarului sunt executivi de top
[i proprietari de companii, dar [i exper]i [i
consultan]i. Provin din 22 de sectoare
economice, de la servicii financiare, energie,
auto [i construc]ii & real estate, la bunuri
de la larg consum, farma & s`n`tate [i
turism. Ocup` func]ii de top manageri ai
primelor trei companii din fiecare industrie,
dar sunt [i oameni valoro[i din middlemanagement,
care contribuie prin
strategiile lor la succesul afacerii. Cu to]ii
sunt recunoscu]i \n domeniul \n care
activeaz` pentru excelen]` \n business,
eficien]` [i leadership.
„Consiliul Investitorilor Str`ini din
Romånia a \nscris printre m`surile de
relansare a economiei propuse \n aceast`
toamn` ideea ca guvernul s` lucreze cu
un corp consultativ de 1.000 de oameni de business. A treia edi]ie a
Anuarului Who’s Who in Business Romania editat de Ziarul Financiar \i este de acum
la \ndemån`. Aici sunt cei 1.000 de oameni de business, cei mai importan]i \n
domeniul lor de activitate, care pot prin experien]a, educa]ia [i expertiza lor s`
sf`tuiasc` guvernul“, spune Sorin Påslaru, redactor-[ef al Ziarului Financiar.
BURSE-FONDURI MUTUALE
n Amonil Slobozia a anun]at c`
activitatea de produc]ie ar putea fi
preluat` de firma Chemgas Holding
Corporation. Pagina 5
n Restructurare major` a
portofoliului SIF Moldova: investi]iile vor
dep`[i 65 mil. euro \n doi ani. Pagina 5
n Miliardarul Mittal d` drumul la
investi]ii de 43 mil. euro \n 2011 la
Hunedoara. Pagina 5
B~NCI-ASIGUR~RI
n Cota]iile euro/leu au urcat pe pia]a
valutar` interbancar` pe palierul de
4,28 lei pentru un euro ieri diminea]`.
Pagina 6
n Dobånzile pe care clien]ii le pl`tesc
la creditele \n lei \n derulare r`mån mai
mari \n prezent decåt \nainte de criz`.
Pagina 6
n BRD va \ntrerupe func]ionarea
sistemului informatic de carduri de joi
noaptea. Pagina 6
n Pia]a cardurilor a frånat brusc,
\nainte ca Romånia s` ajung` din urm`
celelalte ]`ri din regiune. Pagina 7
COMPANII
n Ce contracte \i ]in \n via]` pe marii
constructori: Stadionul Lia Manoliu,
Pasajul Basarab sau autostrada
Medgidia-Constan]a. Pagina 8
ZF Pe scurt
n Praktiker, liderul din bricolaj, a
avut cel mai mare declin al vånz`rilor:
minus 25% dup` majorarea TVA.
Profit` Dedeman? Pagina 11
n Vånz`rile Heineken au mers mai
bine \n Romånia decåt \n Cehia sau
Polonia. Pagina 12
BUSINESS INTERNA}IONAL
n }`rile din Europa de Est \[i revin din
recesiune, dar procesul este mai greoi \n
unele ]`ri, inclusiv Romånia. Pagina 14
BUSINESS HI-TECH
n R`zboiul pre]urilor din telecom,
relansat de NextGen cu net de 100
Mbps la 31 de lei. Pagina 15
n Cine este inginerul care a dezvoltat
Android, principalul rival al softurilor de
la Apple, BlackBerry sau Nokia?
Pagina 16
Cele mai citite [tiri pe
www.zf.ro
n „Vizionarul“ de la Microsoft:
Windows [i Office sunt istorie.
Urmeaz` era „cloud computing“
n BNR are cel mai mult aur dintre
b`ncile centrale din Est
n Cele 60 de minute de foc pentru
Guvernul Boc. Vede]i aici etapele
mo]iunii
CURS VALUTAR - 27.10.2010
4,2819
RON
3,0934
RON
ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.242, 0318.256.244
F
SORIN PÅSLARU
R~ZVAN VOICAN
MI ia \n calcul riscul ca 2011 s` fie al
treilea an consecutiv de recesiune pen -
tru economia Romåniei, acceptånd \n
calculele sale pentru prima dat`
posibilitatea ca evolu]ia PIB s` fie de
-1%, afirm` surse participante la discu]iile din
aceste zile cu misiunea Fondului aflat` la Bucu -
re[ti pentru „desenarea“ proiectului de buget pe
anul viitor.
„Pot s` v` spun ca noutate c` FMI ia \n calcul
un scenariu negativ de -1%, pe o plaj` de la -1%
pån` la +1%, dup` ce pån` acum vorbeau numai
Cei 30.000 de sindicali[ti [i sus]in`tori ai
partidelor de opozi]ie care au protestat \n fa]a
Palatului Parlamentului nu au putut modifica
rezultatul votului la mo]iunea de cenzur`
dezb`tut` ieri \n Parlament. Opozi]ia nu a avut
cele 236 de voturi necesare demiterii Guvernului
[i, astfel, Executivul condus de Emil Boc r`måne
\n picioare, cel pu]in pån` \n februarie, cånd
\ncepe o nou` sesiune parlamentar`. Mo]iunea
Adrian B`icu[i las`
Transelectrica pe minus
ROXANA PETRESCU
DUP~ un mandat mai scurt de doi ani de zile, Adrian
B`icu[i, directorul general al Transelectrica, pleac` de la
conducerea firmei, \nlocuitorul s`u urmånd s` fie Stelian
Gal, fost [ef al Transelectrica.
B`icu[i a fost adus la conducerea transportatorului na -
]io nal de energie de c`tre fostul ministru al economiei,
Adri ean Videanu, anterior prelu`rii acestei func]ii fiind di -
rec tor general al Siemens Romånia. Pasul f`cut la acea vre -
me a fost surprinz`tor, nefiind un lucru comun trecerea ma -
nagerilor din privat la domeniul de stat. La Siemens de
exem plu, B`icu[i avea un venit salarial lunar de peste 20.000
de euro, potrivit declara]iei de avere, \n timp ce la Trans -
elec trica salariul i-a fost plafonat la nivelul de 1.600 de euro.
Rezultatele companiei la finalul mandatului s`u nu sunt
\n s` foarte bune, Transelectrica raportånd pierderi de 14 mil.
euro \n primul semestru fa]` de un profit de peste 2 mil. euro
\n aceea[i perioad` a anului trecut. Principala problem` a
Transelectrica r`måne nivelul ridicat al \mprumuturilor \n
valut`, care a determinat pierderi financiare mari.
„La pierderile financiare pe care le au nu-i mai \mpru -
mu t` nimeni, pentru cel pu]in un an, iar ei au nevoie de bani
mul]i pentru investi]iile necesare \n re]ea“, spun surse din
pia ]a energiei.
Vezi pagina 5
de cre[tere economic` pentru anul urm`tor“, au
spus sursele citate pentru ZF.
La nivel oficial, FMI avanseaz` o prognoz` de
cre[tere economic` de 1,5% pentru anul viitor,
\ns` de la \nceputul acordului stand-by din pri m` -
vara lui 2009 prognozele oficiale ale institu]iei s-au
dovedit \n mod constant „\n urma realit`]ii“, fiind
ajustate negativ de la un trimestru la altul.
Pe de alt` parte, surse oficiale afirm` c` pre -
mie rul Emil Boc respinge ca ipotez` de lucru un
sce nariu de recesiune [i pentru 2011, cerånd un bu -
get construit pe cre[tere economic`, chiar [i una
modest`.
Sebastian Vl`descu, fost ministru al finan]elor
pån` \n septembrie, estimeaz` c` Romånia are
de cenzur` de ieri a fost respins` cu 219 voturi
„pentru“, \n condi]iile \n care tab`ra puterii nu
a participat la vot.
|n fa]a unui e[ec anticipat al mo]iunii, cursul
leului [i bursa s-au men]inut relativ stabile.
Guvernul \[i va angaja r`spunderea, \n cåteva
zile, pe legea educa]iei na]ionale ceea ce,
tehnic, las` posibilitatea unei noi mo]iuni de
cenzur`. {ansele ca ea s` fie depus` sunt mici,
[anse de 50% ca economia „s` se tårasc`“ anul
viitor la grani]a dintre recesiune [i cre[tere, cu o
evolu]ie posibil` a PIB undeva \ntre -1% [i +1%.
Mai r`u, el crede c` exist` o probabilitate de 25%
ca 2011 s` aduc` o sc`dere a PIB mai mare de 1%
[i acord` acelea[i [anse unui scenariu cu cre[tere
economic` de peste 1%, factorii externi urmånd s`
joace un rol important \n fiecare variant`.
„Orice cre[tere mai mic` de 2% ar fi nesemni -
fi ca tiv` ca efect, cel pu]in pentru refacerea \ncre -
de rii popula]iei. Cea mai posibil` mi se pare va -
rianta unei stabiliz`ri a economiei, cu o evolu]ie a
PIB \ntre -1% [i +1%, dup` deciziile de austeritate
de anul acesta devenite atåt de dure pentru c` au
fost luate cu mare \ntårziere. |n orice caz, cu
Guvernul a \nfruntat mo]iunea [i bugetarii ie[i]i \n strad`.
Continu` restructurarea statului. Bursa [i cursul, favorabile
avånd \n vedere e[ecul de ieri.
Guvernul r`måne, astfel, \n func]ie, cel pu]in
pån` dup` vacan]a de iarn`, avånd \n vedere
c` opozi]ia nu mai poate depune o alt`
mo]iune, Constitu]ia limitånd acest demers la
unul singur pe o sesiune parlamentar`, \n afara
cazului \n care Executivul \[i angajeaz`
r`spunderea. Iulian Anghel
Continuare \n pagina 2
Bancpost [i Banca Romåneasc`
au de luat 15 mil. € de la Avrig 35
CRISTI MOGA
COMPANIA de dezvoltare imo biliar`
Avrig 35, care a dezvoltat pro iecte
precum birourile Charles de Gaulle
Plaza sau centrul comercial Iris Titan, a
intrat \n „hora insol ven -
]elor“ cu trei firme din
grup (Office Develop -
ment, Foc[ani Invest -
ment [i Piatra-Neam]
De velopment), care au
luat \mprumuturi de 15
mi lioane de euro de la
Banc post, Banca Ro -
må neasc` [i National
Bank of Greece \n
perioada 2006-2007.
Intrarea \n insol -
ven ]` nu a fost \ns` so -
licitat` de c`tre b`nci, ci de c`tre firma
Bonotel Ltd, un consultant al firmei
fa]` de care Avrig 35 are datorii de
ordinul sutelor de mii de euro.
„Am ales intrarea \n insolven]`
pentru aceste firme ca urmare a ne\n]e -
337 mil. €
a \ncasat Avrig 35 [i
partenerii pe proiectele Iris
Titan, Iris Pite[ti, CdG Plaza,
Avrig BC [i 18 cl`diri de
birouri din ]ar`.
FOTO: Bogdan Stamatin
le gilor cu un consultant. Com pa nia are
datorii fa]` de acesta de ordinul sutelor
de mii de euro, care nu au mai fost
achitate deoarece nici consultantul nu
[i-a respectat anga ja mentul de a in vesti
al`turi de noi \n anumite pro iec te. Spe -
r`m ca \n ur m` toa rele
s`p t`måni s` ajun gem
la o \n ]e legere cu aces -
ta [i \n 3-6 luni s` scoa -
tem fir mele din in sol -
ven]`“, a ex plicat pen -
tru ZF Haydn Wright,
noul CEO al Avrig 35,
firm` care de ]ine peste
50 de pro prie t`]i \n
Romånia prin interme -
diul a 35 de firme dife -
ri te [i a dezvoltat \n
ulti mii cinci ani pro -
iecte de peste 300 mil. euro.
Avrig 35 este un grup fondat \n
1999 de c`tre Alexander Hergan [i un
grup de investitori americani, care a
mai realizat proiecte precum Iris Titan,
Iris Pite[ti. Continuare \n pagina 3
siguran]` vom avea nevoie de refacerea bufferului
de lichidit`]i din Trezorerie pe baza unui nou aran -
ja ment cu FMI [i UE care s` \nsemne \ntre 5 [i 10
miliarde de euro“, a declarat Vl`descu.
La nivelul analizelor bancare, una dintre cele
mai pesimiste prognoze vine de la ING, care vede
un minus de 1,8% \n 2011, \n timp ce BCR, cea
mai mare banc`, avanseaz` o cre[tere de 1,2%.
„Dup` implementarea m`surilor severe de conso -
li dare fiscal` care au lovit cererea intern`, Ro må -
nia ar putea s`-[i concentreze discu]iile cu FMI pe
m`suri care s` stimuleze economia \n 2011 [i s`
permit` evitarea unui al treilea an de contrac]ie
economic`“, spune Eugen {inca, analist al BCR.
Vezi pagina 3
Profitul B`ncii
Transilvania
a urcat cu 44%
ROXANA PRICOP
BANCA TRANSILVANIA (simbol bursier TLV), cea
mai mare banc` privat` cu capital majoritar local, a
\nregistrat un profit net de 69,7 mil. lei (16,3 mil. euro)
\n primele nou` luni ale anului, mai mult cu 44% fa]` de
acela[i interval al anului trecut.
|n primele nou` luni, veniturile opera]ionale ale
b`n cii au fost \n valoare de 1,104 mld. lei, \n cre[tere cu
17% fa]` aceea[i perioad` a anului trecut. La finele lunii
sep tembrie, banca avea un sold al creditelor de 13,173
mld. lei, în cre[tere cu 8% fa]` de începutul anu lui, cea
mai ri di cat` pondere (cca 60%) fiind de]inut` de cre -
ditele acor date companiilor. Creditele neperfor man te,
cu res tan ]e mai mari de 90 de zile, reprezint` 6,92% din
tota lul portofoliului de credite. Rata de solvabilitate a
b`ncii se situeaz` la 12,33%.
„Am acordat maxim` aten]ie politicii de provi zio -
na re [i managementului riscului, precum [i controlului
cos turilor. În continuare, focusul nostru este înde pli ni -
rea obiectivelor stabilite pentru 2010, chiar dac` urmea -
z` înc` o perioad` dificil`“, a declarat directorul general
al b`ncii, Robert Rekkers. Pentru acest an, banca [i-a
bugetat un profit de 150 mi l. lei. Soldul provizioanelor a
crescut de la 752 mil. lei, la sfår[itul anului trecut, la 1,23
mld. lei la finele lunii septembrie.
Ac]iunile TLV au \ncheiat [edin]a bursier` de ieri \n
stagnare, la o cota]ie de 1,34 lei/ac]iune, \n condi]iile \n
care principalul indice bursier BET s-a apreciat u[or cu
0,46%.
Vezi pagina 3
Topul proprietarilor
de terenuri
CRISTI MOGA
GEORGE BECALI, Gabriel Popoviciu sau Ion }iriac
sunt printre cei mai mari proprietari de terenuri din
nordul Bucure[tiului [i localit`]ile adiacente, al`turi de
ei al]i 15 oameni de afaceri sau
com panii de dezvoltare imobi -
lia r` avånd un portofoliu de pes -
te 1.000 de hectare \n zona con -
si derat` cu cel mai mare po -
ten]ial imobiliar, scrie revista
Busi ness Construct \n cel mai re -
cent num`r, care apare ast`zi,
al` turi de Ziarul Financiar.
Terenurile controlate de
ace[ti investitori sunt de dou`
ori mai mari decåt suprafa]a
unui ora[ precum Urziceniul,
dar \n ultimii doi ani valoarea
aces tora a sc`zut semnificativ, cu pån` la 50%, \n con -
di]iile \n care investitorii au evitat inclusiv aceast` zon`
a ora[ului.
Cum au ajuns ace[tia s` controleze terenurile [i ce
mai poate fi f`cut acum pe ele, \n condi]iile \n care criza
din imobiliare nu a ocolit nici aceast` zon`?
Vezi pagina 12
PUBLICITATE

2
ING: Un euro de 5 lei ar ajuta exporturile,
dar nu [i economia
LIVIU CHIRU
EXPORTURILE ar urca cu 4% dac` euro ar
urca la 5 lei [i ar r`måne acolo, \ns` efectul asupra
cre[terii economice este incert, spune Nicolaie
Alexandru-Chide[ciuc, economistul-[ef al
ING Bank.
„O depreciere permanent` cu 10% a leului
- ceea ce ar echivala cu un curs de 5 lei pentru
un euro, f`r` o revenire ulterioar` - ar urca exporturile
cu 4% [i ar ad`uga un punct procentual
la cre[terea Produsului Intern Brut. Deprecierea
leului ar putea avea \ns` un impact negativ
asupra altor variabile, cum este consumul
privat, astfel c` \n loc de sprijinirea economiei,
ar putea s` conduc` la o contrac]ie“, consider`
Chide[ciuc.
Cre[terea cursului ar afecta pe de o parte
pre]urile produselor importate, dar [i ale produselor
[i serviciilor locale care sunt indexate la
euro, cum sunt tarifele la telefonia mobil`. |n
plus, \n condi]iile \n care dou` treimi din creditele
popula]iei sunt \n valut`, cre[terea cursului
NICOLAIE
ALEXANDRU-
CHIDE{CIUC,
economistul-[ef al
ING Bank:
Deprecierea
leului ar putea
avea un impact
negativ asupra
consumului privat,
astfel c` \n loc de
sprijinirea
economiei, ar
putea s` conduc`
la o contrac]ie
ar \nsemna un efort mai mare cu plata ratelor
lunare [i deci mai pu]ini bani pentru consum.
Pe primele opt luni ale anului exporturile
au totalizat 29,3 miliarde de euro, \n cre[tere cu
25%, \n euro, fa]` de aceea[i perioad` a anului
trecut. Chide[ciuc noteaz` c` Romånia a avut
\n perioada de criz` cea mai rapid` cre[tere a
EVENIMENT
tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/eveniment
exporturilor dintre ]`rile din regiune, de[i deprecierea
leului nu a fost cea mai puternic`.
„Deprecierea monedei poate explica diferen]ele
dintre performan]ele unor ]`ri fa]` de
altele. Dar performan]a mult mai bun` a Romåniei
(din perspectiva exporturilor - n. red.)
are alte explica]ii, una fiind for]a de munc` ieftin`
care i-a permis s` produc` ma[ini ieftine“,
apreciaz` economistul ING.
|n plus, Romånia a putut s` profite [i de
programele de \nnoire a parcurilor auto din
economiile mature din vestul Europei, unde
produc`torul local Dacia a \nregistrat cre[teri
substan]iale.
Chide[ciuc concluzioneaz` c` de[i cursul
are rol \n sus]inerea exporturilor, factori precum
cererea extern` sau for]a de munc` ieftin`
au un impact mai puternic.
Prognoza ING este c` euro va \ncheia anul
acesta la 4,3 lei, u[or mai sus fa]` de nivelul actual.
|n schimb, pån` la sfår[itul lui 2011 euro ar
urma s` coboare la 4,25 lei, respectiv la 4,1 lei \n
decembrie 2012.
PUBLICITATE
Guvernul Boc a \nfruntat
bugetarii [i mo]iunea
P
Urmare din pagina 1
remierul r`mas \n func]ie a sus]inut
ieri, ap`rånd punctul de vedere al
Guvernului \n timpul dezbaterii
mo]iunii de cenzur`, c` solu]iile
propuse de opozi]ie \n textul documentului
ar majora deficitul bugetar cu peste
10% din PIB, agravånd efectele crizei.
Tendin]a de a consuma mai mult decåt se
produce nu poate continua precum \n anii anteriori,
a afirmat premierul, revenind la declara]ii
sus]inute [i \n alte ocazii, potrivit c`rora
m`surile luate de fosta guvernare PNL (2007 [i
2008) au \nc`rcat factura crizei. Opozi]ia acuza,
\n textul mo]iunii, c` Romånia mai func]ioneaz`
doar pe datorie, ritmul \n care se \mprumut`
de la \nceputul anului fiind de 600 de euro/secund`
- adic` 52 milioane de euro pe zi.
|n discu]iile cu FMI, a c`rui delega]ie se
afl` \n aceste zile la Bucure[ti, Executivul se
oblig` s` disponibilizeze, pån` la finele anului,
aproape 80.000 de bugetari [i s` se \ncadreze
\ntr-o anvelop` financiar` pentru plata salariilor
bugetarilor de 39 mld. lei.
Ministrul de finan]e, Gheorghe Ialomi]ianu,
care este [i deputat, a acuzat, la råndu-i, c`
mo]iunea con]ine afirma]ii false, iar solu]iile
propuse sunt prezentate superficial, departe de
realit`]ile economice ale prezentului. |n mo]iune,
PNL [i PSD promiteau c`, dup` c`derea
Guvernului [i venirea celor dou` partide la putere,
acordul cu FMI va fi revizuit, se va reveni
asupra reducerilor salariale de 25% [i va fi reanalizat`
cota unic`.
Dezbaterile asupra mo]iunii s-au prelungit
cu mult peste limita stabilit`. Opozi]ia a sus]i -
nut demiterea Guvernului cu argumente dintre
cele mai diferite. Victor Ponta, liderul PSD,
a \ncercat s`-i determine pe parlamentarii puterii
s` i se al`ture cu urm`torul discurs: „V`
rog pe to]i cei care mai sunte]i parlamentari vii
s` v` face]i datoria fa]` de romåni [i nu fa]` de
B`sescu [i Boc. Azi, \n Parlament vor fi parlamentari
vii, care vor gåndi, care vor ac]iona
conform propriei inimi [i parlamentari mor]i,
care stau [i se uit` la o ]ar` care moare [i sunt
de acord s` moar` al`turi de ea“.
Din punct de vedere strict tehnic, PSD [i
PNL mai aveau nevoie de 24 de voturi pentru a
demite Guvernul, dar nu au putut s` le strång`.
Pre[edintele PNL, Crin Antonescu, \ntrun
limbaj pres`rat cu ironii, le-a cerut parlamentarilor
s` voteze mo]iunea de cenzur` pentru
ca premierul Boc s` nu mai fie „asistat”, ci
„trimis la munc`”.
O pozi]ie interesant` au avut-o ieri minorit`]ile
care, \n mod tradi]ional, spijin` Guvernul.
Liderul grupului, Varujan Pambuccian, a
acuzat guvernarea de incoeren]` [i incapacitate
a de a controla detaliile m`surilor luate [i de
a le comunica \n mod coerent. Potrivit lui Pambuccian,
dac` lucrurile nu se rezolv`, ar putea
fi ultima mo]iune pe care minorit`]ile nu o voteaz`.
Pozi]ia minorit`]ilor este important`
ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
Liderul PSD
Victor Ponta
s-a aflat
diminea]`,
pentru cåteva
ore, \n fruntea
manifestan]ilor
din Pia]a
Constitu]iei.
Anticipånd
e[ecul mo]iunii,
el a sus]inut,
totu[i, c`
acesta este
„\nceputul
sfår[itului“.
FOTO: Mediafax Foto
Sindicatele [i
opozi]ia mizau
pe „votul
str`zii” [i pe o
prezent` de
80.000-
100.000 de
oameni. Nu au
ie[it la
„pressing“
decåt 30.000.
Emil Boc a
condus tab`ra
puterii spre o
victorie care
nu-i aduce
bucurii.
M`surile de
austeritate vor
continua,
Guvernul va
face reforma
indiferent de
pre]ul politic, a
sus]inut el.
pentru c` grupul are 18 deputa]i. Trecerea lor
\n opozi]ie ar l`sa Guvernul \n minoritate \n
Parlament, avånd \n vedere c` distan]a dintre
putere [i opozi]ie este de doar 24 de voturi.
iulian.anghel@zf.ro
PUBLICITATE
PUBLICITATE

ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
Majorarea TVA a afectat semnificativ conduita politicii monetare [i a \ntrerupt ciclul
BNR de reducere a dobånzii de politic` monetar` [i exist` chiar riscul \ntoarcerii
trendului care a durat circa un an, afirm` guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu.
CLAUDIA MEDREGA
rin for]a lucrurilor, ]ara asta
a fost nevoit` s` majoreze
TVA de la 19 la 24%, cu
cinci puncte procentuale. A
„P provocat un mare [oc. A perturbat
ciclul economic. Ne-a \ntrerupt nou`,
BNR, un \ntreg ciclu de reducere a dobånzii
[i asta nu este o chestie de joac`, s` ai o anumit`
predictibilitate, o anumit` ]inut` \n politica
monetar` [i s` fii \ntrerupt brutal. Ca s`
apar` riscul s` inversezi trendul datorit`
cre[terii infla]iei care apare dup` o asemenea
m`sur`“, a spus Is`rescu la seminarul
„Romånia, \ncotro? Cum s` red`m \ncrederea?“
organizat ieri la BNR.
Guvernatorul a adus \n discu]ie lipsa coeren]ei
la nivelul politicilor [i mesajelor din
zona Guvernului [i a politicienilor, exemplificånd
cu discursul public care vorbe[te \n
prezent de reducerea important` a TVA ca
o solu]ie a ie[irii din criz`, la trei luni de la
decizia de majorare a taxei. „Suntem total
incoeren]i \n politici [i mesaje.“
|n acest context, prima de risc pentru
Romånia, mai mare decåt \n alte ]`ri europene,
reflect` coeren]a redus` \n politici [i
mesaje, avånd \n vedere c` o parte dintre
fundamente sunt corecte, iar rezervele valutare
sunt mari.
„CDS pentru Romånia reflect` o coeren]`
redus`, ca sa nu zic altfel, dac` nu \n
T`n`sescu: Propunerea coali]iei de cre[tere
a salariului minim, plus reducere de CAS [i
cot` unic` duc la un deficit inacceptabil
CLAUDIA MEDREGA
Economia risc` s` nu ias` din mla[tina
recesiunii nici \n 2011
R~ZVAN VOICAN
DE LA -1% la +1% este coridorul \n care s-ar
putea mi[ca economia anul viitor dup` cele
mai recente model`ri macroeconomice luate
\n calcul inclusiv de FMI.
De[i afirm` c` m`surile
de austeritate adoptate de
Guvern anul acesta - reducerea
salariilor cu 25% \n
sectorul bugetar [i majorarea
TVA la 24% - sunt suficiente,
reprezentan]ii Fondului
se opun unor decizii
de relaxare anul viitor sub
forma major`rii salariului
minim pe economie la 700
de lei, reducerea CAS cu
trei puncte procentuale [i a
cotei unice de la 16% la
14%.
„Orice cre[tere a salariului
minim ar trebui studiat`
[i calculat` foarte
atent, pentru c` \n cazul
unei major`ri prea mari
aceasta ar putea avea efecte
foarte negative. Ar mai
putea fi loc, dar trebuie s`
politici, m`car \n mesajul pe care-l transmitem
\n exterior. Pl`tim cu to]ii [i c`ut`m vinova]i
[i motive \n alte p`r]i decåt ar trebui
(...) Cum putem s` vorbim de coeren]` dac`
discursul public vorbe[te acum de reducerea
TVA ca o solu]ie de ie[ire din criz`. Suntem
total incoeren]i dac` dup` trei luni de la majorarea
TVA venim cu acest mesaj.“
CRE{TEREA substan]ial` a salariului
minim pe economie, la 700 de lei, \n paralel
cu reducerea contribu]iilor sociale
[i a cotei unice ar reprezenta mai mult
de 1% din PIB ca impact bugetar, ceea
ce este de neacceptat din punctul de vedere
al FMI, afirm` Mihai T`n`sescu,
reprezentantul Romåniei la Fond.
„Romånia are ni[te angajamente
foarte clare, ni[te ]inte de atins: 6,8%
deficit \n acest an, 4,4% \n anul care urmeaz`
[i 3% \n 2012. Discu]iile sunt legate
de atingerea succesiv` a acestor
]inte de comun acord agreate \n acest
an“, a declarat oficialul.
Reprezentan]ii coali]iei guvernamentale
s-au \ntålnit mar]i sear` cu misiunea
FMI pentru a discuta posibilitatea
adopt`rii unor m`suri de relaxare \n
2011 [i principalele orient`ri ale politicii
economice de anul viitor.
„Cred c` ambele p`r]i au \nv`]at
unii de la al]ii ce se poate face acum, ce
se poate face mai tårziu [i care este
mersul pentru anii care urmeaz`“, a
spus T`n`sescu.
El a confirmat c` propunerea
coali]iei era de cre[tere substan]ial` a
salariului minim concomitent cu reducerea
contribu]iilor sociale [i a cotei
unice. „Din calculele domniilor lor reie[ea
o sustan]ial` diferen]` care urma
s` fie acoperit`. Aproximativ mai mult
de 1% din PIB, ceea ce ar fi o diferen]`
de neacceptat.“
|n privin]a salariului minim, FMI
nu ar accepta un nivel mai ridicat de
650 de lei.
vedem cåt“, a declarat la \nceputul s`pt`månii
Jeffrey Franks, [eful misiunii FMI \n Romånia.
Pe de alt` parte, oficialul Fondului \[i dore[te
foarte mult ca acordul s` nu deraieze tocmai
cu circa cinci luni
\nainte de final, a[a
\ncåt ar putea accepta
anumite concesii.
Anali[ti [i reprezentan]i
ai mediului de
afaceri consider` c`
dup` m`suri succesive
de reducere a cheltuielilor
bugetare [i de majorare
a taxelor este timpul
[i pentru decizii
orientate \nspre \ncurajarea
ie[irii economiei
din recesiune.
Sebastian Vl`descu,
fost ministru al finan]elor,
sus]ine c` reducerea
contribu]iilor
sociale cu trei puncte
este practic imposibil
de sus]inut la nivelul
bugetelor de la s`n`tate,
[omaj [i pensii.
T`n`sescu sus]ine c` este prea devreme
pentru m`suri de relaxare cu impact
bugetar semnificativ. „Vorbim
despre un proces de consolidare fiscal`
care a \nceput doar de cåteva luni. Coeren]a
politicilor este esen]ial` pentru
Romånia.“
|n privin]a riscului ca Guvernul s`
fie obligat de Curtea Constitu]ional` s`
aduc` salariile din sectorul bugetar \napoi
la nivelurile dinaintea reducerii cu
25%, T`n`sescu spune c` trebuie
g`sit` o solu]ie [i din punctul de vedere
juridic [i economic astfel \ncåt reforma
salarial` \n sectorul bugetar s` fie o
reform` coerent`, care s` conduc` la
consolidare fiscal` [i la atingerea ]intelor
propuse, adic` \n final ponderea \n
PIB a anvelopei salariale s` scad` la
7% pån` \n 2015.
„Toate cele trei fonduri de asigur`ri sociale
sunt \n deficit. La Finan]e nu s-au putut
g`si variante de calcul care s` arate c` dup` o
reducere de cåte un punct a contribu]iei la
fiecare fond, de exemplu, ar fi ob]inute venituri
compensatorii suficiente. La fel de
adev`rat este c` nu avem serii statistice pe
baza c`rora s` fie fundamentate calcule tehnice
suficient de solide \ncåt s` putem estima
cu precizie ce se va \ntåmpla cu veniturile bugetare.“
|n acela[i timp, Vl`descu crede c` o cot`
unic` de 12% \n locul celei actuale de 16% nu
ar schimba cu nimic percep]ia [i atitudinea investitorilor.
„Ceea ce se poate face [i ar avea efect direct
\n economie ar fi plata integral` a datoriilor
statului c`tre companii, problem` pe care
insist` [i FMI [i pentru care s-ar putea g`si
[i ceva flexibilitate la nivelul deficitului bugetar
pe acest an. |n 2011 Romånia trebuie s` fie
reconectat` la fluxurile de capital, inclusiv sub
forma investi]iilor str`ine directe, dar nu putem
face a[a ceva f`r` s` trecem de la ratinguri
de ]ar` din categoria «junk» la niveluri de
investment grade. Cånd companiile str`ine se
plång c` nu-[i \ncaseaz` banii, este greu de
ob]inut o cre[tere de rating.“
razvan.voican@zf.ro
EVENIMENT
tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/eveniment
Is`rescu: BNR ar putea trece la \n`sprirea politicii
monetare din cauza incoeren]ei politicienilor
Mugur Is`rescu
guvernatorul BNR
Cum putem s` vorbim de coeren]` dac` discursul public vorbe[te
acum de reducerea taxei pe valoarea ad`ugat` ca o solu]ie de ie[ire din
criz`. Suntem total incoeren]i dac` dup` trei luni de la majorarea TVA
venim cu acest mesaj.
Se dezvolt` ]`rile care, cu perseveren]`, dovedesc coeren]` \n politicile
economice [i financiare, deci un fel de management statal, care depinde
[i de maturitatea statului, dar [i de t`ria institu]iilor, de capacitatea
lor de a nu se l`sa influen]ate de ciclurile scurte, de calitatea
oamenilor, a elitelor, de cultur`. Modelul cultural este esen]ial.
C`ut`m uneori vinova]i \n toate p`r ]ile. Nu exist` substitut
pentru coeren]a politicilor macroeconomice [i financiare.
DESEN: Mariana Pop
Sebastian Vl`descu, fost ministru al
finan]elor, sus]ine c` reducerea
contribu]iilor sociale cu trei puncte este
practic imposibil de sus]inut la nivelul
bugetelor de la s`n`tate, [omaj [i pensii
FOTO: Mediafax Foto
Mihai
T`n`sescu
reprezentantul
Romåniei la FMI
Romånia are ni[te
angajamente foarte
clare, ni[te ]inte de
atins: 6,8% deficit \n
acest an, 4,4% \n anul
care urmeaz` [i 3% \n
2012. Discu]iile sunt
legate de atingerea
succesiv` a acestor ]inte
de comun acord
agreate \n acest an.
FMI a transmis b`ncilor formulare
despre nivelul dobånzilor la credite
ALEXANDRA CHELU - MEDIAFAX
FONDUL Monetar Interna]ional a transmis
b`ncilor comerciale, prin intermediul BNR, un formular
tip, \n care fiecare banc` va trece pierderile
poten]iale calculate \n cazul \n care ar aplica strict
prevederile OUG 50/2010 privind creditele popula]iei,
au declarat surse oficiale.
FMI a cerut dou` situa]ii distincte, prima vizånd
impactul alinierii comisioanelor practicate la
cele prev`zute de OUG 50, care cuprinde valuta
de acordare, volumul creditelor \n sold la 30 iunie
afectat de eliminarea comisioanelor, ponderea
acestor credite \n total \mprumuturi pentru popula]ie,
nivelul comisioanelor eliminate, maturitatea
medie a creditelor \n cauz`, poten]ialele venituri
nerealizate \n semestrul al doilea din acest an [i poten]ialele
venituri nerealizate pån` la maturitate.
Cea de-a doua situa]ie prive[te impactul \nlocuirii
dobånzilor interne cu indici de referin]` [i al
men]inerii neschimbate a marjei fixe, conform
OUG 50. Acest tabel cuprinde valuta de acordare,
valoarea creditelor \n sold la 30 iunie pentru care
s-ar impune ajust`ri, ponderea acestor \mprumuturi
\n total portofoliu de credite pentru popula]ie,
spread-ul nerealizat, maturitatea medie rezidual` a
Referindu-se la preocuparea cvasipermanent`
- de ce unele ]`ri se dezvolt` [i altele
mai pu]in, el a men]ionat c` este adeptul
opiniei conform c`reia diferen]a o face
coeren]a politicilor \n general [i a politicilor
macroeconomice \n particular.
„Se dezvolt` ]`rile care, cu perseveren]`,
dovedesc coeren]` \n politicile economice
[i financiare, deci un fel de management
statal, care depinde [i de
maturitatea statului, dar [i de
t`ria institu]iilor, de capacitatea
lor de a nu se l`sa influen]ate
de ciclurile scurte, de
calitatea oamenilor, a elitelor,
de cultur`. Modelul cultural
este esen]ial. C`ut`m
uneori vinova]i \n toate p`r -
]ile. Nu exist` substitut pentru
coeren]a politicilor macroeconomice
[i financiare.“
Is`rescu a mai spus c`,
de multe ori, un guvern ia
m`suri consistente, de care
beneficiaz` alt guvern. „Las`
c` pl`]ile le face cineva dup`
anul electoral.“
|n urm` cu dou` s`pt`måni, cota]iile
CDS-urilor pentru Romånia (instrumentele
care m`soar` riscul de default)
intraser` sub pragul de 300 de puncte
de baz` pentru prima dat` dup` patru
luni \n care trecuser` [i de 400 de
puncte la sfår[itul lui iunie, cånd
acordul cu FMI risca s` deraieze
din cauza e[ecului \nregistrat de
Guvern \n \ncercarea de a reduce [i
pensiile, pe lång` salarii.
De s`pt`måna trecut`, CDS-urile
au urcat \ns` din nou la peste 300 de
puncte pe fondul turbulen]elor politice
care alimenteaz` percep]ii negative la nivelul
investitorilor str`ini. |n acela[i context,
leul s-a depreciat rapid, iar cursul a
s`rit pentru cåteva zile la peste 4,30 lei pentru
un euro.
claudia.medrega@zf.ro
DESEN: Romeo R`ileanu
creditelor de aceast` natur`, poten]ialele venituri
nerealizate \n semestrul al doilea din 2010 [i poten]ialele
venituri nerealizate pån` la maturitatea
creditelor. Scenariile se realizeaz` prin simularea
scaden]arelor pe condi]iile stricte ale OUG
50/2010, cu rate egale pån` la maturitate [i calculul
diferen]ei fa]` de scaden]arele actuale.
B`ncile vor face simul`rile pe condi]iile actuale
din OUG 50/2010, de[i nicio institu]ie de credit
nu a interpretat textul legii \n acest sens [i nu a aplicat
modificarea contractelor, cu excep]ia elimin`rii
unor comisioane.
De altfel, Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia
Consumatorilor (ANPC) a depus la Camera
Deputa]ilor 20 de amendamente la OUG 50/2010,
preluate de grupul parlamentar PDL, inclusiv privind
modul de calcul al marjei fixe pentru creditele
\n derulare cu dobånzi variabile. Amendamentul
introdus de PDL propune calculul marjei fixe pentru
creditele cu dobånd` variabil` \n derulare prin
sc`derea din dobånda de la data \ncheierii contractului
a indicelui de referin]` de la acel moment. |n
cazul \n care s-ar aplica aceast` formul`, veniturile
nerealizate ale b`ncilor ar fi doar jum`tate din veniturile
nerealizate dac` s-ar urma strict prevederile
actuale ale OUG 50.
BT a cå[tigat 37 mil. lei \n trimestrul III
ROXANA PRICOP
BANCA Transilvania (simbol bursier TLV), cea
mai mare banc` cu capital majoritar local, a raportat
un profit net de 36,5 milioane de lei \n trimestrul
al treilea, mai mult decåt rezultatul \nregistrat
cumulat \n primele dou` trimestre al anului.
Institu]ia de credit a \nregistrat un profit net de
69,7 milioane de lei \n primele nou` luni ale anului,
mai mult cu 44% fa]` de acela[i interval al anului
trecut. |n primul semestru, profitul net raportat a
fost de 33,21 milioane de lei.
|n primele nou` luni, veniturile opera]ionale
ale b`ncii au fost \n valoare de 1,104 mld. lei, \n
cre[tere cu 17% fa]` de aceea[i perioad` a anului
trecut. La finele lunii septembrie, banca avea un
sold al creditelor de 13,173 miliarde de lei, \n
cre[tere cu 8% fa]` de \nceputul anului, cea mai ridicat`
pondere (cca 60%) fiind de]inut` de creditele
acordate companiilor. Creditele neperformante,
cu restan]e mai mari de 90 de zile, reprezint`
6,92% din totalul portofoliului de credite. Rata de
solvabilitate a b`ncii se situeaz` la 12,33%.
„Am acordat maxim` aten]ie politicii de provizionare
[i managementului riscului, precum [i
controlului costurilor. |n continuare, focusul nostru
este \ndeplinirea obiectivelor stabilite pentru
2010, chiar dac` urmeaz` \nc` o perioad` dificil`“,
a declarat directorul general al b`ncii, Robert
Rekkers.
Pentru acest an, banca [i-a bugetat un profit de
150 milioane de lei. Soldul provizioanelor a crescut
de la 752 milioane lei la sfår[itul anului trecut la
1,23 miliarde de lei la finele lunii septembrie.
Bechtel a mai finalizat
10 km din autostrada
Transilvania
LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA
REPREZENTAN}II companiei Bechtel, constructorul
american al autostr`zii Transilvania (415 km), au anun]at finalizarea
segmentului de 10 km dintre Turda [i Cåmpia Turzii
pe tronsonul 2B (Cåmpia Turzii-Gil`u), valoarea lucr`rilor
ridicåndu-se la circa 60 mil. euro. Tronsonul 2B are o lungime
total` de 52 km, spre finalul anului trecut fiind da]i în folosin]`
cei 42 km dintre Turda [i Gil`u.
„S`pt`måna viitoare vom preda lucrarea reprezentan]ilor
CNADNR, iar din punctul nostru de vedere se va putea circula
f`r` probleme între Turda [i Cåmpia Turzii. Practic, din
luna martie au fost demarate lucr`rile de construc]ie a celor 10
km care au mai r`mas din tronsonul 2B, lucr`rile din acest an
fiind realizate din surse proprii“, a declarat pentru ZF Transilvania
Bogdan Sgårcitu, director de comunicare al Bechtel.
Potrivit reprezentan]ilor Bechtel, valoarea total` a
lucr`rilor executate la autostrada Transilvania în acest an se
ridic` la 90 mil. euro, îns` pån` în prezent compania nu a primit
niciun ban de la Ministerul Transporturilor.
„|n acest an, pe lång` finalizarea celor 10 km de auto -
strad` dintre Turda [i Cåmpia Turzii, am mai efectuat
lucr`ri la amenajarea nodului rutier de la Gil`u [i în sec]iunea
3C (Suplacu de Barc`u-Bor[), astfel c` valoarea total` a
lucr`rilor executate în 2010 se ridic` la 90 mil. euro. Pån` în
prezent nu am primit niciun comunicat de la Guvern c` banii
pentru lucr`rile efectuate în acest an vor fi achita]i“, a
afirmat Sgårcitu.
|n condi]iile în care Guvernul nu va achita ace[ti bani,
conducerea Bechtel spune c` suma datorat` ar putea ajunge,
pån` la finele anului, la 120 mil. euro, luåndu-se în calcul penalit`]ile
[i dobånzile aplicate. |n momentul de fa]` Bechtel
dispune de 1.200 de angaja]i, dup` ce în luna mai au fost concedia]i
700 de oameni.
„Nu [tim care sunt planurile Guvernului în ceea ce prive[te
viitoarele tronsoane ale autostr`zii Transilvania, fiindc`
nu a venit nimeni s` discute cu noi despre continuarea investi]iilor
la acest proiect. Dac` nu vom mai avea de lucru,
vom fi nevoi]i s` trecem din nou la concedieri colective“, a
spus directorul de comunicare al Bechtel.
Bancpost [i Banca
Romåneasc`...
Urmare din pagina 1
AVRIG 35 inten]iona s` dezvolte dou` proiecte comerciale
\n Suceava [i Foc[ani pe terenurile controlate de firmele Office
Development [i Foc[ani Investment, \n timp ce terenul de
aproape 30 de hectare din Piatra Neam] era destinat construc]iei
unui proiect de locuin]e.
Aceste firme au intrat \n insolven]`, avånd \n derulare
\mprumuturi de circa 15 milioane de euro c`tre Bancpost,
Banca Romåneasc` [i National Bank of Greece, dar Avrig 35
inten]ioneaz` s` \nceap` un alt proiect \n Piatra Neam], un
parc comercial pe un teren de 16 hectare.
„B`ncile au \n]eles situa]ia (cu privire la intrarea \n insolven]`
a celor trei firme - n.red.). Trebuie \n schimb s` sc`p`m
de rela]iile toxice ale firmei din trecut“, a mai spus Haydn
Wright, cel care a devenit CEO al grupului Avrig 35 la \nceputul
lunii iulie, \nlocuindu-l pe Alexander Hergan, fondatorul
[i unul dintre ac]ionarii
companiei. Reprezentan]ii
Bancpost [i Banca Dezvoltatorii imobiliari
Romåneasc` nu au oferit
informa]ii suplimentare au trecut \n ultimii doi
pån` la \nchiderea edi]iei
privind sumele r`mase de ani printr-o situa]ie
rambursat de c`tre firmele
controlate de Avrig 35.
extrem de dificil`
Dezvoltatorii imobiliari
au trecut \n ultimii
cauzat` de lipsa de
doi ani printr-o situa]ie lichidit`]i din pia]`,
extrem de dificil` cauzat`
de lipsa de lichidit`]i
numeroase firme
din pia]`, numeroase firme
apelånd la deschide-
apelånd la deschiderea
rea procedurii de insolven]`
pentru rezolvarea
procedurii de insolven]`.
litigiilor comerciale.
„Valoarea de pia]` a activelor este mai mare decåt datoriile
\nregistrate. |n decurs de [apte - paisprezece zile sper`m
s` ajungem la o \n]elegere cu creditorul astfel \ncåt s` putem
cere \nchiderea procedurii. Nu este o situa]ie pe care ne-o dorim“,
a mai declarat directorul Avrig 35.
El spune c` \n pia]a comercial` retailerii au \nceput din
nou s` se extind` [i solicit` noi spa]ii pentru magazine, astfel
c` \n 2011 ar trebui demarate mai multe proiecte de acest gen.
„Pentru anul viitor ne propunem s` \ncepem cinci proiecte
comerciale. La primul dintre acestea, cel de pe bulevarul
Pallady din Bucure[ti, vom \ncepe construc]ia \n primul trimestru
al anului viitor, o investi]ie de 45 de milioane de euro
pentru construc]ia magazinelor Auchan [i Decathlon, precum
[i a unei galerii comerciale mai mici“, a conchis Haydn.
3
PUBLICITATE

4
B
{TEFAN MUSGOCIU
ursa a crescut miercuri
cu numai 0,18 procente,
\ntr-o pia]` \n care unii
spe culatori au mizat \n a
doua parte a [edin]ei pe
respingerea mo]iunii de cenzur`,
anticipånd alte sesiuni de cre[teri [i au
ridicat pre]urile ac]iunilor SIF \n
medie cu 2,39 procente. Majoritatea
ac]iunilor de la BVB au deschis ziua la
pre]uri \n sc`dere u[oar`, \ns` \n
prima parte a [edin]ei au recuperat
corec]iile [i au trecut pe cre[tere abia
dup` ora 14:00, \ns` ritmul a fost mai
lent decåt \n cazul titlurilor SIF.
Titlurile celor cinci societ`]i de
investi]ii financiare (SIF) au fost
primele care au avansat, \n jurul orei
13:00.
Dac` la deschidere SIF-urile au
coboråt \n medie cu peste 1%, \n a
doua parte a zilei au revenit pe
BURSE - FONDURI MUTUALE
cre[tere, iar punctul maxim al in -
dicelui BET-FI a fost atins chiar la
finalul sesiunii.
Totodat`, cele mai lichide zece
ac]iuni au \ncheiat ziua la cota]ii \n
cre[tere \n medie cu 0,46%, iar
titlurile companiilor din sectorul
energetic au dus indicele BET-NG cu
numai 0,22% peste nivelul de la finalul
sesiunii anterioare.
Astfel, indicele extins al bursei,
BET-XT, care sintetizeaz` evolu]ia
primelor 25 de titluri \n func]ie de
lichi ditate, inclusiv SIF-urile, a avan -
sat cu 0,92%.
Octavian Dragolea, directorul
sucursalei din Bucure[ti a firmei de
brokeraj IFB Finwest Arad, crede c`
pia]a a fost pe cre[tere \ntrucåt unii
investitori mizeaz` pe faptul c`
mo]iunea de cenzur` nu va fi adoptat`
[i astfel \ncearc` s` profite dinainte de
cre[terile care ar putea urma.
„Senza]ia este c` mo]iunea nu va
trece de Parlament, asta datorit`
declara]iilor din ultimele dou`-trei
zile, a comentariilor ambasadorului
american [i a faptului c` parc` este o
cutum` ca mo]iunea s` se dezbat`
exact cånd delega]ia FMI este la u[a
Guvernului. Este clar c` dac`
mo]iunea nu va trece, va urma o
perioad` mai stabil` din punct de
vedere politic [i financiar datorit`
faptului c` urm`toarea tran[` de la
FMI esta aproape sigur`“, a declarat
Dragolea.
Totu[i, investitorii au fost pruden]i
la tranzac]ionare [i au introdus ordine
pentru volume reduse de ac]iuni,
a[teptånd rezultatul votului mo]iunii
de cenzur` din Parlament. Dezbaterile
pe marginea mo]iunii au \nceput la ora
11:30, \ns` nici pån` la finalul [edin]ei
bursiere parlamentarii nu [i-au ex -
pirmat votul.
Lichiditatea pie]ei ac]iunilor a fost
de numai 10,8 milioane de lei (2,5 mi -
lioane de euro), sum` cu 8% mai mare
decåt rulajul de mar]i, de 10 milioane
lei (2,3 milioane euro).
Ac]iunile SIF Oltenia (SIF5) [i ale
SIF Moldova (SIF2) au fost cele mai
lichide din pia]`, cu transferuri de 2,9
milioane lei, respectiv 2 milioane lei, [i
au sus]inut 47% din rulajul pie]ei
principale.
Cota]ia titlurilor SIF Oltenia a
avansat cu 2,07%, la 1,48 lei, iar
ac]iunile SIF Moldova au crescut cu
3,31%, la 1,25 lei.
La finalul sesiunii de la Bucure[ti,
bursele vest-europene erau \n sc`dere
cu pån` la 0,7%. Majoritatea burselor
din Europa Central` [i de Est erau \n
cre[tere cu pån` la 0,5%, \n timp ce
pie]ele din Ungaria [i Rusia au
coboråt cu 1% [i, respectiv, 1,2%.
ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
Investitorii au mizat pe respingerea mo]iunii [i au intrat la cump`rare
PUBLICITATE
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale
Revenire u[oar`
Ac]iunile SIF Oltenia (SIF5)
2
lei/ac]iune
1.5
1
4 ian.
2010
ultimul pre]:
1,48 lei/ac]iune
varia]ie: 2,1%
16,5 %
27 oct.
2010
este avansul ac]iunilor SIF Oltenia
(SIF5) de la finele anului precedent.
DE URM~RIT AST~ZI
n Evolu]ia titlurilor Electroarge[
Curtea de Arge[ (ELGS) care au
s`rit [i ieri cu 5% [i la care GM
Invest, principalul ac]ionar al
firmei, a continuat s` cumpere
ac]iuni. Titlurile s-au tranzac]ionat
la finele [edin]ei la un pre] de 1,2
lei/ac]iune.
n Evolu]ia ac]iunilor Bat Bascov
(BATV) care a anun]at rezultatele
aferente primelor nou` luni din
acest an. Ac]iunile firmei s-au
tranzac]ionat ultima dat` la un
pre] de 44 lei.
n Evolu]ia titlurilor Atelierele CFR
Grivi]a (ATR) \n urma public`rii
indicatorilor financiari aferen]i
primelor trei trimestre din acest
an. Ac]iunile companiei au urcat
ultima dat` cu 7,8%, la un nivel
de 13,8 lei.
n Evolu]ia burselor externe, dup` ce
pia]a american` a deschis [edin]a
de ieri pe minus dup` \nchiderea
[edin]ei de la Burs`.
Presiune la
cump`rare
Ac]iunile Electroarge[ (ELGS)
1.36
lei/ac]iune
ultimul pre]:
1.16 1,2 lei/ac]iune
varia]ie: 5,3%
0.96
0.76
0.56
0.36
4 ian.
2010
211 %
27 oct.
2010
este cre[terea consemnat` de titlurile
Electroarge[ Curtea de Arge[ (ELGS)
pe parcursul acestui an.
Nivelul mediu al ratelor dobån zilor pe pia]a interbancar`
Pia]a Futures BMFMS 27 octombrie 2010
27 octombrie 2010 la ora 11.00
Termene BUBID Contract Scaden]` Num`r
Pre] Varia]ie BUBOR
ON 3,21 3,71
lei lei contracte
TM 3,27 3,77
Simbol Scadenta Cotare % Contracte
1W 3,76 4,26
1M 4,26 4,76
DEBRD dec.10 12,6 0 0
3M 6,16 6,66
6M 6,42 7,16
DEDJIA_RON dec.10 11050 -0.48 801
9M 6,42 7,17
DEDJIA_RON iun.11 10995 0.19 7
12M 6,43 7,18
Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 26 octombrie: 5.339,8 mil. RON
DEDJIA_RON mar.11 11018 -0.1 2
BUBID - rata dobånzii la depozitele atrase; BUBOR - rata dobånzii la depozitele plasate
DESIF2 mar.11 1,3 -2.74 5
SURSA: BNR
DESIF2 dec.10 1,28 02.apr 1
PIA}A MONETAR~
DESIF2 iun.11 1,29 0 0
Depozite
Tranzac]ii
DESIF5 dec.10 1,502 0.6 1.572
Vol. mediu Rata medie Vol. mediu Rata medie
Perioada zilnic anual` a dobånzii zilnic anual` a dobånzii
DESIF5 mar.11 1,53 0.11 53
(mld. lei) (%) mld. lei (%)
DESIF5 sep.11 1,5999 -0.01 18
sept. 2010 5.563,4 5,05 2.050,1 4,06
26 oct. 2010 5.339,8 4,53 2.104,3 3,73
DESIF5 iun.11 1,545 0.64 13
SURSA: BNR
DETLV dec.10 1,334 0 0
DETLV iun.11 1,3704 0 0
Ratele de schimb ale principalelor valute
DETLV mar.11 1,3524 0 0
27 octombrie 2010 la ora 12.00
EUR/RON dec.10 4,296 -0.02 63
n Cota]iile dolarului
n Cota]iile euro
Dolarul american Yenul japonez 81,64
1,3842
EUR/RON mar.11 4,3316 -0.38 20
Lira sterlin` 0,8728
Lira sterlin` 1,5859
Yenul japonez 113,01
Francul elve]ian 0,9886
EUR/RON iun.11 4,3788 0 0
Francul elvetian 1,3684
Coroana danez` 5,3883
Dolarul australian 1,4214 EUR/RON sep.11 4,3912 0 0
Coroana norvegian` 5,8632
Coroana danez` 7,4585
Coroana suedez` 6,7102 Coroana norvegian` 8,1158 SIBGOLD_RON dec.10 1.328,10 0.05 57
Dolarul australian 0,9738 Coroana suedez` 9,2883
Dolarul canadian 1,4212
Dolarul canadian 1,0267
SIBGOLD_RON oct.10 1.333,40 -0.34 3
Fonduri mutuale 27 octombrie 2010
Fond Administrator Valoare la zi Varia]ie Varia]ie Varia]ie Varia]ie Num`r Activ net
(lei) ultima s`pt`mån` ultima lun` \n 2010 anul trecut de investitori (mil. lei)
Fonduri monetare
BCR Monetar Erste Asset Management 13,9425 0,18% 0,73% 7,44% 15,45% 61989 1457,298
Simfonia 1 BRD Asset Management 29,76 0,13% 0,61% 6,29% 12,95% 13136 355,5349
Raiffeisen Monetar Raiffeisen Asset Management 128,5098 0,14% 0,67% 7,57% 14,85% 26628 1059,4713
iFond Monetar Intercapital Investment Management 5,1546 0,11% 0,48% n.a. n.a. 31 1,8118
Tezaur Aviva Investors 66,59 0,14% 0,85% 8,03% 7,26% 621 7,6669
Fortuna Gold Target Asset Management 17,93 0,11% 0,45% 4,67% 10,66% 1669 0,5955
OTP ComodisRO OTP Asset Management 12,908 0,17% 0,97% 6,33% 13,67% 1430 108,3273
Fonduri de obligatiuni si instrumente cu venit fix
BCR Obligatiuni Erste Asset Management 14,0046 0,18% 0,84% 7,76% 14,51% 28401 792,633
BRD Obligatiuni (Concerto) BRD Asset Management 124,93 0,10% 0,51% 3,38% 19,35% 519 29,9188
Orizont Aviva Investors 21,16 0,14% 0,81% 7,96% 14,35% 399 9,5946
BT Obligatiuni BT Asset Management 13,01 0,15% 0,62% 7,25% 14,00% 4415 111,9728
Stabilo Pioneer Asset Management 9,538 -0,52% -0,05% 5,16% 8,23% 896 13,8124
Vanguard Protector Vanguard Asset Manag. 29,4137 0,07% 0,31% 3,66% 8,70% 542 1,6507
Fonduri diversificate
Fortuna Classic Target Asset Management 6,59 -0,75% 0,30% -1,49% 9,14% 22815 6,8812
Carpatica Global Carpatica Asset Management 12,3868 -0,07% 1,73% 8,73% 16,61% 187 37,0077
Carpatica Stock Carpatica Asset Management 13,7688 -1,97% 2,61% 10,77% 56,35% 201 12,5643
Zepter Actiuni Zepter 9,9874 -1,37% -0,24% -3,10% n.a. 20 10,1711
Zepter Mixt Zepter 10,0926 -0,99% n.a. -0,79% n.a. 16 5,4803
Zepter Obligatiuni Zepter 10,5247 -0,49% 0,10% 2,54% n.a. 14 3,8101
Diverso Europa Regional BRD Asset Management 120,12 -0,58% 1,11% 6,60% n.a. 269 23,1215
Capital Plus Aviva Investors 9,95 -0,60% 1,43% 3,65% 7,87% 8389 5,7191
Intercapital Aviva Investors 4,473 -1,51% 2,65% 0,03% 12,68% 1577 10,0084
Raiffeisen Benefit Raiffeisen Asset Management 114,7459 -0,08% 1,40% 8,61% 33,98% 426 24,3751
Star Focus Star Asset Management 4,9061 -0,24% 1,05% 5,44% 18,40% 65 4,3253
Napoca Globinvest 0,345 -1,17% 2,53% 9,98% 42,59% 1372 10,7633
Omnitrust SIRA 3,0334 -1,70% -0,81% 10,26% 31,73% 424 2,6556
Star Next Star Asset Management 3,8616 -0,99% 2,03% 4,19% 21,92% 99 5,1125
KD Optimus KD Investments 9,9587 -0,78% 1,79% 10,11% 24,58% 16 0,9032
Transilvania Globinvest 30,1609 -0,51% 2,13% 8,97% 26,74% 795 21,1843
BCR Dinamic Erste Asset Management 20,3453 -0,45% 1,23% 5,75% 20,70% 2575 35,76
BT Clasic BT Asset Management 15,31 -0,20% 1,06% 7,67% 25,84% 853 44,6577
Oportunitati Nationale Vanguard Asset Manag. 26,5276 -0,04% -0,24% -4,03% 1,67% 487 0,9213
Integro Pioneer Asset Management 3,6257 -1,14% 1,59% 3,00% 16,94% 11201 14,7041
OTP BalansisRO OTP Asset Management 10,11 -0,49% 3,16% 8,36% 17,36% 83 9,6914
Fonduri de actiuni
BT Maxim BT Asset Management 7,87 -1,50% 2,61% 8,40% 62,78% 2329 65,5117
BRD Index Europa Regional BRD Asset Management 104,1717 -0,84% 1,50% n.a. n.a. 5 2,3461
Actiuni Europa Regional BRD Asset Management 120,34 -0,94% 0,74% 9,99% n.a. 139 14,654
Raiffeisen Prosper Raiffeisen Asset Management 94,7762 -0,16% 2,32% 10,26% 56,69% 1203 37,9548
Raiffeisen Romania Actiuni Raiffeisen Asset Management 33,2798 -0,82% 2,04% 3,53% 70,82% 518 22,1736
Omninvest SIRA 4,9163 -1,45% 2,12% 18,72% 16,43% 4002 2,5695
KD Maximus KD Investments 13,8566 0,12% 4,33% 11,77% 37,14% 811 41,6198
Active Dinamic Swiss Capital Asset Management 11,9489 -2,37% -0,77% -1,53% 101,68% 2025 14,926
BCR Expert Erste Asset Management 62,1674 -0,92% 2,92% 6,07% 52,00% 853 15,358
BT Index BT Asset Management 7,26 0,28% 2,11% 10,17% 50,11% 456 21,888
OTP AvantisRO OTP Asset Management 6,81 -0,87% 3,97% 7,58% 15,30% 256 9,5459
iFond Actiuni Intercapital Investment Management 4,0513 -1,86% 1,41% n.a. n.a. 11 0,4772
XT Index Aviva Investors 84,42 -1,89% 2,44% n.a. n.a. 17 0,2295
Alte fonduri
BRD Euro Fond (denominat \n euro) BRD Asset Management 103,6869 0,22% 0,52% n.a. n.a. 372 19,9947
Raiffeisen Euro Plus (denominat \n euro) Raiffeisen Asset Management 104,0964 0,08% 0,35% n.a. n.a. 6408 156,2607
Raiffeisen Confort Seria 2 Raiffeisen Asset Management 103,5512 0,22% 1,00% n.a. n.a. 870 40,0703
Raiffeisen Confort Raiffeisen Asset Management 120,1052 0,20% 0,94% 9,64% 12,87% 822 21,4696
BCR Europa Avansat Erste Asset Management 10766,4663 -0,32% 1,89% -0,06% 19,89% 6 8,975
Audas Piscator (denominat \n euro) Piscator Capital 8,8969 -0,87% -5,54% 0,56% -0,78% 11 0,44
Not`: Datele din aceast` sec]iune sunt furnizate de societ`]ile de administrare a investi]iilor (SAI) care administreaz` fondurile mutuale. Ziarul Financiar depune toate eforturile pentru a verifica acurate]ea datelor [i corectarea
eventualelor erori. Ziarul Financiar nu va putea fi tras la r`spundere pentru eventuale erori sau omisiuni care ar putea ap`rea \n datele publicate \n aceast` sec]iune. Deciziile de investi]ii \n fondurile mutuale trebuie s` se bazeze
pe informa]iile primare furnizate direct de societ`]ile de administrare.
SURSA: www.zf.ro/fonduri-mutuale/
Bursa de Valori
Top cre[teri
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
(lei) (%) (lei)
TRANSILVANIA CONSTRUCTII 35,1000 6,36 1669
PETROLEXPORTIMPORT S.A. 20,8000 5,05 1877
SIF MOLDOVA S.A. 1,2500 3,31 2079648
AMONIL S.A. 0,0177 2,91 15473
ROMCARBON SA BUZAU 0,2300 2,68 39623
SIF TRANSILVANIA S.A. 0,5850 2,63 483854
ZENTIVA S.A. 0,7900 2,60 11055
TERAPLAST SA 0,4500 2,27 77446
SIF MUNTENIA S.A. 0,6800 2,26 466619
DAFORA SA 0,1380 2,22 22144
Top sc`deri
INDICI BVB
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
Varia]ie \n 2010 ieri
(lei) (%) (lei)
BET 11.8% -0.09%
OIL TERMINAL S.A. 0,2400 -5,51 49075
BET-FI 1.9% 0.49%
BERMAS S.A. 0,4990 -3,11 6517
BET-NG 26.7% -0.35%
AEROSTAR S.A. 1,0200 -1,92 1020
ROTX 10.8% -0.07%
ANTIBIOTICE S.A. 0,5700 -1,72 29686
BET-C 13.4% -0.32%
COMCM SA CONSTANTA 0,2950 -1,67 148
BET-XT 5.5% -0.08%
SOCEP S.A. 0,3530 -1,67 3206
OLTCHIM S.A. RM. VALCEA 0,2210 -1,34 35411
ROMPETROL RAFINARE S.A. 0,0593 -1,33 1882
BANCA COM. CARPATICA S.A. 0,0898 -0,77 7148
FARMACEUTICA REMEDIA SA 0,2040 -0,49 1942
Top tranzac]ii
Emitent Ultimul Varia]ie Valoare
pre]
tranzac]ii
(lei) (%) (lei)
SIF OLTENIA S.A. 1,4800 2,07 2980084
SIF MOLDOVA S.A. 1,2500 3,31 2079648
BRD - GROUPE SOCGEN S.A. 12,3000 0,00 1075156
OMV PETROM S.A. 0,3310 0,61 752037
Erste Group Bank AG 140,1000 1,45 719385
SIF BANAT CRISANA S.A. 1,1500 1,77 608675
SIF TRANSILVANIA S.A. 0,5850 2,63 483854
SIF MUNTENIA S.A. 0,6800 2,26 466619
BANCA TRANSILVANIA S.A. 1,3400 0,00 409938
BIOFARM S.A. 0,1930 1,58 353007
Categoria I
Pia]a RASDAQ
Conservator
1585
puncte
1580
1575
1570
20 oct.
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
ATB ANTIBIOTICE S.A. 0,5700 -1,72 0,5950 0,5700 0,5820 51.003 0,7500 0,4700
AZO AZOMURES S.A. 0,4690 0,86 0,4700 0,4630 0,4685 17.500 0,5500 0,2780
BCC BANCA COMERCIALA 0,0898 -0,77 0,0907 0,0881 0,0885 80.756 0,1130 0,0833
CARPATICA S.A.
TLV BANCA TRANSILVANIA S.A. 1,3400 0,00 1,3500 1,3300 1,3401 305.886 2,4000 1,3000
BIO BIOFARM S.A. 0,1930 1,58 0,1930 0,1900 0,1911 1.846.697 0,2450 0,1380
BRD BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE 12,3000 0,00 12,3000 12,2000 12,2987 87.420 15,9000 10,5000
TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 18,0000 1,12 18,1000 17,7000 17,9740 11.225 21,9000 11,5000
OIL OIL TERMINAL S.A. 0,2400 -5,51 0,2520 0,2400 0,2441 201.000 0,3000 0,1700
OLT OLTCHIM S.A. RM. VALCEA 0,2210 -1,34 0,2270 0,2200 0,2227 159.000 0,3200 0,1630
SNP OMV PETROM S.A. 0,3310 0,61 0,3330 0,3210 0,3267 2.301.898 0,3660 0,2460
TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ 262,5000 0,19 262,9000 261,1000 261,9394 555 264,0000 145,0000
S.A.
BRK S.S.I.F. BROKER S.A. 0,3080 0,65 0,3090 0,3030 0,3062 265.847 0,4110 0,2030
SOCP SOCEP S.A. 0,3530 -1,67 0,3530 0,3510 0,3528 9.086 0,3960 0,1400
TBM TURBOMECANICA 0,0989 0,20 0,0990 0,0980 0,0983 236.000 0,1620 0,0860
S.A.
Societ`]i de investi]ii
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A. 1,1500 1,77 1,1500 1,1100 1,1316 537.885 1,7300 0,8950
SIF2 SIF MOLDOVA S.A. 1,2500 3,31 1,2500 1,2000 1,2212 1.702.925 1,5700 0,8100
SIF4 SIF MUNTENIA S.A. 0,6800 2,26 0,6800 0,6550 0,6684 698.066 0,9650 0,5450
SIF5 SIF OLTENIA S.A. 1,4800 2,07 1,4800 1,4300 1,4558 2.046.913 1,9600 1,0200
SIF3 SIF TRANSILVANIA S.A. 0,5850 2,63 0,5850 0,5600 0,5762 839.693 0,9000 0,4560
Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum
ALBZ ALBALACT SA RGBS 0.26 1.17 0.256 0.263 0.261 16 52,000
AMCP ECOPACK SA GHIMBAV XMBS 42 -4.33 42 44.9 43.2 7 109
ARAX ARMAX GAZ SA Medias RGBS 0.145 0.69 0.144 0.146 0.144 19 93,500
ARCV IMOTRUST SA ARAD RGBS 0.099 2.06 0.099 0.103 0.101 114 1,107,000
ARMT CAROMET SA CARANSEBES XMBS 1.98 10 1.98 1.98 1.98 2 6,691
ASCE ARCVIA MINERVA SA ARAD RGBS 17 3.66 17 17 17 1 100
AUTT AUTOMATICA SA VOLUNTARI RGBS 0.19 -0.52 0.19 0.19 0.19 1 1,000
AZUR AZUR SA TIMISOARA XMBS 3.46 0.58 3.46 3.46 3.46 2 33
BALN TRATAMENT BALNEAR BUZIAS XMBS 0.08 0 0.08 0.08 0.08 2 4,191
BEUC BERUC SA BUCURESTI XMBS 0.69 25.45 0.69 0.69 0.69 1 737
BUCS BUCOVINA SA SCHEIA XMBS 0.89 -2.2 0.86 0.89 0.86 2 105
BUCU BUCUR OBOR SA BUCURESTI XMBS 2.15 1.42 2.1 2.15 2.12 3 18
BUCV BUCUR SA Bucuresti RGBS 0.465 0 0.465 0.475 0.469 5 18,500
CAOR CALIPSO SA ORADEA XMBS 2.93 0 2.92 2.93 2.92 7 369
CCOL COMCEREAL OLT SA SLATINA XMBS 3.3 -1.49 3.3 3.3 3.3 19 3,181
CERB CERAMAR SA BAIA MARE XMBS 0.15 0 0.15 0.15 0.15 1 657
CFED CONSTR. FEROVIARE CRAIOVA RGBS 0.75 -62.12 0.75 0.75 0.75 1 500
COFI CONCEFA SA SIBIU XMBS 0.16 -5.88 0.16 0.17 0.17 12 182,123
COLK CONEX PRAHOVA SA BUCURESTI XMBS 16 0 16 16 16 1 6
COSC COMNORD SA BUCURESTI XMBS 0.79 1.28 0.77 0.81 0.8 17 14,272
COTA COMAT AUTO SA BUCURESTI XMBS 3.75 -16.67 3.75 3.85 3.78 2 90
COTE CONPET SA Ploiesti RGBS 29 -3.33 29 30 29.7 7 700
COVG NAVROM SA Galati RGBS 4.4 0 4.4 4.4 4.4 4 600
DUCL DUCTIL SA BUZAU RGBS 0.525 -4.55 0.525 0.525 0.525 1 3,000
ELEL ELCO SA SUCEAVA XMBS 1.45 0 1.45 1.45 1.45 1 100
ELGS ELECTROARGES SA RGBS 1.2 5.26 1.12 1.2 1.19 47 347,500
ELMA ELECTROMAGNETICA SA BUC. RGBS 0.705 -0.7 0.705 0.71 0.705 26 83,000
ELTR BEGA ELECTROMOTOR SA XMBS 0.7 -5.41 0.7 0.7 0.7 1 500
FOJE FORAJ SONDE SA VIDELE XMBS 4.99 3.96 4.99 4.99 4.99 1 150
FRID FORESTIND SA BRODINA XMBS 0.09 -10 0.09 0.09 0.09 1 500
GECM GENERALCOM SA BUCURESTI XMBS 0.84 2.44 0.84 0.84 0.84 2 300
CONSERVATOR
\n 2010 ieri
Varia]ie 13.39% -0.45%
Pre] \nchidere Pondere
0.3310 19.9%
SNP BRD 12.3000 13.9%
ATB 0.5700 13.9%
TGN 262.5000 21.1%
SPCU 0.2880 6.7%
RMAH 0.2040 7.2%
BRM 0.4990 4.6%
ALBZ 0.2600 6.6%
WRO 175.0000 5.9%
VALOARE LA ZI 1570.78
Portofoliile ZF
27 oct.
MODERAT
Moderat
1960
puncte
1940
Portofoliile ZF prezint` trei variante de investi]ii \n
ac]iuni listate la Bursa de Valori Bucure[ti cu
grade diferite de risc, cu scopul de a ob]ine
performan]e superioare indicilor pie]ei. Acestea
vor fi ajustate periodic \n func]ie de evolu]ia
pie]ei. Ac]iunile au fost repartizate \n
cele trei portofolii \n func]ie de
domeniul de activitate,
evolu]ia anterioar` [i
situa]ia
Categoria a II-a
\n 2010 ieri
Varia]ie 1.00% 0.23%
Pre] \nchidere Pondere
140.1000 14.6%
EBS TLV 1.3400 9.6%
BCC 0.0898 8.1%
SIF1 1.1500 5.7%
SIF2 1.2500 6.2%
SIF3 0.5850 6.5%
SIF4 0.6800 9.3%
ALR 3.0500 6.8%
TEL 18.0000 10.7%
RRC 0.0593 9.9%
TRP 0.4500 5.4%
VNC 0.0749 7.3%
VALOARE LA ZI 1942.58
1920
20 oct. 27 oct.
AGRESIV
\n 2010 ieri
Varia]ie -3.0% 0.22%
Pre] \nchidere Pondere
0.3080 11.0%
BRK IMP 0.4370 5.1%
SIF1 1.1500 13.2%
SIF2 1.2500 11.1%
SIF3 0.5850 7.0%
SIF5 1.4800 11.3%
COMI 0.7400 9.5%
BIO 0.1930 6.1%
ALU 1.6100 6.0%
ART 1.8200 6.4%
PTR 0.3130 5.2%
SNO 4.0000 4.6%
ARCV 0.0990 3.6%
VALOARE ZI 2060.86
LA Agresiv
2120
puncte
2080
2040
2000
20 oct. 27 oct.
financiar`. Portofoliile prezentate mai sus au
doar un rol educativ [i nu reprezint` o
recomandare de investi]ii. |n func]ie de apetitul
pentru risc, investitorii trebuie s` ia \n
considerare [i alte variante de plasamente, nonbursiere.
Calculul portofoliilor a \nceput la
1 ianuarie 2009 cu valoarea 1.000 pentru
fiecare, valorile la zi din tabelele de
mai sus fiind pentru data de
ieri.
Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min
ARS AEROSTAR S.A. 1,0200 -1,92 1,0200 1,0200 1,0200 1.000 1,3700 0,5700
ALT ALTUR S.A. 0,0430 0,00 0,0430 0,0430 0,0430 9.500 0,0583 0,0300
AMO AMONIL S.A. 0,0177 2,91 0,0177 0,0172 0,0173 889.500 0,0315 0,0168
BRM BERMAS S.A. 0,4990 -3,11 0,5100 0,4980 0,5013 13.000 0,9000 0,4750
CEON CEMACON SA 0,1300 0,78 0,1300 0,1290 0,1295 1.000 0,1540 0,0755
ZALAU
CMCM COMCM SA CONSTANTA 0,2950 -1,67 0,2950 0,2950 0,2950 500 0,3490 0,2110
CMP COMPA S. A. 0,4200 0,00 0,4200 0,4190 0,4192 4.200 0,5650 0,2680
COMI CONDMAG S.A. 0,7400 2,07 0,7400 0,7300 0,7388 17.000 1,0300 0,5550
DAFR DAFORA SA 0,1380 2,22 0,1380 0,1350 0,1375 161.000 0,1760 0,0961
ELJ ELECTROAPARATAJ 0,1220 0,83 0,1220 0,1220 0,1220 1.000 0,2400 0,0936
S.A.
EPT ELECTROPUTERE S.A. 0,1020 2,00 0,1030 0,1020 0,1025 4.000 0,2040 0,0960
RMAH FARMACEUTICA REMEDIA 0,2040 -0,49 0,2050 0,2040 0,2043 9.500 0,2770 0,1400
SA DEVA
ECT GRUPUL IND. ELECTROCONTACT S.A. 0,0310 0,00 0,0000 0,0000 0,0300 181 0,0478 0,0288
PEI PETROLEXPORTIMPORT S.A. 20,8000 5,05 20,8000 20,5000 20,6241 91 35,5000 18,0000
PPL PRODPLAST S.A. 1,4000 0,00 0,0000 0,0000 1,3400 562 1,9500 0,9600
ROCE ROMCARBON SA 0,2300 2,68 0,2300 0,2240 0,2297 172.430 0,4550 0,2100
BUZAU
RRC ROMPETROL RAFINARE S.A. 0,0593 -1,33 0,0603 0,0593 0,0595 31.620 0,0751 0,0550
PTR ROMPETROL WELL SERVICES 0,3130 0,00 0,3130 0,3130 0,3130 500 0,6000 0,3100
S.A.
SNO SANTIERUL NAVAL ORSOVA S.A. 4,0000 0,00 4,0600 4,0000 4,0379 3.400 6,4000 3,6500
BVB SC BURSA DE VALORI BUCURESTI 38,0000 0,53 38,0000 37,4000 37,6909 2.462 40,0000 24,5000
SA
COTR SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA 35,1000 6,36 35,1000 33,0000 34,0612 49 73,3000 32,0000
TRP TERAPLAST SA 0,4500 2,27 0,4500 0,4400 0,4438 174.500 0,7300 0,4210
TUFE TURISM FELIX S.A. 0,1870 1,63 0,1870 0,1870 0,1870 6.500 0,2880 0,1740
BAILE FELIX
EFO THR MAREA NEAGRA S.A. 0,1500 0,00 0,1590 0,1470 0,1503 17.000 0,6150 0,1400
SCD ZENTIVA S.A. 0,7900 2,60 0,7900 0,7800 0,7896 14.000 0,8800 0,6250
Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum
HLEB HERCULES SA BRAILA XMBS 6.65 -1.48 6.65 6.65 6.65 5 39
IAFR ROPHARMA SA BRASOV XMBS 1.3 0 1.29 1.32 1.31 21 30,150
ICMR ICMRS SA Galati RGBS 0.07 -26.24 0.0651 0.0949 0.0805 12 8,000
ICPM UZINSIDER ENGINEERING SA XMBS 13 6.56 12.6 13 12.9 11 143
INMP INSTCOMP SA SUCEAVA XMBS 1.3 1.56 1.3 1.59 1.46 5 360
IORB IOR SA BUCURESTI XMBS 0.55 -8.33 0.55 0.55 0.55 1 200
IPRU IPROEB SA Bistrita RGBS 1.29 0 1.28 1.29 1.29 4 6,500
IUBR IUS SA BRASOV XMBS 0.16 0 0.16 0.16 0.16 1 706
METV METAV SA BUCURESTI XMBS 7 -11.39 7 7 7 1 28
METY MECANICA ROTES SA Targoviste RGBS 0.0862 -6.71 0.0862 0.088 0.0876 4 6,500
MOPA MOPACO SFANTU GHEORGHE XMBS 0.06 0 0.06 0.06 0.06 2 700
MTCR MAT SA CRAIOVA XMBS 3.15 5 3 3.15 3.14 2 216
PAJU PAJURA SA BUCURESTI XMBS 0.15 0 0.15 0.15 0.15 3 675
PRAE PRODLACTA SA Brasov RGBS 2.8 -6.67 2.8 2.8 2.8 1 100
PRBU PRACTIC SA Bucuresti RGBS 161.9 -1.16 159.9 161.9 161.2 6 60
PRSN PROSPECTIUNI SA BUCURESTI RGBS 0.262 -0.38 0.257 0.262 0.259 20 68,030
RANT GRANITUL SA BUCURESTI XMBS 2.26 4.63 2.26 2.26 2.26 1 500
REMM REMAT MARAMURES SA XMBS 13 0 13 13 13 3 99
RMAR REMAR SA PASCANI XMBS 5.95 8.18 5.5 6.15 5.9 13 1,498
ROVA ROMAN SA BRASOV XMBS 0.38 -2.56 0.37 0.38 0.38 2 2,942
RTRA RETRASIB SA SIBIU XMBS 0.4 0 0.4 0.42 0.41 77 219,274
SCDE BEGA TURISM SA TIMISOARA XMBS 6.5 0 6.5 6.5 6.5 6 59
SIGS SIGSTRAT SA SIGHET XMBS 0.19 -9.52 0.18 0.2 0.19 12 303,098
SINT SINTOFARM SA BUCURESTI XMBS 5 -1.96 5 6 5.25 2 40
TCIX TCI RAZBOIENI SA OCNA MURES XMBS 31.6 0 31.6 31.6 31.6 3 110
TIMP TIMPURI NOI SA BUCURESTI XMBS 16.3 -1.21 14 16.3 15.6 4 35
TROB TROCADERO SA BUCURESTI XMBS 24 -14.29 23.9 24 24 5 99
TSND TUSNAD SA BAILE TUSNAD XMBS 0.07 -12.5 0.07 0.08 0.08 5 20,250
UARG ARGUS SA Constanta RGBS 1.68 -1.75 1.68 1.71 1.69 5 4,500
UZIN UZINEXPORT SA BUCURESTI RGBS 0.615 0 0.615 0.615 0.615 3 1,500

ADRIAN COJOCAR
ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
C`runtu, BCR: Anul 2010 va fi cel mai slab
an opera]ional al Transelectrica de la listare
Unii anali[ti de pe pia]` nu cred \n previziunile conducerii transportatorului de energie electric` Transelectrica (TEL)
privind majorarea profitului realizat \n acest an [i spun c` firma va trece pe pierdere \n 2010. Aceasta \n condi]iile \n
care transportatorul a \nregistrat profit cel pu]in \n ultimii opt ani.
„R
ezultatul Transelectrica pe
2010 cred c` va fi unul
negativ pentru c` nu v`d
cum ar putea s`-[i \mbu n` -
]easc` prea mult rezul tatul
pe partea opera]ional` pån` la finalul anului
[i rezultatul financiar va fi clar negativ. Va fi
cel mai slab an opera]ional pentru Trans -
electrica de la listarea com paniei. Pentru
anul 2011 [i 2012 \n schimb sunt foarte multe
argumente solide pentru ca Transelectrica
s` primeasc` un tarif foarte bun de la
ANRE. |n acest con text se justific` o in ves -
ti]ie \n aceste titluri spre sfår[itul anului.
Trans electrica ar putea fi una dintre
ac]iunile anului 2011“, consider` Mihai
C`runtu, [eful departa mentului de analiz`
pe pia]a de capital \n cadrul BCR.
Potrivit lui, sc`derea rezultatului ope ra -
]ional este cauzat` de diminuarea substan -
]ial` a veniturilor din alocarea de capacit`]i
de interconexiune pe fondul restric]iilor im -
puse de Uniunea European` anul acesta.
Con ducerea Transelectrica a recunoscut de
altfel c` \n viitor nu va mai avea venituri din
alocarea de capacit`]i la grani]` din aceast`
cauz`.
Compania [i-a rectificat de curånd bu -
getul pe anul 2010 previzionånd un cå[tig
net la final de an de 13 mil. lei fa]` de esti -
marea anterioar` care se ridica la 4,4 mil. lei.
„Rectificarea de buget \n sens pozitiv a
companiei provine \n urma reducerii
cheltuielilor cu presta]iile externe care sunt
reprezentate cel mai probabil de cheltuieli
de mentenan]`. Diferen]a este nesemni fica -
tiv`“, spune Iuliana Mocanu, analist la
Raiffeisen Capital & Investment.
Ea a precizat c` rezultatul Trans -
electrica din acest an va depinde foarte mult
Amonil r`måne doar
cu numele?
ROXANA PRICOP
PRODUC~TORUL de \ngr`[`minte chimice Amonil
Slobozia (AMO), controlat \n propor]ie de 51% de dou`
firme \nregistrate \n insulele Belize (Zalois [i Jovline), a
anun]at c` activitatea de produc]ie ar putea fi preluat` de
firma Chemgas Holding Corporation, care a preluat \n 2009 [i
majoritatea activelor Amonil, prin executare silit`.
S`pt`måna trecut`, Consiliul de Administra]ie al Amonil
a decis s` renegocieze cu Chemgas contractul de
management, prest`ri servicii [i exploatare, precum [i pe cel
de \nchiriere a liniilor de produc]ie. Anterior acestui anun], pe
18 octombrie, compania a f`cut public faptul c` mai mul]i
angaja]i ai combinatului au renun]at la contractele de munc`
individuale pentru a se angaja la Chemgas. Transferul
produc]iei [i al salaria]ilor
c`tre Chemgas ar putea
\nsemna \ns` sfår[itul Amo -
nil, ceea ce ar aduce pier deri
ac]ionarilor com paniei,
prin tre care se num`r` [i
Salink Limited, un vehicul
de investi]ii controlat de
grupul suedez East Capital.
Com pania Amonil avea
anul trecut peste 800 de
angaja]i.
Chemgas Holding este
de]inut` la råndul ei de o
alt` firm` offshore, Ri -
verside Development, \nre-
gis trat` tot \n insulele Be -
lize, ac]ionarii acesteia ne -
fiind cunoscu]i, la fel ca [i \n
cazul Zalois [i Jovline.
Firma Chemgas Holding
Cor poration a cump`rat
linia de produc]ie [i mai
multe active ale Amonil, \n
octom brie 2009, \ntr-o licita]ie pentru executarea silit`, la
cererea Chemgas, care de]inea o crean]` asupra produ -
c`torului de \ngr`[`minte din Slobozia. Ulterior, Amonil a
\nchiriat de la Chemgas activele respective pentru con -
tinuarea activit`]ii [i pl`te[te o chirie lunar` de 550.000 de lei,
plus TVA.
Amonil este considerat ca f`cånd parte din grupul
Interagro, al`turi de alte cinci combinate chimice din ]ar`,
de[i nici Interagro [i nici Ioan Niculae, proprietarul grupului,
nu figureaz` ca ac]ionari la Amonil.
Ac]iunile Amonil se tranzac]ionau ieri la un pre] de
0,0172 lei/titlu, \n stagnare fa]` de referin]`. Capitalizarea
companiei este \n prezent de 19,13 milioane de lei.
de cum va \nchide cursul leului fa]` de euro
la final de an.
„Noi am estimat pentru finalul anului
un curs euro de 4,3 lei [i un rezultat negativ
de 18 milioane de lei la finalul anului. Pe
partea opera]ional` ne a[tept`m ca profitul
s` fie aproape de cel bugetat. Cel mai
probabil compania nu-[i va putea realiza
veniturile din dobånzi prognozate pentru
acest an de 22 de milioane de lei avånd \n
vedere c` la jum`tatea anului au \nregistrat
venituri de 2,5 milioane de lei“, explic`
Mocanu.
Transelectrica avea la finele anului
trecut datorii totale de 1,94 miliarde de lei
(459 milioane de euro), conform situa]iilor
financiare consolidate. Cea mai mare parte
a acestor datorii sunt \n euro [i dolari, astfel
c` modul cum moneda local` va evolua fa]`
de cele str`ine va influen]a puternic rezul -
tatul financiar al companiei.
„Nu cred \ntr-un scenariu foarte r`u pe
curs pentru c` BNR vrea s` ]in` \n fråu
cursul [i \l consider` mai important [i decåt
cre[terea economic`. Probabil va fi undeva
sub 4,3 lei la finalul anului“, consider` Mihai
C`runtu.
Al]i anali[ti cred c` Transelectrica are
[anse s`-[i realizeze profitul bugetat pentru
acest an, de 13 milioane de lei dac` cursul de
schimb al leului nu va sc`pa de sub control.
„Cred c` Transelectrica va \nregistra un
profit mai mare ca anul trecut din motive de
reglementare. Am observat o tendin]` la
companie cu un an bun [i altul prost, iar
anul trecut a fost unul prost \n care Trans -
electrica nu [i-a putut recupera costurile din
tarife. Ne a[tept`m ca aceast` problem` s`
fie rezolvat` par]ial \n acest an. ANRE a
prognozat anul trecut c` transportatorul va
realiza o cantitate mai mare [i a prev`zut un
tarif mai mic decåt ar fi trebuit. Sumele ar
trebui s` fie recuperate \n acest an“, spune
Florin Ilie, directorul departa mentului de
pie]e de capital din cadrul ING.
Dup` un an volatil \n ceea ce prive[te
vo lu mul de electricitate transportat`, \n
ulti mele luni s-a \nregistrat o u[oar` reve -
Miliardarul Mittal d` drumul la investi]ii de
43 de milioane de euro \n 2011 la Hunedoara
ADRIAN COJOCAR
Transferul produc]iei
[i al salaria]ilor c`tre
Chemgas ar putea
\nsemna \ns` sfår[itul
Amo nil, ceea ce ar
aduce pier deri
ac]ionarilor com -
paniei, prin tre care se
num`r` [i Salink
Limited, un vehicul
controlat de grupul
suedez East Capital.
COMBINATUL siderurgic ArcelorMittal
Hunedoara (SIDG), controlat de miliardarul
Lakshmi Mittal, a semnat recent un contract
cu firmele Lagun Artea din Spania [i Ansaldo
din Italia pentru construirea unei linii noi de
laminare, investi]ie care se ridic` la 43 mil.
euro.
Investi]ia este una dintre cele mai im por -
tante derulate de liderul la nivel mondial \n
produc]ia de o]el \n ultimii ani la combinatele
romåne[ti de]inute de grup.
Lucr`rile sunt programate s` fie demarate
\ncepånd cu luna august a anului viitor [i se vor
finaliza \n termen de circa trei luni de la
\nceperea lor, la sfår[itul lunii noiembrie.
„|n ciuda situa]iei economice dificile,
continu`m programul de modernizare, pentru
a fi mai competitivi [i pentru a \mbun`t`]i ca -
litatea produselor“, spune Remus P`]an, di -
rectorul general al ArcelorMittal Hune doara.
Noua linie de produc]ie, cu o capacitate de
400.000 de tone anual, va permite \n plus
realizarea de profiluri laminate de tipul Euro.
„Atunci cånd investi]ia va fi \ncheiat`,
compania va produce profiluri semirotunde,
materie prim` pentru ArcelorMittal Tubular
Pro ducts Roman, f`cånd ca ]inta Arce -
lorMittal Hunedoara s` fie o cre[tere anual` a
capacit`]ii de produc]ie de o]el la 700.000
tone“, au precizat reprezentan]ii companiei.
ArcelorMittal mai de]ine \n Romånia trei
combinate, la Gala]i, Roman [i Ia[i, respectiv
BURSE - FONDURI MUTUALE
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale
operatorul portuar Romportmet Gala]i [i
compania ArcelorMittal Construction
Romånia.
Investi]iile vin \n contextul \n care anul
trecut compania a \nregistrat o pierdere
record, de 138,8 mil. lei care a f`cut ca valoarea
contabil` s` scad` la mai pu]in de jum`tate din
capitalul social al firmei.
|n vederea realiz`rii investi]iilor pro -
gramate pentru anul viitor, ac]ionarii
companiei au decis s` majoreze capitalul social
al ArcelorMittal Hunedoara cu suma de
aproape 400 de milioane de lei (93 de milioane
de euro).
ArcelorMittal de]ine 87,9% din ac]iunile
companiei, iar SIF Banat-Cri[ana are o
participa]ie de 10% din capital.
nire a consumului. „Datele provizorii
privind produc]ia de energie la opt luni
arat` c` resursele de ener gie electric` au
crescut cu 1,5%. Aces tea sunt datele care
influen ]eaz` profitul opera]ional al Transelectrica
[i la opt luni se re marc` o u[oar`
cre[tere. Faptul c` [i-au revizuit \n cre[tere
profitul arat` c` totu[i a[tept`rile de curs
ale conducerii se plaseaz` sub nivelul de la
30 iunie, care a fost de 4,36 lei/euro“, spune
Daniela Måndru, analist la Alpha Finance.
adrian.cojocar@zf.ro
Restructurare major` a portofoliului SIF Moldova:
investi]iile vor dep`[i 65 de milioane de euro \n doi ani
SIF Moldova (SIF2) a alocat \n acest an aproape 140 mil.lei pentru a-[i restructura portofoliul de companii \n
scopul recuper`rii din pierderile cauzate de criz` [i preg`te[te pentru 2011 un program de investi]ii cel pu]in
de aceea[i valoare.
ROXANA PRICOP
DREPT reac]ie la deprecierea de peste 70% suferit`
de activele din portofoliu de la colapsul pie]elor
financiare \n toamna anului 2008 [i pån` \n prezent,
SIF Moldova a \nceput un amplu proces de
restructurare a portofoliului \n direc]ia reducerii
expunerii pe sectorul bancar.
Astfel, \n acest an, societatea a avut unul dintre
cele mai ambi]ioase planuri de investi]ii din råndul
celor cinci Societ`]i de Investi]ii Financiare alocånd
140 milioane de lei restructur`rii portofoliului.
Aproape jum`tate din aceast` sum` a fost investit`
\n ac]iuni ale Fondului Proprietatea, unde societatea
a ajuns s` de]in` circa 1% din capital.
|n c`utare de oportunit`]i, SIF Moldova a ie[it
pe pie]ele externe, investind cu prec`dere pe pia]a
polonez` de ac]iuni. Cel mai recent plasament
polonez este participarea la Oferta Public` Ini]ial`
(IPO) derulat` de Bursa de Valori din Var[ovia.
„Vom subscrie trei milioane de lei \n cadrul ofertei
COSTEL CEOCEA,
pre[edintele SIF
Moldova, spune c` ia
\n calcul posibilitatea
de majorare a
participa]iei la Fondul
Proprietatea
MIHAI C~RUNTU, [eful departamentului de analiz` pe pia]a de
capital \n cadrul BCR, crede c` Transelectrica nu va reu[i s`-[i
realizeze bugetul rectificat din acest an
Bursei din Var[ovia. Am demarat toate procedurile
[i ast`zi sau måine (miercuri sau joi - n. red.) vom
realiza subscrierea. M` a[tept ca oferta s` fie
suprasubscris`. Consider`m ac]iunile Bursei de
Valori din Var[ovia o investi]ie de portofoliu [i nu
speculativ`, orientat` \n principal pe termen mediu [i
lung“, a spus Costel Ceocea, pre[edintele SIF
Moldova.
Guvernul polonez a decis s` privatizeze Bursa de
Valori din Var[ovia prin listare [i a scos la vånzare
circa 26,8 milioane de ac]iuni, reprezentånd 64% din
capitalul companiei [i ar putea \ncasa 1,15 mld. zlo]i
(295 mil. euro) dac` ac]iunile vor fi våndute la pre]ul
maxim din ofert`, respectiv 43 zlo]i/ac]iune. Oferta
se \ncheie azi, 28 octombrie, pre]ul final urmånd s`
fie anun]at pe 29 octombrie, iar listarea va avea loc
pe 9 noiembrie.
Pe pia]a polonez`, SIF Moldova a mai investit \n
ac]iuni ale companiei energetice Tauron, precum [i
\n titlurile produc`torului de software polonez
Asseco.
FLORIN ILIE, directorul departamentului de pie]e de capital din
cadrul ING, consider` c` transportatorul ar putea s`-[i majoreze
profitul \n acest an pe seama recuper`rii unor sume de la ANRE
Efectele acestei strategii de investi]ii s-au reg`sit
\n rezultatele financiare ale societ`]ii, SIF Moldova
realizånd profitul bugetat pentru \ntreg anul, de 57
mil.lei, \nc` din primul semestru [i raportånd cel mai
mare profit net, de 94 mil. lei, din råndul celor cinci
SIF-uri \n primele nou` luni ale anului.
„Am reu[it s` ne atingem indicatorii financiari
bugeta]i pentru acest an [i acum ne preg`tim pentru
anul 2011. |n acest an am avut unul dintre cele mai
ambi]ioase programe de investi]ii [i vrem ca anul
viitor investi]iile s` fie cel pu]in la acela[i nivel“, a
ad`ugat el.
|n acest an, SIF Moldova a cump`rat pachete
semnificative de ac]iuni la Banca Transilvania,
Aerostar Bac`u (ARS), Broker Cluj (BRK),
Biofarm (BIO), Transgaz (TGN) [i Armax-Gaz
Societatea de investi]ii are \n
portofoliu un num`r de
228 de companii [i dispune de
active nete \n valoare de
1,109 miliarde de lei.
Media[ (ARAX). Printre achizi]iile societ`]ii se
num`r` [i ac]iuni la BVB [i Sibex.
Un plasament care va atrage \n continuare
interesul societ`]ii de investi]ii sunt ac]iunile
Fondului Proprietatea, unde societatea ia \n calcul o
majorare a de]inerii. |n contul participa]iei de 1%
din capital, SIF Moldova a \ncasat dividende \n
valoare de aproape 10 mil. lei din profiturile record
realizate de Fondul Proprietatea \n 2008 [i 2009.
„Lu`m \n calcul posibilitatea de majorare a
participa]iei la Fondul Proprietatea. Comunic`m
periodic cu oficialii Franklin Templeton care sunt
responsabili de administrarea Fondului, fapt care ne
d` \ncredere c` am f`cut un plasament bun“, a
conchis Ceocea.
Societatea de investi]ii are \n portofoliu un
num`r de 228 de companii [i dispune de active nete
\n valoare de 1,109 mld. lei, potrivit raport`rilor
disponibile la finele lunii septembrie.
FOTO: Silviu Matei
{tiri ZF
Romcarbon vrea s` r`scumpere 5% din capital cu
maxim 4,6 milioane de lei
Produc`torul de pl`ci [i profiluri din plastic Romcarbon Buz`u
(ROCE) inten]ioneaz` s` r`scumpere de pe pia]a de capital
pån` la 13,2 milioane de ac]iuni, echivalentul a 5% din totalul
titlurilor companiei, pe care vrea s` le anuleze, cu scopul
reducerii capitalului social. Propunerea Consiliului de
Administra]ie al companiei va fi discutat` de ac]ionari joi,
29 noiembrie. Pre]ul de achizi]ie al ac]iunilor va fi de minim
0,2 lei/ unitate [i de maxim 0,35 lei/ unitate. Durata maxim`
pentru derularea opera]iunii de dobåndire este de 18 luni de la
data public`rii hot`rårii de aprobare a opera]iunii \n Monitorul
Oficial.Compania, listat` la Bursa de Valori Bucure[ti, are un
capital social de 26,4 milioane lei, \mp`r]it \n 264,1 milioane
de ac]iuni, cu o valoare nominal` de 0,1 lei/ titlu. Cel mai
important ac]ionar al Romcarbon este firma cu ac]ionariat
taiwanez Living Plastic Industry, cu 32,85% din capital. |n
ac]ionariat se mai reg`sesc Unitai International Corporation,
cu 20,84%, [i fondul de investi]ii Eastern Eagle Fund, cu
20,29%. Cel mai recent transfer cu ac]iunile Romcarbon s-a
derulat luni, la un pre] de la 0,224 lei/ titlu, \n sc`dere cu
0,44% fa]` de referin]`, cota]ie la care capitalizarea firmei este
de 59,1 milioane lei. Roxana Pricop
Lafarge Agregate [i-a adåncit pierderile
Compania Lafarge Agregate Betoane (AGEM) [i-a adåncit
pierderile la 11,2 milioane de lei \n primele nou` luni ale
anului, de 2,6 ori mai mult fa]` de rezultatul raportat \n acela[i
interval al anului 2009.
Veniturile
companiei s-au
diminuat cu
10% \n primele
nou` luni, de la
101,8 milioane
lei la 91,6
milioane lei. Cheltuielile produc`torului de materiale de
construc]ii s-au redus cu 3% în intervalul analizat pån` la
102,9 milioane lei, de la o valoare de
106,1 milioane lei \n intervalul ianuarie-septembrie 2009.
Compania a \nregistrat afaceri de 83,5 milioane lei, mai mici
cu 8,3% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, cånd rulajul
a totalizat 91,1 milioane lei. Lafarge Agregate Betoane este
controlat` de produc`torul francez de materiale de construc]ii
Lafarge, prin Lafarge Ciment (Romånia). Activit`]ile Lafarge în
Romånia sunt structurare în trei divizii, de ciment, cu ponderea
cea mai mare în totalul vånz`rilor, agregate [i betoane [i gipscarton.
Lafarge Ciment (Romånia) controleaz` 84,6% din
ac]iunile firmei, iar SIF Muntenia de]ine 10,3% din titluri. Cel
mai recent transfer cu ac]iunile firmei, listate pe pia]a
RASDAQ, s-a încheiat la 5 octombrie, la un pre] în cre[tere cu
7,7%, la 9,7 lei/ac]iune. La aceast` valoare, compania are o
capitalizare de 58,1 milioane lei. Roxana Pricop
Veniturile SIF1 s-au \njum`t`]it \n primele nou` luni
SIF Banat-Cri[ana (SIF1) a înregistrat în primele nou` luni
venituri de 80,4 milioane de lei, mai pu]in de jum`tate din
valoarea consemnat` în perioada similar` a anului trecut, de
170,6 milioane de lei. Cea mai mare parte a veniturilor, de
36,6 milioane de lei, au provenit din imobiliz`ri financiare, în
timp ce din investi]iile financiare cedate s-au înregistrat
venituri de 21,65 milioane de lei. Societatea a ob]inut \n
primele nou` luni un profit net de 44,37 milioane lei, cu 60,6%
mai mic decåt cå[tigul din aceea[i perioad` a anului trecut, de
112,87 milioane de lei. Cheltuielile SIF Banat-Cri[ana au
coboråt cu 32,6%, de la 51,39 milioane de lei în primele trei
trimestre ale anului trecut la 34,6 milioane de lei. Cea mai
mare parte a cheltuielilor, respectiv 19,06 milioane de lei, a
fost reprezentat` de cheltuieli privind investi]iile financiare
cedate. În septembrie, societatea a înregistrat cel mai redus
profit dintre SIF-uri, de un milion lei, precum [i cea mai sever`
corec]ie la nivelul activului net, acesta diminuåndu-se cu 1,3%,
la 1,347 miliarde lei. De asemenea, raportat la nivelul de la
finalul anului trecut, activul net al SIF Banat-Cri[ana este cu
12,5% mai redus, societatea \nregistrånd cel mai puternic recul
dintre SIF-uri. La sfår[itul anului trecut, societatea avea un
activ net de 1,541 miliarde lei. Mediafax
Petrocart investe[te 5,5 mil.euro \n eficien]`
energetic`
Produc`torul de hårtie [i carton Petrocart din Piatra-Neam]
(PTRC) cere acordul ac]ionarilor pentru un proiect de investi]ii
\n valoare de 5,5 milioane de euro \ntr-o unitate de cogenare
de \nalt` eficien]` \n vederea cre[terii eficien]ei energetice. Din
valoarea estimat` de 5,5 milioane de euro a proiectului, suma
de 2 milioane de euro reprezint` asisten]` financiar`
nerambursabil`. Proiectul de investi]ii va fi supus la vot \n
cadrul AGA din 25 noiembrie. Ac]ionarii companiei sunt
Asocia]ia Petroact cu o participa]ie de 43,4% din capital [i SIF
Banat-Cri[ana cu o participa]ie de 28,5%, restul de ac]iuni
fiind de]inute de alte persoane. Ac]iunile societ`]ii se
tranzac]ioneaz` pe pia]a RASDAQ, ultima tranzac]ie avånd loc
pe 15 octombrie. La acea dat`, cota]ia unei ac]iuni era de 0,35
lei, mai mult cu 60% fa]` de referin]`. Capitalizarea bursier` a
Petrocart era de 4 milioane de lei la data de
15 octombrie. Roxana Pricop
Imotrust [i-a \nzecit veniturile \n nou` luni
Dezvoltatorul imobiliar Imotrust Arad (ARCV) a avut în primele
nou` luni venituri de 110,8 milioane de lei, fa]` de 10,8
milioane de lei în aceea[i perioad` din 2009, [i a consemnat
un profit de 13 milioane de lei, comparativ cu o pierdere de
11,7 milioane de lei. Cheltuielile companiei au crescut de peste
patru ori, de la 22,6 milioane de lei \n perioada ianuarieseptembrie
2009 la 97,8 milioane lei în acela[i interval din
2010. Imotrust a raportat afaceri de 18,9 milioane de lei, mai
mult decåt dublul nivelului din primele nou` luni de anul trecut
de 7,9 milioane de lei. Firma dezvolt` proiecte imobiliare
proprii, administreaz` spa]ii din proprietate [i închiriate,
utilizate pentru activit`]i proprii sau destinate \nchirierii sau
vånz`rii. Firma este listat` pe pia]a RASDAQ. Ac]iunile
dezvoltatorului se tranzac]ionau ieri la un pre] de 0,09
lei/unitate, \n cre[tere cu aproape 3% fa]` de cota]ia de
referin]`. La aceast` cota]ie, capitalizarea societ`]ii este de
29,96 mil.lei. Mediafax
5
PUBLICITATE

CIPRIAN BOTEA
P
opula]ia [i companiile aveau la sfår -
[itul lui septembrie rate restante \n -
sumånd 15,7 miliarde de lei (echi -
valentul a 3,7 mld. euro), ritmul de
cre[ tere al \ntårzierilor la plat`
accelerånd \n compara]ie cu lunile anterioare
pe fondul problemelor mai mari cu \mpru mu -
turile \n valut`. Ponderea ratelor restante \n
soldul total al creditelor a urcat la 7,5% \n
septembrie, aproape dublu fa]` de sfår[itul
anului trecut, potrivit datelor BNR.
Valoarea ratelor restante la \mprumuturile
\n valut` au crescut \n septembrie cu 245 de mi -
lioane de euro, pån` la 1,96 miliarde de euro
(echivalentul a 8,4 mld. lei), continuånd astfel
tendin]a de deteriorare accentuat` a porto fo -
liilor pe acest segment semnalat` \nc` din pri -
m` var`. Problemele sunt generate \n principal
de companii [i de clien]ii individuali care s-au
\mprumutat pentru consum.
„Datele Biroului de Credit arat` c` res -
tan]ele pentru creditele ipotecare r`mån \n
con ti nuare la un nivel redus, iar cre[terea
restan ]elor pentru \mprumuturile \n valut` este
con centrat` pe segmentul creditelor de con -
sum [i ale companiilor. Evolu]ia creditelor ipo -
tecare a fost pozitiv`, acest segment r`måne cel
mai dinamic, cu o cre[tere de 23% \n ultimul
an“, spune Rozalia Pal, economistul-[ef al
UniCredit }iriac Bank.
|n trecut, clien]ii cu \mprumuturi \n lei au
fost cei care au dat cele mai mari b`t`i de cap
ban cherilor, \n condi]iile \n care a existat o
diferen]` calitativ` semnificativ` \ntre cele do -
u` tipuri de portofolii. Creditele \n valut` sunt
\n cea mai mare parte garantate cu ipoteci,
astfel c` debitorii au f`cut pån` acum eforturi
pentru a achita ratele, speria]i de perspectiva
pierderii garan]iilor.
|n schimb, restan]ele \nregistrate de clien]ii
cu \mprumuturi \n lei [i-au temperat ritmul de
cre[ tere \n ultimele luni dup` un avans acce -
lerat pe parcursul anului trecut. |n septembrie,
\ntårzierile la plata creditelor \n lei au crescut
cu 3,3%, pån` la 7,31 miliarde de lei.
Soldul restan]elor la creditele \n moneda
lo cal` este mai mic cu echivalentul a un
miliard de lei decåt valoarea \ntårzierilor la
valut`, dar ponderea ratelor restante \n total
\mprumuturi este mai mare cu trei puncte
procentuale.
Ast fel, \n timp ce restan]ele la valut`
\nsumeaz` 6,4% din totalul creditelor
acordate, la lei pon derea urc` pån` la 9,4%.
Noul val de cre[tere a restan]elor se dato -
rea z` \n mare parte m`surilor de austeritate
adop tate de Guvern la jum`tatea acestui an, \n
spe cial reducerii cu 25% a salariilor din sec -
torul public. Mul]i bancheri indic`, de ase -
menea, probleme \n cre[tere pe segmentul
com paniilor mici, afectate de lipsa de finan]are
[i de prelungirea recesiunii. Problemele IMMurilor
se concentreaz` \ns` tot pe partea
creditelor \n valut`, spun bancherii.
„Probabil sunt probleme \n cre[tere la
creditele \n euro acordate firmelor mici. Noi nu
sim]im acest val de credite neperformante
pentru c` avem un portofoliu preponderent \n
lei. IMM-urile au intrat \n primul val de
cre[tere a neperforman]elor, iar \n prezent
sunt mai pu]ine cazuri noi de firme care au
probleme cu rambursarea creditelor“, a
declarat Daniel Szekely, directorul direc]iei
IMM-uri din cadrul B`ncii Transilvania.
Szekely spune c` cea mai mare parte a neper -
for mantelor este \nregistrat` de companiile cu
pro bleme financiare mai vechi. El spune c`
mul te firme au cerut restructurarea \mpru mu -
turilor \n ultimul an, unele reu[ind s`-[i revin`,
\n timp ce altele au ratat relansarea, \ngro[ånd
astfel råndurile restan]ierilor.
Bancherii se a[teptau \n prim`var`, cånd
existau semnale vizibile privind reluarea cre[ -
te rii economice, ca deteriorarea portofoliilor
de credite s` se opreasc` la jum`tatea acestui
an, avånd \n vedere c` ritmul de cre[tere se
tem perase comparativ cu 2009. |n prezent, cele
mai pesimiste scenarii indic` o cre[tere a
restan]elor cel pu]in pån` la jum`tatea lui 2011.
„Ne a[tept`m ca \n 2011, pe masur` ce eco -
nomia revine pe plus, s` se \mbun`t`]easc` [i
situa]ia creditelor neperformante, mai ales du -
p` ce portofoliul de credite va re\ncepe s`
creas c` prin acordarea mai multor \mpru mu -
turi noi, iar situa]ia financiar` a popula]iei [i a
com paniilor se va redresa“, apreciaz` Rozalia
Pal.
Cele mai mari probleme cu \ntårzierea
pl`]ilor c`tre b`nci se \nregistreaz` \n jude]ele
slab dezvoltate economic sau dependente de
o singur` industrie. De exemplu, \n Bihor
ratele restante ajungeau luna trecut` la o
cincime din totalul \mprumuturilor acordate.
{i \n Bistri]a, Ialomi]a sau Gala]i \ntårzierile
la plat` dep`[eau 10% din soldul total al
\mprumuturilor
ciprian.botea@zf.ro
Creditul \n lei r`måne
mai scump ca \nainte
de criza din 2008
LIVIU CHIRU
DOBÅNZILE pe care clien]ii le pl` -
tesc la creditele \n lei \n derulare r`mån
mai mari \n prezent decåt \nainte ca dis -
cu]iile privind criza mondial` s` ajung`
\n Romånia, de[i BNR a coboråt do -
bånda de politic` monetar` la un minim
istoric.
Fa]` de \n -
ceputul anului
2008, dobånda
BNR este acum
cu aproape do -
u` puncte pro -
centuale mai
jos, la 6,25% pe
an, \ns` do bån -
da la cre ditele
de consum este
cu aproape un
punct procen -
tual mai mare.
La creditele
pentru consum,
cu durata \ntre
unu [i cinci ani,
dobånda medie era de 16% \n luna
august, fa]` de 15,4% \n ianuarie 2008,
potrivit datelor BNR. Costul acestor
finan]`ri a sc`zut u[or fa]` de vårful
atins \n prim`vara lui 2009, la aproape
20% pe an, \ns` r`måne peste nivelul
de la \nceputul anului 2008, de circa
15% pe an.
„Dobånda \ncorporeaz` un risc mai
mare al debitorilor, mai ales la creditele
de consum. Aceasta este categoria cea
mai riscant`, cu rata cea mai mare a
restan]elor. }n acela[i timp pe fondul
sc`derii volumelor creditelor de
consum, b`ncile au m`rit costul aces to -
ra pentru a-[i men]ine rentabilitatea
capi talurilor“, comenteaz` Georgiana
Con stantinescu, analist la Credit Eu -
rope Bank. BNR nu public` detaliat
da te privind calitatea portofoliilor de
credite \n func]ie de utilizare. Totu[i, \n
cadrul creditului pentru popula]ie, fi -
nan ]`rile \n lei \nregistreaz` cea mai
mare rat` a restan]elor, de circa 7,4%
(ponderea ratelor nepl`tite la timp \n
totalul sumelor datorate), fa]` de 3,5%
\n cazul finan]`rilor \n valut`.
|n mod tradi]ional, leul a fost
preferat pentru
creditele de
con sum, pe pe -
rioa de mai scur -
te, \n timp ce
creditele pe ter -
men mai lung -
garantate cu
ipo tec` - au fost
contractate \n
euro,
da torit`
dife ren ]ialului
de do bånd`.
„|n 2008
b`ncile aveau
lichidit`]i, riscul
era mai mic, fi -
nan ]area
era
mai predictabil`,
chiar [i pe ter mene lungi. |n con tex -
tul crizei interna ]ionale [i al evolu ]iilor
de pe pie ]ele financiare locale, predictabilitatea
a devenit o problem`, iar
asta are o contribu]ie major` \n cadrul
cos tu lui creditului“, mai spune Con -
stantinescu.
Analistul de la Credit Europe no -
tea z` c` abia recent dobånda BNR a
coboråt semnificativ, iar nivelul de lichi -
dit`]i de pe pia]a monetar` a revenit la
niveluri confortabile, astfel c` modifi -
c`rile \n costul creditelor pentru consu -
ma tori se vor vedea mai tårziu.
Bancherii ad mit c` urm`resc acel al
costului care s` le permit` s` ob]in` ve -
ni turi cåt mai mari, pentru a acoperi
chel tuielile cu provizioanele, f`r` \ns`
s` trimit` \n mod artificial \n incapa cita -
te de plat` clien]i buni.
B`ncile aveau de recuperat de
la clien]i restan]e de 3,7 mld. €
Rozalia Pal spune c` ipotecarele au cea mai bun` calitate [i continu` s` creasc` sus]inut
FOTO: Cristina Nichitu[
Restan]ele \nregistrate de clien]ii cu \mprumuturi \n lei [i-au temperat ritmul
de cre[ tere \n ultimele luni dup` un avans acce lerat pe parcursul anului trecut.
6
B+NCI - ASIGUR+RI
ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
Euro a a[teptat rezultatul
mo]iunii la 4,28 lei
LIVIU CHIRU
COTA}IILE euro/leu au urcat pe
pia]a valutar` interbancar` pe palierul
de 4,28 lei pentru un euro ieri-di mi -
nea]`, unde s-au stabilizat, \n a[teptarea
votului Parlamentului asupra mo]iunii
de cenzur` \mpotriva Guvernului.
BNR a calculat ieri un curs de
4,2819 lei pentru un euro, cu 0,75 bani
peste nivelul precedent.
„Volumele tranzac]ionate au fost
mici. Juc`torii stau \n general long
(mizånd pe o depreciere a leului -
n. red.) pentru c` prima de risc este
mic`“, a comentat un dealer. Dobånzile
la plasamentele \n lei au coboråt ieri din
nou spre 3% pe an, pe fondul abun -
den]ei de lichidit`]i, t`ind astfel din
apetitul speculatorilor pentru a paria pe
leu. |ntr-un scenariu favorabil, dealerii
v`d un poten]ial limitat de apreciere
pentru leu, \n timp ce alternativa -
intrarea \ntr-o perioad` de instabilitate
politic` - ar putea con sem na o cre[tere
a euro la 4,5 lei. Rezultatul votului a
venit dup` \nchiderea pie]ei locale.
Pe pia]a interbancar`, euro a urcat
ieri \n primele ore de tranzac]ionare de
la 4,2780 lei la 4,2835 lei, investitorii
pozi ]ionåndu-se pentru a a[tepta votul
asupra mo]iunii.
|n plus, pe plan interna]ional ape -
titul pentru activele riscante a sc` zut,
dup` ce au ap`rut temeri c` Fed-ul
(banca central` a Statelor Unite ale
Americii) va injecta „doar“ cåteva sute
de miliarde de dolari pe pia]` printr-un
nou program de achizi]ii de titluri
guvernamentale, fa]` de peste o mie de
miliarde, cåt a[teptau pie]ele.
liviu.chiru@zf.ro
BRD opre[te sistemul de carduri \n noaptea de joi
spre vineri
BRD, a doua mare banc` local` dup` active, va \ntrerupe
func]ionarea sistemului informatic de carduri de joi
noaptea, la ora 22:00, pån` vineri diminea]a, la ora 09:00.
„|n acest interval orar, cardurile bancare emise de
BRD-SocGen nu vor putea fi utilizate pentru p`l]i la
comercian]i [i retrageri de numerar \n Romånia sau \n
str`in`tate“, potrivit reprezentan]ilor b`ncii. De asemenea,
cele 1.500 de ATM-uri [i peste 20.000 de POS-uri ale BRD
nu vor fi func]ionale \n aceast` perioad`. BRD are \n
portofoliu peste 2,2 milioane de carduri. Liviu Chiru
Bancpost vinde carduri de credite clien]ilor care \[i
fac depozite
Bancpost, un juc`tor de top zece dup` activele de]inute,
\ncearc` s` atrag` clien]i pe partea de economisire cu un
depozit la termen pentru care pl`te[te dobånda chiar la
momentul constituirii, [i nu la scaden]`, a[a cum este
uzual. Dobånzile pl`tite pentru aceste depozite, cu
maturitatea de trei luni, sunt \n partea de sus a pie]ei, cu
rate de 7,5% pe an la lei sau 3,25% pe an la euro. Totu[i,
sumele minime solicitate pentru constituirea unui astfel de
depozit sunt mai mari decåt cele obi[nuite, de 10.000 de
lei, respectiv 2.500 de euro. |n plus, banca le propune
clien]ilor care \[i aduc economiile \n depozit s` cumpere [i
un card de credit American Express, cu condi]ia s` se
califice pentru creditul solicitat. Liviu Chiru
Se men]ine cererea mare de cash
Numerarul aflat \n circula]ie a atins \n august un nou vårf
istoric, la 28,4 miliarde de lei (6,6 miliarde de euro),
aceasta fiind a patra lun` consecutiv` de cre[tere.
Cantitatea de numerar este astfel cu 12% mai mare decåt
la \nceputul anului, \n condi]iile \n care \n primele opt luni
ale anului pre]urile au urcat cu 5,6%. |n paralel cu
cre[terea numerarului \n circula]ie, a urcat [i baza
monetar`, care a ajuns la 48,5 miliarde de lei
(11,4 miliarde de euro). Apetitul pentru cash a urcat brusc
\n iunie, cånd anun]ata majorare a TVA de la 19% la 24%,
aplicabil` de la 1 iunie, i-a determinat pe mul]i s` se
gr`beasc` s` cumpere mai multe bunuri [i servicii \nainte
de cre[terea pre]urilor. Liviu Chiru
Peste 200 de b`nci str`ine vor s` activeze \n
Romånia \n baza „pa[aportului european“
BNR continu` s` primeasc` notific`ri de la b`ncile str`ine
care inten]ioneaz` s` furnizeze servicii pe teritoriul
Romåniei \n baza „pa[aportului european“, iar pån` \n
prezent 207 institu]ii de credit au transmis astfel de
notific`ri c`tre banca central`. Doar \n octombrie, \nc`
patru b`nci au transmis notific`ri, ultima intrat` pe list`
fiind Raiffeisen Bank International (RBI), institu]ie creat`
recent prin fuziunea dintre Raiffeisen Zentralbank [i
Raiffeisen Interna]ional. RBI controleaz` pe pia]a local`
Raiffeisen Bank, un juc`tor de top zece dup` valoarea
activelor administrate. Tot \n octombrie au notificat BNR c`
inten]ioneaz` s` desf`[oare activitate \n Romånia filiala din
Luxemburg a grupului ING [i organiza]ia emitent` de
moned` electronic` Euronet Payments & Card Services din
Marea Britanie. Bancherii str`ini nu [i-au f`cut \ns` sim]it`
prezen]a pe pia]a local` cel pu]in pån` acum, juc`torii
locali r`månånd practic cu un control total. Ciprian Botea
{tiri ZF
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/banci-si-asigurari
Cursurile pie]ei valutare
anun]ate de BNR - 27 octombrie 2010
Valute \n cont
Curs
Dolarul australian 3,0125
Leva bulg`reasc` 2,1894
Dolarul canadian 3,0129
Francul elve]ian 3,1292
Coroana ceh` 0,1740
Coroana danez` 0,5741
Lira egiptean` 0,5357
Euro 4,2819
Lira sterlin` 4,9059
100 Forin]i maghiari 1,5580
100 Yeni japonezi 3,7891
Leul moldovenesc 0,2569
Coroana norvegian` 0,5276
Zlotul polonez 1,0869
Rubla ruseasc` 0,1010
Coroana suedez` 0,4610
Lira turceasc` 2,1563
Dolarul american 3,0934
Dinarul sårbesc 0,0399
Hryvna ucrainean` 0,3898
Gramul de aur 132,7296
DST 4,8450
BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI:
1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale socie t` ]i lor
bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`.
2. Prezenta list` nu implic` obligati vita tea utiliz`rii cursu rilor \n
tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.
SURSA: BNR
BANCA
TELEFON
Bank Leumi Romania
2067075; 0800080777 (apel gratuit)
BCR 08010801227
BRD 0800803803 (free); 3026161
Bancpost 3080901
Raiffeisen Bank
08008020202 (free)
Raiffeisen Banca pt. Locuin]e 021 2333000
CEC
3111119; 0800800848 (free)
Banca Transilvania 0264/407150
OTP Bank 0800882288
Banca Romåneasc` 3059000
Alpha Bank 0800825742
Libra 2088000
Eximbank 0214053333
RBS Bank Romånia 0801022622
ING 2221600
UniCredit }iriac Bank 2032222
Italo-Romena 3171311
Piraeus Bank 0213036969
RIB 3189515
Intesa Sanpaolo Bank
02140533600; 0800800888 (free)
Blom Bank France 3027200/3027206
ATE Bank 3030752
Credit Europe Bank 3017100
C.R. Firenze Romania 2011930
Volksbank Romania 2094400
Banc of Cyprus 40.99.100
Garanti Bank 0800801234
ProCredit Bank 021.2015555; 0372.100.200
Ziarul Financiar nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]` poate proveni din netransmiterea la timp c`tre Ziarul Financiar a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE. Libra: *pentru posesori card Libra MIX, la min. 500 RON p`stra]i
pe card. Volksbank * cont Dinamic EXTRA. OTP: *Pentru depozitele cu virament lunar al dobånzii; Nivelul ratelor dobånzilorpentru persoane juridice cu cifra de afaceri de maxim 2.000.000 EUR. Leumi: * Pentru sume peste 50.000 de lei Bank of Cyprus * Economii; ** Depozitul Lunii; ProCredit: * pentru PF comisionul 0 e valabil \n primele 5 zile bancare de la data scaden]ei (inclusiv), dac` retragerile se efectueaz` \n moneda depus`, pån` la echivalentul a 10.000 EUR/depozit.
persoane
fizice
persoane
juridice
taxa
deschidere
cont
comision
din suma
restituit`
(%)
la vedere
(%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
la vedere
(%/an)
1 lun`
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
VALUT~
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
la vedere
la termen
la vedere
(%/an)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
comision
din suma
restituit`
(%)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni
la vedere
la termen
la vedere
(%/an)
DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni
NOT~: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute decåt cele men]ionate \n tabel. ProCredit: * pentru PF comisionul 0 e valabil \n primele 5 zile bancare de la data scaden]ei (inclusiv), dac` retragerile se efectueaz` \n moneda depus`, pån` la echivalentul a 10.000 EUR/depozit. Bancpost: *pt. solduri mai mari de 5.000 RON/$/€ pf [i 35.000 RON/$/€ pj. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE.
Leumi: * detalii la banc` Volksbank: * cont Dinamic EXTRA; ** pt. depozitele nou constituite OTP: * Pentru depozitele cu virament lunar al dobånzii; Nivelul ratelor dobånzilor pentru persoane juridice cu cifra de afaceri de minim 2.000.000 EUR. Bank of Cyprus: * Cont de economii; ** Depozitul Lunii, 35 zile minim 1leu/euro
BANCA
BANCA
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE
LEI
s
s
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
Bank Leumi Rom. 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 0 1,6 1,8 2 - 2 10.000 1.500 0 1,6 1,8 2 - 2
Bancpost - 5.000 0,4 0 2 2 2 - 2 - 20.000 0 2 2 2 - 2
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2,25 - - 2
BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 1 1,2 1,4 1,7 1,85 3.000 3.000 0,25 1,25 1,35 1,5 1,5 1,75
BRD - 10.000 - - 1,5 1,6 1,8 1,9 2 - 50.000 - 1,5 1,6 1,8 1,9 2
UniCredit }iriac Bank - 200 0,6 0,1 1.7 1,8 1,9 2 2 - 3.000 0,1 1,25 1,2 1,3 1,4 1,6
OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (å150) 2 2 2,1 1,9 1,75 >å5.000 1,75 1,75 1,85 1,75 1,75
RBS Bank Romånia - 500 0 0,1 0,15 0,2 0,3 - 0,4 25.000$ - - 0,35 0,45 0,65 0,8 1
ING 200 1.000 0,1 0,5 0,5 - - 0,5 0,1 0,5 0,5 - - 0,5
Raiffeisen - 30.000 0,5 0,1 1,5 1,7 1,9 - 2,2 5.000 0,25 2,4 2,6 2,8 2,9 3
Transilvania 250 250 0,4pf/0,75pj 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75 1.000 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75
Romåneasc` 150 - 0,1 2,5 2,8 2,8 2,8 2,8 1.000 500 0,9 2,5 2,8 2,8 2,8 2,8
Certificate de depozit nominative - USD: 1 lun` - 1,85%, 3 luni - 2%, 6 luni - 2,2%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4%
Alpha Bank - 0,1 2 2 2,25 2,25 2,25 - 0,1 1,75 1,75 2 2 2
Certificate de depozit cu cupoane (pf) - USD: 1 lun` - 3%, 3 luni - 3,5%, 6 luni - 3%, 9 luni - 3%, 12 luni - 3%.
Banca Italo Romena - - 0,6%(minim eq 2 euro) 0,5 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 - - 0,5 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7
Depozite la termen din fonduri noi 1,75 1,75 1,75 1,75 1,75 - - - 1,75 1,75 1,75 1,75 1,75
Certificate de depozit 1,75 1,75 1,75 1,75 - - - - 1,75 1,75 1,75 1,75
Libra - - 0 0,02 0,5 0,55 0,6 0,65 0,75 - - 0,02 0,5 0,55 0,6 0,65 0,75
Piraeus Bank 100 100 0 la scad. 0,1 2,75 2,85 3 2,9 3 1.000 1.000 0,1 2,75 2,85 3 2,9 3
Carduri Visa Electron [i Business \n USD 2% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,8% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`)
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 0,5 0,5 1 - 3,5 - 100 - 0,5 0,5 1 - 3,5
Intesa Sanpaolo - 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2 2,25 2,5 2,5 2,5 - 10.000 0,2 2 2,25 2,5 2,5 2,5
Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2 2,25 2,40 2,5 2,5 10.000 1.000 - 2 2,25 2,4 2,5 2,5
CEC Bank - 200 0 la scad. PF; 0,5 min 5 eur PJ 0,15 1,25 1,74 1,74 2,03 2,03 3.000 0,15 1 1,25 1,25 1,5 1,5
RIB Bank 0 300 - 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2 0 1.000 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2
ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 2,25 2,5 2,5 2,75 3 100 1.000 0,1 2,25 2,5 2,5 2,75 3
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 2,75% pentru: 2L,5L,7L, 10L; alte informa]ii despre produsele noatre g`si]i pe site-ul b`ncii: www.atebank.ro
Millennium Bank - 200 cf. list` 0,2 2,9 2,8 2,8 2,6 2,6 - 200** 0,1 1 1,25 1,5 1,5 1,75
* Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions; ** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000 - alt` maturitate
Volksbank Romania 0 0 echiv. 1 euro 0,1 1 1,1 1,2 1,25 1,25 0 0 0,1 1 1,1 1,2 1,25 1,25
Bank of Cyprus 250* >250 0 0,5* 2,15 2,35 2,4 – 1,9 250 >250 0,1 2,15 2,35 2,4 - 1,9
Garanti Bank 200 0 0,25 2,4 2,6 2,8 – 2,9 200 0,25 2 2,1 2,3 - 2,4
Carpatica 0 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 2,75 3 3 3,15 3,25 0 5.000 0 2 2,25 2,4 2,25 2,5
Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,1 2,6 2,7 2,7 2,9 3 – – 0,1 2,6 2,7 2,7 2,9 3
Bank Leumi Rom. 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 1,75 2,6 2,8 3 - 3 10.000 1.500 0 2,6 2,8 3 - 3
Bancpost - 5.000 0,4 0 2,75 2,75 2,75 - 2,75 - 20.000 0 2,5 2,5 2,5 - 2,5
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -
BCR 0,5 1,8 2 2,3 2,3 2,5 3.000 3.000 0,25 1,5 1,6 1,75 1,75 2
BRD - 1.000 - 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 - 10.000 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3
UniCredit }iriac Bank - 200* 0,6** 0,1 2 2,2 2,4 2,6 3 - 3.000 0,1 1,75 2 2.25 2.5 2,75
OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (å150) 2,4 2,9; 3,25* 2,65;3,25* 2,6 2,8 - >å5.000 - 1,75 2,25 2,3 2,25 2,25
RBS Bank Romånia 500 - 0,1 2,25 2,5 2,5 - 2,75 25.000 25.000 - 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8
ING 200 1.000 0,25 2,25 2,75 - - 3,25 0,25 2,75 3 - - 3,25
Raiffeisen - 30.000 0,5 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 40.000 0,25 1,8 1,85 1,9 - 1,95
Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,4pf/0,75pj 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5 ech.1.000$ 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5
Romåneasc` 150 - 0,15 3,05 3,2 3,2 3,2 3,2 1.000 1.000 0,3 3,05 3,2 3,2 3,2 3,2
Super Depozit: 3,75% la economiile \n euro (plata la scaden]`) [i 3,5% (plata \n avans) pe 120 de zile
Alpha Bank - 0 0 3 3,25 3,25 3 3 - 0 2,25 2,75 2,5 2,25 2,25
Certificate de depozit cu cupoane - EURO (pf): 1 luna - 3,5%, 3 luni - 3,75%, 6 luni - 4,25%, 9 luni - 4%, 12 luni - 3,75%
Banca Italo Romena - - - 0,75 2,5 2,6 2,75 2,75 2,75 - - 0,75 2,5 2,6 2,75 2,75 2,75
Depozite la termen din fonduri noi 3 3 3,25 3,5 3,6 - - - 3 3 3,25 3,5 3,6
Certificate de depozit 3,1 3,4 3,6 3,7 3,1 3,4 3,6 3,7
Libra - - 0 0,1 2,75 3 3 2,75 2,75 - - 0,1 2,75 3 3 2,75 2,75
Piraeus Bank 1.500 1.500 0 la scad. 0,1 3,25 3,25 3,5 - 3,5 1.500 1.500 0,1 3,25 3,25 3,5 - 3,5
Intesa Sanpaolo 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2,25 2,75 3 3 3 - 10.000 0,2 2 2,5 2,75 2,75 2,75
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 3 3,25 3,5 - 3,75 - 100 - 3 3,25 3,5 - 3,75
Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2,75 3 3 3,25 3,25 10.000 1.000 - 2,75 3 3 3,25 3,25
CEC Bank - 200 0 la scad. PF; 0,5 min 5 eur PJ 0,15 2,25 2,9 2,9 3,19 3,19 3.000 0,15 2 2,25 2,25 2,5 2,5
RIB Bank 0 300 - 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75 0 1.000 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75
ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 3,5 3,75 4 4 4,25 100 1.000 0,1 3,5 3,75 4 4 4,25
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 4,25% pentru: 2L, 5L, 7L, 10L; ZIUA TA 5% pentru 12L [i contul economii DEMETRA dobånzi pe tran[e pån` la 3,25%
Millennium Bank - 200 cf. list` 3 3 4 3 3 3 - 200** 0,25 2,25 2,75 2,75 2,75 2,75
* Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions; ** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000- alt` maturitate
Volksbank Romania 0 0 1 2,511* 2,75 2,85 2,95 2,05 3 0 0 0,1 2,75 2,85 2,95 2,05 3
Bank of Cyprus 250* >250 0 2* 3,25 3,55 3,4 - 2,75 250 >250 0,1 3,25 3,55 3,4 - 2,75
Garanti Bank 200 0 0,25 3 3,25 3,35 - 3,40 200 0,25 2,5 2,75 3 - 3
Carpatica 10.000 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 2,8 3,5 4 4 3,75 4 0 5.000 0 3 3,25 3,25 3,25 3,5
Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,1 3,25 3,5 3,5 3,75 3,75 – – 0,1 3,25 3,5 3,5 3,75 3,75
Bank Leumi Rom. 1.000 1.000 0 0,5 pf, 0.5 pj 6 6,5 6,75 6,75 - 7 0 6,5 6,75 6,75 - 7
* detalii la banc`
Promo]ie: Depozitul Zefir - dobånd` fix`: 7% la lei [i 3,25% la EUR pentru un termen de 2 luni;
BCR 100 200 4 0,5 0,25 6,25 6,74 6,5 6,6 6,7 0,1 5,5 6,25 6,5 6,5 6,5
Certificate de depozit la termen: 3 luni - 6%; 6 luni - 6,1%; 12 luni- 6,2%
BRD Depozitul 1.000 Depozitul 10.000
1.000 10.000 - - - 6 6,25 6,5 - 6,5 - 5 5,25 5,5 - 5,5
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 5,5% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON
Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 6,25% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic).
Bancpost 5.000 20.000 0 0,5 0 5 5 5 - 5 0 5 5 5 - 5
500 - 0 0,5 0 - - 7,5 - 7,13 - - - - - -
Raiffeisen 4.000 IMM - 50.000 0,5 0,1 6,1 6,4 6,7 - 6,8 0,25 4,7 4,9 5,1 - 5,3
Bank 40.000- IMM - 150.000 0,5 0,1 6,25 6,6 6,8 - 7 - 4,9 5 5,3 - 5,5
UniCredit }iriac Bank 500* 10.000 0 0,5** 0,1 6 6,5 6,5 6,75 7,25 0,1 5 5,5 5,75 6,25 6,25
* minimum 1.00 lei pentru depozitele promo]ionale la 2/4/7 luni; ** 0% \n ziua scaden]ei depozitului, la oricare din sucursalele UniCredit }iriac Bank
Libra Bank - - 0 pf / 20 pj 0 4,5* 5 5,25 5,5 5,75 6 0,1 5 5,25 5,5 5,75 6
Romåneasc` 500 1.000 1 fiz 0% 0,3 7,6 7,8 7,5 7,5 7,25 0,3 7,6 7,8 7,5 7,5 7,25
Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0 6,5 6,75 6,75 7 7 0 5,75 6 6 6,25 6,25
10 jurid. 0,55 jurid
OTP Bank 100-4.999 å25.000 0 0-scaden]` 0,25% (>å500) 6,4 5,9; 7,25* 5,35 5,2 5 5 5,1 5 4,75 4,65
CEC Bank 300 5.000 0 PF 0 la scaden]` PF 0,15 6 7,25 7,25 7,54 7,54 0,15 5,5 5,75 5,75 6 6
15 PJ 0,5 min 2 lei PJ
Alpha Bank - - - 0 0 6,5 7 7 7 7 0 5,75 6 6 6 6
Certificate de depozit cu cupoane (pf): 1 lun` -7%; 3 luni - 7,25%; 6 luni - 7,25%; 9 luni - 7%; 12 luni - 7%
RBS Bank Romånia 1.500 25.000 - - 1 6,75 6,75 6,5 - 6,5 - 4 4,6 4,6 4,6 4,6
ING 1.000 10.000 - - 4* 6,5 7 - - 7 0,1 8 8,5 - - 7,5
* pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 100.000 de lei: 0,5%
Banca Italo Romena - - - - 0 4,5 5 5,25 5,25 5,25 - 4,5 5 5,25 5,25 5,25
Depozite la termen din fonduri noi - - - - 5,25 5,5 5,8 5,8 5,8 - 5,25 5,5 5,8 5,8 5,8
Certificate de depozit - 5,5 5,8 5,8 5,8 - - 5,5 5,8 5,8 5,8
Piraeus Bank 5.000 5.000 - - 0,1 8,5 8,35 8,25 - 8,15 0,1 8,5 8,35 8,25 - 8,15
Intesa Sanpaolo 1.000 5.000 5 pf/10 pj 0,4 pf/0,6 pj 0,1 6,5 7 7 7 6,75 0,1 6,5 7 7 7 6,75
Romania
Credit Europe Bank 300 2.000 - - - 7 7,25 7,25 7 6,75 - 7 7,25 7,25 7 6,75
RIB Bank 300 1.000 3 pf / 30 pj - 0,1 7,1 7,1 6,6 6,5 6,5 0,1 7,1 7,1 6,6 6,5 6,5
Millennium Bank 500 500*** cf. list` n. a. 7 7 8,5 6,75 6,5 6,5 0,25* 7,25* 7,5* 7,25* 7* 7*
*** \ntreprinz`tori 500; companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt 2 s`pt., 3.000- alt` maturitate; * \ntreprinz`tori, ** companii 0,25** 7,25** 7,5** 7,25** - 7**
ProCredit Bank 500 500 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - 6,75 7,25 7,5 - 7,75 - 6,75 7,25 7,5 - 7,75
Volksbank Romania 0 0 3,5 0 5,13* 7 7,25 7,5 5,75 7,25 0,1 7 7,25 7,5 5,75 7,25
Bank of Cyprus 500* >2.000 - 0 5* 7,8** 7,65 7,5 - 6,75 0,25 7,80** 7,65 7,5 - 6,75
ATE Bank Romånia 100 1.000 5 (pf); 20 (pj) 0,5 0,15 7,5 7,75 7,75 7,75 7,5 0,15 7,5 7,75 7,75 7,75 7,5
Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 8,25% pentru: 2L, 5L, 7L, 10L; ZIUA TA 8% pentru 12L [i contul economii DEMETRA dobånzi pe tran[e pån` la 6%
Garanti Bank 200 200 0 0,25 7,5 7,75 7,5 - 7,4 0,25 7,25 7,25 7 – 7
Carpatica vedere: 50.000; termen: 50-200 vedere: 100; termen: 200-5.000 franco - p.f.; 20 - p.j. 0,4 pf; 0,5 pj 7 7,25 8,5 7,5 7,5 7,5 0 7,25 8,5 7,25 7 7
Marfin Bank Romånia – – 10 euro - p.j. 0≥1 lun` - p.f. 0,20 7,5 7,75 7,5 7,25 7,25 0,2 7,5 7,75 7,5 7,25 7,25
USD
EUR
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
DOBÅNZI
Dobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice
2009
S-a dublat
de la
\nceputul
anului
Valoarea
ratelor
restante [i
ponderea
acestora \n
totalul
creditelor
contractate de
popula]ie [i
companii
(mld. lei)
6,5 7,2 8 7,8
8,8 9,2 10,4 11,1 12,6
13,6 13,4
14,4
15,7
3,3 3,6 4
2010
3,9
4,5 4,6 5,2 5,5 6,2 6,4 6,5 6,9 7,5
sept. oct. nov. dec. ian. feb. mart. apr. mai iun. iul. aug. sept.
Mai scump ca \nainte
de criz`
Dobånzile la creditele \n lei, \n derulare
[i dobånda cheie a BNR (%, pe an)
Aug. Ian. Ian.
2010 2009 2008
CREDIT CONSUM 16 18,1 15,4
CREDIT IPOTECAR 10,5 10,8 9,6
DOBÅNDA BNR 6,25 10,25 7,5
SURSA: BNR

ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
Pia]a cardurilor a frånat brusc,
Romånia r`måne coda[a regiunii
Dup` cre[teri anuale de dou` cifre \ntre 2003 [i 2008, [i pia]a local` a
cardurilor a \ncetinit brusc \n ultimii doi ani din cauza crizei.
L
CIPRIAN BOTEA
a jum`tatea acestui an
doar jum`tate dintre ro -
måni aveau un card de
debit, existånd \n circula -
]ie aproximativ 10,7 mi -
lioa ne de carduri, \n timp ce num`rul
celor care aveau un card de credit era
de [apte ori mai mic. Prin compara]ie,
\n Cehia, Ungaria sau Slovacia [apte
din zece locuitori aveau un card de de -
bit, \n timp ce \n Croa]ia existau 1,5 car -
duri pentru fiecare locuitor, potrivit
unor date ale Erste Group.
|n Romånia, num`rul cardurilor de
debit s-a dublat din 2004 pån` \n 2008,
\n timp ce num`rul cardurilor de credit
a crescut de cinci ori, expansiunea fiind
\ns` oprit` de apari]ia crizei pe plan
local [i de maturizarea unor segmente
de pia]` pe care bancherii au mizat \n
anii de cre[tere.
„Pe anumite segmente de pia]` s-a
ajuns deja la o saturare. Pia]a de car -
duri de salarii, de exemplu, a fost deja
aco perit` de companiile existente, iar
fir me noi nu au mai ap`rut \n ultima pe -
rioa d`“, comenteaz` Adrian Apol zan,
pre [edintele Asocia]iei de Pl`]i Elec -
tro nice din Romånia (APERO).
Portofoliile de carduri au crescut
pu ternic \n trecut pe segmentul car du -
rilor de salarii, astfel c` la sfår[itul anu -
lui trecut doar o treime din posesorii de
carduri solicitaser` „plasticul“ din pro -
prie ini]iativ`, majoritatea car du ri lor
fiind emise la cererea anga jatorului, a
uni versit`]ii sau chiar a b`ncii - la pa -
chet cu alt produs, potrivit unui studiu al
MasterCard. Conform datelor Erste,
88% din cardurile de debit din Ro må nia
au fost emise la ini]iativa an ga jatorilor.
Cea mai mare cre[tere a fost
\nregistrat` de cardurile de credit \ntre
2003 [i 2008, portofoliul majoråndu-se
de aproape cinci ori, dar \n continuare
doar unu din 14 romåni de]ine un astfel
de produs, avånd \n vedere c` s-a pornit
de la o baz` foarte joas`.
|n Croa]ia, de exemplu, sunt opt
carduri de credit la fiecare zece locui -
tori, iar \n Ungaria [i Slovacia exist` 1,5,
respectiv dou` carduri la fiecare zece
locuitori.
Re]eaua de acceptare \nc` este
subdimensionat`
Num`r de bancomate [i POS-uri la un milion de locuitori
iun.
2010
2009
2008
Doar un romån din 14 are card de
credit \n portofel
Num`r de carduri de debit [i credit la o mie de locuitori
14
464
452
430
2007
334
2006
1.853
273
2005
1.296
201
2004
877
152
iun.
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
33
42
60
60
70
67
2.647
305
365
253
4.209
4.705
4.587
POS-uri
ATM-uri
501
498
457
504
Credit
Debit
SURSA: Erste Group
B+NCI - ASIGUR+RI
tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/banci-si-asigurari
{i expansiunea re]elei de acceptare
a cardurilor a fost aproape stopat` \n
ultimii doi ani, la jum`tatea lui 2010
existånd aproximativ 101.000 de POSuri
instalate la comercian]i [i 9.950 de
bancomate. Retragerile de numerar de
la bancomat domin` \n propor]ie de
aproape 90% tranzac]iile cu carduri,
astfel c` bancherii v`d \n continuare un
poten]ial uria[ pe partea extinderii
re]elei de acceptare la plat` a
cardurilor.
„Pe zona de acceptare expansiunea
re]elei s-a oprit din cauza situa]iei
economice actuale. |n Romånia exist`
aproximativ 500.000 de case de marcat
[i doar 100.000 de POS-uri instalate la
comercian]i, astfel c` poten]ialul pe
acest segment este foarte mare“, afirm`
Apolzan.
Pre[edintele APERO spune c` \n
ultima perioad` s-a observat o tendin]`
clar` de orientare a clien]ilor dinspre
retrageri de numerar de la bancomat
c`tre pl`]i la comercian]i [i tranzac]ii pe
internet, chiar dac` ponderea acestora
\n totalul tranzac]iilor este \nc`
nesemnificativ`.
Potrivit unui studiu al companiei de
consultan]` AT Kearney, la sfår[itul
anului trecut romånii efec tuau de zece
ori mai pu]ine tran zac]ii cu cardul pe
internet comparativ cu media
\nregistrat` \n ]`rile dezvoltate din
vestul Europei.
La nivelul anului trecut doar 3%
din romåni utilizau serviciile de internet
ban king, ponderea acestora ajungånd
la aproape 14%. Aproximativ trei
milioane de romåni folosesc acum
serviciile de internet [i mobile banking,
\n condi]iile \n care la sfår[itul lui 2003
num`rul acestora era de numai 18.000,
potrivit datelor Erste.
Studiile arat` c` trecerea de la plata
cu cash la plata cu cardul are un impact
semnificativ asupra economiei, adu -
cånd la suprafa]` activit`]ile nefisca -
lizate. „Beneficiile trecerii de la cash la
plata cu cardul sunt enorme pentru
economie. Locurile unde nu se pot face
pl`]i cu cardul sunt cele mai predispuse
la opera]iuni necontabi lizate“, consi -
der` Apolzan.
ciprian.botea@zf.ro
Plafonul de dobånd` de 7% impus de Finan]e
\ncetine[te [i creditul guvernamental
CLAUDIA MEDREGA
TREZORERIA a atras sume mai mici de la
b`nci \n ultimele luni, \n condi]iile \n care a im -
pus un plafon de 7% pe an pentru randamentul
la titlurile de stat våndute, creditul guver na -
mental coborånd \n septembrie pentru a doua
lun` consecutiv, la 54,1 mld. lei.
FMI anticipeaz` \ns` c` anul viitor nevoile
de finan]are ale statului vor pune presiune pe
pia]a bancar`, sumele atrase de stat urmånd s`
urce cu aproximativ 34%.
Dac` anul trecut bancherii spuneau c` sta -
tul absoarbe toate lichidit`]ile, concurånd sec -
torul privat, situa]ia s-a mai schimbat.
|n septembrie creditul guvernamental s-a
redus cu 0,8%, \ns` fa]` de acela[i interval de
anul trecut s-a \nregistrat o cre[tere de 16,7% \n
termeni reali, mai temperat` comparativ cu
ritmurile de pån` la 60% atinse \n prim`var`.
Pentru finan]area deficitului bugetar statul
se bazeaz` pe sumele \mprumutate de la FMI [i
Comisia European`, iar situa]ia a fost facilitat`
\n ultimele luni de revenirea veniturilor dup`
majorarea TVA.
B`ncile au \n portofoliu titluri de stat \n va -
loa re de aproape 44 mld. lei, \n timp ce cre ditele
pentru administra]iile publice tota li zau
10 miliarde de lei.
|n pofida declara]iilor succesive ale auto ri -
t` ]ilor care au tot promis diminuarea prezen]ei
sta tului pe pia]a bancar`, creditul guver na men -
tal nu a f`cut decåt s` creasc` \n salturi de la un
trimestru la altul [i chiar de la o lun` la alta.
Emi siuni de titluri de stat, credite luate de
minis tere sau de prim`rii, obliga]iuni emise de
municipalit`]i au tot crescut.
Ce anticipeaz` FMI
FMI crede c` nici anul viitor creditul privat
nu se va dezghe]a cu adev`rat, anticipånd o
cre[tere a soldului de numai 6,6%, fa]` de o
estimare de aproape 9% \n 2010.
Potrivit evalu`rilor institu]iei financiare in -
ter na]ionale, nevoile de finan]are ale statului
vor continua s` pun` presiune pe pia]a bancar`,
7
cre ditul guvernamental urmånd s` urce cu
apro ximativ 34% \n 2011, dup` ce anul acesta
ar urma s` consemneze o majorare de 12,4%
fa]` de 2009.
Cu alte cuvinte, exper]ii Fondului se
a[teapt` ca finan]`rile pentru companii private
[i persoane fizice s` \ncetineasc` \n 2011, \n loc
s` prind` vitez`. |n schimb, va accelera tot
creditul contractat de stat sub diferite forme.
La sfår[itul anului viitor creditul guverna -
men tal ar urma s` ajung` la 77,6 mld. lei
(18,5 mld. euro), mai mare de peste patru ori
fa]` de ni velul din 2008, cånd criza \nc` nu
pusese mare presiune pe nevoile de finan]are a
deficitului bugetar.
|n acela[i timp, soldul creditului privat este
estimat s` ajung` la 232 mld. lei (55,5 mld. euro)
\n 2011, nivel mai mare cu 16,5% fa]` de de -
cem brie 2008. Oricum, previziunile FMI arat`
c` nici \n 2010 nu s-a putut vorbi des pre \nghe -
]a rea creditului pentru companii [i persoane
fizice.
claudia.medrega@zf.ro
PUBLICITATE
PUBLICITATE

8
ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Ce contracte \i ]in \n via]` pe marii constructori
Stadionul Lia Manoliu, Pasajul Basarab [i autostrada
Medgidia-Constan]a vor fi gata \n cel mult un an
Lia Manoliu sau Pasajul Basarab sunt proiecte care ar trebui finalizate \n urm`toarele luni, \n timp ce autostrada Medgidia - Constan]a este a[teptat`
pentru vara anului viitor. Mai sunt o serie de proiecte de lung` durat`, precum Autostrada Transilvania sau reabilitarea Transalpina, dar din urm` vin
foarte pu]ine proiecte pentru constructori, astfel c` 2011 pare un nou an „pe minus“, scrie revista Business Construct.
A
CRISTI MOGA
utostrada Medgidia Constan]a, stadionul
Lia Manoliu [i centura ora[ului Sibiu sunt
cele mai importante contracte \n derulare
de pe pia]a local` ale firmei germane de
construc]ii Max Boegl, afirm` Romeo
Bo]ocan, [eful companiei.
Trei proiecte mari, cu o valoare cumulat` de 350 de
milioane de euro, dar care ar trebui finalizate integral \n
urm`toarele opt luni.
„Ar mai fi de men]ionat [i de -
ma rarea de curånd a str`pungerii
Splaiul Independen]ei - Auto -
strada A1, valoarea contractului
semnat \n 2007 fiind de 146 de
milioane de euro“, mai spune
Bo]ocan.
Situa]ia firmei nu este
singular`. Potrivit informa]iilor
existente, maghiarii de la Arca -
dom, care au avut anul trecut
venituri de 35 de milioane de
euro din lucr`rile realizate la
mallul Atrium Center din Arad,
vor \nregistra \n acest an o
sc`dere semnificativ` a veni -
turilor, ]inånd cont c` proiectul
de la Arad a fost finalizat \n
prim`var`, iar alte contracte de
acest gen nu au fost \ncepute.
Asem`n`toare este situa]ia
firmei israeliene Danya Cebus,
constructorul mallului Cotroceni
Park, care anul trecut a intrat \n
topul constructorilor cu afaceri de
118 milioane de euro.
Firma mai are \n prezent \n
lucru doar o serie de proiecte de
locuin]e mai mici [i inten]ioneaz`
s` intre pe pia]a de infrastructur`,
unde \ns` lucrurile nu par mai
„roz“ decåt la centre comerciale.
„Anul acesta a fost «rateul» cu
parteneriatul public privat de la
Comarnic-Bra[ov cu Vinci Aktor,
licita]ia pentru extinderea re]elei
de metrou care nu este finalizat` [i
licita]ia de la Deva - Or`[tie, care
CITI}I
MAI
MULTE
\n noul num`r al
revistei Business
Construct:
n Cine sunt
magna]ii care
de]in 1.000 de
hectare la nord
de Bucure[ti
n Studiu de caz pe
A1: o
autostrad`
ve[nic \n
repara]ii
n Cine a zis c` nu
se mai fac
hipermarketuri?
Max Boegl
n Autostrada Medgidia - Constan]a, contract \n valoare de
168 de milioane de euro, semnat \n martie 2009, cu
termen de finalizare iunie 2011;
n Stadionul Na]ional Lia Manoliu (foto), contract de 140 de
milioane de euro, a c`rui finalizare este programat` pentru
mai 2011;
n Varianta de ocolire \n regim de autostrad` a ora[ului Sibiu,
contract de 49 de milioane de euro a c`rui finalizare este
programat` \n decembrie 2010.
din cåte [tiu nu este nici aceasta finalizat`. Din p`cate,
alte nout`]i nu prea sunt. La metrou [tiu c` erau la un
moment dat vreo 23-24 de firme interesate. |n rest, n-au
fost licita]ii spectaculoase \n acest an“, spune Lauren]iu
Plosceanu, pre[edintele Asocia]iei Romåne a
Antreprenorilor \n Construc]ii (ARACO).
El adaug` la aceast` list` [i continuarea procesului de
extindere de c`tre re]eaua de hipermarketuri Kaufland,
care atac` ora[ele medii din Transilvania [i ar putea
investi anul viitor alte cåteva zeci de milioane de euro \n
magazine.
Marile contracte din urm`torii ani ar trebui s` vin`
\ns` tot din infrastructur`, unde la ora actual` se lucreaz`
la doar circa 300 de kilometri de autostr`zi [i centuri
ocolitoare ale marilor ora[e, la nivel de autostrad`.
Cel mai mare proiect de infrastructur` \n derulare
este pe måinile americanilor de la Bechtel care lucreaz` la
tronsoanele Cåmpia Turzii - Gil`u [i Suplacu de Barc`u -
Bor[ ale Autostr`zii Transilvania, \n timp ce un al doilea
proiect important de autostrad` \n derulare - Moara
Vl`siei Ploie[ti, tronson de 42,5 kilometri - este \mp`r]it
Romstrade
n Modernizarea [i reabilitarea DN 67 C Benge[ti - Sebe[
(Transalpina), drum cu o lungime de 148 de kilometri.
Valoarea contractului: 385 de milioane de euro;
n Modernizare Aeroportul Interna]ional George Enescu (foto)
Bac`u: 45 mil. euro pentru construirea unui nou terminal,
a unei parc`ri [i a unei piste noi;
n Reabilitarea [i extinderea la patru benzi a 22 de kilometri
din centura de sud a Capitalei, \n consor]iu cu Euro
Construct Trading ’98 [i Consitrans, contract de 27 de
milioane de euro.
de firmele locale PA&CO Interna]ional (Costel
C`[uneanu), Euro Construct Trading ’98 (Dan Besciu),
Spedition UMB [i Com-Axa (Dorinel Umbr`rescu).
FCC Construccion
n Construc]ia Pasajului Basarab (foto) din Bucure[ti, proiect
de 210 milioane de euro, care ar trebui finalizat \n
urm`toarele luni;
n Autostrada Arad-Timi[oara de 32,2 kilometri, \n consor]iu
cu firmele Porr [i Astaldi, contract semnat \n decembrie
2008;
n Centura de nord a Bucure[tiului, tronsonul Mogo[oaia -
Otopeni (4,6 km), realizat \n consor]iu cu subsidiara
Alpine, contract de 51,2 mil. lei (12 mil. euro).
Un alt contract important \n derulare al unui
antreprenor romånd din construc]ii este modernizarea [i
reabilitarea DN 67C Benge[ti - Sebe[, cunoscut drept
Romånii r`mån „[efi“ \n construc]ii
Topul celor mai mari firme de construc]ii \n func]ie de cifra de afaceri realizat` anul trecut
Companie Cifr` de afaceri Proprietar
2009 (mil. euro)
Romstrade 268 Nelu Iordache
Hidroconstruc]ia 265 Management [i salaria]i
Spedition UMB 220 Dorinel Umbr`rescu
Tehnostrade 152 Dorinel Umbr`rescu
Enka Construction 147 Enka (Turcia)
Companie Cifr` de afaceri Proprietar
2009 (mil. euro)
Bechtel International 137 Bechtel (SUA)
Strabag 121 Strabag (Austria)
Danya Cebus 118 Danya Cebus (Israel)
Tehnologica Radion 108 Theodor Berna
Alpine SA 107 FCC Construccion (Spania)
SURSA: Registrul Comer]ului
Bechtel - Autostrada
Transilvania
n Cel mai mare proiect de infrastructur` \n derulare este pe
måinile americanilor de la Bechtel care lucreaz` la
tronsoanele Cåmpia Turzii - Gil`u [i Suplacu de Barc`u -
Bor[ ale Autostr`zii Transilvania (foto). |n vara acestui an
lucr`rile erau la un stadiu de execu]ie de 40%, astfel c`
americanii vor mai avea probabil cå]iva ani de lucru pån`
cånd de la Bra[ov la Bor[ se va putea circula exclusiv pe
autostrad`.
FOTO: Bogdan Stamatin FOTO: Silviu Matei FOTO: Silviu Matei FOTO: Ovidiu Micsik
Transalpina, drum cu o lungime de 148 de kilometri.
Proiectul a fost cå[tigat de c`tre firma Romstrade a lui
Nelu Iordache, iar valoarea estimat` a contractului este
de 385 de milioane de euro.
Vor fi fonduri pentru finalizarea unui asemenea
proiect, \n condi]iile \n care constructorii se plång c` nu
pot lucra \n situa]ia \n care statul \ntårzie cu lunile s` \i
pl`teasc`?
„Pled`m acum pentru o abordare mai ferm` \n
vederea inventarierii cåt mai complete, nu zic
exhaustive, a investi]iilor publice \nceput` \nc` din anii
’90. Trebuie stabilit care sunt necesare [i care sunt cele
pentru care nu se pot aloca bani \n viitorul apropiat [i
mediu, deoarece sunt multe investi]ii \ncepute f`r` a
avea resurse pentru a fi finalizate. Din acest motiv sunt
multe firme \ncurcate. Pe lång` faptul c` nu pot fi
\ncepute proiecte noi, trebuie achitate [i datoriile
acumulate de c`tre stat, [i nu m` refer doar la
ramburs`rile de TVA, ci la lucr`ri executate [i
neachitate“, a conchis Plosceanu.
cristi.moga@zf.ro
PUBLICITATE
PUBLICITATE

IONU} BONOIU - BUSINESS MAGAZIN
ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
Dacia va primi „\n dar“ de la Renault o re]ea
de showroom-uri pe pie]ele din Europa de Vest
Renault, proprietarul m`rcii Dacia, a decis s` dezvolte \n Europa
o re]ea de showroom-uri pentru brandul romånesc care va avea
[i personal propriu de vånz`ri. Francezii au mai stabilit \ns`
[i un obiectiv clar: 2% din pia]a vest- european`, scrie
revista BUSINESS Magazin.
Z
ece platforme de ridicat
ma[ini vånau vinerea trecut`
[oferii care \ncercau
s` parcheze pe lång` parcul
Moghioro[, \n zona de
vest a Capitalei. Erau zeci de ma[ini
\n[irate pe trotuar, \n dreptul unei benzin`rii,
a restaurantului McDonald's [i
mai ales \n spa]iul marcat cu
un indicator rotund
cu un mare asterisc
ro[u pe un fond albastru,
indicator care
pentru [oferi se traduce
\n „Oprirea [i
sta]ionarea interzis`“.
Cu toate acestea,
niciuna dintre ma[ini
nu era ridicat`, iar [oferii
platformelor p`reau
c` au venit, la fel ca zecile
de [oferi care parcaser`
neregulamentar,
pentru a vedea cum trei
oameni \n costum t`iau
panglica la un showroom
marca Dacia. De
fapt, [oferii platformelor
se uitau la cåteva ma[ini
de teren Duster \n[irate
\n parcare [i comentau pe
seama celui mai recent model din gama
Dacia, cel care ar trebui s` schimbe fundamental
imaginea m`rcii \n Europa.
Mai ales \n vestul Europei.
Dacia nu mai st` la col]
„Odat` cu Duster, schimb`m [i strategia
comercial` pentru Europa de Vest.
Pån` acum Dacia \nsemna un col]i[or
(„corner“ \n limba englez` - n. red.) \n
showroom-urile Renault. De acum \ncolo,
Dacia va avea showroom-uri proprii
[i personal de vånz`ri dedicat“, explic`
Jérôme Stoll, liderul regiunii Europa \n
cadrul Renault, cel care coordoneaz`
strategia comercial` a francezilor \n Europa
de Vest. F`r` a oferi date concrete
privind vånz`rile din acest an din Europa
- „vorbim \n decembrie, cånd o s` v`
spun exact cu cåt \ncheiem anul“ - Stoll
ofer` un indicator foarte important pentru
marca romåneasc`.
Luni de a[teptare pentru Duster
„{ti]i care este problema mea cea
mai mare acum? Cånd m` \ntreab` un
poten]ial client de Duster
Citi]i mai multe despre managerii care au contribuit la evolu]ia m`rcii
Dacia \n revista BUSINESS Magazin [i pe www.businessmagazin.ro
cånd \i pot livra ma[ina, eu trebuie s` \i
spun c` nu se va \ntåmpla mai devreme
de cåteva luni. E foarte mult, dar sper
ca, de anul viitor, cre[terea capacit`]ii de
produc]ie s` ne ajute s` scurt`m timpul
de livrare.“
Pentru Stoll, pariul reprezentat de
primul vehicul de teren din gama Dacia
este, poate, mai important decåt apari]ia
Logan (ma[ina \n trei volume, cu port -
bagaj mare) sau Sandero (varianta hatchback,
adic` \n dou` volume, cel mai
apreciat segment auto din Europa de
Vest).
„Am condus Duster \nc` dinainte
de a fi lansat pe pia]`, cu ocazia testelor
pe care le-a f`cut Renault. Am mers pe
drumuri bune, dar mai ales
pe teren accidentat [i modul
cum s-a comportat ma[ina a
fost o surpriz` foarte pl`cut`
pentru mine. Va fi, \n mod sigur, [i
pentru clien]i.“ Nu degeaba francezii au
decis, ca parte a strategiei comerciale, s`
se foloseasc` de modelul Duster pentru
a lansa marca romåneasc` [i pe una dintre
cele mai exigente, dar
importante ca volum pie]e
din Europa: Marea Britanie.
„Lansarea Dacia \n
Marea Britanie, dar [i pe
restul pie]elor din Europa
de Vest care \n prezent nu
sunt acoperite, este al doilea
pilon al strategiei noastre,
al`turi de construirea
unei structuri de vånz`ri
dedicate. Iar dac` ad`u -
g`m [i extinderea gamei
actuale prin noi modele,
v` asigur c` o s` vede]i [i
\n continuare Dacia \n
top.“ Stoll face referire
la faptul c` \n ultimii doi
ani Dacia a fost marca
auto cu cea mai mare
cre[tere la nivelul Europei
de Vest, chiar dac`,
ini]ial, ma[inile ce urmau
a fi produse la Pite[ti erau dedicate mai
degrab` pie]elor emergente din \ntreaga
lume, nu celor dezvoltate. „Cånd am decis
s` facem o ma[in` precum Logan,
ne-am bazat pe studii aprofundate de
pia]` care spuneau c` exist` un segment
important de clien]i care aveau nevoie
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Jérôme Stoll
liderul regiunii Europa
\n cadrul Renault
FOTO: Cristina Nichitu[
Avem o cot` de pia]` de 1,55% \n Europa de Vest [i \n unele ]`ri, precum Fran]a, ajungem chiar la 4% sau mai mult. Anul
acesta am cå[tigat trei locuri \n topul celor mai bine våndute m`rci [i suntem pe 17 la nivel european. Obiectivul meu este
s` trecem rapid, \n urm`torii trei ani, de pragul de 2% cot` de pia]`.
9
de un vehicul simplu, nu foarte scump,
care s` le satisfac` nevoia primar` de
mobilitate, dar s` fie fiabil.“
Eroarea de ra]ionament a francezilor
a constat \n estimarea gre[it` a dimensiunii
acestui segment \n Europa de
Vest.
Mai aten]i la pre]
„|n vestul Europei, acest curent de
opinie a avansat mai rapid decåt ne-am
a[teptat, iar odat` cu venirea crizei acest
comportament - accentul pus pe pre] - a
fost amplificat. Un client din trei din Europa
de Vest spune acum c` nu este dispus
s` pl`teasc` mai mult de 8.000 de
euro pe o ma[in` nou`“, afirm` Stoll.
Adic` exact pre]ul unei Dacii, care a devenit
astfel o alternativ` foarte bun`
atåt la ma[inile second hand - 80% dintre
clien]ii Logan aveau \nainte o
ma[in` la måna a doua -, cåt [i la ma[inile
mai scumpe, dar care nu aveau o ima -
gine premium.
Iar dac` la aceste ingrediente
ad`ug`m [i lansarea de c`tre guvernele
din Europa de Vest a unor ample programe
de prime de casare, tocmai pentru
a compensa sc`derea vånz`rilor ca
urmare a crizei, este de la sine \n]eles de
ce Dacia a devenit rapid una dintre
m`rcile cu cel mai mare salt al vånz`rilor
din Europa.
„Acum cå]iva ani, prea pu]ini dintre
vest-europeni [tiau de Dacia. Acum,
gradul de notorietate a ajuns la 22%. E
foarte bine, dar mai avem \nc` mult loc
de cre[tere“, afirm` Stoll, \n timp ce revizuie[te
pe bloc-notesul s`u cåteva dintre
cifrele pe care departamentul PR i-a
permis s` le discute.
„Avem o cot` de pia]` de 1,55% \n
Europa de Vest [i \n unele ]`ri, precum
Fran]a, ajungem chiar la 4% sau mai
mult. Anul acesta am cå[tigat trei locuri
\n topul celor mai bine våndute m`rci [i
suntem pe 17 la nivel european. Obiectivul
meu este s` trecem rapid, \n
urm`torii trei ani, de pragul de 2% cot`
de pia]`“, spune francezul .
|ns` orice cre[tere a cotei de pia]`
va fi mult mai grea de acum \ncolo, deoarece,
a[a cum spune [i francezul, to]i
constructorii sunt invidio[i pe succesul
Logan [i v`d acum Dacia ca pe un poten]ial
risc, ceea ce nu se \ntåmpla pån`
acum. Iar \ntr-o pia]` auto decimat` de
criza financiar`, lupta pentru bani s-a
transformat tot mai mult \ntr-o lupt`
pentru supravie]uire.
PUBLICITATE

10
ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
Estim`ri pesimiste
Grecia ar putea intra
\n incapacitate de
plat` \n trei ani
C~T~LINA APOSTOIU
BUSINESS INTERNA}IONAL
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
|n centrul financiar al Londrei
se construiesc noi zgårie-nori
Analize \n presa extern`
O depreciere masiv`
a dolarului ar fi o
catastrof` economic`
BOGDAN COJOCARU - MEDIAFAX
GRECIA ar putea intra \n incapacitate de plat` \n urm`torii
trei ani pentru c` m`surile de reducere a deficitului bugetar
nu vor fi suficiente pentru a diminua povara datoriei suverane
a ]`rii, a declarat Mohamed El-Erian, director executiv al
fondului de investi]ii Pacific Investment Management Co.,
potrivit Bloomberg.
Un default este posibil „atåta timp cåt po]i controla
contagiunea c`tre alte ]`ri [i este realizat printr-o
restructurare ordonat` [i o reevaluare menite s` men]in`
competitivitatea“, a declarat El-Erian. „Altenativa nu
promite cre[tere [i generare de locuri de munc`.“
Criza datoriilor suverane din
Europa s-a declan[at la sfår[itul
anului 2009 dup` ce guvernul
socialist nou ales al Greciei a
anun]at c` deficitul bugetar era de
13,6 % dou` ori mai mare decåt
dezv`luise administra]ia
din PIB este valoarea
atins` de deficitul
bugetar al Greciei
anul trecut, al doilea
cel mai mare din UE.
anterioar`.
Uniunea European` [i Fondul
Monetar Interna]ional au pus la
punct un pachet de sus]inere
financiar` de 110 miliarde de euro
la \nceputul lunii mai, \n schimbul
acestuia guvernul grec fiind de
acord s` reduc` salariile din sectorul public [i pensiile [i s`
majoreze taxele pe carburan]i, alcool [i ]ig`ri.
|n momentul \ncheierii acestui proces, povara datoriei ar
putea fi mai mare decåt a fost la \nceput, a declarat El-Erian.
„Cel mai probabil, la un moment dat, cånd restul sistemului
va fi consolidat, va trebui s` rezolve problema datoriei [i a
competitivit`]ii“, conform directorului executiv al Pacific
Investment Management.
La \nceputul s`pt`månii, obliga]iunile grece[ti s-au aflat
\n sc`dere, randamentul obliga]iunilor pe zece ani avansånd
cu un punct baz` pån` la 9,42%, diferen]a fa]` de titlurile
germane similare situåndu-se la 6,88 puncte procentuale. Ofi -
cialii b`ncii centrale a Greciei au declarat c` ]ara trebuie s`
continue s` lupte pentru a \ndeplini punctele planului de re -
ducere a deficitului. „Consolidarea fiscal` trebuie s` con tinue,
dar cu un ritm mult mai rapid [i cu o limitare drastic` a ine -
ficien]ei \n sectorul public“, conform unui raport al b`ncii
centrale.
Primul-ministru George Papandreou a promis m`suri de
austeritate ce echivaleaz` cu 11% din PIB, con form datelor
de la FMI. „Nu am v`zut ajust`ri fiscale echi va lente cu 11%
din PIB“ \n m`surile luate de guvernul elen, a spus El-Erian,
care a lucrat timp de 15 ani la FMI. „11% este o cifr` eroic`.“
UE a estimat deficitul bugetar al Greciei pe 2009 la 13,6%
din PIB, al doilea cel mai ridicat dup` cel al Irlandei, [i esti -
meaz` c` acesta va ajunge \n 2010 la 7,8% din PIB. „Ajus t` -
rile fiscale pe care trebuie s` le fac` Grecia sunt f`r` pre ce -
dent“, este de p`rere [i Giada Giani, economist \n cadrul Citi -
group. „Este o limit` pån` la care o ]ar` poate opera o
\n`sprire a politicii fiscale f`r` a afecta perspectivele de
cre[tere economic`.“
Decizia de re\ncepere a construirii zgårie-norilor marcheaz` un moment important \n dezvoltarea Londrei
|
ANDREEA LIV~DARIU
n City, celebrul cartier financiar
al Londrei, a re\nceput con stru -
irea zgårie-norilor, dup` ce
dezvol tatorii imobiliari au g`sit
noi parteneri deschi[i spre
investi]ii \n aceast` zon`, scrie The Wall
Street Journal. A doua cea mai mare
com panie imobiliar` din Londra,
British Land, a anun]at c` a semnat un
acord de colaborare cu Oxford
Properties, divizia de investi]ii imo -
biliare a gru pului OMERS Worldwide,
cel mai mare fond de pensii din Canada,
\n scopul de a construi cl`direa Lea -
denhall, poreclit` „r`z`toarea de
brånz`“ din cauza formei sale conice.
Mi[carea celor de la British Land a
venit dup` ce grupul Land Securities,
cel mai mare dezvoltator imobiliar
britanic, a hot`råt re\nceperea investi -
]iilor \n valoare de 500 de milioane de
lire sterline (560 milioane de euro)
pentru construirea unui impun`tor
turn, poreclit la råndul s`u „Walkie
Talkie“.
Turnul Leadenhall \i va costa pe
dezvoltatorii s`i aproximativ 340 de
milioane de lire sterline (380 de
milioane de euro) [i va pune la
dispozi]ie spa]ii de birouri, de retail [i
de petrecere a timpului liber. British
Land a ob]inut autoriza]iile pentru
construc]ie, lucr`rile la funda]ie fiind
deja \ncepute, iar primii piloni de
Turnul Leadenhall \i va
costa pe dezvoltatorii
s`i aproximativ
340 de milioane de
lire sterline (380 de
milioane de euro) [i va
pune la dispozi]ie
spa]ii de birouri, de
retail [i de petrecere a
timpului liber.
FOTO: Shutterstock
rezisten]` fiind gata \n curånd s` se
arate publicului.
Decizia de re\ncepere a construirii
zgårie-norilor marcheaz` un moment
important \n dezvoltarea Londrei [i
indic` o viziune optimist` a con struc -
torilor [i a investitorilor cu privire la
cre[terea cererii pe urm`torii ani pentru
spa]ii de birouri.
Construirea celor dou` turnuri a
fost suspendat` anterior dup` ce criza
creditelor a lovit marii dezvoltatori
imobiliari, b`ncile [i celelalte institu]ii
financiare fiind puse \n situa]ia de a da
afar` din personal [i de a renun]a la
mutarea \n spa]ii mai largi, blocånd
astfel cererea de pe pia]a spa]iilor de
birouri.
ECONOMIA mondial` nu este preg`tit` suficient pentru
cazul \n care \ncrederea investitorilor \n dolar s-ar reduce \n
continuare, iar moneda, utilizat` \n comer]ul interna]ional [i
la constituirea rezervelor na]ionale, se va deprecia consi de -
rabil, potrivit unei analize a AFP.
Dolarul se va deprecia la cel mai redus nivel dup` 1995
dac` evolu]ia cursului \n raport cu monedele marilor
economii ale lumii continu` trendul \nceput la mijlocul lunii
septembrie. Investitorii de pe pie]ele valutare pariaz` masiv
pe deprecierea monedei americane, potrivit datelor Chicago
Mercantile Exchange.
|n 1995, autorit`]ile de la Washington au decis s` pun`
cap`t deprecierii dolarului. Secretarul Trezoreriei de la acea
dat` Robert Rubin s-a declarat \n favoarea unui dolar
puternic. Timothy Geithner, actualul secretar, este luat \ns`
din ce \n ce mai pu]in \n serios, \n condi]iile \n care investitorii
[i anali[tii anticipeaz` c` banca central` american` va injecta
mai multe miliarde de dolari
\n sistemul financiar.
„Dolarul ar putea s` se
deprecieze \n continuare.
Responsabilii b`ncii cen -
trale americane (Fed) vor s`
urce un pic infla]ia“, titreaz`
Wall Street Journal. Publi -
ca]ia cri tic` puternic politica
Washingtonului de a cere
apre cierea monedelor eco -
nomiilor emergente, „inundånd“,
\n schimb, lumea cu
propria moned`.
„Devalorizarea dolarului
nu este o strategie pentru
sti mularea economiei mon -
diale“, noteaz` Wall Street
Journal. Deprecierea dola -
ru lui poate declan[a o serie
|n 1931, decizia b`ncii
centrale a Marii
Britanii de a deprecia
cu 20% lira sterlin`,
moneda utilizat` \n
comer]ul interna]ional
\n acea perioad`, a
avut un efect
dezastruos asupra
economiei mondiale.
de com plica]ii \n afara SUA. Moneda american` este \n con -
tinuare un element foarte important pentru siste mul monetar
interna]ional, \n con di]iile \n care 85% din tran zac]iile
efectuate pe pia]a valutar` sunt denominate \n dolari. Dolarul
reprezint`, de asemenea, moneda \n care sunt constituite
62% din rezervele valutare ale statelor.
Deprecierea brutal` a monedei americane afecteaz`
\ncre derea unui num`r incalculabil de juc`tori economici [i
finan ciari. |n mod normal, o astfel de evolu]ie duce la cre[ -
terea pre]ului aurului, considerat o investi]ie sigur` \n fa]a
infla]iei.
„Politica monetar` american` are ca scop ap`rarea
intereselor americane, ceea ce este normal. Dar care sunt
consecin]ele pentru restul lumii? Mul]i spun c` aici avem o
problem`“, a declarat [eful FMI Dominique Strauss-Kahn.
Guvernatorul B`ncii Angliei Mervyn King a afirmat
s`pt`måna trecut` c` f`r` o cooperare la nivel interna]ional
multe state vor recurge la m`suri protec]ioniste, a[a cum s-a
f`cut \n anii 1930.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
P
CRISTI MOGA
raktiker a frånat \nc` de anul
trecut procesul de extindere,
deschizånd \n 2009 o singur`
unitate, la Foc[ani, \n timp ce \n
acest an a mai inaugurat un
magazin, \n Boto[ani, dar de dimensiuni mai
reduse.
|n aceste condi]ii, coroborat cu impactul
major`rii TVA de la 1 iulie, veniturile din
vånz`ri au sc`zut cu 25% \n cel de-al treilea
trimestru, pån` la 57,2 milioane de euro, \n
timp ce sc`derea la nou` luni este de 18%,
pån` la 153,6 milioane de euro.
„|n cel de-al treilea trimestru a devenit
clar faptul c` riscurile macroeconomice pe
care Praktiker le-a identificat din timp, \n
COMPANII
CME a \nregistrat \n Romånia \n primele nou` luni venituri de 109 milioane de dolari
VLAD POPESCU - MEDIAFAX
VENITURILE CME \n Romånia din primele nou` luni
ale anului au sc`zut cu 8,9%, la 109,17 milioane dolari,
iar profitul OIBDA (opera]ional, \nainte de depreciere
[i amortizare) a coboråt cu 49%, la 19,59 milioane
dolari, dar rezultatele grupului la nivel interna]ional s-au
\mbun`t`]it semnificativ.
Central European Media Enterprises (CME) a
\nregistrat \n Romånia \n primele nou` luni ale anului
trecut venituri de 119,92 milioane de dolari [i un profit
OIBDA de 38,82 milioane de dolari.
|n trimestrul al treilea, veniturile grupului media pe
pia]a romåneasc` au sc`zut cu 19%, la 29,06 milioane de
special \n Romånia [i Grecia, au devenit
realitate - \n unele cazuri, la o amploare
chiar mai mare decåt estim`rile pentru
\ntregul an. Vånz`rile \n ambele ]`ri au
sc`zut semnificativ \n cel de-al treilea
trimestru“, se arat` \n raportul financiar al
grupului german, care invoc` [i majorarea
TVA de la 19% la 24% drept motiv pentru
reducerea veniturilor din vånz`ri.
Praktiker opereaz` pe pia]a local` o
re]ea format` din 27 de magazine, cea mai
mare din afara Germaniei. Pe de alt` parte,
declinul din Romånia este cel mai pronun]at
dintre toate pie]ele externe pe care grupul
activeaz`.
|n aceste condi]ii, retailerul local De -
deman, controlat de fra]ii Adrian [i
Drago[ Pav`l, ar putea deveni la sfår[itul
dolari, de la 35,89 milioane de dolari \n intervalul
corespunz`tor din 2009.
Profitul OIBDA \nregistrat de CME \n Romånia \n
perioada iulie-septembrie (dup` introducerea m`surilor
de austeritate [i majorarea TVA) a coboråt de la 9,79 mi -
lioane de dolari la 4,32 milioane de dolari.
La nivel interna]ional, grupul a \nregistrat o cre[tere
de 7,2% a veniturilor \n primele nou` luni ale anului, de
la 447,52 milioane de dolari la 479,72 milioane de dolari,
[i un profit net atribuibil CME Ltd. de 126,29 milioane
de dolari, fa]` de pierderi de 41,9 milioane de dolari \n
aceea[i perioad` a lui 2009, se arat` \ntr-un comunicat al
grupului. „Strategia noastr` de a repozi]iona CME ca o
companie media integrat` vertical func]ioneaz`.
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
Praktiker a avut cel mai mare declin al vånz`rilor:
minus 25% dup` majorarea TVA. Cine profit`?
Re]eaua german` Praktiker, cel mai mare retailer de bricolaj de pe pia]a local`, cu afaceri de 257 de milioane de euro
\n 2009, a \nregistrat o sc`dere de 25% a vånz`rilor \n cel de-al treilea trimestru al acestui an, fa]` de aceea[i perioad`
din 2009, cel mai pronun]at declin de la intrarea companiei pe pia]a din Romånia, \n urm` cu opt ani.
Sc`dere abrupt`
Evolu]ia vånz`rilor trimestriale ale Praktiker \n Romånia (%)
-13
-13
-7,9
88,5 -25,5
-15,6
-18,8 75
76,9
65 59,9
52
57,2
45,1 36,6
2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010
Trim. I
Trim. II
Trim. III
SURSA: rapoarte ale companiei
Praktiker opereaz` pe pia]a local` o re]ea format` din 27 de magazine
acestui an noul lider al pie]ei de bricolaj, \n
condi]iile \n care compania a continuat
procesul de extindere, de la jum`tatea
anului 2009 fiind inaugurate [ase
magazine, \n Bucure[ti, Ia[i, Bra[ov,
Craiova, Arad [i Timi[oara.
Rezultatele sunt acum mai puternice decåt cu un an \n
urm`. Refinan]area recent` ne-a \mbun`t`]it pozi]ia de
lichiditate [i am \nceput s` r`scump`r`m datorii \n mod
oportunist. Pozi]ia de lider de audien]` [i leverage-ul
opera]ional ridicat pe care le-am construit, \mpreun` cu
lichiditatea solid`, ne vor permite s` reducem \n
continuare datoria brut` [i costurile cu dobånzile, \n
timp ce condi]iile de pe pie]ele noastre vor continua s`
se \mbun`t`]easc` anul viitor. Cu o relansare continu` \n
Cehia, Slovenia [i Croa]ia \n trimestrul al patrulea,
suntem \n grafic s` ob]inem un profit OIBDA \n
intervalul 100-115 milioane de dolari \n acest an“, a
declarat Adrian Sårbu, pre[edinte [i director general
executiv (CEO) al CME.
FOTO: Victor Ciupuliga
Reprezentan]ii Dedeman nu au
prezentat informa]ii privind vånz`rile
trimestriale ale grupului, men]ionånd doar
la jum`tatea anului c` veniturile totale au
avansat cu 15%.
Anul trecut, cele dou` companii s-au
aflat „um`r la um`r“, Praktiker p`stråndu-[i
pozi]ia de lider cu un avans de doar 5 mi -
lioane de euro (257 mil. euro fa]` de 252 mil.
euro \nregistrate de Dedeman). Prakti ker a
\nregistrat \n primele nou` luni vånz`ri de
760 de milioane de euro pe pie]ele externe
pe care activeaz`, \n sc`dere cu 4,5% \n
termeni absolu]i fa]` de perioada similar` a
anului trecut.
„Praktiker se confrunt` cu evolu]ii
economice diferite pe pie]ele pe care
activeaz`, de la o revenire \n Turcia [i
Ucraina, la primele semne de stabilizare \n
Ungaria [i pån` la recesiunea din Romånia
[i Grecia, care a fost intensificat` de
m`surile fiscale adoptate“, mai spun
reprezentan]ii Praktiker.
Pia]a de bricolaj din Romånia este
estimat` la aproximativ dou` miliarde de
euro, fiind dominat` de juc`tori inter -
na]ionali precum Praktiker, Bricostore sau
BauMax.
Nume noi [i-au f`cut intrarea pe pia]` \n
ultimii ani, precum Hornbach sau OBI, iar
re]eaua local` Dedeman a avut de ase -
menea o dezvoltare puternic`, fapt ce a
propulsat-o printre cei mai mari juc`tori.
cristi.moga@zf.ro
Pe segmente, divizia de broadcast este \n continuare
principalul motor al afacerilor CME, \ns` Media Pro
Entertainment a avut, \n perioadele analizate, cele mai
puternice ritmuri de cre[tere a veniturilor.
CME este o companie de media [i divertisment
inte grat` vertical, cu opera]iuni de broadcasting,
internet [i con]inut TV care \i confer` pozi]ia de lider de
audien]` \n [ase ]`ri din Europa Central` [i de Est, cu o
popula]ie total` de aproximativ 50 de milioane de
persoane.
CME de]ine \n Romånia posturile de televiziune
PRO TV, PRO TV Interna]ional, Acas`, PRO Cinema,
Sport.ro [i MTV Romånia. Compania este listat` pe
pia]a NASDAQ [i pe bursa de la Praga.
11
Al]i doi produc`tori, Pfizer
[i Johnson & Johnson, cer
insolven]a Relad
IOANA DAVID
COMPANIILE farmaceutice Pfizer [i Johnson & Johnson au
cerut insolven]a Relad Interna]ional, unul dintre cei mai mari
distribuitori de medicamente de pe pia]a local`, potrivit
datelor existente pe site-ul Tribunalului Buz`u.
Cererile celor doi vin dup` ce recent Roche a cerut
insolven]a aceleia[i companii. Atåt Roche, cåt [i Pfizer [i
Johnson & Johnson se num`r` printre cele mai mari
companii farma locale.
Nu sunt disponibile informa]ii legate de nivelul datoriilor
pe care Relad le are c`tre Roche, Pfizer [i Johnson &
Johnson.
Reprezentan]ii Relad nu au dorit s` comenteze pe
marginea ultimelor date, aceea[i pozi]ie fiind adoptat` [i de
Pfizer, care a r`spuns: „este un proces \n derulare“. Repre -
zentan]ii Johnson & Johnson nu au f`cut comentarii pån` la
\nchiderea edi]iei.
Pån` acum au mai existat doar dou` cereri care au fost [i
aprobate \n pia]a de medicamente. Montero a intrat \n
{i Vinarte cere insolven]a
Ac]ionarii produc`torului de vin Vinarte au cerut insolven]a,
potrivit datelor existente pe site-ul Tribunalului Bucure[ti, devenind
a treia firm` din industria de profil confruntat` cu o astfel de
situa]ie dup` Patria Vinum [i Vinterra.
Produc`torul exploateaz` 335 de hectare \n trei domenii -
Mehedin]i (200 de hectare), Dealu Mare (75 de hectare) [i
Såmbure[ti (60 de hectare). Circa 15% din produc]ie, adic`
aproximativ 200.000 de sticle, merg la export. Brandurile cu cele
mai mari vånz`ri au fost cele din gama top Prince Matei, Prince
Mircea, Castel Starmina, Castel Bolovanu. Ac]ionariatul companiei
se \mparte \ntre [ase persoane fizice [i dou` firme. Cele mai
importante de]ineri le au firmele F & I Holding SA (22,99%) [i EIEC
Holding SA (13,99%), ambele \nregistrate \n Elve]ia.
insolven]` la cererea cre ditorilor, \n timp ce anul trecut
Farmexim a cerut insolven]a juc`to rului de talie mic`
Dornafarm, cerere care a fost admis` de instan]`.
Cine este Relad
Anul trecut, Relad Interna]ional a avut o cifr` de afaceri
de 874,6 mil. lei (206 mil. euro), \n cre[tere comparativ cu
nivelul de 735,2 mil. lei (199 mil. euro) din 2008. |n prezent
datoriile Relad Interna ]ional se ridic` la 680 mil. lei (160 mil.
euro), con form datelor oferite de companie. Nu sunt dispo -
nibile informa]ii legate de nivelul datoriei pe care Relad o are
c`tre Roche. Relad Interna]ional este cea mai mare firm` din
grupul Relad, un business care anul trecut a rulat 213 mil.
euro. Ac]ionariatul Relad Interna]ional se \mparte \ntre
Masterbond Limited (40%), Lordbrige Limited (40%),
Satgold Limited (20%), toate fiind \nregistrate \n Nicosia
(Cipru), potrivit datelor de la Registrul Comer]ului.
Conform unor informa]ii din pia]a farmaceutic`, \n
spatele acestei firme se afl` oamenii de afaceri Lauren]iu
Stratulat (cu 40% din ac]iuni), Adrian Roncea (40% din
ac]iuni) [i Tiberiu Zigu, care controleaz` [i re]eaua de
farmacii City Pharma, potrivit acelora[i informa]ii din pia]`.
PUBLICITATE

CRISTI MOGA
12
Cum \[i \mpart miliardarii [i companiile imobiliare
1.000 de hectare de teren la nord de Bucure[ti
Becali, Popoviciu sau }iriac, numero[i investitori str`ini, dar [i antreprenori care au \nceput afacerile \n alte domenii, precum Marius Ivan sau Lorand
Szarvadi, fac parte din grupul celor mai mari proprietari de terenuri din nordul Bucure[tiului, scrie revista BUSINESS Construct.
M
124
ha
PLUSFINANCE
(Raiffeisen)
LORAND
SZARVADI
(Domo)
arii proprietari de terenuri din zona de
nord [i din regiunile adiacente au \n
proprietate peste 1.000 de hectare de
teren, echivalentul unui ora[ precum
Alexandria sau de dou` ori cåt suprafa]a
100
ha
21
ha
LEV LEVIEV
(AFI Europe)
URI HELLER
Ablon
9,4
ha
RAIFFEISEN EVOLUTION
11
ha
LEV LEVIEV
(AFI Europe)
15,5
ha
Urziceniului. Cum au ajuns to]i ace[tia s` controleze
aceste terenuri [i ce mai poate fi f`cut acum pe ele, \n
condi]iile \n care criza din imobiliare nu a ocolit nici
aceast` zon`?
George Becali, finan]atorul echipei de fotbal Steaua
Bucure[ti, este \n continuare cel mai mare proprietar din
zona de nord, el controlånd suprafe]e importante atåt \n
URI HELLER
Ablon
13
ha
ION }IRIAC
SHIMON GALON
(GTC)
10
ha
10
ha
ION }IRIAC
GABRIEL POPOVICIU
(B`neasa
Investments)
174
ha
86
ha
COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/companii
MARIUS IVAN
(Creativ
Global
Property)
SHIMON GALON
(GTC)
MICHELE NUSCO
(Nusco
Imobiliara)
30
ha
12
ha
Pipera - Voluntari, cåt [i \n Otopeni [i Balote[ti. |n urm`
cu un an [i jum`tate, cånd candida pentru Parlamentul
Europei, Becali punea pe hårtia declara]iei de avere loturi
cu o suprafa]` de 373 de hectare \n Bucure[ti [i Ilfov,
dobåndite \ncepånd cu 1991, atåt prin contracte de
vånzare-cump`rare, cåt [i prin cesiunea drepturilor de
proprietate a unor terenuri litigioase.
6
ha
50
ha
ROBERT NEALE
(Portland Trust)
5,6
ha
AYDIN DOGAN
AHMET BUYUKHANLI
(Cosmopolis)
51
GEORGE BECALI
ha
100
ha
287
ha
Planurile lui Becali de a construi ceva pe aceste
terenuri au fost tot timpul „sub]iri“, principala afacere
fiind vånzarea unor parcele c`tre dezvoltatorii imobiliari,
\n special \n zona Pipera-Tunari, unde investitorii au
ridicat \n ultimii ani circa 200.000 de metri p`tra]i de
birouri.
Cum \ns` infrastructura nu a cunoscut \mbun`t`]iri
semnificative, iar 30-40% din aceste birouri au r`mas
goale, Becali nu a mai g`sit cump`r`tori dispu[i s`
pl`teasc` milioane de euro pe terenurile din zon`,
astfel c` patronul de la Steaua recuno[tea recent c` nu
mai are banii din urm` cu doi ani, cånd era dispus s`
pl`teasc` 30 de milioane de euro pentru a-[i cump`ra
un avion Boeing.
O parte dintre afacerile lui Becali cu terenuri au
fost \ns` obiectul mai multor dosare \n justi]ie, iar presa
a scris despre schimburile de terenuri cu Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale de la sfår[itul anilor ‘90, cånd
Becali oferea pentru terenuri \n Pipera-Tunari loturi
din {tef`ne[tii de Jos, revendicate de fo[ti proprietari [i
avånd o valoare de pia]` sensibil mai mic`.
Popoviciu [i „imperiul“ din B`neasa
Tot cu scandal mediatic, dar [i cu dosar la DNA, a
ajuns [i Gabriel Popoviciu s` controleze \n 2000-2001
terenul de 173 de hectare din B`neasa, aflat \n admi -
nistrarea Universit`]ii de {tiin]e Agricole [i Medicin`
Veterinar` din Bucure[ti, lot pe care a fost \nceput cel
mai mare proiect imobiliar de pe pia]a local`.
Popoviciu a construit pe mai multe hectare de
teren dou` cl`diri de birouri, 221 de apartamente [i cel
mai mare parc comercial din ]ar`, format din mallul
B`neasa Shopping [i magazinele unor retaileri precum
IKEA, Carrefour, Bricostore sau Mobexpert.
Planurile pentru proiectul B`neasa sunt \ns` mult
mai mari, \n condi]iile \n care peste 100 de hectare de
teren sunt \n continuare neexploatate. Pe lotul de teren
situat \ntre cele dou` aeroporturi din Bucure[ti -
B`neasa [i Otopeni -, de-a lungul drumului pe unde
circul` zilnic peste 50.000 de ma[ini, Popoviciu ar dori
s` ridice cåteva mii de locuin]e, dar mai rapid alte
cl`diri de birouri [i o extensie pentru mall.
„Popoviciu este cam singurul din zon` care mai are
planuri s` investeasc`“, spune acum un consultant
imobiliar. El se refer` atåt la proiectul de extindere a
mallului, care va avea zon` de entertainment [i
cinematograf multiplex, cåt [i la zona de birouri, unde
Popoviciu a \nceput s` semneze contracte de
pre\nchiriere pentru o nou` etap` a B`neasa Business
& Technology Park.
Pe de alt` parte, familia }iriac a pus „pe hold“ o
parte din planurile din nordul Bucure[tiului, avånd \n
derulare doar clubul din cadrul proiectului de locuin]e
Stejarii din B`neasa.
Proiectul anun]at \n Otopeni, unde familia de]ine
86 de hectare de teren, „mai poate s` a[tepte“, dup`
cum spunea recent \ntr-un interviu Ion Alexandru }i -
riac, \n timp ce a doua etap` a proiectului Stejarii, unde
}iriac de]ine 10 hectare de teren \n mijlocul p`durii
B`neasa, va fi construit` dup` finalizarea clubului.
ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
TRANZAC}IILE DIN ZON~
La nivelul companiilor, \n ultimul an singurele
tranzac]ii semnificative au fost achizi]ia de c`tre
Medicover a unui teren \n Pipera pentru dezvoltarea
unui spital, tranzac]ia cu terenul unde va fi dezvoltat
noul sediu al b`ncii UniCredit }iriac, våndut de c`tre
un alt proprietar important de terenuri \n nord -
avocatul Virginica Dumitrescu - sau achizi]ia prin
licita]ie de c`tre Plusfinance, o subsidiar` a
Raiffeisen, a unui teren de 124 ha \n Buftea \n urma
falimentului firmei EFG Crevedia, un debitor al b`ncii.
„De terenuri mari sunt acum interesa]i doar retailerii
[i end-user-ii precum b`ncile, care caut` loturi
pentru construirea unor birouri care s` preia
activitatea de back-office. Dar [i ace[tia fug de zona
B`neasa, de[i a fost finalizat pasajul, [i aleg loca]ii
mai \n ora[, unde pot fi g`site acum spa]ii
disponibile. Pipera [i B`neasa sunt dou` zone care
s-au format \n perioada \n care nu era disponibil
nimic \n zonele centrale“, spune Cristian Ustinescu,
capital markets manager al firmei de consultan]`
imobiliar` DTZ Echinox.
|n zon` au mai fost realizate tranzac]ii mai mici,
precum achizi]ia unui teren de 1.000 de metri p`tra]i
pentru construirea unui showroom de mobil` pe
[oseaua Pipera-Tunari sau tranzac]ia de vånzare a
unui showroom SAAB, cump`rat pentru realizarea
unui showroom de ambarca]iuni.
„Caut un partener care a mai f`cut a[a ceva [i care se
pricepe. Nu \mi permit s` gre[esc pe 90 de hectare“,
spunea Ion Alexandru }iriac , referindu-se la proiectul
din Otopeni, unde ar urma s` fie construite un cartier de
locuin]e, o zon` comercial` [i o sal` polivalent` de 15-
20.000 de locuri.
Multe „ora[e“ noi
}iriac, Becali [i Popoviciu controleaz` aceste terenuri
de mult` vreme, astfel c` sc`derea pre]urilor fa]` de anii
2007-2008 \i afecteaz` mai pu]in prin prisma unor viitoare
dezvolt`ri.
„Interesul pe partea de nord a Bucure[tiului este
foarte sc`zut. Se mai vånd acum doar terenuri pentru case
deoarece pre]urile au sc`zut foarte mult. Au ajuns loturile
la pre]uri de 70-100 de euro/metrul p`trat \n zone unde se
vindeau la pre]uri de trei ori mai mari“, d` o dimensiune
a noilor pre]uri din nord S\nziana Oprea, associate \n
cadrul departamentului de terenuri al firmei de consul -
tan]` imobiliar` Colliers.
Citi]i mai multe despre cum s-a dezvoltat zona de
nord a Capitalei, despre proiectele de birouri sau de
magazine din aceast` regiune \n revista BUSINESS
Construct care apare ast`zi pe pia]`.
Cåte turbine eoliene se pot
instala \n Romånia, cåt cost` [i
cu cåt cre[te factura
ROXANA PETRESCU
DIMENSIUNEA proiectelor eoliene care ar fi \n
anumite faze de dezvoltare dep`[e[te 30.000 MW,
ceea ce \nseamn` o capacitate mai mare decåt cea
a tuturor hidrocentralelor, termocen tra lelor sau a
reactoarelor nucleare care func]ioneaz` \n
Romånia, dup` cum arat` datele Transelectrica.
Realit`]ile sistemului \ns`, care nu poate \n
niciun caz s` integreze o astfel de capacitate, arat`
c` un maxim de 3.000 MW ar fi suficient.
„|n Germania de exemplu, la un vårf de
consum de 80.000 MW, sunt instalate \n prezent
capacit`]i eoliene de circa 20.000 MW. Dac` facem
aceea[i paralel` [i pentru Romånia ar rezulta c` la
un vårf de consum de 8.000 MW, noi am putea
accepta \n sistem cam 3.000 MW \n eolian. Eu nu
sunt \mpotriva centralelor eoliene, dar aceste
investi]ii trebuie s` fie sustenabile pentru \ntreg
sistemul energetic“, spune Marian Cernat,
directorul dispecerului de energie din cadrul
Transelectrica.
Pornind de la aceste estim`ri ale repre -
zentantului Transelectrica, pentru atingerea
nivelului de 3.000 MW ar trebui s` fie montate cam
1.200 de turbine eoliene, cu o capacitate de 2,5
MW, ceea ce ar presupune investi]ii care pot
ajunge la 5 - 6 miliarde de euro. Doar prin mon -
tarea acestei capacit`]i ar putea fi alimentate peste
2,5 milioane de gospod`rii din Romånia.
Ceea ce se \ntåmpl` azi este \ns` cu mult \n
urma posibilit`]ilor pe care le permite sistemul.
Astfel, potrivit speciali[tilor din pia]` \n prezent
sunt instala]i \n Romånia circa 400 MW \n proiecte
eoliene, cele mai mari proiecte apar]inånd cehilor
de la CEZ [i grupului Energias de Portugal.
„Problema este cum ajungem la circa 3.000 MW.
Investi]iile pån` la 3.000 MW pot ajunge pån` la
[ase miliarde de euro. Ce s-a realizat pån` acum
este foarte pu]in, comparativ cu Bulgaria“, a
declarat Gabriel Sidere, managing parter \n
firma de avocatur` Cameron Mckeena.
Una dintre problemele cu care se confrunt`
investitorii, dincolo de limitele tehnice, sunt cele
legate de legisla]ie.
Astfel, de[i legea care sprijin` investi]iile \n
sursele regenerabile de energie este deja publicat`
\n Monitorul Oficial, aceasta nu este aplicabil` \n
absen]a unei legisla]ii secundare.
„Autoritatea Na]ional` de Reglementare \n
domeniul Energiei (ANRE) se a[teapt` ca, pån` la
finele anului, Comisia European` s` avizeze Legea
139 privind promovarea investi]iilor \n produc]ia
de energie din surse regenerabile. |n noiembrie
Autoritatea va finaliza [i legisla]ia secundar`,
necesar` pentru aplicarea Legii 139“, a declarat
AFEER: Exportul de energie din Romånia
c`tre Serbia util dar netransparent
Ion Lungu, pre[edintele Asocia]iei Furnizorilor de Energie Electric` din Romånia, a declarat c` modul
\n care Romånia a decis s` exporte 500 MW c`tre o firm` foarte pu]in cunoscut` sårbeasc`, Rudnap,
a fost netransparent [i incorent fa]` de ceilal]i furnizori din pia]`.
„Nu este deloc corect modul \n care s-a f`cut acel export de energie. Romånia are nevoie s` exporte,
dar modul \n care a f`cut-o a fost netransparent“, a precizat Lungu.
|n luna septembrie, Electrica a f`cut un co[ de energie de 300 MW, de la complexurile energetice,
Hidroelectrica [i Nuclearelectrica pe care l-a våndut unei filiale locale a unei companii sårbe[ti,
Rudnap, aceasta la råndul ei urmånd s` exporte aceast` cantitate de energie c`tre compania-mam`.
|n octombrie, contractul a fost suplimentat cu \nc` 200 MW. Pentru aceste cantit`]i nu s-a f`cut o
licita]ie propriu-zis`, ceea ce a fost privit de mul]i traderi din pia]` ca o practic` netransparent`.
Maria Månicu]`, directorul departamentului de
energii regenerabile din cadrul ANRE.
Un alt aspect al energiei verzi este faptul c`
aceasta va duce \n mod cert la cre[terea pre]urilor
pl`tite de consumator. Acest lucru este cauzat de
faptul c` furnizorii sunt obliga]i s` aib` o anumit`
cot` de energie verde \n co[ul pe care \l livreaz`
clien]ilor.
„Pentru 2011, influen]a energiilor regenerabile
ar \nsemna o cre[tere de 2% a pre]ului final al
electricit`]ii“, a spus pre[edintele Asocia]iei
Furnizorilor de Energie Electric` din Romånia
(AFEER), Ion Lungu, afirmånd c` anul viitor este
prognozat` o produc]ie de 1,5 TWh de energie din
surse regenerabile, ceea ce reprezint` cam 2% din
totalul energiei produse din 2009.
Companiile [i b`ncile pun um`rul la revenirea pie]ei auto
BOGDAN ALECU
„PROGRAMUL „Rabla“ a adus jum`tate
din vånz`rile de ma[ini noi din primele nou`
luni ale anului, vizånd \n special achizi]iile
realizate de persoanele fizice, iar cealalt`
jum`tate a pie]ei a fost sus]inut` de firme,
care [i-au \nnoit parcurile auto, potrivit
[efului Opel pentru Romånia.
„Anul acesta au existat \n pia]` vånz`ri
importante de flote atåt c`tre companii, cåt [i
c`tre b`nci. Acestea au dorit s`-[i optimizeze
costurile, ma[inile vechi fiind mai scump de
\ntre]inut decåt cele noi, inclusiv prin prisma
faptului c` se stric` mult mai des [i sunt
imobilizate \n service-uri“, a subliniat Cons -
tantin Avromescu, Country Director pentru
Romånia \n cadrul Opel Southeast Europe.
La nivelul primelor nou` luni, vånz`rile
de ma[ini au \nregistrat o sc`dere de 23%
fa]` de perioada similar` a anului trecut, la
aproape 78.200 de autoturisme, \n timp ce
pån` la mijlocul lunii octombrie prin
programul de casare s-au våndut circa 49.400
de unit`]i, potrivit statisticilor Administra]iei
Fondului pentru Mediu.
Pe vånz`rile de ma[ini c`tre firme
conteaz` [i Dudy Perry, directorul general al
companiei New Kopel, parte a grupului
israelian Shlomo, pentru revenirea vånz`rilor
de ma[ini \n 2011.
„Anul viitor vånz`rile de ma[ini vor intra
pe un trend pozitiv din simplul motiv c`
{tiri ZF
CEO-ul Coca-Cola Hellenic: Vedem semne de revenire
economic` \n pie]ele emergente
Coca-Cola Hellenic, cel mai mare \mbuteliator de b`uturi
r`coritoare de pe pia]a local`, a \nregistrat \n trimestrul trei al
acestui an vånz`ri \n sc`dere cu mai pu]in de 10% (singledigit),
„o revenire semnificativ` comparativ cu trimestrele
anterioare“, potrivit raportului trimestrial al companiei.
Coca-Cola Hellenic precizeaz` c` efectul m`surilor recente de
austeritate anun]ate de Guvern continu` s` aib` un impact
advers la nivelul cererii. |n trimestrul doi vånz`rile companiei
din Romånia au avut un declin de peste 10% (low double
digit), \n timp ce \n primul trimestru sc`derea a fost de mai
pu]in de 10%. „ Vedem semne de revenire economic` \n
anumite pie]e cheie, \n special \n pie]ele emergente“, a spus
Doros Constantinou, CEO al Coca-Cola Hellenic. Din cadrul
pie]elelor emergente fac parte Armenia, Belarus, Bosnia [i
Her]egovina, Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Nigeria,
Romånia, Rusia, Serbia [i Ucraina. Ioana David
Vånz`rile Heineken au mers mai bine \n Romånia
decåt \n Cehia sau Polonia
Heineken Romånia, produc`torul brandurilor de bere Golden
Brau [i Ciuc, a \nregistrat vånz`ri \n cre[tere \n trimestrul trei
oamenii [i companiile care [i-au amånat
achizi]iile \n 2009 [i 2010 \[i vor \nlocui
ma[inile actuale, ceea ce automat va duce la
o revenire a pie]ei auto“, a spus Dudy Perry.
New Kopel de]ine compania de rent-a-car [i
leasing opera]ional Sixt New Kopel, dealerul
de ma[ini second-hand AAA New Kopel [i
dealerii Union Motors pentru m`rcile Suzuki
[i Opel.
Anul acesta cifra de afaceri a grupului
New Kopel va cre[te cu cel pu]in 20% fa]` de
anul trecut potrivit estim`rilor oficialilor
New Kopel a preluat la \nceputul acestui an
centrul auto al IPSO din Otopeni, unde se
comercializau modele Dacia [i Renault, acesta fiind
transformat prin investi]ii suplimentare de
300.000 de euro \n dealer Opel
companiei, atingånd astfel aproape 20 mil.
euro.
„Activitatea centrului Opel nu se va
reflecta foarte mult \n rezultatele de pe anul
acesta. Spre exemplu, cifra de afaceri a Sixt
New Kopel a crescut \n acest an cu aproxi -
mativ 40%, iar o cre[tere am \nregistrat [i \n
ceea ce prive[te activitatea de leasing
opera]ional“, a spus Dudy Perry.
New Kopel a preluat la \nceputul acestui
an centrul auto al IPSO din Otopeni, unde se
comercializau modele Dacia [i Renault,
din acest an, evolu]ie care \mpreun` cu rezultatele poztive
din Serbia, Belarus [i Austria au compensat par]ial declinul
din state precum Polonia, Cehia, Ungaria [i Grecia, se arat`
\n raportul trimestrial al grupului. |n Europa Central` [i de Est
(f`r` Rusia) volumele au sc`zut cu 1%, \ns` compania nu a
precizat dinamica exact` a volumelor våndute \n Romånia.
Compania a anun]at anterior c` cifra de afaceri din Romånia
s-a majorat cu de 7% \n prima jum`tate a acestui an raportat
la intervalul similar din 2009, la 542 milioane lei brut [i 451
milioane lei net. Reprezentan]ii produc`torului nu au
comunicat \ns` atunci [i dinamica vånz`rilor \n volum.
Ioana David
Po[ta explic` de ce a \ncheiat contracte prin
atribuire direct` cu Promotional Interservice
Po[ta Romån`, care a \ncheiat dou` contracte de milioane de
euro prin atribuire direct` cu compania Promotional
Interservice, a explicat c` a folosit aceast` procedur` de
achizi]ie pentru c` firma este distribuitor unic de
echipamente de francat. Po[ta a cump`rat prin atribuire
direct` de la Promotional Interservice o aplica]ie informatic`
[i echipamente de francat coresponden]` \n valoare de 6,6
mil. euro, dup` ce \n 2008 pl`tise c`tre aceea[i firm` 2,6 mil.
euro pentru servicii de \ntre]inere [i repara]ii ma[ini de
FOTO: Silviu Matei
Jum`tate din
vånz`ri, \n Capital`
|n prezent re]eaua Opel de pe pia]a
local` este alc`tuit` din 24 de dealeri
care de]in 42 de loca]ii, iar pia]a din
Capital` reprezint` aproape jum`tate din
4.200 de ma[ini våndute \n primele nou`
luni ale acestui an.
Vånz`rile Opel au \nregistrat un declin de
11% \n primele nou` luni ale acestui an,
fa]` de perioada similar` a anului trecut.
|n prezent Sixt New Kopel, prin diviziile
de leasing opera]ional [i rent-a-car,
de]ine un parc de 2.000 de automobile
marca Opel.
pentru 5,7 mil. euro, acesta fiind transformat
prin investi]ii suplimentare de 300.000 de
euro \n dealer Opel.
„Pentru Opel ne-am propus o cot` de
aproximativ 30% din vånz`rile din Bucure[ti,
\n timp ce service-ul va r`måne \n continuare
autorizat [i pentru m`rcile Dacia [i Renault“,
a spus [eful New Kopel. Noul centru este cel
de-al [aselea din Bucure[ti, unde cel mai
mare dealer al m`rcii Opel este R`d`cini
Motors.
bogdan.alecu@zf.ro
francat . „Utilitatea aplica]iei informatice este indiscutabil`,
aceasta oferind posibilitatea de monitorizare \n timp real a
volumului de trimiteri po[tale rulat prin ma[inile de francat
conectate [i gestionarea fondurilor din taxele po[tale [i a
veniturilor realizate (...)“, a transmis Dumitru Daniel Neagoe,
directorul general al Po[tei. Promotional Interservice a
\nregistrat afaceri de 3,9 mil. euro \n 2008, contractul semnat
cu Po[ta avånd cea mai mare contribu]ie \n cifra de afaceri, [i
de 3,2 mil. euro \n 2009, potrivit datelor de la Registrul
Comer]ului. Mirabela Tiron
Sprider intr` \n Piatra-Neam] cu al 16-lea magazin
al re]elei
Retailerul de \mbr`c`minte Sprider Stores a deschis cel de-al
16-lea magazin al companiei \n Piatra-Neam], \n urma unei
investi]ii de aproximativ un milion de euro. „ Magazinul,
dispus pe dou` etaje, are 1.100 de metri p`tra]i. Este a treia
unitate deschis` anul acesta, dup` cele din Sun Plaza Bucure[ti
[i Promenada Mall Br`ila“, au anun]at reprezentan]ii
companiei. Intrat la nivel local \n urm` cu trei ani, Sprider
Stores a ajuns la afaceri de 7,3 mil. euro \n 2009, potrivit
datelor raportate la Registrul Comer]ului [i 190 de angaja]i \n
prezent. La nivel interna]ional, compania de]ine 115 magazine
\n Grecia, Polonia, Serbia sau Cipru. Cristina Stoian

ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
EXECUTIVUL S+PT+MÂNII
tel: 0318.256.282 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro
13
Odat` cu dispari]ia unor mari centre industriale care au fost transformate \n afaceri imobiliare, a[a cum a fost cazul multor companii de
Bra[ov de exemplu, singura carte mare pe care o mai poate juca Romånia este cea a energiei, crede Mihai David, directorul general al
Hidroelectrica, om care joac` \n acest moment un rol-cheie \n ceea ce prive[te restructurarea sistemului energetic.
Mihai David, Hidroelectrica: Singurul lucru care
ne-a mai r`mas \n picioare este sistemul energetic
CE SPUNE DESPRE...
De ce are
nevoie
compania de
contracte pe
termen lung:
Contractul ideal pe care noi putem
s`-l semn`m este pe termen foarte
lung cu posibilit`]i de cre[tere a
pre]urilor. Eu nu am alt instrument
de negociere \n fa]a b`ncilor pentru
c` ele nu iau garan]ii \n turbine sau \n
apa care curge prin centrale. O mare
problem` a bursei de energie este
tocmai faptul c` nu putem \ncheia
contracte pe termen lung.
Proiectele
eoliene:
La o hidrocentral` proiectarea se
face aici, construc]iile sunt f`cute de
companii romåne[ti, materialele sunt
produse aici, cimentul este f`cut aici.
Efectul de multiplicare este de unu la
patru. O s` ne trezim c` facem o
p`dure de eoliene pe care o s` le
]inem pe ambreiaj pentru c` nu sunt
linii de evacuare din Dobrogea spre
celelalte zone ale Romåniei.
„S
ROXANA PETRESCU
ingurul lucru care ne-a mai r`mas \n picioare
este sistemul energetic. |n Bra[ov de
exemplu, care pe vremuri era al doilea centru
economic al ]`rii, nu a mai r`mas nimic.
Cu ce o s` cre[tem? Cu IT-ul? |n niciun
caz“, crede [eful Hidroelectrica. |n acest moment David se
ocup` de \nfiin]area unuia dintre cei doi gigan]i energetici,
Hidroenergetica, prin care autorit`]ile locale \ncearc` s`
reorganizeze sistemul de produc]ie din Romånia.
De[i ideea de a regrupa toate marile unit`]i de produc]ie
din Romånia se confrunt` cu un val de critici venite
mai ales din partea marilor gigan]i energetici
interna]ionali veni]i aici prin intermediul proceselor de
privatizare, David crede c` \n spatele acestui lucru sunt
mai multe interese.
Dac` Petrom poate, ceilal]i
de ce nu pot?
Una dintre principalele probleme ridicate \n ceea ce
prive[te aceast` reorganizare este faptul c` prin comasarea
unit`]ilor de produc]ie de stat \n dou` companii uria[e
sunt eliminate posibilit`]ile de investi]ii noi care nu ar putea
concura cu gigan]ii energetici \n ceea ce prive[te costul
de produc]ie.
„Haide]i s` ne uit`m la ce au f`cut pån` acum toate
aceste grupuri venite \n Romånia pe partea de poduc]ie.
Nimic. Dar pe de alt` parte vedem Petromul care mai are
pu]in [i termin` o central` pe gaze de peste 850 MW.
Acest lucru \n sine dovede[te c` argumentele privind blocajul
pe care \l generaz` cele dou` companii pentru investi]ii
greenfield nu stau \n picioare. Mai mult. Haide]i s`
ne gåndim c` måine am vrea s` facem noi o trotinet` \n
Italia. Cine crede]i c` ne-ar l`sa?
Pie]ele de energie sunt supraprotejate“,
mai spune David.
|n ultimii ani au fost anun]ate mai
multe planuri de investi]ii ale marilor
grupuri precum Enel, E.ON, CEZ sau
HIDROCENTRALE
versus EOLIENE
Mihai David, directorul general al
Hidroelectrica, spune c` \n compara]ie
cu o investi]ie \ntr-o hidrocentral`,
care are un efect de multiplicare \n
economie de una la patru, investi]ia
\n eoliene are un impact mult mai
mic pe plan economic din cauza
faptului c` echipamentele sunt
importate.
„La o hidrocentral` proiectarea se face aici,
construc]iile sunt f`cute de companii
romåne[ti, materialele sunt produse aici,
cimentul este f`cut aici. Efectul de
multiplicare este de unu la patru. O s` ne
trezim c` facem o p`dure de eoliene pe care o
s` le ]inem pe ambreiaj pentru c` nu sunt linii
de evacuare din Dobrogea spre celelalte zone
ale Romåniei“, mai spune David.
GDF SUEZ \n parteneriat cu statul romån, dar acestea
nu au dep`[it nici acum nivelul de studii de fezabilitate, iar
unele chiar au fost abandonate.
Toate aceste companii prezente \n Romånia sunt integrate
[i continu` tendin]a de integrare, nici \n Italia, nici \n
Germania, Cehia sau Fran]a nefiind companii separate de
energie hidro, nuclear` sau termo. Aceste companii folosesc
faptul c` au resurse integrate pentru a echilibra pierderile
care se \nregistreaz` pe partea termo cu evolu]ia
mult mai bun` a energiilor mai ieftine (hidro [i nuclear).
REZULTATELE HIDROELECTRICA
Recordul
ultimilor
cinci ani
Evolu]ia cifrei
de afaceri a
Hidroelectrica
(mil. euro)
SURSE: Ministerul
Finan]elor, compania
* venituri totale
Mai
mult ca
oricånd
Evolu]ia
profitului net al
Hidroelectrica
(mil. euro)
SURSE: Ministerul
Finan]elor, compania
* profit brut
601,9
Putere regional`
David mai spune c` mai este un motiv care determin`
reticen]a marilor grupuri energetice \n ceea ce prive[te
\nfiin]area celor dou` companii de stat.
„Se mut` centrul pie]ei regionale. Germanii de exemplu
au mari interese \n Ungaria, dar energia pe care o producem
noi aici este mult mai ieftin de transportat din Romånia“,
explic` David. Cei doi gigan]i energetici Hidroenergetia
[i Electra ar fi trebuit s` devin` func]ionali de la
2005 2006 2007 2008 2009 2010 9 luni*
71,3
Aproape la fel
Evolu]ia num`rului de angaja]i ai
Hidroelectrica
SURSA: Ministerul Finan]elor
2005
5.034
671,2
15,8
617,4
2005 2006 2007 2008 2009 2010 9 luni*
2006
5.095
15,7
2007
5.179
663,5
17,6
572,2
11,4
2008
5.222
608,1
99,5
2009
5.233
FOTO: Silviu Matei
jum`tatea acestui an, dar din cauza mai multor probleme
legate de procesul de \nfiin]are, cel mai probabil ace[tia
vor deveni opera]ionali \n 2011.
De ce vinde Hidroelectrica sub costuri?
Una dintre marile controverse \n ceea ce prive[te
energia electric` [i \n special Hidroelectrica este cea a
contractelor directe pe care compania le-a \ncheiat la
\nceputul anilor 2000 cu firme precum Energy Holding,
care mai sunt \n vigoare [i azi [i care recent au fost prelungite
cu maximum cinci ani.
„|n 2009 am avut o rund` de negocieri cu to]i partenerii.
Pentru toate cele 17-18 contracte pe care le avem \n
derulare am crescut pre]urile cu 28-31% pentru energia livrat`
\n 2010, aproape jum`tate din aceste contracte fiind
prelungite cu o perioad` de pån` la maximum cinci ani.
Astfel, sunt unele contracte care dup` noile negocieri au
fost prelungite pån` \n 2018. Azi vindem energia la un
pre] de 130 de lei pe MWh \n contextul \n care noi avem
un cost de produ]ie de 90 MWh“, spune David, care a mai
anun]at ca de la 1 ianuarie 2011 va avea loc o nou` cre[tere
de pre] pe contractele directe.
|n ceea ce prive[te contractul pe care Hidroelectrica \l
are cu Alro, combinatul cump`r` energia necesar` la un
pre] de 105-120 de lei pe MWh.
{i cu pre]ul cum r`måne?
Prezen]a
marilor
companii \n
Romånia:
Principalele critici legate de aceste contracte se refer`
la pre]ul mic cu care se vinde energia comparativ cu cel de
pe bursa de electricitate OPCOM, dar [i la faptul c` prin
vånzarea acestei energii c`tre anumite companii, popula]ia,
care este alimentat` \n mare parte
cu energie termo, ar pl`ti un pre] mai
{TIA}I C~...
mare.
„Contractul ideal pe care noi putem
s`-l semn`m este pe termen foarte
lung cu posibilit`]i de cre[tere a pre]urilor.
Eu nu am alt instrument de negociere
\n fa]a b`ncilor pentru c` ele nu
iau garan]ii \n turbine sau \n apa care
curge prin centrale. O mare problem` a
bursei de energie este tocmai faptul c`
nu putem \ncheia contracte pe termen
lung.“
„{i bine. S` spunem c` ie[im pe
burs` la un pre] de 160 de lei MWh.
Nimeni nu mai cump`r` peste acest
pre], nimeni nu mai ia de la complexurile
energetice. Cu ele ce facem? S` lu`m a doua variant`.
S` spunem c` mergem to]i la pre]ul maxim.
Atunci nimeni nu va mai exista pe pia]a concuren]ial`, ci
s-ar \ntoarce la regimul reglementat, ceea ce \nseamn`
c` practic \i obligi pe produc`tori s`-[i vånd` toat` energia
sub costuri.“
Regimul reglementat este cel \n care se afl` de exemplu
consumatorii casnici, acesta incluzånd toate tipurile de
consumatori de energie \nainte de liberalizarea pie]ei.
Odat` cu formarea pie]ei concuren]iale, marii consumatori
de energie au avut posibilitatea de a ie[i la negocieri
astfel \ncåt s`-[i creeze consumul de energie conform propriilor
nevoi.
„Noi am ie[it de pe pie]ele externe tocmai din cauza
costurilor mari pe care le aveau produsele noastre. Nu a
|n zilele de var` extrem de
c`lduroase, cånd toate
aparatele de aer condi]ionat
sunt pornite, necesarul de
energie pe care acestea \l
solicit` este echivalentul \n
capacitate al unui reactor
nuclear al centralei de la
Cernavod`, adic` pu]in
peste 700 MW.
Haide]i s` ne uit`m la ce au f`cut
pån` acum toate aceste grupuri
venite \n Romånia pe partea de
poduc]ie. Nimic. Dar pe de alt` parte
vedem Petromul care mai are pu]in [i
termin` o central` pe gaze de peste
850 MW. Acest lucru \n sine
dovede[te c` argumentele privind
blocajul pe care \l genereaz` cele dou`
companii pentru investi]ii greenfield
nu stau \n picioare. Mai mult. Haide]i
s` ne gåndim c` måine am vrea s`
facem noi o trotinet` \n Italia. Cine
crede]i c` ne-ar l`sa? Pie]ele de
energie sunt supraprotejate.
[tiut nimeni la \nceput s` profite de pia]a liber` a energiei.
Investitorii str`ini au fost primii care [i-au pus problema
unui management al energiei, cost care \n anumite industrii
este substan]ial“, a mai declarat David.
Practic prin apari]ia traderilor de energie, anumite riscuri
\n ceea ce prive[te alimentarea cu electricitate a marilor
consumatori au fost preluate de ace[tia, pornind de
la formarea unui co[ avantajos \n ceea ce prive[te pre]ul
pån` la realizarea profilurilor de consum specializate pentru
fiecare client \n parte.
Nu mai d`m energie la marii
consumatori. {i dup`?
O industrie dependent` de energie este cea a aluminiului,
Alro Slatina fiind unul dintre cele mai controversate
contracte ale Hidroelectrica [i care a fost prelungit
pån` \n 2018.
„Foarte bine, haide]i s` reziliem acest contract. S` zicem
c` nu mai d`m nimic la industrie, o d`m pe toat` la
casnici. Atunci industria va r`måne cu energia cea mai
scump`, iar tu r`måii [omer pentru c` firma la care lucrezi
nu va mai face fa]` \n ceea ce prive[te costurile. Interdependen]ele
din acest domeniu sunt uria[e. Alro ese unul
dintre pu]inele lan]uri industriale care ne-au mai r`mas,
iar ceea ce facem noi aici se \ntåmpl` [i \n Fran]a [i \n Canada“,
mai spune David.
|ntrebarea \n cazul contractului cu Alro este de ce Hidoelectrica
vinde o parte din produc]ia sa c`tre companii
la un pre] mai mic \n condi]iile \n care Alro are [i licen]`
de furnizare a energiei electrice, astfel c` ar putea juca [i
rol de trader.
Mai mult, traderii care cump`r` energia de la Hidroelectrica
o vånd mai departe pe pia]a liber` la un pre]
mai mare, niciunul nefiind implicat \n
activit`]i industriale.
Prelungirea contractelor directe
de vånzare a energiei electrice este
totu[i o surpriz` mai ales \n contextul
\n care mult` vreme s-a vehiculat
chiar necesitatea rezilierii acestor
contracte.
„|nainte de a \ncepe negocierile
pentru cre[terea pre]urilor, am analizat
[i aceast` variant` [i ne-am pus pe
f`cut calcule. Vorbim de pl`]i de sute
de milioane de euro. Noi niciodat` nu
am mers sub costuri, a[a c` am luat decizia
de a negocia pre]ul. |n acest context,
toat` lumea mi-a cerut s` prelungim
contractele, dar a depins de abilit`]ile
fiec`ruia, a[a c` la finalul zilei avem contracte prelungite
[i contracte care [i-au p`strat durata, dar oricum
la toate au fost m`rite pre]urile“, a mai spus [eful Hidroelectrica.
Renegocierea contractelor [i un an ploios au f`cut ca
Hidroelectrica s` \nregistreze venituri totale de 2,53 miliarde
de lei (608 milioane de euro) \n primele trei trimestre
ale anului, cu 38% mai mult decåt \n primele nou` luni
ale anului trecut, profitul brut al companiei fiind de 414
milioane de lei (circa 100 de milioane de euro), fa]` de
pierderea de 100 de milioane de lei anul trecut.
Profitul opera]ional al companiei a crescut de aproape
trei ori \n perioada analizat`, pån` la 1,1 miliarde de lei
(264 de milioane de euro).
roxana.petrescu@zf.ro

Compania de publishing a MediaPRO
14
Budapesta ia la bani
m`run]i privatiz`rile
firmelor de utilit`]i
ANDREEA NEFERU
ISTVAN TARLOS, noul primar al Budapestei, care provine
din partidul de guvern`månt Fidesz, a anun]at c`
inten]ioneaz` s` reevalueze contractele de privatizare a
companiilor de utilit`]i, scrie Politicalcapital.hu. Tarlos, care
s-a instalat \n fotoliul de primar la 6 octombrie, a declarat c`
autorit`]ile din capitala ungar` vor avea \n vedere \n special
companiile de utilit`]i de]inute \n parteneriat public-privat,
aici fiind incluse sistemul de alimentare cu ap` potabil`, de
canalizare [i de furnizare a gazelor naturale.
„Nu ne vom mai juca. Dac` companiile str`ine nu
modific` aceste contracte \ntr-un mod care s` fie semnificativ
\n favoarea ora[ului, atunci echipa noastr` juridic` va merge
dup` oamenii care nu au respectat termenii acestor contracte
[i nu vor acea lini[te pån` nu
\i vor g`si“, a declarat Tarlos.
De asemenea, el a ad`ugat c`
revizuirea acestor contracte
ar putea include [i istoricul
taxelor pl`tite de aceste
companii c`tre stat.
Dup` cum noteaz` Poli -
ticalcapital.hu, specula]iile
pri vind rena]ionalizarea \n
mas` sunt exagerate, \ns`
este mai mult decåt evident
c` guvernul de centrudreapta
condus de premierul
Viktor Orban sprijin`
municipalit` ]ile care vor s`
reevalueze modul \n care
participa]iile companiilor
publice de uti li t`]i au fost
våndute, dar [i mo dul \n care
acestea ofer` acum servicii.
Fidesz a implementat
deja o astfel de strategie \n
ora[ul Pecs, unde practic
autorit`]ile „au dat afar`“
acum un an furnizorul privat
de utilit`]i Suez Environne -
ment. Pecs a reprezentat de
altfel proiectul pilot, care s-a
dovedit de succes din punctul
de vedere al autorit`]ilor [i
care ar putea fi reiterat \ntr-o
serie de ora[e ungare.
Cu toate acestea, re ve -
nirea integral` a companiilor de utilit`]i \n portofoliul Buda -
pestei comport` trei probleme: \n primul rånd, capitala nu-[i
permite s` r`scum pere pachetele de ac]iuni de]inute de
investitorii priva]i. Mai mult, s-ar putea crea tensiuni
diplomatice, avånd \n vedere c` Un garia urmeaz` s` preia \n
ianuarie 2011 pre[edin]ia rotativ` a Uniunii Europene. Nu \n
ultimul rånd, reevaluarea contractelor de utilit`]i ar putea
submina securitatea juridic` a companiilor str`ine prezente \n
Ungaria [i ar putea aduce prejudicii mediului local de afaceri.
Polonia concediaz`
bugetari [i reduce
cheltuielile
C~T~LINA APOSTOIU
GUVERNUL polonez va reduce num`rul locurilor de
munc` din cadrul agen]iilor [i fondurilor de stat [i va limita
cre[ terea cheltuielilor discre]ionare ca parte a eforturilor de
di minuare a deficitului public [i a datoriei publice, scrie
Bloomberg.
Guvernul vrea s` reduc` num`rul locurilor de munc` din
cadrul agen]iilor [i fondurilor de stat cu 10% anul viitor [i s`
men]in` „un nivel limitat al for]ei de munc`“ pån` \n anul
2013.
Guvernul a limitat \n acela[i timp cre[terea cheltuielilor
discre]ionare (care nu pot fi prev`zute) la 1% peste indicele
pre]urilor de consum. „Obiectivul prive[te reducerea datoriei
publice, cåt [i a costului ramburs`rii acesteia“, se arat` \ntr-o
declara]ie a guvernului.
M`surile vor contribui la reducerea deficitului bugetar
pån` la limita de 3% din Produsul Intern Brut impus` de
Uniunea European`, permi]ånd Poloniei s` adopte moneda
unic` european` la un anumit
punct \n viitor.
Polonia a anun]at
s`pt`måna trecut`
c` deficitul bugetar
va urca la 7,9% din
Produsul Intern
Brut \n acest an, de
la nivelul de 7,2%
\nregistrat anul
trecut.
Fidesz a implementat
deja o astfel de
strategie \n ora[ul
Pecs, unde practic
autorit`]ile „au dat
afar`“ acum un an
furnizorul privat de
utilit`]i Suez
Environnement. Pecs
a reprezentat de
altfel proiectul pilot,
care s-a dovedit de
succes din punctul
de vedere al
autorit`]ilor [i care ar
putea fi reiterat
\ntr-o serie de ora[e
ungare.
Polonia a anun]at
s`pt`måna trecut` c` deficitul
bugetar va urca la 7,9% din
Produsul Intern Brut \n acest
an, de la nivelul de 7,2%
\nregistrat anul trecut. Datoria
public` va cre[te pån` la 55,4%
din PIB \n acest an, de la
50,9% la sfår[itul anului trecut,
a anun]at ministerul polonez al
finan]elor.
Dep`[irea pragului de
55% va activa regle men t`ri
care oblig` guvernul s` reduc`
datoriile \n decurs de doi ani
prin major`ri de taxe [i
reduceri de chel tuieli. Con -
form Constitu]iei, datoria public` trebuie s` r`mån` sub ni -
velul de 60% din Produsul Intern Brut.
Economiile ce vor fi realizate \n urma limit`rii
cheltuielilor discre]ionare vor fi echivalente cu 2,8 miliarde de
zlo]i (710 milioane de euro) anul viitor, 8,5 miliarde de zlo]i \n
2012, 17,4 miliarde de zlo]i \n 2013 [i 29,5 miliarde de zlo]i \n
2014, conform estim`rilor guvernului. Cheltuielile discre ]io -
nare reprezint` aproximativ un sfert din cheltuielile bugetare.
Pe lång` reducerile de locuri de munc` [i limitarea
cheltuielilor, Polonia inten]ioneaz` s`-[i reduc` necesit`]ile
de finan]are prin acumulare de lichidit`]i, fie sub form` de
depozite sau administrare de active de c`tre ministerul de
finan]e, se mai arat` \n declara]ia guvernului polonez.
{tiri ZF
Henkel construie[te o fabric`
de 14,7 milioane de euro \n Ungaria
Produc`torul german de bunuri de larg
consum Henkel va realiza o investi]ie de
14,7 milioane de euro \n Ungaria, potrivit
Portfolio.hu. Compania va construi o
fabric` de adezivi \n zona industrial`
Tatabanya-Kornye, ce va crea 80 de locuri
de munc`. Oficialii Henkel au declarat c`
vor transfera capacit`]ile de produc]ie din
Polonia [i Marea Britanie \n noua fabric`,
urmånd s`-[i relocheze [i actuala divizie de
adezivi din Vac \n Tatabanya. Unul dintre
principalele motive pentru alegerea
Tatabanya este capacitatea companiei de
a-[i servi clien]ii de pe segmentul
electronicelor din Europa Central` [i de Est
mai u[or de aici. C`t`lina Apostoiu
Fondurile de investi]ii vor fi atent
supravegheate de UE
Uniunea European` a aprobat forma final`
a unui set de reguli menite s` asigure o mai
strict` reglementare a fondurilor de hedging
[i firmelor de private equity, scrie BBC
News. Regulile sunt menite s` sporeasc`
BUSINESS INTERNA}IONAL
tel: 0318.256.277 e-mail: www@zf.ro www.zf.ro/business-international
Radiografia Europei de Est: cum se
recupereaz` regiunea dup` recesiune
Europa de Est \[i revine din recesiune, dar procesul este mai greoi \n unele ]`ri,
inclusiv Romånia, astfel c` odat` cu trecerea crizei unele state vor fi mai bine
pozi]ionate \n lupta pentru a atrage investitorii.
C
ANDREEA NEFERU
hiar dac` sunt departe de a ajunge la
nivelul de prosperitate din Europa
Occidental`, statele din centrul [i estul
B`trånului Continent au reu[it s`
\nregistreze \n mai multe cazuri
contrac]ii economice mai temperate decåt \n Vest \n
2009. Recesiunea a schimbat multe, a dat lec]ii
liderilor din regiune [i a ar`tat cåt de fragile sunt unele
pie]e emergente la dezechilibrele ]`rilor dezvoltate,
potrivit unei analize a cotidianului britanic de business
Financial Times.
M`surile de austeritate adoptate \n statele din
zon` au provocat nemul]umiri \n råndul popula]iei,
\ns` protestele au fost mult mai moderate decåt cele
din Grecia, spre exemplu. Mai mult, liderii politici
care au fost nevoi]i s` „loveasc`“ \n oamenii de rånd
pentru a scoate ]ara din criz` au fost reale[i,
demonstrånd c` est-europenii sunt interesa]i s` ias`
din probleme, indiferent de mijloace. Este cazul
Letoniei, unde coali]ia de centru-dreapta care a impus
cel mai sever program de austeritate din Europa a fost
realeas` luna aceasta.
Criza, lec]ie pentru lideri
Europa Central` [i de Est a fost „afectat` \n mod
deosebit de criz` [i, chiar dac` putem observa o
revenire la cre[tere \n unele ]`ri, procesul de
revigorare r`måne anemic, de durat` [i departe de a fi
stabil“, a declarat Jan Fischer, fost prim-ministru al
Cehiei [i \n prezent vicepre[edinte al B`ncii Europene
pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare. Cu toate acestea,
]`rile din regiune au devenit din nou destina]ii
atractive pentru investitorii care prefer` pie]ele
emergente, \n condi]iile \n care for]a de munc` este
ieftin` [i rivalizeaz` cu cea din Asia.
Criza de la finalul primului deceniu al secolului al
XXI-lea poate fi considerat` [i o lec]ie pentru liderii
din regiune [i nu numai, \ntrucåt s-a creat o paralel`
\ntre modul \n care au fost comb`tute crizele
anterioare de pe pie]ele emergente [i m`surile care au
fost impuse pe fondul recesiunii recente.
Privind retrospectiv, ceea ce s-a \ntåmplat \n
ultimii aproape doi ani este o schimbare la 180 de
grade. |n general, datoriile publice ale ]`rilor din
Europa Central` [i de Est erau mult mai mici decåt
cele ale statelor din vestul continentului, atunci cånd a
debutat criza. Datorit` creditelor masive contractate
la mijlocul anilor 2000 [i unei cre[teri economice
turate la maxim, consumul a explodat ducånd [i la
apari]ia unor deficite de cont curent.
Factorii recuper`rii
n |mprumuturile furnizate de FMI, precum [i de
Uniunea European` [i de alte institu]ii
interna]ionale, au ajutat partea de est a
Europei s` evite intrarea \n incapacitate de
plat`.
n }`rile din Est au condus plutonul la nivel
european la capitolul m`suri de austeritate,
adoptånd programe extrem de severe fie
pentru a se conforma angajamentelor fa]` de
FMI, fie pentru a \[i \ndeplini obiectivele
economice (spre exemplu, atingerea ]intelor
de deficit).
n Revenirea cererii din partea statelor din
Occident a \nsemnat o gur` de oxigen [i
pentru economiile din Est, avånd \n vedere c`
Vestul este principala destina]ie de export.
Dup` ce creditarea [i comer]ul au \nghe]at, ca
urmare a falimentului b`ncii americane de investi]ii
Lehman Brothers \n septembrie 2008, gospod`riile
din regiune au r`mas \n ipostaza de a-[i finan]a datorii
masive. Adesea denominate \n euro sau \n franci
elve]ieni, aceste datorii au devenit cu atåt mai
\mpov`r`toare, cu cåt monedele locale au cunoscut o
transparen]a \n råndul fondurilor de
investi]ii alternative [i s` ajute autorit`]ile
s` identifice [i s` reac]ioneze \n fa]a unor
riscuri poten]ial sistemice. Reglement`rile,
ce vor fi supuse votului Parlamentului
european luna viitoare, includ crearea unui
„pa[aport“ pentru to]i managerii de fonduri
care s` le permit` acestora s` opereze \n
oricare dintre ]`rile UE. C`t`lina Apostoiu
Deutsche Bank a avut pierderi
de 1,2 miliarde de euro
FOTO: DeutscheBankAG
Deutsche Bank, cea mai mare banc` a
Germaniei, a raportat o pierdere sub
estim`ri pe trimestrul trei, \n condi]iile \n
care profitul \n cre[tere \nregistrat de banca
de investi]ii a compensat o opera]iune de
writedown (reducere a valorii contabile)
legat` de participa]ia de]inut` \n cadrul
Deutsche Postbank, scrie Bloomberg. Banca
a \nregistrat o pierdere net` de 1,21
miliarde de euro \n trimestrul trei,
comparativ cu un profit de 1,38 miliarde de
euro \n perioada similar` a anului trecut.
Anali[tii anticipaser` o pierdere de 1,52
miliarde de euro dup` ce Deutsche
anun]ase costuri de 2,3 miliarde de euro
legate de Postbank. C`t`lina Apostoiu
Bulgaria va investi anul viitor circa 860
mil. euro \n infrastructur`
Guvernul bulgar a planificat investi]ii de
aproximativ 1,7 miliarde de leva (860 de
milioane de euro) pentru construc]ia unor
proiecte de infrastructur` anul viitor, a
anun]at ministrul dezvolt`rii regionale,
Rosen Plevneliev. Fondurile vor fi asigurate
prin aloc`ri de la bugetul de stat [i prin
atragerea de finan]`ri de la Uniunea
European`. Astfel, 1,2 miliarde de leva
(600 de milioane de euro) vor avea ca
destina]ie construc]ia de drumuri [i
autostr`zi, iar cele 500 de milioane de leva
SURSA: Financial Times, FMI
puternic` depreciere. Existau chiar temeri c` b`ncile
str`ine care dominau sectoarele de profil din regiune
\[i vor retrage finan]area de pe pie]ele din Europa
Central` [i de Est pentru a-[i sprijini opera]iunile din
]`rile-mam`. Mai mult, ap`ruser` chiar specula]ii
potrivit c`rora recesiunea va demonstra cåt de
ineficient este capitalismul c`tre care fostul bloc
comunist din partea de est a B`trånului Continent
tindea de aproape dou` decenii.
Diversitate la nivel regional
Cu toate acestea, nu se poate spune c` a existat o
recesiune la nivel regional, de[i ]`ri precum Letonia,
Estonia, Lituania sau Ucraina au c`zut prad` unor
contrac]ii economice greu de imaginat \n perioade de
pace. La polul opus, alte state din zon` au cunoscut un
declin economic mult mai mic decåt cel al ]`rilor din
Europa de Vest, Polonia r`månånd chiar pe plus [i
devenind astfel singura ]ar` din Uniunea European`
care nu a intrat \n recesiune anul trecut.
De asemenea, num`rul b`ncilor care au intrat \n
colaps a fost infim, nu au existat crize bancare
sistemice [i nicio ]ar` nu a intrat \n incapacitate de
plat`. |n parte, meritul revine marilor lideri la nivel
mondial, care \n cadrul summit-ului G20 din aprilie
2009 au permis Fondului Monetar Interna]ional s`
aib` suficiente resurse pentru a oferi sprijin financiar
unor ]`ri precum Ungaria, Romånia, Letonia sau
Ucraina. De asemenea, institu]iile financiare
interna]ionale au convenit \n cadrul a[a-numitei
Ini]iative de la Viena s` nu se retrag` de pe pie]ele din
Europa Central` [i de Est, \ntrucåt ar fi creat un
adev`rat haos al sistemului bancar din regiune.
Concluziile principale care se pot trage din tot
ceea ce s-a petrecut \n ultimii doi ani sunt dou` la
num`r. |n primul rånd, faptul c` procesul prin care
]`rile din regiune vor ajunge la nivelul de prosperitate
din Vest va fi mult mai \ndelungat. |n al doilea rånd,
aceste proces se va realiza pe dou` viteze: unele state
vor \ntårzia mult mai mult decåt altele pån` vor
converge la standardele de via]` [i puterea economic`
din Vest. Romånia, din p`cate, ar putea intra \n a
doua categorie.
(250 milioane de euro) r`mase vor fi
folosite pentru proiecte de infrastructur`
ale autorit`]ilor locale. Mediafax
Economia Greciei va \nregistra anul
viitor o sc`dere de pån` la 3%
ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
FOTO: EPA
Economia Greciei va \nregistra anul viitor o
sc`dere cuprins` \ntre 2,5% [i 3%, a
declarat ministrul elen de finan]e, George
Papaconstantinou (foto). „Economia se va
comprima cu 4% \n acest an [i va \nregistra
o sc`dere de 2,5-3% \n 2011“, a afirmat
Papaconstantinou. Proiectul de buget
pentru anul viitor prevede c` Produsul
Intern Brut (PIB) va sc`dea cu 4% \n 2010 [i
Irlanda trebuie
s` taie cheltuielile
cu 15 mld. euro
C~T~LINA APOSTOIU
GUVERNUL irlandez a anun]at c` sunt necesare reduceri
de cheltuieli bugetare \n valoare de 15 miliarde de euro \n
urm`torii patru ani, dublul valorii estimate anterior, pentru
di minuarea deficitului bugetar al ]`rii la 3% din PIB pån` \n
2014, conform \n]elegerii cu UE, scrie The Wall Street
Journal.
„Principalele motive pentru aceast` cre[tere semni fi ca -
tiv` fa]` de cifra anun]at` \n cadrul bugetului pe 2010 sunt
pers pectivele mai slabe de cre[tere economic` atåt pe plan
local, cåt [i extern, [i majorarea
costurilor legate de dobånzile da -
toriilor“, se arat` \ntr-o declara]ie a
Departamentului de Finan]e.
M`surile ce vor fi luate \n vederea
acestor reduceri vor fi salutate de
autorit`]ile de la Bruxelles, \ns`
Irlanda r`måne o zon` major` de
\ngrijorare \n råndul membrelor zonei
euro. O alt` temere este c` m`surile de
austeritate fiscal` ale guvernului vor
afecta businessurile locale, \ncrederea
consumatorilor [i cre[terea economic`.
Deficitul bugetar al ]`rii este
a[teptat s` ating` 32% din PIB \n acest an, incluzånd
cheltuielile de miliarde de euro pentru salvarea sectorului
bancar. Reducerile de 15 miliarde de euro au reprezentat cel
mai pesimist scenariu avansat anterior de majoritatea econo -
mi[tilor.
„Guvernul este con[tient c` ajust`rile de cheltuieli [i
m`surile de cre[tere a veniturilor ce trebuie introduse acum
vor avea un impact asupra nivelului de trai al cet`]enilor, \ns`
nu este nici credibil, nici realist ca aceste m`suri s` fie
amånate“, se arat` \n declara]ia Departamentului de Finan]e.
Departamentul analizeaz` trei scenarii pentru reducerile
de anul viitor: 3 mld. euro, 4,5 miliarde sau 7 miliarde de euro.
„Economia irlandez` r`måne \n centrul aten]iei la nivel
interna]ional [i este vital s` lu`m m`surile necesare pentru a
recl`di \ncrederea. Trebuie s` ne demonstr`m capacitatea de
a ne rezolva problemele [i din p`cate acest lucru implic`
decizii dure“, a declarat Fergal O‘Brien, economist-[ef \n
cadrul Irish Business and Employers Confederation.
Graficul zilei
32 %
din PIB este
valoarea la care
va ajunge deficitul
bugetar al Irlandei
anul acesta.
SURSA: Le Figaro
Bursele din Asia devin din ce \n ce mai importante, \n
condi]iile \n care aproximativ jum`tate dintre pie]ele de
capital prezente \n top zece la nivel mondial se afl` pe acest
continent. Bursa de la New York, operat` de NYSE Euronext,
r`måne cea mai mare burs` la nivel mondial, cu o
capitalizare total` de aproape 12.000 miliarde de dolari.
Locul al doilea este ocupat de bursa de la Tokio. Pe locul al
cincilea, apare tot NYSE Euronext, de data aceasta cu pie]ele
de capital pe care le de]ine la nivel european (Paris,
Amsterdam, Bruxelles [i Lisabona). Spre compara]ie, Bursa de
Valori din Bucure[ti are o capitalizare de doar 31,4 miliarde
de dolari (22,5 miliarde de euro). Andreea Neferu
cu 2,6% \n 2011 din cauza m`surilor de
austeritate bugetar` adoptate de guvern.
Grecia s-a angajat s` reduc` deficitul
bugetar [i datoria pån` \n 2013 \n schimbul
unui ajutor financiar UE-FMI de 110
miliarde de dolari. UE [i FMI au stabilit ca
obiective pentru Grecia un deficit de 8,1%
din Produsul Intern Brut (PIB) \n acest an [i
de 7,6% din PIB \n 2011. Mediafax
Profitul VW a crescut la 4 mld. euro
Profitul dup` taxe al Volkswagen (VW), cel
mai mare constructor auto european, a
crescut de la 700 de milioane de euro \n
primele nou` luni din 2009 la patru
miliarde de euro \n intervalul
corespunz`tor al acestui an, iar veniturile
din vånz`ri au avansat cu 20%. Profitul
opera]ional a crescut de la 1,5 miliarde de
euro \n ianuarie-septembrie 2009 la 4,8
miliarde de euro \n primele nou` luni ale
acestui an. Veniturile din vånz`ri s-au
situat, \n intervalul analizat, la 92,5
miliarde de euro, comparativ cu 77,2
miliarde de euro \n aceea[i perioad` a
anului trecut. Num`rul vehiculelor livrate a
urcat cu 13%, la 5,4 milioane. Mediafax
ZIARUL FINANCIAR
STRADA AUREL VLAICU NR. 62-64, ET. 2, SECTOR 2, BUCURE{TI – ROMÂNIA;
TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285
n O.P. 37, C.P.65 BUCURE{TI; E-MAIL: ZF@ZF.RO WWW.ZF.RO
n
DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); cristian.hostiuc@zf.ro
REDACTOR-{EF Sorin Påslaru (0318.256.282); sorin.pislaru@zf.ro
REDACTORI-{EF ADJ. R`zvan Voican (0318.256.284);
Dana Ciriperu (0318.256.277)
SENIOR-EDITOR Vlad Nicolaescu (0318.256.279)
DEPARTAMENTE: COMPANII - Redactori: Adelina Mihai, Bogdan Alecu,
Ioana David, Cristi Moga, Roxana Petrescu, Mihaela Popescu, Adriana Ro[oga,
Cristina Stoian, Mirabela Tiron, Diana Tudor
B~NCI-ASIGUR~RI-FINAN}E - EDITOR: Liviu Chiru; Redactori: Angela Pl`cint`,
Claudia Medrega, Izabela B`d`r`u, Ciprian Botea
PIA}A DECAPITAL - EDITOR: Andrei Chirileasa; Redactori: Adrian Cojocar,
Roxana Pricop
BUSINESS HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu (0318.256.286);
Redactori Andreea Magraon
BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Alexandru Matei; Redactori: C`t`lina Apostoiu,
Andreea Neferu, Cristina Ro[ca
POLITIC - EDITOR: Iulian Anghel (0318.256.245);
ZF ENGLISH - Redactori: Loredana Fr`]il`-Cristescu, Daniela Stoican;
ZF ONLINE - Redactori: Radu Racu, Adrian Voicu (0318.256.279)
SUPLIMENTE ZF: DUP~ AFACERI - Redactori: Anca Negoi]`, Ioana Må]u
PPROPRIET~}I - EDITOR: Cristi Moga (0318.256.277)
PROFESII - EDITOR: Adelina Mihai (0318.256.277);
ZIARUL DE DUMINIC~ - EDITOR: Ioan Es. Pop (0318.256.241)
REVISTE ZF: EDITORI Anca Negoi]` (Premium)
ART DIRECTOR: Mihaela Enciu;
DTP: Mihaela Viciu, Monica B`sceanu, Adriana T`n`sescu, Mirela }urlan,
Marcel Pomian, Lucian P`tr`[escu ; corectur`: Cristina Turcov, Sånziana Doman,
Theodor Zamfir; foto: Bogdan Popa, Silviu Matei; secretariat: Monica Pårvu,
Corina Iliescu
VÅNZ~RI PUBLICITATE: Drago[ Stan (0318.256.237); Mihaela Sm`du (0318.256.237);
Drago[ Hrisafi (0318.256.278); Gabriela Chirc` (trafic)
PR MANAGER: Arina Sturzoiu
ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1
TEL-FAX: 0264.407.858 ; E-MAIL: TRANSILVANIA@ZF.RO; Lauren]iu Cotu
ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de
www.publimedia.ro / 0318.256.200
DIRECTOR PUBLISHING: Cosmina Noaghea
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian Hostiuc
PUBLISHER BUSINESS PRESS: Daniela Radu
DIRECTOR VÅNZ~RI PUBLICITATE: Nicoleta Nedea;
DIRECTOR DISTRIBU}IE: Dan Apostolache; DIRECTOR FINANCIAR: Sorin Dinu;
DIRECTOR MARKETING: Daniela {erban;
COORDONATOR MARKETING: Dana C`pitanu;
DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica Ghenciu;
DIRECTOR RESURSE UMANE: Elena {erban; IT: Bogdan Petre;
FOTO: Marius Sm`du;
ABONAMENTE: Viorica Olteanu TEL. 0318.256.242, 0318.256.244, 0318.256.332;
FAX 0318.256.243;
DISTRIBU}IE: Dan Apostolache: 0721.102.086; dan.apostolache@mpg.ro;
E-MAIL: abonamente@zf.ro;
TIPAR & PREPRESS: ; TEL. 0318.251.028; FAX. 0318.251.036; www.coprint.ro
ISSN 1454-41

ADRIAN SECELEANU
ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
R`zboiul pre]urilor din telecom, relansat de
NextGen cu net de 100 Mbps la 31 de lei
N
extGen Communications,
companie de cablu de ]i-
nut` de Romtelecom, a
relansat r`zboiul pre]urilor
pe serviciile de date cu
rivalii de la RCS&RDS [i UPC, lansånd
un abonament la net cu viteze de pån`
la 100 Mbps la tariful de 31 de lei (TVA
inclus`). Campania prin care NextGen
vizeaz` m`rirea bazei de clien]i a fost
lansat` la \nceputul aceastei luni \n
aproximativ 30 de ora[e, printre care se
num`r` Alba Iulia, Giurgiu, Miercurea
Ciuc [i Tårgovi[te, [i se va \ncheia la
\nceputul lunii decembrie.
„Oferta este disponibil` doar pen -
tru clien]ii noi, [i este valabil` la achi -
zi]ionarea unui serviciu de internet sau
a unui pachet de servicii ce con]ine ser -
vi ciul de internet. Perioada contractual`
este cea standard - 14 luni (include 2
luni gratuite) sau 26 luni (include 4 luni
gra tuite)“, au precizat pentru ZF repre -
zen tan]ii NextGen. |n acest moment,
abo namentele la net fix cu viteze de på -
n` la 100 Mbps sunt cele mai rapide
dintre cele furnizate de marii operatori
locali de profil pentru clien]ii retail.
Cu un tarif de 31 de lei pe lun` pen -
tru netul la 100 Mbps NextGen de vine
cel mai agresiv juc`tor de pe pia]`, chiar
[i prin compara]ie cu grupul local
Competi]ie stråns`
Cåt cost` cel mai rapid internet
la cei mai mari furnizori de
pe pia]`
Vitez` Tarif
download lunar
(Mbps) (lei)
NEXTGEN 100 31
ROMTELECOM 30-100 32*
UPC 25 37*
RCS & RDS 100 39
AKTA 10 68
NOTE: UPC [i Romtelecom solicit` [i \ncheierea unui contract
pentru servicii de cablu, respectiv telefonie fix` pentru a
achizi]iona internet, astfel c` pre]ul final este mai mare.
|n cazul Romtelecom tariful de 7,4 euro pentru
abonamentul Clicknet Power a fost transformat \n lei la
cursul afi[at de BNR \n data de 27.10.2010. Viteza
maxim` de download furnizat` de Romtelecom este de
30 sau 100 Mbps, \n func]ie de gradul de modernizare
al re]elei. Clien]ii AKTA care se aboneaz` [i la serviciile
de cablu pl`tesc un tarif lunar de 53 de lei.
SURSA: paginile web sau call-center-ul companiilor
RCS&RDS, care joac` de regul` rolul
de etalon \n aceast` privin]`.
Reducerea tarifelor r`måne \ns`
prin cipala arm` \n lupta cu accente dra -
matice pentru clien]i noi dus` \ntre
RCS&RDS, UPC [i Romtelecom /
NextGen. |n acest an, spre exemplu,
RCS a lansat o ofert` prin care clien]ilor
Transart vede o stagnare
a afacerilor \n acest an
Romånii pl`tesc anual peste 300 mil. euro pentru serviciile de internet
pe cablu ai rivalilor de la UPC li se ofe -
reau pån` la zece luni de gratuitate pen -
tru a nu mai prelungi contractul [i a tre -
ce la operatorul controlat de or`deanul
Zoltan Teszari.
Pentru a face fa]` acestui climat,
UPC - care a pierdut \n fa]a RCS pozi]ia
de lider pe cablu TV, a t`iat \n mai mul -
BUSINESS HI-TECH
tel: 0318.256.286 e-mail: zf@zf.ro www.zf.ro/business-hi-tech
te rånduri tarifele. Luna trecut`, UPC a
anun]au un pachet de servicii care in -
clude pentru 35 de lei (f`r` TVA)
servicii de cablu TV, internet [i te le -
fonie fix`. |n 2006, la UPC doar cablul
TV costa 34 de lei pe lun`.
Cum la finele anului trecut nici
m`car 35% dintre gospod`riile din
FOTO: Shutterstock
Romånia nu aveau acces la internet fix,
pia]a are \nc` un poten]ial major de
cre[ tere, fapt care explic` lupta opera -
torilor de a cå[tiga noi clien]i.
RCS&RDS este cel mai mare furni -
zor de servicii de net fix din Romånia, cu
1,1 milioane de clien]i. Romtelecom este
pe locul doi, cu 900.000 de clien]i.
Clujenii de la Fortech
[i-au bugetat afaceri \n
cre[tere cu 10%
LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA
COMPANIA clujean` Fortech, dez -
vol tator software \n regim de out sour -
cing, mizeaz` \n acest an pe o cifr` de
afaceri de peste 2,4 milioane de euro, \n
cre[tere cu 10% fa]` de anul trecut, pe
fondul revenirii economiei din Europa
de Vest [i al optimiz`rii cos -
turilor. Fortech a \ncheiat
exerci]iul financiar din 2009
cu vånz`ri totale de 2,2 mil.
euro.
„|n cazul companiei
noastre, cre[terea vånz`rilor
este corelat` cu dez -
vol tarea parteneriatelor cu
clien]i din Eu ro pa de Vest
[i din Statele Unite. Pia ]a
de outsourcing IT este \n
continu` dez vol tare, cele mai multe
studii indicånd o cre[ tere a seg men -
tului IT \n urm`torii ani“, a de cla rat
pentru ZF Transilvania C` lin V`duva,
mana ging director For tech. Compania
For tech este specia li zat` \n servicii de
dez vol tare software \n re gim de
outsourcing (dezvoltare, testare,
consultan]` IT, traducere specia li zat`),
produsele fir mei fiind legate \n spe cial
de opti mi zarea proceselor inter ne.
Apro xi mativ 90% din businessul
Fortech se des f` [oar` pe pia]a din
Germania pentru cli en]i din domenile
15
auto, retail, produc]ie. „Europa de Est
este un fur ni zor important al serviciilor
de IT out sourcing, desigur departe de
In dia, \ns` \n dezvoltare. Firmele de
out sourcing IT romåne[ti au avantaje
\n competi]ia global`, \ns` concuren]a
este extrem de dur`, cu ]`ri precum
India, China, Ucraina sau Rusia, \n
care IT-ul este in clus \n
stra tegia na ]ional` de dez -
vol ta re“, a spus V`duva.
15 %
Potrivit reprezentan-
]ilor Fortech, Ro månia are
[anse s` r`mån` un fur ni zor
important de outsourcing,
dac` reu [e[ te s` p`streze
calitatea serviciilor ofe rite
la un pre] rezonabil, \ns`,
dac` \n ur m` torii ani nu
reu[e[te s` r`spund` co res -
punz`tor cerin]elor clien]ilor, risc` s`
piard` un segment important de export.
Num`rul de angaja]i ai companiei
clu jene este de aproape 120 de per -
soane. Fortech are disponibile \n mo -
men tul de fa]` 10 posturi pentru dife ri -
te direc]ii de dezvoltare software. Com -
pa nia inten]ioneaz` ca anul viitor s`
creas c` num`rul de angaja]i cu 10%-
15%. Compania are capital 100%
romånesc, ac]ionarul principal fiind
C`lin V`duva, cu o participa]ie de 65%
din titluri.
lauren]iu.cotu@zf.ro
este procentul cu care
compania vrea s`-[i
m`reasc` num`rul de
angaja]i \n 2011.
PUBLICITATE
LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA
COMPANIA Transart din Cluj-Napo -
ca, furnizor de solu]ii mobile pentru
automatizarea for]ei de vånzare
(SFA), estimeaz` pentru acest an o ci -
fr` de afaceri de 2,9 milioane de euro,
\n stagnare fa]` de anul 2009. Com pa -
nia a \ncheiat exerci]iul financiar din
anul trecut cu vånz`ri totale de 2,9 mil.
euro, \n sc`dere cu 10% fa]` de anul
precedent, cånd aface -
rile Trans art au fost de
3,2 mil. euro.
„Este posibil ca
pån` la finele anu lui s`
\nregistr`m o stagnare
a afacerilor comparativ
cu 2009, \ns` nu ex -
clu dem varianta reali -
z`rii unui avans fa]` de
anul trecut, luånd \n
considerare evolu]ia
pozitiv` a vånz`rilor
\n cepånd din luna sep -
tem brie. Sim]im \n prezent o dez ghe -
]are a cererii pentru solu]iile Transart
[i credem \ntr-o revenire vizibil` a afa -
cerilor com pa niei noastre \ncepånd cu
anul viitor“, a de clarat pentru ZF
Transilvania Ma rius Iurian, managing
partner Transart.
Produsele Transart includ aplica]ia
Hermes pentru automatizarea for]ei
de vånzare, B-ORG, sistemul de tip
ERP (Enterprise Resource Planning –
ges tionarea resurselor companiilor –
n. red.) pentru firmele medii [i mari,
Neomanager, sistem integrat pentru
managementul IMM-urilor, solu]iile
pentru logistic` Hermes Logistic
WMS, aplica]ii web. |n domeniul far -
Transart are \n
prezent peste 100
de angaja]i, cei mai
mul]i \n sediul
principal din
Cluj-Napoca.
ma ceutic Transart furnizeaz` solu]ii
bazate pe sistemul Hermes compa ni -
ilor Walmark Romånia, John son &
Johnson (Romånia [i Bulgaria), Delta
Medical (Ucraina), cel mai recent
contract de colaborare fiind cel semnat
cu firma Mediplus, membr` a grupului
A&D Pharma.
„O cerin]` important` avansat`
de A&D Pharma la semnarea con -
trac tu lui cu noi a fost ca apli ca]ia mo -
bil`, fo lo sit` de repre -
zen tan]ii me di cali pe
teren, s` fie disponibil`
atåt pe ter mi na le de tip
Po cketPC, plat for m`
Win dows Mo bile, cåt [i
pe Ta bletPC-urile afla -
te la mo mentul respec -
tiv \n dotarea compa -
niei HP“, a spus Iurian.
Pentru solu]iile din
gama SFA, partenerii
de afaceri Transart
sunt \n spe cial produ -
c` torii [i distri buitorii de bu nuri de
larg con sum precum Uni lever South-
Cen tral Europe, Inbev (Croa ]ia,
Ungaria, Romånia, Bulgaria, Ser bia,
Muntenegru [i Cehia), Kraft Foods,
Philip Morris, Heineken, Tym bark
Maspex, Friesland Cåmpina, Julius
Meinl, Germanos, Henkel & TDG,
Arctic, Beko Rusia, Zarea, Jid vei sau
BG Drinks Bulgaria. Potrivit re pre -
zen tan]ilor companiei clujene, \n acest
an Transart a dep`[it nivelul de 5.500
de li cen]e mobile, implementate pe
pia]a din Europa Central` [i de Est
pen tru so lu]ia software Hermes. |n
pri mul se mes tru, Transart avea peste
100 de angaja]i.
Click
Prim`ria Bucure[ti va cump`ra
tehnic` de calcul de 850.000 €
Prim`ria Capitalei va organiza \n
luna decembrie o licita]ie pentru a
achizi]iona tehnic` de calcul [i
licen]e, valoarea contractului fiind
estimat` la 3,6 milioane de lei
(850.000 de euro), potrivit anun]ului
publicat pe e-licitatie.ro.Contractul va
fi valabil 30 de zile de la data
atribuirii [i este finan]at din fonduri
bugetare. Prim`ria vrea s` cumpere
servere [i computere, potrivit
anun]ului de inten]ie. Firmele care
doresc s` participe la licita]ie trebuie
s` depun` o garan]ie de bun`
executare de 7% din pre]ul
contractului. De asemenea, firmele
trebuie s` fi avut pe ultimii trei ani
rezultate financiare pozitive, iar cifra
medie de afaceri s` fie de minim
5 milioane de lei \n aceast` perioad`.
Romsys va furniza soft [i sisteme
IT Agen]iei Na]ionale a
Medicamentului de 330.000 €
Romsys, unul dintre cei mai mari
furnizori de solu]ii [i servicii de pe
pia]a local`, va furniza Agen]iei
Na]ionale a Medicamentului (ANM)
sisteme IT [i software \n valoare de
1,4 milioane de lei (330.000 de
euro), potrivit anun]ului de atribuire
publicat pe e-licitatie.ro. Contractul,
numit „Sistem informatic pentru
suportul activit`]ii de baz` al ANM“,
a fost atribuit pe data de 6 iunie.
Potrivit anun]ului de atribuire,
Romsys va furniza „un sistem
informatic care s` permit` derularea
eficient` a activit`]ilor din cadrul
agen]iei; p`strarea \n mod unitar a
eviden]ei pentru documentele interne
[i externe care circul` \n cadrul ANM;
\nlocuirea utiliz`rii, stoc`rii [i
arhiv`rii documentelor \n format
tip`rit cu cele \n format electronic“.
Recent, Romsys a cå[tigat un
contract de furnizare de servicii de
proiectare a unui site pentru
Autoritatea Na]ional` de
Reglementare \n Comunica]ii
(AMCOM), valoarea contractului
ridicåndu-se la 83.400 de lei (19.500
de euro).
Facebook caut` [ef pentru divizia
de publicitate
Facebook, cea mai mare re]ea de
socializare din lume, caut` un nou
director pentru divizia de publicitate,
dup` ce Mike Murphy, cel care ocup`
aceast` pozi]ie de cinci ani, se va
retrage la sfår[itul anului pentru a
petrece mai mult timp cu familia,
relateaz` The Wall Street Journal. El
este responsabil pentru strategia
media [i de publicitate a Facebook.
Demisia lui Murphy vine \n contextul
\n care re]eaua de socializare cre[te
cu o vitez` foarte mare [i caut` nou
canale de venituri. |n luna iulie,
Facebook a atins cifra de 500 de
milioane de utilizatori [i a lansat noi
aplica]ii pentru site, precum indicarea
locului \n care utilizatorii se afl`, cu
scopul de a a atrage cåt mai mult`
publicitate. Veniturile companiei sunt
a[teptate s` ating` \n acest an o
valoare cuprins` \ntre 1,2 [i 2
miliarde de dolari. Bloomberg a scris
\n urm` cu dou` luni c` Facebook va
ob]ine \n 2010 1,4 miliarde de dolari
numai din publicitate. |nainte de
Facebook, Murphy a lucrat la
gigantul internet Yahoo!, unde a fost
vicepre[edinte al diviziei de vånz`ri.
Grupaj realizat de Andreea Magraon

ANDREEA MAGRAON
|
n vårst` de 47 de ani, Rubin are o re pu -
ta]ie de „tocilar“, care are la intra rea \n
propria cas` cititor de retin` [i robo]i
\n miniatur` care zboar` prin curte, re -
lateaz` Bloomberg Busines sweek. Ab -
sol vent al Facult`]ii de {tiin]a Calculatoarelor
din New York, Rubin a lucrat \n perioada
1989-1992 la Apple, dezvoltatorul iPhone, ri -
valul Android. A cofondat mai tårziu Danger,
o companie care a dezvoltat unul dintre
primele smartphone-uri de pe pia]`, Sidekick.
Rubin [i-a dat demisia de la conducerea
companiei \n 2004, dup` ce al`turi de colegii
s`i a ajuns la concluzia c` Danger are nevoie
de un nou [ef. |n aceast` perioad` de pauz` i-a
venit ideea cre`rii unei platforme open-source
pentru telefoane mobile. Astfel, a mers \n
Silicon Valley pentru a-[i promova ideea [i
pentru a strånge fonduri pån` cånd Larry
Page, unul dintre cofondatorii Google, l-a
recrutat \n cadrul companiei. |n prezent Rubin
este vicepre[edinte al diviziei de ingi nerie a
Google, care de]ine [i cel mai popu lar motor
de c`utare din lume.
Universitatea Craiova este \n acest
moment singura echip` din Liga 1
care \ntr-adev`r joac` fotbal.
ILIE BALACI, fost fotbalist la Universitatea Craiova
Citi]i mai multe \n PROSPORT
Cine este inginerul
care a dezvoltat Android
Andy Rubin, omul din spatele Android – platforma pentru telefoane mobile
creat` de Google, principalul rival al softurilor rivale de la Apple,
BlackBerry sau Nokia – are o experien]` de peste 20 de ani \n ingineria IT.
Android va atinge o cot`
de pia]` de 17,7% la nivel
mondial pån` la sfår[itul
anului, fa]` de 3,9
procente de anul trecut,
potrivit companiei
Gartner.
FOTO: The New York Times
|n vårst` de 47 de ani, Andy Rubin are acas` cititor de retin` [i robo]i \n miniatur` care zboar`
prin curte
|n prezent, Android reprezint`, pe lång`
motorul de c`utare, o surs` important` de ve -
nit pentru Google. Platforma pentru tele foa ne
mo bile se afl` pe primul loc \n topul utili za -
torilor noi de smartphone-uri din Statele Uni -
te. De asemenea, potrivit companiei de cerce -
ta re Gartner, Android va atinge o cot` de pia]`
de 17,7% la nivel mondial pån` la sfår[itul
anului, fa]` de 3,9% de anul trecut, se arat` \n -
tr-un raport al companiei de cercetare [i con -
sul tan]` Gartner. Astfel, Android va ajunge pe
locul doi \n topul mon dial, \n locul BlackBerry,
[i va fi principalul com petitor al Symbian,
platforma telefoanelor pro duse de Nokia.
BUSINESS HI-TECH
Ascensiunea platformei produse de
Google se datoreaz` \n principal faptului c`
este un produs open-source, adic` poate fi uti -
li zat de un num`r ridicat de produc`tori de te -
le foane mobile, spre deosebire de sistemul pen -
tru iPhone al Apple sau cel pentru BlackBerry,
sus ]in reprezentan]ii Gartner. De aceea, Ru bin
spu ne c` a creat o „form` de evolu]ie, \n ca re
spe ciile se diversific` cu o vitez` foarte ma re“.
El refuz` s` spun` cå]i ingineri lucreaz` la dez -
voltarea platformei, precizånd numai c` sunt
„mai pu]ini decåt \[i poate imagina ci ne va“. O
parte din munc` este f`cut` de ingi ne rii de la
HTC, Samsung sau Motorola – com pa ni ile care
produc telefoane ce func]ioneaz` pe An droid -
care lucreaz` al`turi de cei de la Google.
Una dintre priorit`]ile Google [i implicit
ale lui Rubin este de a \mbun`t`]i interfa]a
An droid, astfel \ncåt s` semene cu cea a
iPhone, telefonul lansat \n 2007 de Apple. O
ade v`rat` provocare este aceea de a p`stra
mo delul de open-source, care st` la baza suc ce -
su lui Android. Dac` produc`torii de telefoane
mo bile fac prea multe schimb`ri la sistemul de
operare, ar putea s` fie „\mp`r]it“ \n mai multe
ver siuni, niciuna compatibil` cu cealalt`.
Softul a fost proiectat de Rubin [i de o
echi p` mic` de ingineri. Programul ocup` un
spa ]iu de numai 200 MB, cåt aproape 40 de
me lodii \n format mp3. |n ciuda micii di men -
siuni, Android reprezint` un adev`rat feno -
men \n industria telefoniei mobile, mutånd ba -
lan]a de putere dintre Europa [i Asia c`tre Si -
li con Valley, comenteaz` presa interna]ional`.
Android a transformat Google [i Apple –
companii aliate de ani de zile - \n rivali de
temut. De la lansarea iPhone din 2007, Apple
a do mi nat pia]a de internet mobil [i a \nceput
foar te repede s` cå[tige cot` de pia]`. Dar An -
droid le-a permis produc`torilor de telefoane
mo bile pre cum Motorola sau Samsung s` dez -
vol te dis po zitive care s` rivalizeze cu iPhone.
|n con tex tul acestei b`t`lii, CEO-ul Apple
Steve Jobs \n luna septembrie a pus la \ndoial`
re zultatele financiare ale Google. El a declarat
c` dac` sunt puse laolalt` vånz`rile iPhone, ta -
bletei PC iPad [i al playerelor portabile iPod,
Ap ple este „\naintea tuturor“. Pån` \n 2014,
An droid va avea o cot` de pia]` de 25%, fa]`
de 11% ale iPhone, potrivit companiei de
cercetare IDC.
MCSI: Strategia privind trecerea la TV digital`
va fi finalizat` \n urm`toarele dou` luni
ADRIAN DUMITRACHE - MEDIAFAX
MINISTERUL Comunica]iilor [i Societ`]ii Infor ma]io -
nale (MCSI) va prezenta \n urm`toa rele dou`-trei luni o
nou` strategie de tre cere la televiziunea digital`, care se va
sin cro niza [i cu deciziile Consiliului Uniunii Eu ro pene \n
acest domeniu, a declarat ieri mi nis trul co muni ca ]i ilor
Valerian Vreme. „Exist` \n mi nister un departament care
se ocup` de \n tocmirea acestei strategii“, a declarat Vreme.
|ntrebat despre modul cum va proceda MCSI \n pri -
vin]a aloc`rii unei licen]e c`tre o en ti tate controlat` de stat,
Vreme a spus c` sunt ana lizate „plusurile [i minu su rile“
mai mul tor va riante. „Exist` posibilitatea ca Socie ta tea Na -
]io nal` de Radiocomunica]ii (SNR) sau Socie ta tea
Romån` de Televiziune s` pri meas c` spre uti lizare o astfel
de licen]` TV“, a spus ministrul.
Anterior, Vreme a declarat c` MCSI inten]ioneaz` s`
acorde unei entit`]i controlate de stat una din cele dou`
licen]e de televiziune digital`, care va fi operat` de SNR.
„F`r` o licen]` de televiziune digital`, SNR va avea mari
probleme \n viitor. Practic, cu ajutorul viitoarei licen]e pe
3 ani
este perioada cu
care Guvernul a
amånat trecerea
Romåniei la
televiziunea
digital`, pån` la
1 ianuarie 2015,
decizia fiind
justificat` prin
scutirea
cet`]enilor de a-[i
achizi]iona noi
echipamente \n
perioad` de
criz`.
ZIARUL FINANCIAR l Joi, 28 octombrie 2010
care o va opera, societatea nu va mai fi obligat` s` dea afa -
r` din personal, cel pu]in \n urm`torii doi-trei ani, \n con -
di]iile \n care aproape 750 de salaria]i ar trebui dis po ni -
biliza]i“, a spus Vreme s`pt`måna trecut`. Executivul a
decis \n luna august s` amåne cu trei ani, pån` la 1 ianuarie
2015, data \ncet`rii transmisiei analogice de televiziune,
decizia fiind justificat` prin scutirea cet`]enilor de a-[i
achizi]iona noi echipamente \n perioad` de criz` [i
asigurarea unui termen rezonabil de adaptare pentru
operatori. |n urma deciziei de amånare, Autoritatea
Na]ional` pentru Administrare [i Reglementare \n
Comunica]ii (ANCOM) a fost nevoit` s` anuleze licita]ia
pe care o demarase pentru a acorda primele dou` licen]e
de TV digital` [i a restituit celor [apte companii interesate
de operarea primelor dou` licen]e de televiziune digital`
sumele pentru caietele de sarcini achitate \n cadrul
licita]iei. Caietele de sarcini au fost cump`rate de
RCS&RDS, Romtelecom, TDF SAS, Societatea Na]io na -
l` de Radiocomunica]ii, Media Sat, Österreichische
Rundfunksender GmbH&Co KG [i General Satellite
Sofia.
PUBLICITATE
PUBLICITATE

Nr. 552 n 28 octombrie 2010
CRISTI MOGA
Spre deosebire de perioada de
boom, retailerii interna]ionali
care se extind \n prezent aleg
doar cele mai bune centre
comerciale din marile ora[e,
localit`]ile cu circa 100.000 de locuitori
neavånd puterea financiar` pentru a
deveni atractive \n prezent pentru
retailerii europeni care au vånz`ri de 5-
10 miliarde de euro anual.
„A fost mai bine din toate punctele
de vedere decåt \n 2009, cånd nimeni nu
[tia la ce s` se a[tepte. Anul acesta s-a
procesat interesul din partea retailerilor
noi, precum H&M, cu care am negociat
contractele de \nchiriere pentru
magazinele din Bucure[ti Mall [i Plaza,
dar am deschis [i Atrium Arad, unde
cele mai multe contracte erau semnate
din 2008-2009, dar a fost o realizare s` \i
mobiliz`m pe
to]i s` deschid`“,
spune Oana Iliescu,
codirector executiv al
firmei de consultan]`
imobiliar` DTZ Echinox.
Centrele comerciale care au fost
inaugurate anul trecut au beneficiat \n
primul rånd de contractele semnate \n
perioada 2007-2008. Pentru proiectele
aflate \ntr-un stadiu incipient de
construc]ie retailerii au preferat s`
a[tepte s` vad` care dintre acestea se
concretizeaz`.
|n condi]iile \n care dezvoltatorii au
continuat doar proiectele din zone f`r` o
competi]ie prea puternic`, iar \n
mallurile existente o serie de retaileri au
fost nevoi]i s` \nchid`, anul acesta au fost
semnate [i alte contracte importante de
c`tre retailerii „cu nume“, care au putut
s`-[i impun` propriile reguli.
„Anul acesta a fost mult mai bun
pentru noi pe segmentul \nchirierilor de
spa]ii \n centre comerciale. Am avut mai
multe contracte la City Park Constan]a,
printre care Cora [i Waikiki, precum [i
retailerii pentru mallul Gold Plaza din
Baia Mare. Cre[terea vine dup` ce 2009
a fost anul «de [oc», \n care nimeni nu a
dorit s` se mai extind`, cel pu]in \n
primele [ase-nou` luni. Apoi retailerii
au realizat c` pentru a-[i dezvolta
afacerile trebuie s` deschid` noi
magazine [i au \nceput din nou s`
semneze contracte“, spune [i Georgiana
Andrei, managerul departamentului de
retail al companiei de consultan]`
imobiliar` Colliers, care a intermediat \n
acest an contracte cu o suprafa]` de circa
30.000 de metri p`tra]i, cel pu]in dublu
fa]` de anul trecut.
Pentru consultan]ii Jones Lang
LaSalle cel mai bun an pe zona de retail
a fost 2009, cånd au fost semnate o bun`
parte din con -
tractele de \n-
chiriere a mal l -
ului Cotroceni
Park, pen tru
care a fost agent
coexclusiv. P`strarea mallului \n
portofoliu a dus \ns` la semnarea unor
noi contracte inclusiv \n acest an, iar
compania se mai ocup` [i de \nchirierea
outlet-ului Fashion House, precum [i a
parcului comercial Colosseum.
„Pentru noi 2010 a fost mai slab
decåt anul trecut, dar am continuat s`
facem \nchirieri \n AFI Palace Cotroceni,
unde am intermediat contracte de
\nchiriere cu o suprafa]` mai mare de
8 pagini n GRATUIT
Harta celor mai mari contracte din retail:
„gigan]ii“ au ales ora[e de peste 150.000 de locuitori
Retaileri precum
Inditex, C&A, H&M,
Decathlon, Cora sau
Auchan au continuat
s` semneze
contracte de
\nchiriere \n
Bucure[ti, dar [i \n
afara Capitalei, unde
au securizat spa]ii
pentru cel pu]in 20
de magazine noi
care au fost sau vor
fi deschise \n
urm`toarele luni.
Ora[ele mari continu` s` atrag` retaileri interna]ionali
Cele mai mari contracte semnate
\n acest an de opertorii de
hipermarketuri [i re]elele
de fashion
SURSA: ZF, pe baza informa]iilor
furnizate de companii
Galleria
Cora
Polus Center
Decathlon, C&A
Adora Mall
Cora,
Cinema City
Gold Plaza
C&A
Iulius Mall
Zara
Spa]iu stradal
Zara
Coresi
Auchan
Arena Mall
Zara
ERA
Decathlon
Unirea
H&M, NYer, Bershka
B`neasa
H&M
Bucure[ti Mall
H&M
Cotroceni
H&M
Plaza Romånia
H&M
Grand Arena
Decathlon
Militari Shopping
Kiabi
Pallady Shopping
Auchan, Decathlon
Palas
Auchan
Maritimo
Shopping Center
C&A, H&M,
Decathlon
Retailerii mari nu ]in
cont de zona
geografic`, ci doar
de num`rul de
locuitori ai ora[elor,
puterea de
cump`rare a
acestora [i
competi]ia existent`.
Ace[tia au continuat
s` semneze contracte
atåt \n proiectele
existente, care au
\nregistrat rezultate
bune, cåt [i \n
pu]inele proiecte
viitoare.
City Park
Cora
5.000 de
metri p`tra]i
c`tre H&M,
Pure Fitness,
Pizza Dominium,
Takko sau Ca -
maieu“, spune Ro -
xana St`nciulescu,
directorul diviziei de retail \n cadrul
Jones Lang LaSalle.
Mallurile bune au fost \n general
„bifate“ de retailerii interna]ionali, iar
ace[tia nu par deocamdat` dispu[i s`
„coboare [tacheta“ c`tre ora[ele
secundare, care s-au dovedit a fi o
capcan` pentru marile investi]ii \n retail.
Retailerii a[teapt` noi proiecte \n ora[ele
mari care nu au fost acoperite pån` \n
prezent, dar acestea \ntårzie s` apar`.
„Discut`m cu mul]i retaileri, precum
Takko, Deichmann sau C&A [i fiecare a
\nceput s` \[i manifeste nelini[tea c` nu
mai sunt multe proiecte noi pentru
2011“, a conchis reprezentantul DTZ
Echinox.

2 28 octombrie 2010

28 octombrie 2010
3

4
28 octombrie 2010

28 octombrie 2010 5

6 28 octombrie 2010
STR. AUREL VLAICU NR.62-64, ET. 2, SECTOR 2,
BUCURE[TI – ROMÅNIA
TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285;
E-MAIL zf@zf.ro;
INTERNET: www.zf.ro
ABONAMENTE: Tel: 0318.256.242, Fax: 0318.256.243
ABONAMENTE MULTIPLE: Tel: 0318.256.267, Fax: 0318.256.240,
Publica]ie s`pt`månal` realizat` de
EDITOR - CRISTI MOGA cristi.moga@zf.ro
DTP - IRINA ADRIANA T~N~SESCU,
MONICA-CRISTINA B~SCEANU
CORECTUR~ - THEODOR ZAMFIR
EDITOR FOTO - BOGDAN POPA
PUBLICITATE - MIHAELA SM~DU, TEL.: 0318.256.235
PUBLICA}IE EDITAT~ DE
SC PUBLIMEDIA INTERNATIONAL S.A.
DIRECTOR PUBLISHING: Cosmina NOAGHEA
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian HOSTIUC
DIRECTOR PUBLICITATE: Nicoleta NEDEA
DIRECTOR FINANCIAR: Sorin DINU
DIRECTOR DISTRIBU}IE: Dan Apostolache
DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica GHENCIU
SC PUBLIMEDIA INTERNA}IONAL SA este o companie a MediaPRO
TIPAR & PREPRESS:
CoPrInt
Tel: 021-490.82.41, Fax: 021-490.82.43
www.coprint.ro; e-mail: vanzari@coprint.ro
ISSN 1454 – 41

28 octombrie 2010 7

8
28 octombrie 2010