TRANSILVANIA

120
Dl Munteanu-Murgoci, docent universitar, a ţinut conferenţa sa despre
„Geografia fizica a Dobrogei". D-sa a făcut mai ântâiu descrierea diferitelor
masive muntoase şi a sărurilor de dealuri ce străbat Dobrogea. explicând
după d-nii Peters, Gr. Ştefănescu, Atanasiu, inginer Pascu, Zeber şi alţii,
formaţiunea lor din punctul de vedere geologic. După studiile făcute de
aceia cari s'au ocupat cu geografia Dobrogei, conferenţiarul arată că solul
acestei provincii, din punctul de vedere geologic, se întinde cel puţin pană
la malul stâng al Dunării. Totuşi din acest punct de vedere, Dobrogea este
o problemă ancă neexplicabilă. Conferenţiarul numără rîurile şi lacurile mai
însemnate, arătând şi unele fenomene ce s'au produs pe vremuri cu dânsele.
Dobrogea, cel puţin din punctul de vedere al formaţiunilor ei geologice,
este pentru noi de nepreţuit interes.
Dl căpitan lonescu a ţinut o conferenţa despre „colonisarea Dobrogei".
A arătat ce s'a făcut şi ce anume s'ar mai putea face in privinţa colonisării
acestui petec de pământ qua-si peninsular. Chestiunea presintă un
deosebit interes a dis conferenţiarul mai ales acuma, când este la ordinea
dilei chestia împroprietârirei în Dobrogea a veteranilor. Face critica parcelărilor
făcute în Dobrogea la 1886, arată care este întinderea terenurilor
productive şi partea rămasă statului din aceste terenuri, făcând dovadă de
ce anume s'ar putea face în partea locului în interesul desvoltării provinciei
de preste Dunăre. S'ar impune în primul rând un cadastru regulat al
Dobrogei, apoi verificarea cu multă rigurositate a titlurilor de proprietate
ale actualilor proprietari şi încurajarea micei proprietăţi în special în folosul
propăşirei agriculturei. Conferenţiarul face constatarea că s'au împărţit cu
prea multă dărnicie pământuri în Dobrogea; este de părere ca statul să-şi
însuşească pământurile cari se vor găsi fără titlu doveditor de proprietate.
Pentru a veni în ajutorul micei proprietăţi dobrogene, s'ar putea crea asociaţiuni
agricole cari ar da cele mai bune resultate. Avându-se acest lucru
în vedere şi făcându-se asanările de care are nevoe Dobrogea, această
provincie ar putea hrăni un milion de populaţiune. Spre a da Dobrogei
toată înflorirea de care e susceptibilă, mai rămân ancă multe lucruri de
făcut. Se impune în primul rând o linie ferată în lungimea provinciei, linie
care ar fi de mare însemnătate din punctul de vedere economic şi strategic.
Se mai impune desvoltarea reţelei drumurilor practicabile şi activarea lucrărilor
portului Mangalia care e destinat a deveni marele port al Dobrogei.
Mai e nevoie de lucrări topografice şi cadastrale; pentru-ca progresul acestei
provincii să nu sufere trebue să dispară toate anomaliile administrative ce
se mai întâlnesc pe acolo.
Dl G. A. Orăscu a ţinut cea din urmă conferenţa, tratând despre
„Apele de isvoare din talvegul muntos al Ialomiţei in vederea viitoarei alimentări
cu apă a Capitalei". Mai ântâi d-sa făcu istoricul diferitelor lucrări
întreprinse pentru alimentarea capitalei cu apă de beut. Intre altele spuse,
că încă dela anul 1878 primăria s'a gândit la o mai bună alimentare cu