citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare

Ascensiunea numărului de romi continuă evoluția constatată și între recensămintele din anii
1992 și 2002. Creșterile cele mai mari ale romilor se constată în județele Mureș (+6212), Argeș
(+6073), Buzău (+5773) și Vrancea (+5103). Ne putem întreba dacă în aprecierea creșterii de 84
de mii nu ar fi mai corect să vorbim de o creștere a numărului celor care au declarat etnia romă și
nu de o creștere a numărului de romi.
O evoluție care ridică multe semne de întrebare este scăderea de la etnicii turci, o populație a
cărei fertilitate estimată la recensământul din anul 2002 era de 2,4 copii la o femeie, valoare nu
foarte departe de cea a femeilor de etnie romă – 3,1 copii la o femeie dar mai mult decât dublă față
de media națională - 1,1 copii la o femeie (Ghețău, 2007).
Numărul persoanelor din grupa Alte etnii nu diferă semnificativ față de cifra de la
recensământul anterior și este posibil ca în spatele acestei stabilități să se afle continuarea
scăderilor anterioare la unele etnii tradiționale, nemenționate în datele provizorii (sârbi, slovaci,
bulgari, cehi, evrei, polonezi) și creșteri la etnii care au cunoscut un progres important după 1990
prin migrație (italieni, greci, chinezi). Rezultatele detaliate vor permite evidențierea mecanismului
stabilității numărului de persoane din grupa Alte etnii iar combinarea datelor asupra structurii etnice
cu cele referitoare la structura după limba maternă și după religie ar trebui să ne ofere informații
utile înțelegerii unor caracteristici ale masivei creșteri a numărului persoanelor care nu și-au
declarat etnia (de la 2 mii în anul 2002 la 57 mii în anul 2011). Este o schimbare importantă de
atitudine/opțiune și care ar trebui să aibă echivalent în dinamica numărului de persoane care nu
și-au declarat religia (rezultatele preliminare vor oferi această distribuție a populației). Nu este lipsit
de semnificație faptul că aproape un sfert dintre cei care nu și-au declarat etnia sunt locuitori ai
Capitalei.