citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare

Conceptul recomandat de Comisia Europeană pentru înregistrarea populației la
recensămintele din țările Uniunii Europene – cel de populație cu reședința obișnuită într-o
localitate/țară (usual resident population), definind populația stabilă la recensământul
românesc, a avut drept rațiune armonizarea statisticilor demografice din țările Uniunii
Europene. Se poate ușor observa că prin introducerea acestui concept în practica
recensămintelor din spațiul comunitar migranții sunt incluși în populația stabilă a țărilor în
care se află pe o perioadă de cel puțin 12 luni. Este și cazul românilor aflați la muncă în
străinătate. Populația țărilor dezvoltate a primit astfel (aproape gratuit) un aport de persoane
tinere și adulte, în defavoarea țărilor de origine a migranților. Implicațiile demografice
viitoare ale celor 2,3 milioane de români aflați în străinătate și incluși în populația stabilă a
țărilor respective (potrivit menționatelor norme ale Comisiei Europene) nu pot fi neglijate.
Dacă nașterile și decesele în rândul migranților sunt înregistrate și în România (ceea ce este
cazul, dar nu știm în ce proporție), ne vom confrunta cu o problemă tehnică la calculul ratei
natalității și al ratei mortalității generale: se include numărul celor două tipuri de
evenimente la numărătorul formulei dar nu se include și numărul populației respective la
numitorul aceleiași formule, ceea ce majorează de fapt valorile celor două rate. Pe de altă
parte, este de admis că o parte dintre cei plecați, neincluși în populația stabilă a României la
recensământ, se vor întoarce dar nu există instrument statistic pentru a-i re-include în
populația stabilă a țării (decât la următorul recensământ), după cum nu există instrument
statistic de înregistrare a numărului celor care vor pleca pentru o perioadă îndelungată (și
aici, doar la următorul recensământ).
O populație la recensământ cu doar câteva sute de mii de locuitori inferioară celei
dinainte de recensământ nu ar fi justificat analize comparative atât de detaliate, semne de
întrebare, estimații structurale prudente și abordare prospectivă exploratorie încă în stadiul
disponibilității doar a rezultatelor provizorii. Avem însă în față un recul care depășește 10%
din populația țării, cu multiple implicații, și perspectiva publicării rezultatelor finale,
detaliate, doar la mijlocul anului 2013.