citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare

More documents

Recommendations

Info

Rezultatele recensământului din octombrie 2011 reașează România pe harta Europei intr-o altă poziție, cu o populație sub 20 de milioane locuitori și o masivă migrație pentru muncă. Va trebui să urmărim dacă și în ce fel o populație mai mică cu 11 la sută decât cea pe care o știam înainte de recensământ va avea implicații asupra poziției României în Parlamentul European și în organisme ale Comisiei Europene, ca și în alocarea de fonduri comunitare pentru acele domenii și programe care iau în considerare și numărul populației. Nu trebuie omis faptul că proiectarea este elaborată fără a include migrația externă, componentă care va eroda numărul populației rezultat din proiectare, cel puțin pentru următorii 10-15 ani, dacă avem în vedere decalajul economic și social dintre țara noastră și țările dezvoltate și intențiile de plecare confirmate de cercetări selective recente (Stănculescu et al., 2011) O populație de 19 milioane locuitori în anul 2011 rezultată din scăderi neomogene în profil teritorial și concretizată în potențial uman masiv dezechilibrat la nivelul județelor, ca și perspectiva continuării declinului în ritm mai rapid în anii care vin, ar putea constitui unul dintre argumentele favorabile redesenării unităților administrativ-teritoriale ale țării. Abordarea prospectivă se dorește a constitui doar un reper pentru evoluții viitoare posibile ale unei populații de 19 milioane locuitori, care își conservă un nivel scăzut al fertilității etalat pe două decenii și care a cunoscut o migrație masivă pentru muncă. Publicarea structurii pe vârste a acestei populații, la mijlocul anului 2013, va permite refacerea prognozei, incluzând și valori noi ale fertilității și speranței de viață la naștere rezultate din noua structură pe vârste.
Un ultim aspect, care nu poate fi subestimat ca importanță, este cel al corectării numărului populației: există o astfel de nevoie? Potrivit rezultatelor provizorii, se estimează o populație nerecenzată de 1 milion de persoane (populație stabilă și migranți). Dacă la populația recenzată de 19043 mii+910 mii=19953 mii adăugăm cele 1 milion de persoane neînregistrate ajungem la o populație totală de 20953 mii locuitori. Cele 1 milion de persoane neînregistrate ar reprezenta o proporție de 4,8 la sută în întreaga populație la data recensământului (a se vedea și rezultatele din studiul/sondajul IRES, 2011). Unui grad de neînregistrare de aproape 5% la nivelul întregii populații îi corespund, cu siguranță, proporții mai mari decât aceasta la nivel teritorial. Gradul general de ne-recenzare estimat în rezultatele provizorii a fost determinat pornind de la informații la nivel de sector de recensământ și localitate. Corectarea numărului populației și a structurii pe sexe și vârste la localitățile în care gradul de ne-recenzare a populației stabile este de cel puțin 5% ar trebui luată în considerare. Populația de la recensământ este baza calculelor numărului populației pe sexe și vârste pentru toți anii de după recensământ, până la următoarea înregistrare (în jurul anului 2020). Corecțiile ar fi utile pentru că numărul populației și structura pe sexe și vârste ar trebui să constituie indicatori majori în programele de sănătate, educație, ocupare a forței de muncă, asistență socială, locuințe, infrastructură și transport. Dintr-o altă perspectivă, la fel de importantă, corectarea numărului populației și a structurii pe sexe și vârste ar fi benefică elaborării prognozelor demografice. Fundamentarea acestora pe un număr al populației subestimat prin nerecenzare duce la agravarea decalajelor dintre numărul proiectat și cel real în anii acoperiți de prognoze, cu implicații asupra programelor de dezvoltare economică și socială.
Page 1 and 2:
Institutul de Proiecte pentru Inova
Page 3 and 4:
Opiniile exprimate în această pre
Page 5 and 6:
Interesul pentru cunoașterea numă
Page 7 and 8:
Introducere I. Numărul populației
Page 9 and 10:
I. Numărul populației și compone
Page 11 and 12:
Plasând cele 19 milioane de locuit
Page 13 and 14:
-40 -30 -20 -10 0 10 20 Iași Sucea
Page 15 and 16:
Ilfov Covasna Harghita Sălaj Giurg
Page 17 and 18:
II. A fost migrația externă mai m
Page 19 and 20:
Populația urbană era de 52,7% la
Page 21 and 22: Piatra Neamț Bacău Galați Braila
Page 23 and 24: 0 Figura 4. Scăderea numărului po
Page 25 and 26: Recensământul din octombrie 2011
Page 27 and 28: Germani Ruși-lipoveni Ucraineana T
Page 29 and 30: Recensământul a fost și a rămas
Page 31 and 32: Estimarea numărului celor plecați
Page 33 and 34: Pornind de la numărul populației
Page 35 and 36: Dacă însă cele 575 de mii persoa
Page 37 and 38: Recensământul din octombrie 2011.
Page 39 and 40: Gradul de înregistrare/neînregist
Page 41 and 42: Gradul de înregistrare a populați
Page 43 and 44: Menționam la începutul acestei se
Page 45 and 46: Recensământul de probă efectuat
Page 47 and 48: Impact negativ asupra desfășurăr
Page 49 and 50: La recensămintele efectuate în Eu
Page 51 and 52: Gradul de acoperire a recensământ
Page 53 and 54: Rezultatele preliminare ale recens
Page 55 and 56: Noua populație stabilă și câtev
Page 57 and 58: Publicarea rezultatelor recensămâ
Page 59 and 60: Populația României pe sexe și v
Page 61 and 62: 250 250 200 200 150 150 100 100 50
Page 63 and 64: Tabelul 8. Indicatori demografici s
Page 65 and 66: 250 200 150 100 50 0 100 100 97 95
Page 67 and 68: Numărul de ani în care populația
Page 69 and 70: VI. Remarci finale
Page 71: Am arătat câteva schimbări pe ca
Page 75 and 76: Addendum. Inerția și dinamica int
Page 77 and 78: Este varianta cunoscută sub apelat
Page 79 and 80: Populația în vârstă de 65 ani
Page 81 and 82: Nu trebuie să omitem însă faptul
Page 83 and 84: 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040
Page 85: Alegerea unei fertilități aflată
show all

citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?