citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare

Rezultatele recensământului din octombrie 2011 reașează România pe harta
Europei intr-o altă poziție, cu o populație sub 20 de milioane locuitori și o masivă
migrație pentru muncă. Va trebui să urmărim dacă și în ce fel o populație mai
mică cu 11 la sută decât cea pe care o știam înainte de recensământ va avea
implicații asupra poziției României în Parlamentul European și în organisme ale
Comisiei Europene, ca și în alocarea de fonduri comunitare pentru acele domenii
și programe care iau în considerare și numărul populației.
Nu trebuie omis faptul că proiectarea este elaborată fără a include migrația
externă, componentă care va eroda numărul populației rezultat din proiectare, cel
puțin pentru următorii 10-15 ani, dacă avem în vedere decalajul economic și social
dintre țara noastră și țările dezvoltate și intențiile de plecare confirmate de
cercetări selective recente (Stănculescu et al., 2011)
O populație de 19 milioane locuitori în anul 2011 rezultată din scăderi
neomogene în profil teritorial și concretizată în potențial uman masiv dezechilibrat
la nivelul județelor, ca și perspectiva continuării declinului în ritm mai rapid în anii
care vin, ar putea constitui unul dintre argumentele favorabile redesenării
unităților administrativ-teritoriale ale țării.
Abordarea prospectivă se dorește a constitui doar un reper pentru evoluții
viitoare posibile ale unei populații de 19 milioane locuitori, care își conservă un
nivel scăzut al fertilității etalat pe două decenii și care a cunoscut o migrație
masivă pentru muncă. Publicarea structurii pe vârste a acestei populații, la
mijlocul anului 2013, va permite refacerea prognozei, incluzând și valori noi ale
fertilității și speranței de viață la naștere rezultate din noua structură pe vârste.