Aryana-Havah-An-unnak-ki-Versus-An-unnak-ki - orgone.ro

32 <strong>An</strong> <strong>unnak</strong>.<strong>ki</strong>versus <strong>An</strong>. unnqk. <strong>ki</strong>
Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de
reguli care trebuia respectat de intregul orat. Eridu el'a un
orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni
cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele.
Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea
cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l
uscatul de azi. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia
politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Inscriptiile
Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi
interesantA asupra acestei cetdli. Aceste inscriplii
arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl.ri, inainte
de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau
zei, precum zeul soarelui gi al apei.
Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea
cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. triburile sumeriene
au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului.
Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in
jurul rAului Eufrat. Arheologii au explicat cA toatd societatea
cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Putem
spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. <strong>An</strong>u era
zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Enlil - zeul aerului
- el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. Nanna(Sin)
zeul soarelui .
era zeul lunii. Ea - zeila apei, Shamash -
Ninhursag - zeila-mamd, Inanna - zeifa f'ertililafii $i a
dragostei, etc. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii
animale. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale,
legume, parfumuri, imbrdcdminte. Fiecare ora$ a avut
propriul lui zeu suprem. Temple inchinate zeilor erau
intAlnite in toate oragele Sumerienilor. Dupd cum am mai
spus, fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot, rege
in frunte qi o zeitate supremi. Existau qi alte temple
pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza
zeitatea supremi din acel orag.
<strong>An</strong>.<strong>unnak</strong>.<strong>ki</strong> versus Art.ttnnak <strong>ki</strong> 33
L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim
le gi acltninistrativ-politice. Nu mai putin important a fost
rcgcle Nammu din Ur, care a dat legi privitoare la orga-
,'izare qi administrare, ridicdnd astfel standardul vielii
(
'ril$ului Ur.
l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora;e erau
ilc ordin politic, economic Ai religios. Aceste certuri dintre
,'ra;;e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios'
Cirtre secolul XXIII i.Hr. puterea Sumerului dddea
',cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de
rrrvaziile strdine, astfel ci regele semit Sargon I (circa
; \15-2279 i.Hr.), supranutnit cel Mare, cucereqte intreaga
1;rrii. stabilegte noua capitald la Agade $i o transformd in
, r'l mai puternic Ai mai bogat oraq al lurrii Populalia,
,rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de
.rLlirclieni, limba akkadianS, semitd, o va inlocui pe cea
',rrrncriand, iar lara se va numi Sumer-Akkad. ,'Capitala
rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost
l,rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade.
l'rin anii 1958-1916 i.FIr. Hammurabi a unit aceste
lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune
';r rrncrieno-akkadiani. Dc acum inainte sunt cunosculi ca
rrr singur popor, cu o singuri limbd, form<strong>An</strong>d o singuri
r rr ilizalie. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri
uu set de reguli, ceea ce il caracterizeazd ca un
rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic. 'Iimp