Aryana-Havah-An-unnak-ki-Versus-An-unnak-ki - orgone.ro

138 <strong>An</strong>.unnqk.<strong>ki</strong> versus <strong>An</strong>.<strong>unnak</strong> <strong>ki</strong>
probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd
porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul
unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid
cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru
se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu
emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta
insemn<strong>An</strong>d revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de
teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia
va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in
datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia,
Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de
refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta.
Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in
aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in
zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite:
vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din
tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport
se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut
europenilor.
A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt
locuri protejate.
C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga.
A: Dar tu ce simfi?
C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea
cultiva m<strong>An</strong>carea gi unde sd ai apa.
A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor.
C: Dacd izvorul va mai fi acolol
A:Cum adicd?
C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu
informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi
lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de
putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic,
animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame
sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi
<strong>An</strong>.<strong>unnak</strong> <strong>ki</strong> versus <strong>An</strong> <strong>unnak</strong> <strong>ki</strong>
" 139
bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare la furtun6' cdci altfel
i"-r"i o*i fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai un adipost'
irr ".
tt"ei Ct i1i oblii hrana? in continuare' daci
..iii t" *iti*ua, asta va insemna ci izvoarele iqi vor
"-"ifnl""rrt"f . 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la
sute de <strong>ki</strong>lometri dePdrtare'
A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul!
C, l" i"t r]"fi iolosi pdnza freatica' poli cultiva La
munte nu.
f;:;;;;'
C: Da gi vor continua 9i I
a aiirba de hrana' Ei spun ca mode-
^"a"n"u'ut.ug atenlia ca se va incerca manipularea cu
iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, sa
u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le ln.culon
;;;;t
sumbre. Prin aceasta se va incerca slabilirea
"roi"iiil *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu
toate aceslea populalia se va revolta gi vor extsta mantfestalii
masivi la nivelul intregii Tene' De asemenea se