Aryana-Havah-An-unnak-ki-Versus-An-unnak-ki - orgone.ro
Aryana-Havah-An-unnak-ki-Versus-An-unnak-ki - orgone.ro
Aryana-Havah-An-unnak-ki-Versus-An-unnak-ki - orgone.ro
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
98 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
fie cealalti.<br />
Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri<br />
Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov, afirm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d<br />
apoi ci pet<strong>ro</strong>lul este o substanld primordiali care<br />
vine de la mare addncime. El a susfinut existenla unor<br />
falii la mare addncime, prin care, in anumite zone (dj<br />
fracturd>, pet<strong>ro</strong>lul ar lAgni cdtre suprafafe.<br />
Dupd cel de-al doilea rizboi mondial, cam prin 1946.<br />
Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele pet<strong>ro</strong>liere sunt<br />
limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se<br />
afla in zona Azerbaijanului, dar ci Ei aici resur"ele se<br />
ap<strong>ro</strong>pie de sffu$it. Speriali au invadat partea de nord a<br />
Iranului, dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst<br />
forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. Aga<br />
au realizat cd americanii, francezii gi britanicii nu ii vor<br />
ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd<br />
se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in<br />
interiorul granilelor lor.<br />
De aceea au investit masiv in cercetare, dorind sd<br />
descopere originea pet<strong>ro</strong>lului, felul in care rezervele sunt<br />
generate qi modul optim de extracfie.<br />
In 195 I , la un congres de gtiin!6, Nikolai Kudriavlev a<br />
postulat existenfa unui pet<strong>ro</strong>l abiotic, ipotezd suslinutd<br />
apoi qi de alli oameni de gtiintd ru;i.<br />
Te<strong>ro</strong>ria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd<br />
pet<strong>ro</strong>lul este o substanfd primordiale, care se afld la mare<br />
ad<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>cime, ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi.<br />
Bineinleles cd teoria este contestatd. Pe scurt, in prezent<br />
exista doud leorii:<br />
-teoria biogend de formare a zdcimintelor de pet<strong>ro</strong>l<br />
care susline ca pet<strong>ro</strong>lul ia nagtere din organisme marine<br />
care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii, fiind acoperite<br />
ulterior de sedimente, iar conform acestei teorii perioada<br />
de formare a pet<strong>ro</strong>lului este de cca. 350 - 400 milioane de<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>-<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 99<br />
ani. Formarea liieiului ar fi inceput in perioada Devoniand,<br />
perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in<br />
rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi, morlalitate<br />
explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut<br />
in aceea perioad5 pe pdmdnt, care a declangat tempelaturi<br />
gene sunt denumite <strong>ro</strong>ci mamd a zdcimintelor de pet<strong>ro</strong>l<br />
Aceastd materie, sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi<br />
ridicate se unesc Ai devin cunoscutul pet<strong>ro</strong>l, care<br />
are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei,<br />
funclie dc materialul avut la bazdl<br />
qi mai existd:<br />
-teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postuin<br />
diverse zone.<br />
A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd?<br />
t<br />
Pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tului.