09.05.2014 Views

Aryana-Havah-An-unnak-ki-Versus-An-unnak-ki - orgone.ro

Aryana-Havah-An-unnak-ki-Versus-An-unnak-ki - orgone.ro

Aryana-Havah-An-unnak-ki-Versus-An-unnak-ki - orgone.ro

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

98 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />

fie cealalti.<br />

Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri<br />

Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov, afirm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d<br />

apoi ci pet<strong>ro</strong>lul este o substanld primordiali care<br />

vine de la mare addncime. El a susfinut existenla unor<br />

falii la mare addncime, prin care, in anumite zone (dj<br />

fracturd>, pet<strong>ro</strong>lul ar lAgni cdtre suprafafe.<br />

Dupd cel de-al doilea rizboi mondial, cam prin 1946.<br />

Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele pet<strong>ro</strong>liere sunt<br />

limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se<br />

afla in zona Azerbaijanului, dar ci Ei aici resur"ele se<br />

ap<strong>ro</strong>pie de sffu$it. Speriali au invadat partea de nord a<br />

Iranului, dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst<br />

forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. Aga<br />

au realizat cd americanii, francezii gi britanicii nu ii vor<br />

ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd<br />

se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in<br />

interiorul granilelor lor.<br />

De aceea au investit masiv in cercetare, dorind sd<br />

descopere originea pet<strong>ro</strong>lului, felul in care rezervele sunt<br />

generate qi modul optim de extracfie.<br />

In 195 I , la un congres de gtiin!6, Nikolai Kudriavlev a<br />

postulat existenfa unui pet<strong>ro</strong>l abiotic, ipotezd suslinutd<br />

apoi qi de alli oameni de gtiintd ru;i.<br />

Te<strong>ro</strong>ria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd<br />

pet<strong>ro</strong>lul este o substanfd primordiale, care se afld la mare<br />

ad<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>cime, ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi.<br />

Bineinleles cd teoria este contestatd. Pe scurt, in prezent<br />

exista doud leorii:<br />

-teoria biogend de formare a zdcimintelor de pet<strong>ro</strong>l<br />

care susline ca pet<strong>ro</strong>lul ia nagtere din organisme marine<br />

care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii, fiind acoperite<br />

ulterior de sedimente, iar conform acestei teorii perioada<br />

de formare a pet<strong>ro</strong>lului este de cca. 350 - 400 milioane de<br />

<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>-<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 99<br />

ani. Formarea liieiului ar fi inceput in perioada Devoniand,<br />

perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in<br />

rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi, morlalitate<br />

explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut<br />

in aceea perioad5 pe pdmdnt, care a declangat tempelaturi<br />

gene sunt denumite <strong>ro</strong>ci mamd a zdcimintelor de pet<strong>ro</strong>l<br />

Aceastd materie, sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi<br />

ridicate se unesc Ai devin cunoscutul pet<strong>ro</strong>l, care<br />

are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei,<br />

funclie dc materialul avut la bazdl<br />

qi mai existd:<br />

-teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postuin<br />

diverse zone.<br />

A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd?<br />

t<br />

Pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tului.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!