Aryana-Havah-An-unnak-ki-Versus-An-unnak-ki - orgone.ro

I
,1n ttnnuk <strong>ki</strong>t,trsut ,1n unnuk Ii
<strong>An</strong> unnuk <strong>ki</strong> versut ,ln <strong>unnak</strong> <strong>ki</strong>
q
Soare lui. Irc care il culloa;lcl.n ca fiind modclul tcolctic
care explici lunclionarea Soalelui. De asemenea oamenii
dc ;tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul
clectronic ar putea ..disparca" transfbrmindu-sc irr alte
particule, evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui
Davis. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc
speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir.ri-
Jor'. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.
ci se translbrma dintr-un tip in altul. ap[r<strong>An</strong>d fie ca
neutrini eleclronici, fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini
tauonici; mai exact. in timpul zborului, neutrinii au capacitatea
de a se transforma dintr-un tip in altLrl. Oscilaliile
neutrinilor sunt un efect cuanlic. Ele au fcrst explicate
prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un
ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca
maqind spoft la inulti <strong>ki</strong>lometri mai depafte, Dac[ la
inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t, goseaua
va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de
vehicule. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi
accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor
plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si
cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de
neutrini. hr r-rltimii zece ani. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au
ciulat oscilatiile neutrinilor, slrLdiitrcl neutrini creaIi in
soarc, in atmosf'ela Pin:intulni. in rcacloare nuclcarc'sau
mai nou, in accclcratoarc de palticule. S-a reuSit
ider.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur.sa carc ii
ploduce: Soarcle. atmost'era, reactorlrl sau accclclrtor-ul.
iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se
incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu.
Ncntrinii sunt pretutincleni. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii
trec prin liectrre persoand, tot timpul qi ltrc trccst lucru
neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte
forme de matcric. Chiar;ii sub accsl aspcct. ci joacir un
rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc
procese fizice din Univers, cum ar fi reactiile nucleare
c.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci.)
A: Bine, dar daci nn ii sirntim, inseamni ci nu ne
rrlccteazd.
Dl.X: Ba ne afccteazi. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll.
Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt
c,.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.
I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA
lulccteze miezul planetei. Dupi cum spuneam, acesta se
incilzeqte, iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si
sc ir.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i.
A: Te referi la cuitmure. vulcani?
Dl.X: Da. La totG:
A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite
evenimente?
DI.X: Da. S-au fhcut simuliri pe calculator. s-au rulat
runumite programe, acolo ullde a fost posibil, dar existd gi
cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic
curl va evolua un anumit eveniment. Trebuie sd intelegi
ci totul cstc nou qi pentru medinl gtiintific. nu a nai
cxistat a$a ceva pdni acnn. Se po1 face presupuneri, dar
llu intotdeauna ili ies.
A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.
Dl.X: Ce p()r sa ili spun... se perc ci in acL5t illl \il
exista un cu1t'cmur n-raj or in zona .laponiei, care va I'ace
ca insulele Kurile sa se sculunde parlial, qd in r:!oiembri.-
vor exploda mai mulli vulcani,, fapt care va ducc la
imposibilitatea zborului cu avionul, dar ce acest aspect va
avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor.
Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ, insd in lnai anul ce
r,ine, se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate
lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr.rrile.
I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7
{