Raport - Decade of Roma Inclusion

INTRODUCERE
27
Prezentul raport al societăţii civile este parte a unei iniţiative mai largi a Secretariatului Deceniului pentru
Incluziunea Romilor în colaborare cu programele Fondului pentru o Societate Deschisă, „Making the Most
of EU Funds for Roma” (Exploatarea Eficientă a Fondurilor UE în favoarea Romilor) și Roma Initiatives Office
(Biroul pentru Iniţiative Rome) pentru o așa-numită „Monitorizare de către Societatea Civilă a Implementării
Strategiilor Naţionale pentru Integrarea Romilor și a Planurilor de Acţiune ale Deceniului”.
românia
Obiectivele majore al iniţiativei sunt să asigure canalizarea cunoștinţelor locale înspre decidenţii naţionali
și europeni și să reflecteze asupra impactului social al măsurilor guvernamentale și, nu în ultimul rând, să
ofere date alternative acolo unde datele oficiale lipsesc sau interpretări alternative ale datelor disponibile.
Raportul își propune să monitorizeze implementarea locală a Strategiei Guvernului României de Incluziune
a Cetăţenilor Români Aparţinând Minorităţii Romilor pentru perioada 2012-2020 52 (SNIR) și să prezinte date în
completarea celor oficiale, date proxime acolo unde nu există date oficiale sau interpretări alternative ale
datelor publicate.
Prezentul raport a fost redactat de un consorţiu condus de către Centrul de Resurse pentru Comunităţile de
Romi ca aplicant principal și care a inclus Fundaţia Soros România, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii
Civile și Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate – SASTIPEN ca parteneri.
Strategia Cadru a UE pentru Romi (2011) solicită statelor membre UE “să se asigure că politicile naţionale,
regionale și locale de integrare sunt focalizate pe romi într-un mod clar și specific și să abordeze nevoile romilor
prin măsuri explicite pentru a preveni situaţiile dezavantajate în continuare și pentru a oferi compensaţii pentru
dezavantajele cu care se confruntă acestea. O abordare ţintită, în cadrul strategiei mai largi de combatere a
sărăciei și excluziunii - care nu exclude alte grupuri vulnerabile și afectate de lipsuri – este compatibilă cu principiul
non-discriminării atât la nivelul UE, cât și la cel naţional...”.
Lupta politică în domeniul reprezentării romilor în administraţia centrală, cuplată cu lipsa de asumare a
responsabilităţii în ceea ce privește implementarea strategiei de către politicienii de vârf și persoanele în
poziţii de conducere a condus la situaţia în care Strategia pentru Incluziunea Romilor a rămas complet
marginalizată în 2012, fără nicio acţiune vizibilă și fără o alocare bugetară clară. Fondurile UE care ar fi
trebuit să finanţeze partea de măsuri politice în strategie au fost inexistente datorită blocării fondurilor
structurale în România, în timp ce disciplina sporită în cheltuirea fondurilor publice impusă de instituţiile
internaţionale a condus la reduceri ale alocărilor bugetare mai ales pentru programele sociale.
Se poate argumenta că motivul principal pentru care în această perioadă guvernele iniţiază politici
și intervenţii concrete orientate spre incluziunea comunităţilor de romi și prin care urmăresc să aducă
schimbările mult așteptate în statutul politic al romilor este “Cadrul UE pentru Strategii Naţionale de
Integrare a Romilor până în 2020”. Această situaţie este în mod cert adevărată în cazul României.
Totuși, în opinia autorilor acestui raport, evaluarea UE referitoare la strategiile naţionale a condus la puţine
îmbunătăţiri în ceea ce privește Strategia României, nu în ultimul rând din cauza faptului că CE are autoritate
și mijloace de influenţare limitate asupra Statelor Membre în ce privește adoptarea și implementarea de
politici specifice. În acest context, este evident faptul că SNIR rămâne un document de politici publice
52 Disponibil la http://www.anr.gov.ro/docs/Politici/Cadrul%20general%20al%20strategiei.pdf.