Energia eoliană şi alte în România Wind Energy and ... - Schoenherr

Energia eoliană şi alte
surse regenerabile de energie
în România

Cuprins
Index of contents
Introducere
Introduction
02
1.
Energia eoliană în România, Europa şi
în lume
Wind energy in Romania, Europe
and Worldwide
04
1. România şi restul lumii
2. Situaţia sectorului energiei eoliene în Europa
3. Situaţia sectorului energiei eoliene în România
1. Romania and the World
2. Wind energy sector situation in Europe
3. Wind energy sector situation in Romania
05
11
14
2.
Prevederi legale
Legal Regulations
20
1. Pregătirea proiectului de investiţie şi construcţia
unei centrale electrice
1.1. Drepturile reale necesare pentru construirea
unei centrale electrice
1.2. Sistemul de carte funciară în România
1.3. Situaţii care ar putea împiedica/întârzia
proiectul de investiţie
1.4. Autorizaţia de construire
1.5. Planificare urbanistică şi categorii de folosinţă
1.6. Prevederi cu privire la mediu
1.7. Racordarea la reţea
1.8. Autorizaţia de înfiinţare
1. Preparation of the investment project and
construction of a renewable energy plant
1.1. Real rights required for developing
a renewable energy plant
1.2. Romanian Land Register system
1.3. Issues that might impede/delay
the investment process
1.4. Building Permit
1.5. Zoning classification and land designation
1.6. Environmental regulations
1.7. Grid connection
1.8. Setting-up authorisation
21
21
27
28
32
33
34
34
36
2. Operarea centralei electrice
2.1. Mediu
2.2. Licenţa de exploatare
2.3. Vânzarea de energie
2. Power plant operation
2.1. Environmental
2.2. Operational licence
2.3. Sale of energy
37
37
37
38
3. Sistemul de promovare şi tranzacţionarea
certificatelor verzi
3.1. Reglementări legale
3.2. Cadrul general
3.3. Acreditarea
3.4. Emiterea de certificate verzi
3.5. Tranzacţionarea si inregistrarea certificatelor verzi
3.6. Excesul de certificate verzi
3.7. Capacităţi energetice cu puteri instalate mari
3.8. Supracompensarea
3.9. Cumulul de ajutoare
3. Support scheme and green certificates trading
3.1. Legal provisions
3.2. General framework
3.3. Accreditation
3.4. Green certificates issuing
3.5. Green certificates trading and registry
3.6. Excess of green certificates
3.7. Large energy facilities
3.8. Overcompensation
3.9. Various investment aids and green certificates
39
39
39
40
40
41
42
42
43
43
4. Legislaţia Uniunii Europene privind industria
energiei regenerabile
4. European Union legislation as regards the
renewable energy industry
44

3.
Surse de finanţare a investiţiilor în
energia regenerabilă
Sources of financing for renewable
energy investment
47
1. Programe cofinanţate de catre EU
2. Granturi SEE şi norvegiene
3. Fonduri naţionale
4. Alte instituţii care oferă finanţări
pentru proiectele de parcuri eoliene
1. Programmes co-financed by the EU
2. EEA and Norway Grants
3. National funds
4. Other institutions which offer financing
for wind farm projects
48
51
54
55
4.
Constrângeri potenţiale şi perspective
Business limitations and prospects
61
1. Organizare societară
2. Capacitatea reţelei şi conectarea
3. Modificări ale specificaţiilor tehnice
4. Protecţia mediului
5. Proteste sociale
6. Limitările infrastructurii
7. Durata procedurii
8. Impedimente în calea investiţiilor –
România în contextul UE
9. Dispersia surselor
10. Probleme fiscale
11. Profitabilitatea energiei eoliene
1. Corporate
2. Grid capacity and connection
3. Amendments to technical specifications
4. Environmental protection
5. Social protests
6. Infrastructural limitations
7. Length of procedure
8. Obstacles to investments –
Romania in the context of the EU
9. Dispersion of sources
10. Tax issues
11. The profitability of wind energy
62
62
64
64
67
68
69
70
72
75
79
5.
Alte surse de energie regenerabilă
Other renewable energy sources
89
1. Energia solară
2. Energia geotermală
3. Energia hidro
4. Biomasa
1. Solar energy
2. Geothermal energy
3. Hydro energy
4. Biomass
96
97
97
98
Lista abrevierilor
List of Acronyms
99

Introducere
Introduction
În ultimul deceniu, energia eoliană a fost tehnologia
cu cea mai rapidă creştere din lume. Ritmul de creştere
cel mai mare a fost în Europa, România stabilindu-şi cu
fermitate poziţia sa internaţională ca o ţară atractivă
pentru investitori. În ceea ce priveşte capacităţile
instalate în cursul anului 2011, România cu cei 520
MW de capacitate eoliană suplimentar instalată, s-a
poziţionat pe locul al şaptelea, după Germania, care a
instalat aproape 2.100 MW, urmată de Marea Britanie,
Spania, Italia, Franţa şi Suedia. România, împreună cu
Polonia, rămân printre primele zece cele mai mari pieţe
din Uniunea Europeană pentru al doilea an consecutiv,
conform raportărilor Asociaţiei Europene a Energiei
Eoliene, AEEE.
Wind has been the fastest growing energy technology
in the world for the past decade. The pace of growth
has been greatest in Europe, and Romania has strongly
established its international position as an attractive
country for investors. In terms of annual installations
during 2011, Romania, with its 520 additional MW of
installed wind capacity, positioned itself as the seventh
best regional leader after Germany, which installed
almost 2,100 MW of new capacity, followed by the
United Kingdom, Spain, Italy, France and Sweden.
Together with Poland, Romania remains among the
ten largest European Union markets for the second
year running, according to the European Wind Energy
Association, EWEA.
Potrivit unor surse din industria energiei regenerabile,
România işi va dubla, probabil, capacitatea de energie
eoliană în decursul acestui an, întrucât investitorii pot
accesa schema de sprijin pentru investiţii în domeniul
industriei energiei regenerabile aprobată de către
Uniunea Europeană. Se estimează creşterea capacităţii
eoliene instalate de la aproximativ 1.000 MW instalaţi
anul trecut până la 2.000 MW la sfârşitul anului 2012.
Sursele regenerabile de energie devin din ce în ce mai
populare în întreaga lume şi, prin dezvoltarea sectorului
energiei eoliene, România are şanse să genereze energie
electrică ecologică şi cu emisii reduse, o securitate
energetică mai mare, putând astfel îndeplini cerinţele UE
cu privire la producerea de energie din surse regenerabile.
According to renewable energy industry sources,
Romania will probably double its wind-power capacity
this year, as investors access European Union-approved
incentives for investment in renewable industry.
Installed wind power capacity will probably increase to
almost 2,000 MW by the end of 2012 in Romania, up
from around 1,000 MW at the end of last year.
Renewable energy sources are becoming increasingly
popular worldwide, and through the development
of wind energy, Romania has a chance to achieve
ecological, low-emission electricity generation
and higher energy security, and to meet the EU
requirements with regard to energy generation from
renewable sources.
România poate susţine o capacitate instalată de
aproximativ 4.000 MW de energie eoliană având în
vedere infrastructura actuală şi capacitatea de rezervă.
Acest nivel poate creşte doar dacă vor fi făcute
investiţii suplimentare şi noi unităţi de producţie vor
deveni operaţionale.
Romania can support an installed capacity of about
4,000 MW of wind power, based on its current
infrastructure and backup capacity. This may increase
if additional investment is made and new generating
units become operational.

Chiar dacă situaţia în România se îmbunătăţeşte
treptat, starea infrastructurii de transport şi a
procedurilor administrative de lungă durată constituie
impedimente în punerea în funcţiune de noi parcuri
eoliene. Pe de altă parte, nevoia de dezvoltare intensă şi
modernizare a infrastructurii energetice creează condiţii
pentru noi oportunităţi de investiţii.
Although the situation in Romania is improving, the
condition of the transmission infrastructure and the
increasingly lengthy administrative procedures still
obstruct the commissioning of new wind farms. On
the other hand, the need for intense development and
modernisation of the energy infrastructure is creating
grounds for new investment opportunities.
Piaţa energiei eoliene oferă locuri de muncă, nu numai
în domeniul instalării parcurilor sau al serviciilor. Din
ce în ce mai multe companii şi afaceri au început să
desfăşoare operaţiuni de cercetare şi dezvoltare asociate
energiei regenerabile.
The wind energy market creates jobs, and not only in
areas related to wind farm installation and servicing:
there are an increasing number of companies and
businesses beginning to conduct research and
development operations related to renewable energy.
Producţia de energie din surse regenerabile nu
reprezintă numai electricitate modernă, ecologică, cu
emisii poluante scăzute, ci constituie, de asemenea, un
factor care contribuie la creşterea independenţei faţă
de combustibilii fosili, care, indiferent de opinia noastră
despre ei, sunt limitaţi şi în cele din urmă vor fi epuizaţi.
Aceasta nu este doar o tendinţă trecătoare – necesitatea
de a utiliza surse regenerabile de energie a devenit un
imperativ chiar şi pentru cele mai mari puteri economice
ale lumii.
Energy generation from renewable sources
not only provides fashionable, ecological, lowemission
electricity, it also contributes to a growing
independence from fossil fuels, which, whatever our
opinion of them, are in limited supply and slowly being
depleted. And this is not just a passing trend: the need
for renewable energy sources has become clear even to
the world’s top economic powers.
Având în vedere interesul crescut privind protecţia
mediului înconjurător, reducerea poluării şi schema de
sprijin, în ediţia anului 2012 am inclus un nou capitol
referitor la alte surse regenerabile de energie (“SRE”),
cum ar fi energia solară, geotermală, biomasă, hidro.
Ultimul capitol este dedicat acestor SRE.
In this 2012 edition we have included a new chapter
addressing other renewable energy sources (“RES”)
such as solar, geothermal, biomass, hydro energies,
provided the great interest of different stakeholders
in environmental protection, reduction of pollution
and the support scheme available. Our final chapter is
dedicated to these RES.

Energia eoliană în România,
Europa şi în lume
Wind energy in Romania,
Europe and Worldwide

1. România şi restul lumii
Romania and the World
Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
1
2
3
4
Situaţia la nivel mondial
Sectorul energiei eoliene înregistrează o dezvoltare
dinamică la nivel mondial. În ultimii 10–20 de ani, energia
eoliană a devenit o sursă importantă de electricitate
în anumite ţări, care au ţintit spre o îmbunătăţire a
independenţei energetice şi o limitare a emisiilor poluante.
Worldwide
The wind energy sector is developing dynamically
worldwide. Over the past 10-20 years, wind energy
has become an important source of electricity for a
number of countries seeking to improve their energy
independence and limit emissions.
5
La sfârşitul anului 2011 capacitatea totală la nivel
mondial a parcurilor eoliene a ajuns la 237.669 MW. Chiar
în condiţiile crizei, anul curent a înregistrat o creştere de
20% pe piaţa globală anuală, chiar dacă acest nivel de
creştere este mai mic decât media ultimilor zece ani, de
aproximativ 28%.
By the end of 2011 the aggregate global wind farm
capacity had reached 237,669 MW. Despite the
economic crisis, the current year has seen an increase of
20% in the size of the global annual market, albeit this is
below the average of the last 10 years of around 28%.
Piaţa eoliană a crescut cu aproximativ 6% faţă de 2010, şi
cei 40,5 GW de energie eoliană nou instalaţi anul trecut
reprezintă investiţii mai mari de 50 de miliarde de euro.
The worldwide wind market has grown by some
6% compared with 2010, and the 40.5 GW of new
wind power brought on line last year represents an
investment of more than EUR 50 billion.
Fiind una din sursele alternative de energie, energia
eoliană reprezintă un substitut ecologic pentru
combustibilii fosili facilitând o independenţă energetică
mai mare a ţărilor, limitând importul de combustibili fosili.
Dezastrul nuclear din Japonia şi scurgerile de ulei din
Golful Mexic au atras atenţia la nivel mondial cu privire la
siguranţa utilizării surselor alternative de energie.
As an alternative energy source, wind energy provides
an ecological substitute for fossil fuels and facilitates
higher energy independence for individual countries,
limiting imports of fossil fuels. The nuclear disaster in
Japan and the oil spill in the Gulf of Mexico have drawn
global attention to the safety offered by the use of
alternative energy sources.
China a devenit cel mai mare producător de energie
eoliană la nivel mondial, confirmându-şi astfel implicarea
în utilizarea surselor de energie ecologice. China s-a clasat
pe primul loc în ceea ce priveşte capacitatea eoliană
totală instalată, aceasta ajungând la 62.364 MW. China a
înfiinţat noi parcuri eoliene, adăugând încă 17.631 MW
numai în decursul anului 2011.
China has become the world’s top global wind energy
producer, thereby confirming its commitment in the
use of ecological energy sources. China was ranked first
in terms of its total installed wind farm capacity with
62,364 MW. It also developed new wind farms with a
capacity of 17,631 MW during 2011 alone.
În ceea ce priveşte capacitatea eoliană instalată în Europa,
Germania s-a clasat pe locul întâi cu 29.060 MW, urmată
de Spania cu 21.674 MW.
In terms of installed capacity of wind power plants in
Europe, Germany was ranked first with 29,060 MW,
ahead of Spain with 21,674 MW.
Germania a fost cea mai mare piaţă din UE în 2011
instalând un plus de 2.086 MW. Marea Britanie a ocupat
locul al doilea cu 1.293 MW, incluzând 752 MW de
capacitate instalată pe mare, urmată de Spania (1.050
MW), Italia (950 MW), Franţa (830 MW), Suedia (763 MW)
şi România (520 MW).
Germany was the largest European wind energy market
in 2011, installing 2,086 MW of new capacity. The UK
came second with 1,293 MW, including 752 MW of
offshore capacity, followed by Spain (1,050 MW), Italy
(950 MW), France (830 MW), Sweden (763 MW) and
Romania (520 MW).
Între pieţele centrale şi est-europene emergente,
Polonia, care a instalat 436 MW în anul 2011, s-a clasat
în urma României.
Among the emerging markets of Central and Eastern
Europe, Poland came second after Romania with
436 MW of new capacity.
5

1
2
3
4
5
Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
România
Romania
Energia eoliană a preluat conducerea în rândul surselor Wind energy has taken the lead among alternative
de energie alternativă din România. Potrivit Autorităţii energy sources in Romania. According to the Energy
Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Regulatory Authority (ANRE), the total capacity of wind
capacitatea totală a parcurilor eoliene în uz se ridica la farms in use amounted to 1,140 MW in April 2012,
1.140 MW în aprilie 2012 faţă de 982 MW în decembrie compared with 982 MW in December 2011, 469 MW in
2011, 469 MW în mai 2011 şi 462 MW în decembrie 2010. May 2011 and 462 MW in December 2010.
Piaţa românească a energiei eoliene a cunoscut un The Romanian wind energy market has made significant
ritm rapid de creştere în vederea atingerii obiectivelor progress towards reaching European targets, with over
europene, instalându-se peste 1.000 MW până la sfârşitul 1,000 MW of installed wind capacity at the end of the
celui de-al doilea trimestru al anului 2012, din care 448 second quarter of 2012, of which 448 MW was installed
MW instalaţi în 2010 şi 520 MW instalaţi în 2011.
in 2010 and 520 MW in 2011.
4000
3500
3000
2500
Cu toate acestea, până la sfârşitul anului 2011 piaţa
energiei eoliene era încă cu puţin în urma estimărilor
ANRE şi PNAER (Planul Naţional de Acţiune în Domeniul
Energiei din Surse Regenerabile), după cum este
reprezentat în diagrama de mai jos:
3200
2880
2450
However, by the end of 2011 the wind energy market
was still lagging slightly behind the estimates of
ANRE and the National Renewable Energy Action Plan
(NREAP), as depicted in the chart below:
3900
4000
3750
3600
3400 3400 3400 3400 3400
2000
1500
1000
500
560 519
2010
1850
1250
992
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Sursa: AREE / Source: RWEA
ANRE NREAP REALITY
Potrivit unor surse din domeniul industriei energiei
regenerabile, România îşi va dubla, probabil, capacitatea
eoliană în decursul acestui an, investitorii începând să
aibă acces la schemele de sprijin a industriei energiei
regenerabile aprobate de către Uniunea Europeană.
According to renewable energy industry sources,
Romania will probably double its wind power capacity
this year, as investors access European Union-approved
incentives for investment in the renewable industry.
Corporaţii internaţionale importante au investit deja în
parcurile eoliene din România, producătorii păşind pe
urmele lor. Atractivitatea foarte mare a sectorului de
producţie în contextul atât al calităţii, cât şi al costurilor
relativ scăzute ale forţei de muncă, facilitează dezvoltarea
de noi proiecte de investiţii.
Large international corporations have already invested
in wind farms in Romania, with manufacturers
following in their footsteps. The extremely attractive
production sector in terms of quality and the relatively
low labour costs facilitates the development of new
investment projects.
Potenţialul României a fost recunoscut, printre altele, în
raportul Ernst & Young despre “indicii de atractivitate
a energiei eoliene pe ţări” (publicat în februarie 2012).
Studiul a clasat România pe locul al zecelea în lume cu
privire la potenţialul energiei eoliene, anterior situânduse
pe locul al doisprezecelea.
Romania’s potential has been recognised, among other
sources, in the Ernst & Young report on “Renewable
energy country attractiveness indices” (February 2012).
The report ranked Romania 10th in the world with
regard to wind energy potential, after having previously
been ranked 12th.
6

Situaţia sectorului energiei
eoliene la nivel mondial
Global Annual Installed Wind Capacity 1996-2011
La sfârşitul anului 2011, capacitatea totală instalată
la nivel mondial s-a ridicat la mai mult de 237 GW. În
45,000 [ MW ]
ciuda 40,000crizei, anul curent a cunoscut o creştere de 20%, cu
o 35,000 creştere a dimensiunii pieţei globale anuale de peste
30,000
6%. 25,000 Potrivit CGEE (Consiliul Global al Energiei Eoliene),
aproximativ 20,000 75 de ţări din întreaga lume au instalat
15,000
capacităţi de energie eoliană. 21 dintre ele au trecut deja
10,000
peste 5,000 nivelul de 1 GW.
0
Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
1,280 1,530 2,520 3,440 3,760 6,500 7,270 8,133 8,207 11,531 15,245 19,866 26,560 38,610 38,828 40,564
Capacitatea eoliană globală cumulată 1996-2011
Global Cumulative Installed Wind Capacity 1996-2011
The wind energy sector
situation worldwide
At the end of 2011, the total installed capacity of
wind energy worldwide amounted to more than 237
GW. Despite the economic crisis, the current year has
witnessed an increase of 20% against a change in the
global annual market increase of just over 6%. According
to the GWEC, about 75 countries worldwide have
installed commercial wind power and of these 21 have
already passed the 1 GW threshold.
Source: GWEC
1
2
3
4
5
250000
Global Cumulative Installed Wind Capacity 1996-2011
237,669
200000
197,637
250,000 [ MW ]
158,864
150000 200,000
120,291
150,000
100000
93,820
100,000
74,052
50000
39,431
47,620
59,091
50,000
23,900
31,100
6,100 7,600 10,200 13,600
17,400
0
1996 1997 1998 199819991999 2000 2000 2001 2001 2002 2003 2002 2004 20032005 2004 20062005
2007 2006 2008 2007 2009 2010 2008 2011 2009 2010 2011
6,100 7,600 10,200 13,600 17,400 23,900 31,100 39,431 47,620 59,091 74,052 93,820 120,291 158,864 197,637 237,669
Sursa: CGEE / Source: GWEC
Capacitatea anuală instalată pe regiuni 1996-2011
Annual Installed Installed Capacity Capacity by Region 1996-2011 by Region 1996-2011
Source: GWEC
22,000
[ MW ]
20,000
18,000
16,000
14,000
2003
2004
2005
12,000
10,000
8,000
6,000
4,000
2,000
0
Europe North America Asia Latin America Africa & Middle East Pacific
2006
2007
2008
2009
2010
2011
Sursa: CGEE / Source: GWEC
Capacitatea totală a Chinei s-a ridicat la 62,3 GW, ceea
ce înseamnă 26,2% din resursele globale. Pe poziţia a
doua a clasamentului, după China, se află Statele Unite,
GWEC – Global Wind 2011 Report
cu 46,9 GW şi o cotă de 19,7% din capacitatea pieţei la
nivel mondial. Germania se află pe locul al treilea – cu
29 GW şi o cotă de 12,2%.
China’s total attainable capacity amounts to 62.3 GW,
Source: GWEC
which constitutes 26.2% of global resources. In second
place after China is the United States with 46.9 GW and
15a 19.7% share in global capacity. Germany ranks third
with 29 GW and a 12.2% share.
7

1
2
3
4
Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
Capacitatea totală a parcurilor eoliene la nivel mondial la
sfârşitul anului 2011
Global wind farm capacity at the end of 2011
5
Ţara
Capacitate eoliană
în 2011 (MW)
Procent 2011
Capacitate eoliană
în 2010 (MW)
Procent 2010
Country
Wind capacity in
2011 (MW)
Share 2011
Wind capacity in
2010 (MW)
Share 2010
China China 62364 26.24% 44733 22.63%
SUA USA 46919 19.74% 40298 20.39%
Germania Germany 29060 12.23% 27191 13.76%
Spania Spain 21674 9.12% 20623 10.43%
India India 16084 6.77% 13065 6.61%
Franţa France 6800 2.86% 5970 3.02%
Italia Italy 6737 2.83% 5797 2.93%
Marea Britanie United Kingdom 6540 2.75% 5248 2.66%
Canada Canada 5265 2.22% 4008 2.03%
Portugalia Portugal 4083 1.72% 3706 1.88%
Alte ţări Other countries 32143 13.52% 26998 13.66%
TOTAL GLOBAL TOTAL WORLDWIDE 237669 100.00% 197637 100.00%
Sursa: CGEE / Source: GWEC
Potrivit CGEE, în 2011 China a înregistrat o creştere
remarcabilă adăugând 17.630,09 MW de capacitate
eoliană, impunându-se astfel ca lider pe această piaţă
cu un total de 62.364,2 MW instalaţi până la sfârşitul
anului 2011.
According to the GWEC, in 2011 China recorded
substantial growth, adding a further 17,630.09 MW of
new wind capacity and imposing itself as the world’s
leading wind market with a total of 62,364.2 MW of
installed capacity by the end of the year.
8

Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
Capacitatea eoliană instalată şi dată spre folosinţă în anul 2011
New wind farm capacity released for use in 2011
Capacitatea eoliană instalată pe plan
Ţara
Capacitate eoliană
Procent 2011 mondial a înregistrat o creştere de 4,47%
în 2011 (MW)
în anul 2011 faţă de 2010, comparativ cu
o creştere de doar 0,56% în 2010 faţă de
Country
Wind capacity in
Share 2011 2009. Cu toate acestea, ritmul punerii în
2011 (MW)
funcţiune a capacităţilor de energie eoliană
China
SUA
China
USA
17631
6810
43.5%
16.8%
s-a redus în ultimii trei ani în comparaţie cu
creşterea cea mai semnificativă înregistrată
în 2009 faţă de anul precedent, care a fost
puţin peste 45%, de la 26,5 GW la 38,6 GW.
1
2
3
4
5
India India 3019 7.4%
Germania Germany 2086 5.1%
Cifrele din tabelele anterioare sunt
influenţate de un număr de proiecte
desfiinţate însumând aproximativ 532 MW.
Sursa: CGEE / Source: GWEC
Marea Britanie UK 1293 3.2%
Canada Canada 1267 3.1%
Spania Spain 1050 2.6%
Italia Italy 950 2.3%
Franţa France 830 2.0%
Suedia Sweden 763 1.9%
Alte ţări Other countries 4865 12.0%
TOTAL GLOBAL TOTAL WORLDWIDE 40564 100.00%
The global annual installed wind capacity
increased by 4.47% in 2011 compared
with 2010, an improvement on the only
0.56% increase in 2010 compared with
2009. However, the global installation of
new wind capacity has slowed over the
last three years, following its largest ever
increase, in 2009, from 26.5 GW to 38.6
GW, representing a rate of growth of just
over 45%.
The figures in the tables above are
affected by project decommissioning of
approximately 532 MW.
Capacitatea eoliană globală instalată anual 1996-2011
Global Annual Installed Wind Capacity 1996-2011
45000
40000
35000
38,610
38,828 40,564
30000
26,560
25000
20000
15000
10000
5000
19,866
15,245
11,531
6,500
7,270
8,133
8,207
1,280 1,530
2,520
3,440
3,760
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
2010 2011
Sursa: CGEE / Source: GWEC
9

1
2
3
4
Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
Energia eoliană în contextul crizei economice
Wind energy in the context of economic crisis
5
Criza financiară globală a contribuit la declinul
potenţialului economic şi investiţiile companiilor
internaţionale au fost în mod semnificativ reduse sau
chiar amânate.
The global financial crisis has contributed to the decline
in economic potential, and consequently investment by
international companies has been severely limited or
even postponed.
Cu toate că produsul intern brut s-a redus în
majoritatea ţărilor, investiţiile în sectorul energiei
regenerabile nu au înregistrat scăderi. Au rămas la
acelaşi nivel ca şi în anul anterior. În schimb, în anul
2011 s-a remarcat o creştere substanţială în acest tip
de investiţii. 2011 a fost un an avantajos pentru piaţa
mondială a energiei eoliene ca urmare a eforturilor
unora dintre pieţele naţionale.
However, despite a drop in the gross national products
of most countries, investment in the renewable energy
sector has not fallen. It remained at the same level as
in the previous year, and in 2011 a substantial increase
was observed. Indeed, 2011 has been an advantageous
year for the global wind power market thanks to the
efforts of certain national markets.
Potrivit Bloomberg New Energy Finance (BNEF),
investiţiile globale în energie regenerabilă au atins în
2011 un nou record de 260 miliarde USD (de la 247
miliarde USD în 2010), aproape de cinci ori mai mult
decât în 2004 (ca. 53,6 miliarde USD). Procentul din
această investiţie în cazul economiilor emergente şi
ţărilor în curs de dezvoltare a crescut semnificativ în
această perioadă, de la 19% în 2004 la 46% în 2011.
Factorii cheie care au contribuit la creşterea investiţiilor
au fost parcurile eoliene din China şi panourile solare
de uz caznic instalate în întreaga Europă. Printre ţările
în curs de dezvoltare, de departe cea mai mare parte a
investiţiilor în domeniul energiei regenerabile au fost
înregistrate în cele mai mari trei economii emergente
din Brazilia, China şi India care însumează aproape 60
miliarde USD.
According to Bloomberg New Energy Finance (BNEF),
global investment in clean energy reached a new high
of USD 260 billion in 2011 (from USD 247 billion in
2010), almost five times the USD 53.6 billion amount
seen in 2004. The share of this investment moving to
emerging economies and developing countries has
risen dramatically in this period, from 19% in 2004
to 46% in 2011. The main factors that contributed to
this growth in investment are the new wind farms in
China and the installation of household solar panels
throughout Europe. Among the developing countries, by
far the largest share of investment in renewable energy
has occurred in the three large emerging economies
of Brazil, China and India, which together account for
almost US$ 60 billion.
Atractivitatea investiţională este de asemenea
favorizată şi de costurile în scădere privind construcţia
de parcuri eoliene. Preţul mediu al unei turbine a scăzut
cu 18% pentru un MW în ultimii doi ani şi aproape
cu o treime faţă de 2008, reflectând intensificarea
concurenţei în rândul producătorilor de echipamente.
Investment attractiveness is also boosted by the
declining cost of wind farm construction. The average
price of a wind turbine has dropped by 18% per 1 MW
during the last two years and nearly one third since
2008, reflecting the growing competition among
manufacturers.
10

Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
2. Situaţia sectorului energiei eoliene
în Europa
The wind energy sector situation
in Europe
1
2
3
4
5
În cursul anului 2011, 10.281 MW de energie eoliană
au fost instalaţi în întreaga Europă, statele Uniunii
Europene realizând 9.618 MW din totalul înregistrat,
nivel foarte apropiat de cei 9.648 MW instalaţi în 2010.
Investiţiile din UE pe parcursul anului 2011 în industria
parcurilor eoliene s-au ridicat la 12,6 miliarde de euro.
During 2011, 10,281 MW of wind power was installed
across Europe, with European Union states accounting
for 9,618 MW of the total, very similar to the 9,648 MW
installed in 2010. Investment in EU wind farms in 2011
amounted to EUR 12.6 billion.
Capacitatea totală de energie eoliană instalată în UE la
sfârşitul anului 2011 va produce pe parcursul unui an
obişnuit 204 TWh de electricitate, suficient pentru a
satisface 6,3% din consumul total de energie electrică din
UE (de la 5,3% în 2010). 2011 a fost un an record pentru
noile instalaţii de producere a energiei electrice din UE,
cu 44,9 GW de capacitate energetică nou adăugată la
reţea, o creştere de 3,9% comparativ cu 2010. Energia
eoliană a reprezentat 21,4% din instalaţiile noi, a treia
mare pondere după instalaţiile solare fotovoltaice
(46,7%) şi de gaze (21,6%). Instalaţiile noi pe bază de
cărbune au reprezentat doar 4,8% din capacitatea
adăugată, combustibilul pe bază de ulei: 1,6%,
hidrocentrale: 1,3% şi energie solară concentrată: 1,1%.
Tehnologiile nucleare, biomasă, deşeuri, tehnologiile
geotermale şi oceanice au reprezentat, fiecare în parte,
mai puţin de 1% din totalul noilor instalaţii. În decursul
anului 2011, 6,3 GW de capacitate nucleară a fost scoasă
din funcţiune şi peste 1 GW de capacitate de combustibil
lichid a fost deconectat.
The total wind power capacity to be installed in the EU
by the end of 2011 will, in a normal wind year, produce
204 TWh of electricity, enough to meet 6.3% of overall
EU electricity consumption (up from 5.3% in 2010).
2011 was a record year for new power generation
installations in the EU, with 44.9 GW of new capacity
being added to the grid, a 3.9% increase compared
with 2010. Wind power accounted for 21.4% of the
new power installations, the third largest share after
solar PV panels (46.7%) and gas (21.6%). New coal
installations represented only 4.8% of newly installed
capacity, followed by fuel oil at 1.6%, large hydro, 1.3%,
and CSP, 1.1%. Nuclear, biomass, waste, geothermal and
ocean technologies each accounted for less than 1%
of new installations. 2011 also saw 6.3 GW of nuclear
capacity being decommissioned and over 1 GW of fuel
oil capacity taken offline.
Concomitent, mai mult decât oricând, capacitatea
de energie regenerabilă instalată în UE a înregistrat
o creştere de 32,1 GW, regenerabilele reprezentând
71,3% din totalul noilor instalaţii. Este al patrulea an
consecutiv când energia regenerabilă a reprezentat mai
mult de 50% din întreaga capacitate nou instalată.
At the same time, more renewable generating capacity
was installed in the EU than ever before, with 32.1
GW of new generating capacity, with renewables
representing 71.3% of all new installations. This is the
fourth year running that renewables have represented
more than 50% of all new installed capacity.
În contextul modificărilor direcţiilor generale ale
politicii energetice germane – mai precis privind
anunţul de retragere din industria energiei nucleare,
este de aşteptat o creştere semnificativă a interesului
Germaniei pentru domeniul energiei regenerabile, cu
accent deosebit pe energia eoliană.
Given the change of direction in German energy policy –
i.e. the announced withdrawal from the nuclear energy
industry – a further significant increase in Germany’s
involvement in the renewable energy sector is expected
with a particular focus on wind energy.
11

1
2
3
4
5
Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
Puterea eoliană instalată în Europa la sfârşitul lui 2011
Wind power installed in Europe by the end of 2011
Portugalia
Portugal
4,083
Irlanda
Ireland
1,631
Spania
Spain
21,674
Marea Britanie
UK
1,631
Franţa
France
6,800
Olanda
Netherlands
2,328 Germania
Belgia
Belgium
1,078
Norvegia
Norway
520
Danemarca
Denmark
3,871
Germany
29,060
Elveţia
Switzerland
46
Suedia
Sweden
2,907
Polonia
Poland
1,616
Finlanda
Finland
197
Estonia
184
Letonia
Latvia
31
Lituania
Lithuania
179
Cehia
Czech Republic
Slovacia
217
Slovakia
3
Austria
1,084
Croaţia
Croatia
131
Italia
Italy
6,747
Ungaria
Hungary
329
România
Romania
982
Grecia
Greece
1,629
Bulgaria
612
Ucraina
Ukraine
151
Rusia
Russia
n/a
Turcia
Turkey
1,799
12
Sursa: AEEE / Source: EWEA

Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
Parcurile eoliene din Europa – informaţii statistice
European wind farm sector statistics
Ţara
Creşterea Poziţia privind Capacitatea Procent de Procent în
capacităţii (MW) capacitatea cumulată la final creştere (2010- capacitatea
în 2011
instalată de 2011 (MW) 2011)
UE27
1
2
3
4
5
Country
Capacity
Capacity
Aggregate
Capacity change
Share in capacity
increase (MW) in
increase ranking
capacity at the
(2010-2011)
in EU27
2011
position
end of 2011 (MW)
Germania Germany 2086 1 29060 7.7% 30.9%
Marea Britanie United Kingdom 1293 2 6540 24.6% 7.0%
Spania Spain 1050 3 21674 5.1% 23.1%
Italia Italy 950 4 6737 16.4% 7.2%
Franţa France 830 5 6800 13.9% 7.2%
Suedia Sweden 763 6 2907 35.6% 3.1%
România Romania 520 7 982 112.6% 1.0%
Polonia Poland 436 8 1616 36.9% 1.7%
Portugalia Portugal 377 9 4083 10.2% 4.3%
Grecia Greece 311 10 1629 23.6% 1.7%
Irlanda Ireland 239 11 1631 17.2% 1.7%
Belgia Belgium 192 12 1078 21.7% 1.1%
Danemarca Denmark 178 13 3871 4.8% 4.1%
Bulgaria Bulgaria 112 14 612 22.4% 0.7%
Austria Austria 73 15 1084 7.2% 1.2%
Olanda Netherlands 68 16 2328 3.0% 2.5%
Cipru Cyprus 52 17 134 63.4% 0.1%
Estonia Estonia 35 18 184 23.5% 0.2%
Ungaria Hungary 34 19 329 11.5% 0.4%
Lituania Lithuania 16 20 179 9.8% 0.2%
Republica Cehă Czech Republic 2 21 217 0.9% 0.2%
Letonia Latvia 1 22 31 3.3% 0.0%
Finlanda Finland 0 23 197 0.0% 0.2%
Luxemburg Luxemburg 0 24 44 0.0% 0.0%
Slovacia Slovakia 0 25 3 0.0% 0.0%
Malta Malta 0 26 0 - 0.0%
Slovenia Slovenia 0 27 0 - 0.0%
UE 27 EU 27 9618 - 93950 11.4% 100.0%
Sursa: AEEE / Source: EWEA
13

1
2
3
4
5
Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
3. Situaţia sectorului energiei eoliene
în România
The wind energy sector situation
in Romania
Ritmul de dezvoltare a sectorului energiei eoliene în
România s-a accelerat pe parcursul ultimilor ani. Cu
toate barierele şi limitările existente, companiile care
investesc în domeniul energiei eoliene din România
au dezvoltat metode operaţionale mai eficiente în
abordarea obstacolelor pieţei. Datele publicate de AREE
arată că până la sfârşitul anului 2011 a fost instalată
o capacitate totală de 982 MW, din care 520 MW în
cursul anului 2011, 97% din capacităţile instalate sunt
amplasate în partea de sud-est a ţării (zona Dobrogea).
În 2012, potrivit AREE, experţii observă o deplasare spre
nord-estul ţării.
The pace of development of the wind energy sector
in Romania has accelerated over the last couple of
years. Despite the existing barriers and limitations,
companies investing in wind energy in Romania have
been successful in developing more effective ways
of operating and approaches to market obstructions.
The data released by the Romanian Wind Energy
Association (RWEA) show that by the end of 2011 there
was 982 MW of installed capacity, of which 520 MW
was installed during 2011, out of which 97% of the
total capacity installed in the South-Eastern part of the
country (the Dobrogea area). In 2012 the RWEA officials
have noted a shift towards the North-East.
Trebuie remarcat faptul că procentul considerabil de
creştere nu rezultă numai dintr-o bază de raportare
scăzută, ci, de asemenea, din dimensiunea relativ mare
de proiecte care au fost date în folosinţă.
It should be noted that these large percentage increases
are the result not only of a low base point but also the
relatively large size of projects released for use.
MW de energie eoliană instalaţi în Romania
MW installed in wind in Romania
An
Capacitate instalată (MW)
Year
Installed capacity (MW)
2009 14
2010 462
2011 982
Aprilie 2012 / April 2012 1140
Sursa: AREE / Source: RWEA
În baza unui program de sprijin, România a atras
numeroşi investitori în industria energiei din surse
regenerabile, inclusiv Iberdrola SA (IBE), cel mai mare
producător din Portugalia EDP (EDP), EON AG din
Germania şi Enel SA din Italia. Intenţia este de a atrage
5 miliarde de euro în investiţii eoliene până în anul
2020 în cadrul acestui sistem de sprijin.
Romania has used an incentive programme to attract
investors to its renewable energy industry. Investors
include Iberdrola SA (IBE), Portugal’s largest utility EDP
(EDP), Germany’s largest utility EON AG and Italy’s
Enel SA. It aims to attract EUR 5 billion in wind-power
investment by 2020 under the incentive programme.
14

Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
1
CEZ, cel mai mare producător de energie din Republica
Cehă, este unul dintre cei mai mari investitori în
domeniul energiei eoliene din România, investind
1,1 miliarde de euro în parcul eolian din regiunea
Constanţa, în apropierea Mării Negre. În cadrul
proiectului dezvoltat de CEZ la Fântânele – Cogealac,
capacitatea operaţională curentă este de 388 MW.
Investitorul intenţionează să finalizeze construcţia
parcului eolian cu capacitate totală de 600 MW până la
finele anului în curs.
CEZ, the Czech Republic’s largest power producer, is
one of the largest investors in wind energy in Romania
thanks to its EUR 1.1 billion Fântânele-Cogealac wind
farm in the Constanţa region, near the Black Sea.
The wind farm currently has 388 MW of operational
capacity, and CEZ plans to finish construction of the
entire 600 MW wind farm by the end of this year.
2
3
4
5
În mai 2012, grupul Monsson, un dezvoltator privat
român de energie eoliană, cu un portofoliu de proiecte
de capacitate totală de 2.400 MW, a anunţat vânzarea
proiectului parcului eolian Crucea Nord de 108 MW din
judeţul Constanţa către STEAG GmbH, unul dintre cei
mai mari producători de electricitate din Germania.
STEAG va investi în jur de 200 milioane de euro în acest
parc eolian, care va avea 36 de turbine a câte 3 MW
fiecare, furnizate de Vestas. Crucea Nord va livra energia
electrică la o staţie de transformare nouă în apropiere
de Stupina, care se va conecta la reţeaua naţională de
înaltă tensiune de 400 kV a Transelectrica. Noua staţie
de transformare va facilita altor parcuri eoliene din
zonă conectarea la reţeaua naţională. Se preconizează
că proiectul va fi operaţional până la sfarşitul anului
2013 şi că va crea, în mod indirect, în jur de 100 de noi
locuri de muncă.
In May 2012, Monsson Group, a Romanian private wind
energy developer with a 2,400 MW portfolio of projects,
announced the sale of its 108 MW Crucea North Wind
Farm Project in Constanţa County to STEAG GmbH,
one of Germany’s largest electricity producers. STEAG
will invest around EUR 200 million in this wind farm,
which will have 36 of 3MW wind turbines supplied by
Vestas. Crucea North will evacuate the electricity to
a new transformer station in nearby Stupina, which
will be connected to the 400kV Transelectrica high
voltage national grid. The new transformer station will
make it easier for further wind farms in the area to be
connected to the national grid. The project is planned
to be operational by the end of 2013, indirectly creating
around 100 new jobs.
În al doilea trimestru al anului 2012, un consorţiu
român a semnat acorduri cu grupul chinez Sinovel Wind
Group pentru furnizarea de servicii şi echipamente.
Membrii consorţiului C-Tech SRL şi Rokura SRL
intenţionează să dezvolte parcuri eoliene cu o
capacitate totală de 1.200 MW şi contractul acestora cu
Sinovel se va derula până în 2016, potrivit Ministerului
Român al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri,
ai cărui reprezentanţi au fost într-o vizită oficială în
China în mai 2012.
In the second quarter of 2012, a Romanian consortium
signed agreements with the Chinese firm Sinovel Wind
Group for the supply and servicing of equipment. The
consortium members C-Tech SRL and Rokura SRL are
planning to develop wind farms with a total capacity of
1,200 MW and their agreement with Sinovel runs until
2016, according to the Romanian Ministry of Economy,
Trade and Business Environment, whose representatives
went on an official visit to China in May 2012.
La începutul anului 2011, cel mai mare furnizor de
energie al Austriei, Verbund, a demarat construcţia
primei faze - de 200 MW - a parcului eolian din
Casimcea, Dobrogea, proiect estimat la 300 milioane
de euro. Conform planului, se preconizează punerea
treptată în funcţiune în 2012 a acestui parc eolian,
care va genera 600 GWh, asigurând energie pentru
400.000 de gospodării. Investitorul intenţionează să
construiască capacităţi extinse de 700 MW în regiunea
Topolog – Casimcea - Dăeni- Dorobanţu, situată la
graniţa dintre judeţele Tulcea şi Constanţa. Proiectul
va fi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa,
depăşind capacitatea investiţiei prognozate de CEZ la
Fântânele- Cogealac.
At the beginning of 2011, Austria’s largest energy
provider, Verbund, began construction of the first
phase of a 200 MW wind farm in Casimcea, in the
Dobrogea area, a project estimated at EUR 300 million.
In 2012, there is a plan for the gradual commissioning
of the wind farm, which will ensure the production of
600 GWh of electricity, providing energy for 400,000
households. The investor also plans to install extended
capacities of 700 MW in the Topolog-Casimcea-Daeni-
Dorobanţu region, on the border between Tulcea and
Constanţa counties. This project will be the largest
onshore wind farm in Europe, exceeding the capacity of
the planned CEZ investment in Fântânele-Cogealac.
15

1
2
3
4
5
Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
Zona Moldova
Moldova Area
Zona Banat
Banat Area
Zona Dobrogea
Dobrogea Area
Sursa: AREE / Source: RWEA
Parcurile eoliene operaţionale din România sunt
Romania’s operational wind farms are mainly located
localizate în special în Dobrogea, pe coasta Mării Negre, in Dobrogea, on the Black Sea coast, where average
unde viteza medie a vântului poate atinge 7m/s, la o wind speeds can reach 7 m/s at an altitude of 100 m.
altitudine de 100 m. Regiunea e plană şi slab populată, The region is flat and sparsely populated, which makes
ceea ce face posibilă instalarea unui număr mai mare it possible to install a large number of wind turbines.
de turbine eoliene. Există, de asemenea,
alte două There are also two other regions with a high wind
regiuni cu un potenţial ridicat de energie eoliană power potential in Romania: Moldova and Caraş Severin.
în România, şi anume: Moldova şi Caraş Severin. La At the end of 2011, 97% of Romania’s installed capacity
sfârşitul anului 2011, 97% din capacitatea instalată a was in the Dobrogea area, while in 2012 there has been
fost în zona Dobrogei, în timp ce în 2012 s-a observat o a shift towards the North East of the country.
deplasare spre nord-estul ţării.
În continuare prezentăm o hartă a proiectelor
operaţionale (marcate cu verde), proiecte care au
deja un contract de racordare (marcate cu albastru) şi
proiecte care au un aviz tehnic de racordare (marcate
cu roşu).
The following map shows operational projects (marked
in green), projects that already have a connection
contract (marked in blue) and projects that have a
connection permit (marked in red).
16

Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
Tulcea
1
2
3
4
5
Cernavodă
Sursa: AREE / Source: RWEA
Constanţa
17

1
Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
2
3
4
5
Potrivit estimărilor AREE, nivelul previzionat al
capacităţilor eoliene instalate este ambiţios având în
vedere planurile curente de investiţii şi trebuie susţinut
de un plan sănătos de îmbunătăţire a reţelelor electrice,
un plan clar pentru dezafectarea centralelor vechi şi
ineficiente pe bază de cărbune, dar şi un cadru juridic
stabil. Mai jos sunt estimările AREE pentru 2012 şi
2013, în comparaţie cu cele ale ANRE.
According to RWEA estimates, the forecast for
installed wind capacities is ambitious given the
current investment plans and needs to be backed
up by a significant grid improvement plan, a clear
plan for the decommissioning of old, inefficient coal
power plants and a stable legal framework. The RWEA
estimates for 2012 and 2013 are compared with those
of the ANRE below.
2012
2013
1850
1975
2450
2800-3000
ANRE
RWEA
Sursa: AREE / Source: RWEA
România are şanse mari nu doar să utilizeze parcurile
eoliene pentru a genera electricitate, dar de asemenea
şi să profite în calitate de constructor de parcuri
eoliene sau producător de componente pentru
alte ţări, sau din oferirea de servicii de transport.
Luând în considerare potenţialul său tehnologic şi
de dezvoltare, România ar trebui să se aştepte la o
creştere în următorii ani, în domeniul fabricării de
componente pentru centrale electrice mai mult decât
din unităţile electro-tehnice complexe.
Romania has a real opportunity not only to use
wind farms to generate electricity, but also to reap
the benefits of being a constructor of wind farms
and wind farm components for other countries, as
well as offering transport services. Given its current
technological and development possibilities, Romania
should expect growth over the coming years to
come in the area of manufacturing the construction
components of power plants rather than their complex
electrotechnical systems.
Cotele de piaţă ale celor mai importanţi producători de
turbine eoliene şi ale furnizorilor din România
Market shares of the leading wind turbines manufacturers
and suppliers in Romania
GE – 34%
Vestas – 31.5%
Gamesa – 17.9%
Nordex – 2%
Fuhrlander – 0.9%
Suzlon – 0.8 %
Sursa: AREE / Source: RWEA
18

Energia eoliană în România, Europa şi lume / Wind energy in Romania, Europe and Worldwide
1
Dana Duica
President, RWEA
Cu o capacitate instalată de 1.200 MW la jumătatea
anului 2012, industria românească de energie eoliană
este încă în curs de dezvoltare, dând în acelaşi timp
semne de maturitate.
De la ultima ediţie a acestui raport, AREE s-a ocupat
de modelarea legislaţiei relevante, indicând nevoile
industriei E-SRE şi subliniind, în special, necesitatea
unui cadru juridic stabil, previzibil pentru investitorii
din domeniul energiei eoliene.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 88/2011 este
piesa finală a legislaţiei primare pentru ca Legea 220 să
poată fi pe deplin aplicabilă. Echipa AREE a contribuit
la îmbunătăţirea aceastei ordonanţe de guvern din
momentul în care a fost emisă pentru prima dată în
noiembrie 2011.
AREE salută modificarile introduse de prezenta lege
şi consideră că acesta este un prim pas spre crearea
unui mediu favorabil investitorilor. Întotdeauna va fi
loc pentru îmbunătăţiri, anumite aspecte râmânând
a fi clarificate, dar în opinia AREE, perioada 2008-
2012 a demonstrat că în ciuda incertitudinilor, câteva
companii foarte determinate au investit foarte mult
efort şi bani în această piaţă în speranţa obţinerii unui
profit rezonabil. Aceste companii sunt deschizătorii de
drumuri care netezesc României calea spre atingerea
obiectivelor propuse pentru anul 2020. Parcurile eoliene
operaţionale din România sunt deţinute de către CEZ,
Enel Green Power, EDPR, GDF Suez, Monsson, precum şi
de o serie de companii locale mai mici.
Acum, când piaţa este mai experimentată şi legislaţia
corespunzătoare este în vigoare, AREE se aşteaptă ca
finanţările să devină mai accesibile decât înainte, în
vedera susţinerii dezvoltării energiilor regenerabile.
AREE şi-a propus o serie de proiecte pentru perioada
următoare, cum ar fi înştiinţarea Comisiei Europene
despre noile dispoziţii legale din România şi asupra
legislaţiei secundare în special privind funcţionarea
pieţei intra-zilnice. În numele sectorului energiei
eoliene, AREE supraveghează fiecare detaliu din
legislaţie, cunoscând din experienţă ce impact uriaş
poate avea un concept defectuos pentru o decizie de
investiţie. AREE îşi doreşte ca investitorii să decidă în
favoarea României, pentru a ne bucura de o sursă de
energie curată pe de-o parte şi de taxe suplimentare
pentru bugetul de stat, proiecte CSR mai mari şi o
creştere a bugetelor comunităţilor din zonele rurale, pe
de altă parte.
With an installed capacity of 1,200 MW as of mid-2012,
the Romanian wind energy industry is still emerging
while showing signs of maturity.
Since the last edition of this report, the RWEA has
been working to shape the relevant legislation, stating
the needs of the E-RES industry and in particular
highlighting the need for a stable, predictable legal
framework for wind energy investors.
Emergency Government Ordinance 88/2011 is the final
piece of primary legislation needed in order for Law 220
to become fully applicable. The RWEA team has been
working to improve this government ordinance ever
since it was first issued in November 2011.
The RWEA welcomes the changes introduced by this
law and considers it the first step towards creating
an investor-friendly environment. There will always
be room for improvement, and some issues remain
to be clarified, but in the RWEA’s opinion the 2008-
2012 period has demonstrated that, despite all the
uncertainties, a handful very determined companies
have invested a lot of effort and money into this market
with the hope of obtaining a reasonable return on
investmen. These companies are the pioneers that are
paving the way for Romania to achieve its 2020 targets.
The operational wind farms in Romania are owned by
CEZ, Enel Green Power, EDPR, GDF Suez, Monsson as
well as a number of smaller local players.
Now that the marked is more experienced and the
corresponding legislation is in place, the RWEA expects
financing to become more accessible than before,
supporting the further development of renewables.
The RWEA has set itself a number of objectives for
the coming period, such as notifying the European
Commission of the new legal provisions in Romania
and following up with the secondary legislation and the
market regulations, especially in terms of the intraday
market. On behalf of the wind energy sector, the RWEA
keeps an eye on every comma in a regulation, having
learnt what a huge impact a faulty concept can have
for an investment decision. The RWEA wants investors
to decide in favour of Romania, so that Romania will be
able to enjoy a source of clean energy on the one hand
and additional taxes for the state budget, larger CSR
projects and increased local community budgets in rural
areas, on the other.
19
2
3
4
5
INTERVIEW

Prevederi legale
Legal Regulations

Prezenta secţiune tratează o serie de aspecte juridice în
legătură cu investiţiile în energie regenerabilă din România,
precum şi din Uniunea Europeană şi cuprinde trei părţi.
Primele două părţi expun reglementările legislaţiei
româneşti cu privire la regimul juridic al imobilelor, la
autorizaţiile necesare şi la legislaţia de mediu aplicabile
construirii şi operării unei centrale de producere a
energiei electrice din surse regenerabile. Partea a treia
analizează dezvoltarea domeniului energiei regenerabile
în contextul mai larg al reglementărilor europene.
Prevederi legale / Legal Regulations
This section focuses on several legal aspects of
renewable energy investments in Romania, as well as
within the European Union, and consists of three parts.
The first two parts deal with Romanian real estate,
regulatory and environmental regulations applicable
to the construction and the operation of a renewable
energy plant. The third part places Romanian
renewable energy development within the larger
context of EU regulations.
1
2
3
4
5
1. Pregătirea proiectului de investiţie
şi construcţia unei centrale electrice
1. Preparation of the investment
project and construction of a
renewable energy plant
1.1 Drepturile reale
necesare pentru construirea
unei centrale electrice
Primul pas în implementarea unui proiect de investiţii
pentru o centrală electrică îl reprezintă obţinerea
locaţiei necesare amplasării acesteia. Conform
dreptului românesc, pentru construcţia oricărei
capacităţi energetice este necesară obţinerea unei
autorizaţii de construire. Această autorizaţie de
construire se acordă doar în baza unui drept real asupra
terenului pe care urmează a fi construită capacitatea
energetică. Astfel, investitorii care doresc să dezvolte
o centrală electrică în România, au în general două
modalităţi principale pentru dobândirea dreptului real
solicitat în vederea emiterii autorizaţiei de construire,
respectiv (i) obţinerea dreptului de proprietate asupra
terenului sau (ii) obţinerea dreptului de superficie
asupra terenului, precum şi alte drepturi reale cu privire
la teren, cum ar fi dreptul de uz, dreptul de servitute,
dreptul de uzufruct, etc.
1.1 Real rights required for
developing a renewable
energy plant
The first stage when implementing an investment
project is obtaining the location for erecting the energy
plant. Under Romanian law, a building permit is needed
to build any facility for the production of energy. The
building permit is granted only if a specific real right to
the land on which the energy plant is to be erected is
proved. Under Romanian law there are generally two
main ways for investors to hold the specific in rem right
required for a building permit, namely (i) an ownership
title to the land or (ii) a superficies right to the land,
as well as other real rights to the land, such as right of
usage, right of easement, usufruct, etc.
21

1
2
3
4
5
Prevederi legale / Legal Regulations
1.1.1 Dreptul de proprietate
Conform dreptului românesc, titularul dreptului de
proprietate dispune de un drept absolut de a folosi
şi de a dispune de proprietatea sa, fără limitare în
timp. Acest drept îl include şi pe acela de a edifica în
subsolul, pe sau deasupra terenului construcţii sau
orice alte structuri permanente sau temporare.
Dreptul de proprietate se dobândeşte de regulă în
baza unui contract încheiat pentru validitate în formă
autentică. Cu toate acestea, după finalizarea lucrărilor
cadastrale pentru fiecare unitate administrativ –
teritorială şi deschiderea cărţilor funciare pentru
terenurile respective, dreptul de proprietate asupra
terenurilor înscrise în cartea funciară se va dobândi
atât între părţi, cât şi faţă de terţi numai prin
înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară
în baza contractului prin care s-a agreat transferul
dreptului de proprietate.
1.1.1 Ownership right
The ownership right under Romanian law offers the
owner an absolute right to use, encumber and sell
the real property without limitation in time. This also
includes the right to build on the real property any
building or other type of structure, either permanent
or temporary.
The ownership right is usually established by way of
agreement executed in notarised form for validity
purposes. Nevertheless, after completion of cadastral
works for each administrative-territorial unit and
opening of Land Registers for relevant lands, the
ownership right to lands registered with the Land
Register shall be transferred between the parties, as
well as towards third parties, only upon registration
of the ownership right with the Land Register on the
basis of the agreement contemplating the transfer of
ownership right.
Dacă în prezent dreptul de proprietate poate fi dovedit
prin orice înscris ce atestă proprietatea, Codul Civil
prevede că dovada dreptului de proprietate asupra
imobilelor înscrise în cartea funciară, se va face cu
extrasul de carte funciară 1 .
While currently an ownership right may be proved by
way of any attesting ownership documents, the Civil
Code provides that the proof of ownership right to real
estate subject to registration with the Land Register
shall be made with the excerpt from the Land Register 1 .
Cu anumite excepţii, dobândirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor în România este în
prezent limitată persoanelor fizice sau juridice române.
Cu toate acestea, începând cu 1 ianuarie 2012, cetăţenii
unui stat membru UE nerezidenţi în România, apatrizii
nerezidenţi în România cu domiciliul într-un stat
membru UE, precum şi persoanele juridice nerezidente
constituite în conformitate cu legislaţia unui stat
membru UE, pot dobândi dreptul de proprietate asupra
terenurilor în România pentru reşedinţe secundare,
respectiv sedii secundare. Totuşi, obţinerea dreptului
de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor
şi terenurilor forestiere este restricţionat cetăţenilor
străini şi persoanelor juridice străine până la împlinirea
a 7 ani de la aderarea României, deci până la 1 ianuarie
2014. În ciuda acestor restricţii, străinii pot deţine
dreptul de proprietate asupra terenurilor în România
prin intermediul societăţilor comerciale înregistrate de
aceştia în România.
With some exceptions, direct access to ownership
right to lands is currently limited to Romanian
individuals or entities. Nevertheless, starting 1
January 2012, the foreign persons – EU members
natural or legal entities – non-resident in Romania
may acquire the ownership rights to land in Romania
for secondary residences/ secondary head offices.
However, with respect to the agricultural lands,
forests and forestry lands, the ownership right thereto
may be acquired by foreign citizens or legal entities
provided that a 7 year period has elapsed from the
completion of Romania‘s accession process, namely on
1 January 2014. Despite all restrictions, foreigners can
hold ownership title to lands in Romania through their
companies registered in Romania.
1 Această prevedere va fi aplicabilă doar după încheierea lucrărilor
cadastrale pentru fiecare unitate administrativ - teritorială.
1 This provision shall be applicable only after completion of the cadastral
works for each administrative-territorial unit.
22

1.1.2 Dreptul de superficie
Dreptul de superficie constă în: (i) dreptul de a avea sau
de a edifica o construcţie pe, deasupra sau în subsolul
terenului deţinut în proprietate de o altă persoană; (ii)
dreptul de proprietate asupra construcţiei şi (iii) dreptul
de folosinţă asupra terenului pe care se află amplasată
construcţia. Dreptul de superficie permite delimitarea
între dreptul de proprietate asupra terenului şi dreptul
de proprietate asupra construcţiei ridicate pe, deasupra
sau în subsolul terenului proprietatea altei persoane.
Prevederi legale / Legal Regulations
1.1.2 Superficies right
A superficies right consists of: (i) the right to have or to
erect a building on or under the land owned by another
person; (ii) the ownership right over the building; and
(iii) the right to use the land pertaining to the building
(drept de folosinta). The superficies right allows for
delimitation between the ownership to the land and the
ownership to the building erected on or under the land
owned by somebody else.
1
2
3
4
5
Codul Civil limitează durata dreptului de superficie la
maximum 99 de ani, cu posibilitatea de prelungire.
The Civil Code limits the duration of a superficies right
to a maximum of 99 years, with a prolongation option.
Un drept de superficie se constituie de regulă în baza
unui contract încheiat, pentru validitate în formă
autentică. Cu toate acestea, după finalizarea lucrărilor
cadastrale pentru fiecare unitate administrativ –
teritorială şi deschiderea cărţilor funciare pentru
terenurile respective, dreptul de superficie asupra
terenurilor înscrise în cartea funciară se va dobândi
atât între părţi, cât şi faţă de terţi numai prin înscrierea
dreptului în cartea funciară în baza contractului prin
care s-a constituit dreptul de superficie.
A superficies right may be established by way of agreement
executed in notarised form for validity purposes, under
sanction of nullity. Nevertheless, after completion of
cadastral works for each administrative-territorial unit and
opening of Land Registers for relevant lands, the superficies
right to lands registered with the Land Register shall be
transferred between the parties, as well as towards third
parties, only upon registration of the superficies right
with the Land Register on the basis of the agreement
contemplating the establishment of the superficies right.
În ciuda similitudinilor dintre dreptul de superficie
şi dreptul de proprietate, nu există restricţii impuse
străinilor cu privire la dobândirea unui drept de
superficie asupra terenurilor în România.
Despite all legal similarities between the superficies
right and the ownership right, foreigners are in no way
restricted from directly holding superficies rights to
lands in Romania.
1.1.2.1 Dreptul de superficie vs. dreptul de
folosinţă (locaţiune)
Orice drept de superficie include dreptul de a folosi
suprafaţa de teren ocupată de construcţia amplasată
pe teren. Dacă proprietarul unui teren acordă unui terţ
dreptul de folosinţă în baza unui contract de locaţiune
ori în baza altei convenţii, terţului nu îi va fi permis, din
punct de vedere legal, să construiască pe acel teren.
Cu alte cuvinte, autorităţile competente nu vor emite
autorizaţia de construire în baza unui drept de folosinţă
obţinut în baza unui contract de locaţiune.
1.1.2.1 Superficies right vs. right of use (lease)
Any superficies right includes a right of use over the plot
of land on which the building has been erected. If the
owner of a land grants to a third party only the right of
use through a letting/lease or other kind of agreement,
the third party will not be allowed from a legal point
of view to build any permanent structure on that land.
A third party whose right of use to the land is based
only on a letting/lease agreement will not be granted
permits to build on that land.
1.1.3 Uzufructul
1.1.3 Usufruct
Potrivit dreptului românesc, uzufructul constă în
dreptul cuiva de a se folosi de şi a culege fructele
bunului ce aparţine altei persoane, atât timp cât prin
acestea nu se aduce atingere substanţei bunului.
Uzufructul este un drept real asupra proprietăţii altuia,
limitat ca durată. Dreptul de uzufruct constituit în
favoarea unei persoane fizice poate fi cel mult viager iar
cel constituit în favoarea unei persoane juridice poate
avea o durată de cel mult 30 de ani.
Pursuant to Romanian law, the usufruct is the legal right
to use and derive profit or benefit from property that
belongs to another person, as long as the substance of
the property is preserved. The usufruct is a real right
of limited duration on the property of another. The
usufruct established in favour of a natural person may
have a maximum duration equal with the lifetime of the
usufructuary while the usufruct established in favour of a
legal person may have a duration of maximum 30 years.
23

1
2
3
4
5
Prevederi legale / Legal Regulations
Titularul unui uzufruct, cunoscut şi sub denumirea de
uzufructuar, are dreptul de a folosi şi de a se bucura de
bun şi de a obţine profit din fructele bunului.
Uzufructul poate fi constituit prin convenţie încheiată,
pentru validitate, în formă autentică. Cu toate acestea,
după finalizarea lucrărilor cadastrale pentru fiecare
unitate administrativ – teritorială şi deschiderea
cărţilor funciare pentru terenurile respective, dreptul de
uzufruct asupra terenurilor înscrise în cartea funciară
se va dobândi atât între părţi, cât şi faţă de terţi numai
prin înscrierea dreptului de uzufruct în cartea funciară
în baza contractului prin care s-a constituit.
The holder of a usufruct, also known as the usufructuary,
has the right to use and enjoy the property, as well as the
right to receive profits from the fruits of the property.
A usufruct may be established by an agreement executed
in notarised form for validity purposes. Nevertheless, after
completion of cadastral works for each administrativeterritorial
unit and opening of land registers for relevant
lands, the usufruct to lands registered with the Land
Register shall be transferred between the parties, as well as
towards third parties, only upon registration of the usufruct
right with the Land Register on the basis of the agreement
contemplating the establishment of the usufruct right.
Drepturile de uzufruct constituite înainte de 1
octombrie 2011 se sting prin neuz timp 30 de ani iar
drepturile de uzufruct constituite după 1 octombrie
2011 odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Civil, se
sting prin neuz timp de 10 ani.
The usufruct rights established before 1 October 2011
extinguish for 30 years of non-use while the usufruct
rights established after 1 October 2011, once with the
entry into force of the new Civil Code, extinguish for 10
years of non-use.
1.1.4 Drepturile convenţionale şi legale
de uz şi de servitute
Dreptul de uz este similar celui de uzufruct, astfel cum
este descris la pct. 1.1.3. de mai sus. Titularul dreptului
de uz are dreptul de a folosi şi de a se bucura de bunul
afectat, precum şi dreptul de a culege fructele bunului
însă doar în limitele necesare lui şi familiei sale.
1.1.4 Conventional and statutory right
of usage and easements
The right of usage is quite similar to the usufruct as
described under point 1.1.3 above. The holder of the right of
usage has the right to use and enjoy the affected property,
as well as the right to receive profits from the fruits of the
property within the limits required for himself and his family.
Dreptul de servitute facilitează beneficiarului dreptul
de acces pe proprietatea altei persoane, pentru
asigurarea utilităţii unui teren învecinat, ce aparţine
unui alt proprietar.
The easement right enables the beneficiary to have access
to the property held by another person, aimed to ensure
the utility of a neighbouring land held in ownership by a
different person.
Pentru accesul la capacitatea energetică, în timpul şi
după finalizarea lucrărilor de construcţie ori pentru
traseul reţelelor electrice care traversează proprietatea
terţilor, dezvoltatorul trebuie să deţină drept de
servitute pe terenurile afectate de căile de acces sau de
reţelele electrice.
For access to the energy plant during and after the
finalisation of the construction works or for the route
of the electric cables that cross third parties’ properties,
the investor must hold rights of easement to the lands
crossed by the access ways or the cables.
Constituirea servituţilor de trecere este valabilă doar
dacă beneficiarul obţine în acest scop un certificat de
urbanism (pentru detalii a se vedea pct. 1.3.6 de mai
jos). Drepturile de servitute constituite înainte de 1
octombrie 2011 se sting prin neuz timp de 30 de ani,
în timp ce drepturile de servitute constituite după 1
octombrie 2011 se sting prin neuz timp de 10 ani.
The establishment of passage easements is valid only if
the beneficiary obtains first an urbanism certificate (for
details please see point 1.3.6 below). The easement rights
established prior to 1 October 2011 extinguish for 30
years of non-use while the easement rights established
after 1 October 2011, once with the entry into force of the
new Civil Code, extinguish for 10 years of non-use.
În funcţie de stadiul de dezvoltare a centralei eletrice,
dreptul de uz şi de servitute pot fi constituite (i) prin
încheierea unui contract în formă autentică sau (ii) în
baza legii. Cu toate acestea, după finalizarea lucrărilor
cadastrale pentru fiecare unitate administrativ –
teritorială şi deschiderea cărţilor funciare pentru
Depending on the stage of development of the renewable
energy plant, the rights of usage or the easements may be
established (i) by executing a private notarised agreement
or (ii) by virtue of law. Nevertheless, after completion of
cadastral works for each administrative-territorial unit
and opening of land registers for relevant lands, the
24

terenurile respective, drepturile convenţionale de uz şi de
servitute asupra terenurilor înscrise în cartea funciară se
vor dobândi atât între părţi, cât şi faţă de terţi numai prin
înscrierea dreptului de uz, respectiv de servitute în cartea
funciară în baza contractelor prin care s-au constituit
aceste drepturi.
În funcţie de stadiul de dezvoltare al capacităţii
energetice, se va face distincţie între perioada de timp
cuprinsă până la obţinerea autorizaţiei de înfiinţare şi
perioada de timp ulterioară obţinerii autorizaţiei de
înfiinţare. Înainte de obţinerea autorizaţiei de înfiinţare,
dezvoltatorul poate beneficia de drepturile de uz şi
servitute doar în baza unui contract în formă autentică
încheiat cu proprietarul terenului afectat. Dezvoltatorul
poate beneficia prin lege de drepturile menţionate doar
după obţinerea autorizaţiei de înfiinţare.
Prevederi legale / Legal Regulations
conventional right of usage and easement rights to lands
registered with the Land Register shall be transferred
between the parties, as well as towards third parties, only
upon registration of the rights with the Land Register
on the basis of the agreements contemplating the
establishment of the right of usage and easement right.
Depending on the stage of development of the energy
plant, distinction should be made between the
period prior to obtaining the setting-up authorisation
and the period after obtaining the setting-up
authorisation. Prior to obtaining the setting-up
authorisation, the developer may benefit from the
right of usage or easements only by executing private
notarised agreements. The developer may benefit by
virtue of law from the mentioned rights only after
obtaining the setting-up authorisation.
1
2
3
4
5
Menţionăm că în funcţie de regimul juridic al terenurilor
ce vor fi afectate de traseul reţelelor electrice, înainte
de obţinerea autorizaţiei de înfiinţare trebuie urmărite
anumite proceduri speciale de securizare a terenurilor
afectate de reţelele electrice.
Depending on the legal status of lands to be affected
by the route of the electric cables, before obtaining
the setting up authorization, certain specific
authorization procedures for securing said affected
lands should be observed.
Drepturile de uz şi de servitute acordate în baza legii
sunt prevăzute în Legea energiei electrice şi a gazelor
naturale nr. 123/2012 2 (”Legea Energiei”), ce acordă
dezvoltatorului drepturi de uz şi servitute asupra
terenurilor aflate în vecinătatea capacităţilor energetice.
The rights of usage and the easements granted by virtue
of law are regulated by Law no. 123/2012 on energy
and natural gas 2 (the “Energy Law”), which grants the
developer certain rights of usage or easements over
plots of land surrounding the energy plant.
Dreptul de uz acordat în baza Legii Energiei se exercită pe
durata necesară executării de lucrări în vederea realizării,
relocării, desfiinţării, sau retehnologizării capacităţii
energetice, cât şi pentru intervenţii în caz de avarie.
Drepturile de servitute legale pot fi de trecere subterană,
de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea, respectiv
desfiinţarea reţelelor electrice sau altor echipamente
aferente centralei electrice, precum şi pentru acces la
locul de amplasare al acestora.
The right of usage granted on the basis of Energy Law
may be exercised during the period required for the
erection, relocation, dismantling or modernization
of the energy capacity, as well as for interventions
in case of damage. The statutory easements may be
underground, terrestrial or aerial passage easements
required for installing and removing electric cables and
other equipments belonging to the energy plant, as well
as for access to their location.
Drepturile de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului
şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de
centrale electrice se realizează cu titlu gratuit pe toată
durata existenţei acestora, în timp ce pentru exercitarea
drepturilor de uz şi servitute asupra terenurilor aflate
în proprietate privată, Legea Energiei prevede reguli
speciale, detaliate la pct. 1.1.4.1. de mai jos.
Such rights affecting land owned by the State and local
authorities are granted free-of-charge during the entire
lifespan of the energy plant, while those affecting third
owners’ properties follow specific rules stipulated by
Energy Law, as detailed under point 1.1.4.1 below.
2 Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată
în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 485, din data de 16 iulie 2012 şi intrată în
vigoare la 19 iulie 2012
2 Law no. 123/2012 on energy and natural gas, published in the Romanian
Official Gazette no. 485 of 16 July 2012 and entered into force on 19
July 2012.
25

1
2
3
4
5
Prevederi legale / Legal Regulations
1.1.4.1. Exercitarea drepturilor de uz şi servitute
asupra terenurilor aflate în proprietatea privată
a terţilor, astfel cum este reglementat în Legea
Energiei şi în Hotărârea de Guvern nr. 135/ 2011
În vederea stabilirii termenilor şi condiţiilor în care
dezvoltatorul poate exercita drepturile legale de uz şi
servitute, proprietarii terenurilor afectate de aceste
drepturi pot solicita dezvoltatorului să încheie convenţiacadru,
astfel cum este aprobată în anexa la Hotărârea de
Guvern nr. 135/2011 3 („HG 135”). Durata convenţiei va
acoperi de principiu, atât perioada necesară executării
centralei electrice, cât şi perioada ulterioară de
întreţinere şi funcţionare a centralei electrice.
1.1.4.1 Exercise of rights of usage and
easements over third owners’ properties,
as provided under the Energy Law and
Governmental Decision no. 135/2011
In order to set the terms and conditions under which the
developer may exercise the statutory rights of usage and
easements, the owners of affected lands may request
the developer to execute the framework agreement as
approved in the annex to Governmental Decision No.
135/2011 3 (“GD 135”). The duration of the agreement will
cover, in principle, the necessary period required to erect
the energy plant, as well as the necessary period required
for the maintenance and operation of the energy plant.
În toate cazurile în care se vor încheia astfel de
convenţii, cuantumul maxim al indemnizaţiei la care
sunt îndreptăţiţi proprietarii în schimbul afectării
terenurilor se va stabili prin negociere de către părţi,
cel mult la nivelul chiriei minime pe m 2 stabilite
de către administraţia publică locală în a cărei rază
teritorială se află terenul pentru folosinţa unui teren
din aceeaşi categorie şi se calculează numai pentru
suprafaţa de teren ce urmează a fi efectiv afectată de
exercitarea drepturilor de uz şi servitute. În situaţia în
care la nivelul administraţiei publice locale în a cărei
rază teritorială se află terenul nu există stabilit un
nivel al chiriei minime pe m 2 , cuantumul indemnizaţiei
va fi determinată de către un evaluator autorizat în
condiţiile legii, ales de comun acord de către părţi, al
cărui onorariu va fi acoperit de către dezvoltator.
In all cases where agreements will be executed, the
maximum amount of compensation to be paid to the
owners is to be established by the parties, but not higher
than the level of minimum rent established by the local
fiscal authority per sqm of land having the same category,
and shall be calculated only for the surface of land
directly affected by the rights of usage and easement
rights. Where no minimum rent is established by the local
fiscal authority, the amount of compensation is to be
determined by an authorised expert chosen by the parties
and paid by the developer.
Pe lângă indemnizaţie, proprietarii terenurilor afectate
de exercitarea drepturilor de uz şi servitute vor fi
despăgubiţi pentru prejudiciile cauzate de realizarea
centralei electrice, prejudicii ce vor fi evaluate avânduse
în vedere anumite criterii (e.g. suprafaţa de teren
afectată de lucrările prevăzute în convenţie; tipurile de
culturi şi plantaţii existente pe terenul afectat la data
încheierii convenţiei; valoarea producţiei afectate de
lucrările efectuate de dezvoltator; etc.).
Besides the compensation, the owners of lands
affected will be indemnified for any damages caused
by the energy plant, damages to be determined with
consideration to a series of criteria (e.g. the surface
of land affected by the works agreed upon under
the agreement; the types of culture and plantation
existing on the affected land at the execution date of
the agreement; the value of production affected by the
works performed by the developer; etc.).
Vor beneficia de indemnizaţii, respectiv de despăgubiri
şi proprietarii terenurilor afectate de exercitarea
drepturilor de uz şi de servitute care la data intrării
în vigoare a Legii Energiei aveau în derulare convenţii
privind exercitarea acestor drepturi reale încheiate în
condiţiile legii.
The owners of the lands affected by the rights of usage
and easement rights, that have ongoing agreements
regarding the exercise of these rights upon the entry
into force of Energy Law, shall also benefit from said
indemnities and compensation.
3 Hotărârea de Guvern nr 135/2011 pentru aprobarea regulilor
procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi
limitele de exercitare a drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor
private afectate de capacităţile energetice, a convenţiei-cadru, precum şi
a regulilor procedurale pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor
şi a despăgubirilor si a modului de plată a acestora, publicată în Monitorul
Oficial al României, partea I, nr. 236, din 05 aprilie2011.
3 Government Decision no. 135/2011 for the approval of the procedural
rules on conditions and terms of duration, content and limits of rights of
usage and easement rights over private properties affected by energy capacities,
the framework – agreement, as well as for determining the amount
of compensations and indemnities and the payment method thereof,
published in the Romanian Official Gazette no. 236 of 5 April 2011.
26

În cazul existenţei un contract deja încheiat între părţi,
conform HG 135 şi Legii Energiei, proprietarii terenurilor
afectate au opţiunea de a solicita încheierea unui nou
contract, care să aibă forma şi conţinutul convenţiei
anexate HG 135. Conform art. 16 alin. 7 din Legea
Energiei, dezvoltatorii sunt obligaţi să procedeze la
încheierea convenţiei-cadru în termen de maximum
30 de zile de la solicitarea proprietarilor. Cu toate
acestea, atât HG 135 cât şi Legea Energiei nu prevăd (i)
o sancţiune în cazul în care dezvoltatorii nu răspund
cererii proprietarilor de terenuri, sau nu sunt de acord
cu modificările contractului care este deja în vigoare,
respectiv (ii) un termen legal în cadrul căreia proprietarii
de terenuri pot solicita încheierea contractului.
Prevederi legale / Legal Regulations
In case of an ongoing agreement between the parties,
pursuant to GD 135 and the Energy Law, the owners of
the affected lands have the option to request for a new
contract observing the form and content of the agreement
approved by GD 135 to be executed with the developer.
According to Article 16 (7) of the Energy Law, the developer
is bound to execute the agreement no later than 30 days
after the request addressed by the owners of affected
lands. However, neither GD 135 nor the Energy Law provide
(i) a sanction in case developers do not reply to the land
owners’ request or do not agree on the amendment of
the already in-force agreement, respectively (ii) if a legal
deadline is to be met by the land owners in order to request
the conclusion of the agreement.
1
2
3
4
5
1.2 Sistemul de carte
funciară în România
Opozabilitatea/ transferul drepturilor reale asupra
imobilelor în România este strâns legată de sistemul
cărţii funciare.
1.2 Romanian land register
system
In relation to the real rights on real property in
Romania, opposability/transfer of said rights is
also important.
Sub actualul sistem al cărţii funciare, orice constituire,
transfer sau limitare a drepturilor cu privire la
imobile operează între părţi, ca regulă, prin semnarea
contractului, respectiv a actului de transfer. Lipsa
înregistrării ulterioare a acestor contracte sau acte
de transfer nu împiedică transferul dreptului de
proprietate sau constituirea altor drepturi reale; cu
toate acestea, cu anumite excepţii, un astfel de transfer
sau constituire de drepturi nu va fi opozabil terţilor
decât în momentul înregistrării în cartea funciară.
Under the current Land Register system any
establishment, transfer or limitation of rights
pertaining to real property is generally effective
between the parties upon signing the underlying
agreement (e.g.the transfer deed). The lack of
registration following execution of a transfer deed
does not prevent ownership transfer or establishment
of other real rights; however, this transfer will not be
opposable towards third parties until registration with
the Land Register.
Drepturile de uz şi de servitute acordate în baza Legii
Energiei, având caracter legal, sunt opozabile terţilor
fără necesitatea înscrierii acestora în cartea funciară.
The statutory easement rights and the rights of usage
granted on the basis of Energy Law are opposable
towards third parties without being required
registration with the Land Register.
În viitor sistemul cărţii funciare va suferi o serie de
modificări. Potrivit Codului Civil, înscrierile în cartea
funciară vor avea efect constitutiv de drepturi, în sensul
în care drepturile reale asupra imobilelor înscrise în
cartea funciară se vor dobândi, atât între părţi cât
şi faţă de terţi, numai prin înscrierea lor în cartea
funciară. Înscrierile în cartea funciară îşi vor produce
efectele de la data înregistrării cererilor, ţinându-se însă
cont de data, ora şi minutul înregistrării acestora 4 .
The Romanian Land Register system will face some
changes in the future. Pursuant to the Civil Code, the
entries in the Land Register will have a constitutive
effect and real rights will not be transferred prior to
their legal registration with the Land Register. Rights
will rank according to the date, hour and minute of their
registration applications 4 .
4 Prevederile Codului Civil se vor aplica doar acelor contracte încheiate/
drepturi constituite după intrarea în vigoare a noului Cod Civil, respectiv
după 1 octombrie 2011, şi doar după ce lucrările cadastrale vor fi încheiate
pentru fiecare unitate administrativ-teritorială şi cărţile funciare vor fi fost
deschise pentru terenurile în cauză.
4 These provisions of the Civil Code will apply only to those agreements
executed /rights established after the entry into force of the new Civil
Code, namely after 1 October 2011, and only after the completion of the
cadastral works for each administrative-territorial unit and registration of
the lands with the Land Registers.
27

1
2
3
4
5
Prevederi legale / Legal Regulations
1.3 Situaţii care ar putea
împiedica/întârzia proiectul
de investiţie
1.3.1 Proprietatea publică
Conform dreptului românesc, imobilele deţinute de
stat şi unităţile administrativ-teritoriale se împart în
două categorii: imobile aflate în proprietate publică,
cele care aparţin domeniului public şi imobile aflate în
proprietate privată, ce aparţin domeniului privat.
1.3 Issues that might
impede/delay the
investment process
1.3.1 Public property
Under Romanian law, real properties held by the State and
local authorities can be of two categories: real properties
held in public ownership that belong to the public domain
and real properties held in private ownership that belong
to the private domain (domeniul public sau privat).
Importanţa de a şti în care dintre aceste categorii este
inclus terenul necesar pentru construcţia capacităţii
energetice determină tipul de contract în baza căruia
terenul poate fi asigurat pentru dezvoltarea centralei
electrice, având în vedere că terenurile deţinute
în proprietate publică pot fi obţinute în vederea
exploatării într-un astfel de scop, în baza unui contract
de concesiune.
The importance of knowing in which category the land
needed for an energy plant falls into lays with the type of
agreement the land can be secured under for a project, as
land in public domain can be obtained mainly subject to a
concession agreement.
Întrebarea „cum” îşi pot alege statul şi unităţile
administrativ-teritoriale partenerii contractuali atunci
când acordă drepturi asupra terenurilor deţinute în
proprietate, este un subiect nelipsit de controverse în
practică. Vânzarea, concesionarea sau închirierea unor
terenuri din domeniului public sau privat al statului
sau al unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse
procedurilor de licitaţie publică. Detaliile unor astfel
de proceduri nu au fost până în prezent complet
clarificate; legea, doctrina sau jurisprudenţa nu oferă
un set de reguli unitare cu privire la modalitatea în
care autorităţile publice trebuie să organizeze astfel
de proceduri de licitaţie. Cu toate acestea, dacă o
autoritate publică acordă unui terţ drepturi asupra
unui teren deţinut în proprietate publică sau privată
fără organizarea unei licitaţii publice în acest sens,
contractul astfel încheiat poate fi anulat de către
instanţa de judecată. Această anulare ar produce o
serie de efecte negative asupra unui proiect în curs de
dezvoltare sau deja dezvoltat pe teren şi chiar asupra
autorizaţiilor şi avizelor emise pentru construirea şi
operarea centralei electrice.
The question of “how” the local authorities can choose
their contract partners when granting rights over land is
a controversial matter. The sale, concession or leasing of
the plots of land, part of the public or private domain of
the state or administrative units are subject to a public
tender procedure. The details of such procedures are not
yet completely clarified; neither the statutes nor the legal
writings nor the case law provide a uniform set of rules
as to how the local authorities should conduct such a
public tender procedure. However, if the local authority
grants rights to land to a party without conducting a
public tender, the contract concluded with such a party
may be declared null and void. This would have a series of
adverse effects on the ownership over the project ongoing
or developed on the land and even on the authorisations
and permits issued for the building and operation of the
energy plant.
28

1.3.2 Cereri de restituire/ litigii cu
privire la terenuri
În perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, parţial
în baza unor legi, parţial fără vreo bază legală, statul
român a confiscat/ naţionalizat/ expropriat anumite
imobile fără a plăti respectivilor proprietari despăgubiri
(corespunzătoare). Pentru a remedia aceste anormalităţi
statul român a adoptat o serie de legi cum ar fi Legea nr.
18/1991 5 , Legea nr. 1/2000 6 , Legea nr. 10/2001 7 , pentru
reglementarea proprietăţii private asupra terenurilor.
Pe baza acestor legi, persoanele fizice au putut prezenta
cereri de restituire solicitând reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor deţinute în proprietate
personal sau de către ascendenţii acestora înainte de a
fi expropriate de către statul român. În acelaşi timp, la
cererea persoanelor fizice sau societăţilor/ asociaţiilor
private, au fost acordate în proprietate terenuri în baza
constituirii dreptului de proprietate (a se vedea pct. 1.3.3.
de mai jos).
Prevederi legale / Legal Regulations
1.3.2 Restitution claims/litigations
affecting the lands
Between 6 March 1945 and 22 December 1989, the
Romanian State confiscated/ nationalised/ expropriated
real estate property without paying adequate
compensation to the owners, partly on the basis of
enacted laws, partly without any legal basis. In order
to correct such abnormalities and to open up access to
private property over land, the Romanian State enacted
several laws, such as laws Nos. 18/1991 5 , 1/2000 6 and
10/2001 7 , as means to regulate private ownership
over land. Based on these laws, individuals were able
to file restitution claims requesting the reinstatement
(reconstituire) of ownership titles to land owned
by them or their ancestors prior to expropriation by
the State. At the same time, land was distributed on
request to private individuals or corporations by means
of instatement (constituire) of titles to land (see point
1.3.3 below).
1
2
3
4
5
Cu toate că termenul pentru depunerea cererilor
de restituire a expirat (30 noiembrie 2005), foştii
proprietari care pot dovedi un titlu mai puternic (mai
vechi) asupra unui teren pot contesta titlurile de
proprietate înregistrate în prezent.
Although the time period for initiating restitution
claims has expired (30 November 2005), former owners
that can prove a stronger (i.e. older) title to a particular
land may challenge currently registered titles.
Având în vedere că este imposibil de identificat toate
exproprierile/naţionalizările făcute în perioada 1945-
1989 (e.g. din lipsa unor înregistrări corespunzătoare,
din cauza efectuării unor dezmembrări sau alipiri
ale terenurilor, etc.), pentru a evita riscuri viitoare
care ar putea întârzia investiţia, sunt recomandabile
investigaţii oficiale la autorităţile locale competente în
cauză (cu privire la cererile de restituire înregistrate/
depuse la aceste autorităţi).
Since it is impossible to track down all expropriations/
nationalisations made in the period 1945 through
1989 (e.g., due to the lack of proper records,
partitioning and unifications of concerned plots, etc.),
in order to avoid future risks that might delay the
investment process, official inquiries with the relevant
local councils are recommended (with a view to
restitution claims filed/deposited).
Aceleaşi investigaţii sunt recomandate pentru a
verifica dacă terenurile sunt afectate de litigii care
ar putea avea un potenţial impact asupra dezvoltării
centralei electrice.
The same inquiries are recommended in order to verify
whether the lands are affected by other litigations that
might have a potential impact on the development of
the renewable energy plant.
5 Legea nr. 18/1991 asupra fondului funciar, republicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 1, din 5 ianuarie 1998.
6 Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra
terenurilor agricole şi forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
nr. 18/1991 şi Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 8, din 12 ianuarie 2000.
7 Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
abuziv în perioada 6 Martie 1945 – 22 Decembrie 1989, republicată în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 798, din 2 septembrie 2005.
5 Law No 18/1991 on land resources, published in the Romanian Official
Gazette no. 1 of 5 January 1998.
6 Law No. 1/2000 regarding the reinstatement of the ownership right
over the agricultural lands and forest lands, requested as per provisions
of Law No. 18/199 and Law No. 169/1997, published in the Romanian
Official Gazette no. 8 of 12 January 2000.
7 Law No. 10/2001 on the legal regime of immovables abusively taken
over in the period between 6 March 1945 and 22 December 1989, republished
in the Romanian Official Gazette no. 798 of 2 September 2005.
29

1
2
3
4
5
Prevederi legale / Legal Regulations
1.3.3 Constituirea dreptului de
proprietate; Interdicţii de înstrăinare
În urma îndeplinirii anumitor condiţii preliminare,
anumitor persoane li s-a acordat dreptul de proprietate
privată asupra terenurilor prin constituirea dreptului
de proprietate, chiar dacă nu fuseseră expropriaţi
în perioada comunistă. Potrivit art. 32 din Legea nr
18/1991 asupra fondului funciar, persoanelor cărora li
s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor
le este interzis să vândă sau să transfere dreptul de
proprietate asupra terenurilor respective timp de 10
ani calculaţi de la începutul anului următor anului
în care s-a înregistrat proprietatea. Deşi Codul Civil a
abrogat interdicţia de înstrăinare menţionată anterior,
nerespectarea acesteia înainte de 1 octombrie 2011
poate avea consecinţe şi în prezent.
1.3.3 Instatement of ownership title;
Prohibitions to alienate
Subject to certain preconditions, persons were granted
access to private property over land by means of
instatement of titles to land, even if they had not been
expropriated during the Communist era. Pursuant to Article
32 Law No. 18/1991 on land resources, certain persons
whose ownership right to a plot of land has been instated
(“constituit” – as opposed to reinstated, “reconstituit”) are
not allowed to sell or otherwise transfer their ownership
right to the respective plot for a period of ten years
calculated as of the beginning of the year subsequent to the
year when their ownership was registered. Although the
new Civil Code abolished the aforementioned alienation
prohibition, breach of observing said prohibition prior to
1 October 2011 may still reflect in the present.
Astfel, încălcarea acestei interdicţii se sancţionează cu
nulitatea absolută a actelor de înstrăinare încheiate
înainte de 1 octombrie 2011, iar constatarea nulităţii
poate fi cerută în instanţă în orice moment de către
primărie, prefectură, procuror, precum şi de către orice
altă persoană interesată.
Thus, breach of such prohibition results in absolutely
null and void transfer documents concluded prior
to 1 October 2011 (e.g. null and void sale purchase
agreement) nullity that may be asserted at any time by
the mayoralty, prefect and prosecutor, as well as by any
interested person.
Pentru a aprecia dacă această interdicţie a fost
respectată, trebuie urmărit momentul de la care
interdicţia de înstrăinare începea să curgă. Art. 32 al
Legii nr. 18/1991 prevedea că termenul va începe să
curgă la începutul anului următor anului în care s-a
făcut „înregistrarea” proprietăţii. Doctrina conţine însă
numeroase interpretări ale termenului „înregistrare”
şi implicit, ale datei de la care interdicţia de înstrăinare
începe să curgă, astfel încât riscul cu privire la acest
aspect trebuie evaluat individual în fiecare proiect.
In order to assess whether the prohibition has been
observed, attention must be paid to the date when
the prohibition term starts to run. As Article 32 of Law
No. 18/1991 stipulated that the term shall run as of
the beginning of the year following “registration” of
ownership, various interpretations of the meaning of the
term “registration” and, implicitly, of the date when the
prohibition term starts to run where developed by the
legal scholars. Thus, the risks regarding this term should
be assessed in each project individually.
30

1.3.4 Regimul monumentelor istorice
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor
istorice 8 defineşte monumentele istorice drept imobile,
construcţii şi terenuri 9 situate pe teritoriul României,
importante pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională
şi universală.
În conformitate cu art. 4 alin. 4 al Legii nr. 422/2001,
dreptul de proprietate asupra unor proprietăţi
clasificate ca monumente istorice poate fi transferat
de proprietarii de drept privat doar cu respectarea
dreptului de preemţiune al statului român de a cumpăra
astfel de proprietăţi. Actele de transfer încheiate cu
nerespectarea acestui drept de preemţiune sunt nule
absolut. Constatarea nulităţii poate fi invocată oricând în
instanţă, de către orice persoană interesată.
Prevederi legale / Legal Regulations
1.3.4 Historical monument status
Law No. 422/2001 on protection of historical
monuments 8 defines a historical monument as
constructions and lands 9 situated in Romania that are
significant for Romanian (and universal) history, culture
and civilisation.
In accordance with Article 4, paragraph 4 of
Law No. 422/2001, ownership title to property
listed as a historical monument may only be
transferred by private owners with due observance
of the Romanian State’s pre-emption right to
purchase such property. Transfer documents
concluded in breach of said pre-emption right are
null and void. The nullity may be brought up in
court at any time, by any interested person.
1
2
3
4
5
Pentru a evita acest risc, este recomandabilă obţinerea unei
adrese oficiale cu privire la situaţia terenurilor de la Direcţia
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional şi de
la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
In order to avoid this risk, requesting an official inquiry
from the Direction for Culture, Cults and National
Cultural Patrimony and the Romanian Ministry for
Culture and National Patrimony is recommended.
1.3.5 Regimul arheologic
1.3.5 Archaeological status
Proprietarii terenurilor localizate în perimetrul
unor situri arheologice, astfel cum sunt definite de
Ordonanţa de Guvern nr. 43/2000 10 trebuie să respecte
anumite restricţii special prevăzute, în scopul de a
proteja şi recupera patrimoniul arheologic. Dacă pe
terenurile respective sunt necesare lucrări arheologice,
orice altă activitate va fi suspendată până la executarea
şi încheierea cercetărilor arheologice, în baza unui
certificat de descărcare de sarcină arheologică.
The owner of land located within the perimeter
of archaeological sites, as defined by Government
Ordinance No. 43/2000 10 , must observe specific
regulations concerning restrictions for the purpose of
protecting and recuperating archaeological patrimony.
Should archaeological works be required in a specific
area, any other activity shall be suspended until
the performance and termination of archaeological
investigations, as evidenced by a certificate for
archaeological clearance.
Efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile
arheologice, în absenţa certificatului de descărcare
de sarcină arheologică, ca şi desfiinţarea, distrugerea
parţială sau degradarea siturilor arheologice constituie
infracţiune şi se pedepseşte prin lege. Pentru
evitarea unor astfel de riscuri, este recomandabilă
obţinerea unor documente oficiale care atestă situaţia
arheologică a terenurilor.
Performance of works that may affect the
archaeological sites, in the absence of the certificate
for archaeological clearance, as well as destruction
or damage done to archaeological sites constitutes
a criminal offence and is punishable by law. In
order to avoid such risks, documents evidencing the
archaeological status of the lands should be obtained.
8 Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice,
republicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 938 din 20 noiembrie 2006
9 Cu toate că această dispoziţie legală poate fi interpretată ca aplicânduse
doar terenurilor aferente construcţiilor clasificate ca monumente
istorice, în practică autorităţile locale au considerat şi parcele de teren
libere ca fiind monumente istorice.
10 Ordonanţa de Guvern 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic
şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional,
republicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 951 din 24 noiembrie 2006.
8 Law No. 422/2001 on protection of historical monuments, republished
in the Romanian Official Gazette no. 938 of 20 November 2006.
9 Although this provision may well be interpreted as only applying to
land corresponding to constructions designated as historical monuments,
in practice local authorities have also considered empty plots of land
(agricultural) as historical monuments.
10 Government Ordinance no. 43/2000 on protection of archaeological
patrimony and declaring of archaeological sites as areas of national interest,
republished in the Romanian Official Gazette no. 951 of 24 November
2006.
31

1
2
3
4
5
Prevederi legale / Legal Regulations
1.3.6 Lipsa certificatului de urbanism
Art. 6 alin. 6 lit. c) al Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii 11 prevede
necesitatea emiterii unui certificat de urbanism pentru
operaţiunile notariale ce au ca obiect (i) dezmembrări
ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de
lucrări de construcţii, precum şi (ii) constituirea unei
servituţi de trecere cu privire la un imobil. Astfel de
operaţiuni juridice executate în lipsa certificatului de
urbanism sunt lovite de nulitate absolută.
1.3.6 Lack of city planning certificate
Under Article 6 paragraph 6 c) of Law No. 50/1991
on the authorisation of construction works 11 , a city
planning certificate must be issued for all notarised
deeds related to real estates, whenever these deeds
have as an object (i) the partitioning or unification of
plots for the purpose of performing construction works
or (ii) the establishment of easements of passage. The
performance of any such deeds in the absence of a city
planning certificate triggers their absolute nullity.
Prevederi similare conţine şi Legea nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului şi urbanismul 12 care în art.
29 alin. 2 precizează ca fiind obligatorie obţinerea
unui certificat de urbanism (i) pentru întocmirea
documentaţiilor cadastrale de comasare, respectiv
de dezmembrare a bunurilor imobile în cel puţin 3
parcele atunci când operaţiunile respective au ca obiect
împărţeli ori comasări de parcele solicitate în scopul
realizării de lucrări de construcţii şi de infrastructură,
precum şi (ii) pentru constituirea unei servituţi de
trecere cu privire la un imobil.
Similar provisions are contained in Law no. 350/2001
on land development and urbanism 12 under Article
29 paragraph 2 stipulating as mandatory obtaining a
city planning certificate (i) for drawing up of cadastral
documentation for unification or partitioning of real
properties in at least 3 parcels, when the unification or
partitioning is required for performing construction or
infrastructure works as well as (ii) for establishment of
easement of passage.
1.4 Autorizaţia de construire
1.4 Building permit
Pentru construirea unei centrale electrice este
necesară o autorizaţie de construire, indiferent de
capacitatea instalată.
The construction of a renewable energy plant
always requires a building permit, irrespective of its
installed capacity.
În general, administraţia publică locală are competenţa
de a emite autorizaţii de construire pentru capacităţile
energetice construite pe teritoriul său administrativ.
Cu toate acestea, în cazul în care centrala electrică
este localizată (i) pe teritoriul mai multor unităţi
administrativ-teritoriale (oraş/comună); sau (ii) în
extravilanul unei comune care nu are organizată o
structură specializată, autorizaţia de construire va fi
emisă de către preşedintele Consiliului Judeţean, cu
acordul primarului oraşului sau al comunei respective.
Generally, the local public administration is
competent to issue the building permit for those
plants erected on its administrative territory.
However, in cases where a plant is located (i) on the
territory of more than one administrative unit (town/
commune); or (ii) extra muros of a commune that
does not have a specialised structure, the building
permit shall be issued by the president of the
county council, with the consent of the mayor of the
respective town or commune.
Autorizaţia de construire se emite în 30 de zile de la
data depunerii documentaţiei complete la autoritatea
competentă. Procesul de obţinere a documentaţiei
complete necesită diferite alte autorizaţii şi acorduri
care diferă în funcţie de amplasament (de exemplu,
certificat de urbanism, acord de mediu, avizul autorităţii
aeronautice, aviz arheologic, avize pentru scoaterea
din circuitul agricol), precum şi documentaţie tehnică
specifică şi drepturi reale asupra terenului aferent
proiectului. Din aceste motive, durata procesului de
autorizare va depinde de caracteristicile proiectului, cum
ar fi amplasamentul sau capacitatea instalată.
11 Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 933 din 13 octombrie
2004.
12 Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul,
publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001.
The building permit is issued within 30 days upon
submitting the complete documentation to the
competent authority. The process of obtaining the
complete documentation requires various other permits
and approvals that will vary depending on the location
(e.g., urbanism certificate, environmental approval,
approval from the aeronautical authority, archaeological
approval, approvals for change of land designation, etc.)
and specific technical documentation and real rights
over the project land. Therefore, the timeframe will
depend on the features of the project, such as location
or installed capacity.
11 Law No. 50/1991 on the authorisation of construction works, republished
in the Romanian Official Gazette no. 933 of 13 October 2004
12 Law no. 350/2001 on land development and urbanism, published in
the Romanian Official Gazette no. 373 of 10 July 2001.
32

1.5 Planificare urbanistică
şi categorii de folosinţă
Autorizaţia de construire poate fi emisă doar atunci
când construcţia centralei electrice este permisă prin
planul urbanistic al municipalităţii (Plan Urbanistic
General - PUG). Atunci când planificarea urbanistică
nu permite construirea unei centrale electrice, sunt
posibile modificări prin pregătirea unui plan urbanistic
pentru suprafaţa relevantă pentru proiect (Plan
Urbanistic Zonal - PUZ) sau, în anume situaţii, a unui
plan urbanistic de detaliu – PUD). Similar PUG-ului,
atât PUZ-ul, cât şi PUD-ul, se aprobă prin hotărâre a
consiliului local. În anumite cazuri, modificarea necesită
o evaluare strategică de mediu (SEA).
1.5 Zoning classification
and land designation
Prevederi legale / Legal Regulations
A building permit can only be issued if the construction
of a plant is permitted according to the zoning plan of
the municipality (Plan Urbanistic General - PUG). If the
zoning classification does not allow for the erection
of an energy facility, it can be amended by preparing
a zoning plan for the specific area considered for the
project (Plan Urbanistic Zonal - PUZ) or, in certain
situations, a Detailed Urban Plan (Plan Urbanistic de
Detaliu – PUD). Similarly to the PUG, both PUZ and
PUD are approved by resolution of the local councils. In
some cases, the amendment requires the execution of a
Strategic Environmental Assessment (SEA).
1
2
3
4
5
Modificarea planului urbanistic trebuie finalizată
anterior emiterii autorizaţiei de construcţie.
The amendment of the zoning plan has to be completed
prior to issuing the building permit.
Scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent
proiectului este o condiţie pentru obţinerea autorizaţiei
de construcţie. Procedura este diferită în funcţie de
suprafaţa terenului, precum şi în funcţie de alte criterii,
cum ar fi calitatea solului sau capacităţile de irigare,
astfel încât procesul este mai dificil şi necesită o
perioadă mai îndelungată de timp în cazul terenurilor
cu suprafeţe mai mari sau în cazul suprafeţelor cu
capacităţi de irigare, întrucât vor fi implicate mai multe
autorităţi. Prevederi speciale se aplică scoaterii din
circuitul agricol a pajiştilor.
Changing the designation of the project land
from agricultural land to non-agricultural land
is a condition for obtaining the building permit.
The procedure differs depending on the surface
of the land and on other criteria (e.g., soil quality,
irrigation capacities, etc.), with the consequence
that the process is more difficult and time
consuming for large surfaces of land or for surfaces
with irrigation capacities, as more authorities get
involved. Special provisions regulate the change of
designation for pastures.
În cazul parcurilor eoliene, este necesară scoaterea din
circuitul agricol numai a acelor suprafeţe direct afectate
de construcţii (cum ar fi cele aferente fundaţiilor
turbinelor, staţiei de transformare, căilor de acces,
liniilor electrice). Pentru parcurile fotovoltaice, în lipsa
unor prevederi legale exprese, practica autorităţilor
variază considerabil: se cere scoaterea din circuitul
agricol a suprafeţelor reprezentând întreg terenul
proiectului, doar a amprentei la sol a panourilor
fotovoltaice sau chiar doar a picioarelor structurilor
metalice care susţin panourile.
In the case of wind parks, it will be necessary to change
the designation only for those surfaces directly affected
by constructions (such as the surface of the foundations
of the turbines, the transformer station, access roads,
electrical lines, etc.). For solar parks however, given
the lack of express legal provisions, the practice of the
authorities varies considerably: surfaces representing
the entire project land, the footprint of the panels or
just of the pillars of the panels’ supporting structure are
requested to be re-designated.
33

1
2
3
4
5
Prevederi legale / Legal Regulations
1.6 Prevederi cu privire la
mediu
1.6.1 Evaluarea impactului asupra
mediului (EIA)
Agenţiile de mediu locale decid de la caz la caz şi
pe baza unor criterii specifice (capacitate instalată,
amplasament, emisii poluante, inclusiv poluare
fonică) dacă o centrală de producere a energiei din
surse regenerabile va avea impact semnificativ asupra
mediului, urmând ca în acest caz să fie solicitată o EIA.
1.6 Environmental regulations
1.6.1 Environmental impact assessment
(EIA)
The local environmental agencies decide on a case-bycase
basis and after considering specific criteria (installed
capacity, location, polluting emissions, including noise)
whether a renewable energy plant will have a significant
impact on the environment, with the consequence that in
such cases an EIA shall be required.
În general, EIA este efectuată de către agenţia de
mediu competentă. Durata necesară pentru emiterea
acordului de mediu conform legislaţiei EIA este de
45 de zile lucrătoare de la depunerea documentaţiei
complete. În funcţie de proiect, întregul proces poate
dura mai mult de 12 luni.
Generally, the EIA will be conducted by the competent
environmental agency. The timeframe for the issuance
of the environmental approval (acord de mediu) in
accordance with EIA applicable regulations is 45 working
days upon submission of the complete documentation.
Depending on the project, however, the overall process
may take more than 12 months.
1.6.2 Protecţia naturii şi conservarea
peisajului
Protecţia naturii şi conservarea peisajului constituie
parte a procedurii EIA. Pentru proiecte eoliene localizate
în siturile Natura 2000 care nu se califică drept proiecte
cu impact semnificativ asupra mediului (însemnând că
acordul de mediu nu este necesar) este necesar avizul
Natura 2000. Avizul Natura 2000 este emis de agenţia
pentru protecţia mediului competentă.
1.6.2 Nature protection and landscape
conservation
Nature protection and landscape conservation are part of
the EIA procedure. For projects located on Natura 2000 sites
that do not qualify as projects with a significant impact on
the environment (meaning that an environmental approval
shall not be required) a Natura 2000 permit (aviz natura
2000) is needed. The Natura 2000 permit is issued by the
competent environmental protection agency.
1.7 Racordarea la reţea
1.7 Grid connection
În baza Legii 220 (după cum este definită mai jos),
energia electrică care beneficiază de sistemul de
promovare prin certificate verzi se bucură de acces
garantat la reţea, în măsura în care nu este afectată
siguranţa Sistemului Electroenergetic Naţional.
”Accesul garantat” este definit de Legea 220 drept
ansamblul de reguli şi condiţii tehnice şi comerciale în
baza cărora pentru energia electrică produsă din surse
regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de
promovare prin certificate verzi contractată şi vândută
pe piaţa de energie electrică se garantează preluarea în
reţeaua electrică.
Pursuant to Law 220 (as defined below), renewable
electricity benefitting from the GCs support scheme
enjoys guaranteed access to the grid, provided that
the safety of the national energetic system is not
affected. “Guaranteed access” is defined by Law 220
as an ensemble of rules and technical and commercial
conditions on the basis of which renewable electricity
benefitting from the support scheme contracted and
sold on the electricity market is guaranteed the off
take into the network.
În scopul de a racorda o centrală eoliană la reţeaua
publică, este necesară emiterea unui aviz tehnic de
racordare de către operatorul de distribuţie sau de
către operatorul de transport, după caz. Avizul tehnic
de racordare este emis pe baza studiilor de conectare
aprobate de către operatorii de reţea. Accesul poate fi
refuzat doar în cazul unei lipse de capacitate a reţelei.
With a view to connect a plant to the public grid, a technical
connection permit (aviz tehnic de racordare) should be
issued by the distribution system operator or by the
transmission system operator, as applicable. The technical
connection permit is issued on the basis of connectivity
studies approved by the network operators. Access can only
be denied in the event of lack of grid capacity.
34

Avizul tehnic de racordare este valabil o perioadă de
25 de ani, cu condiţia ca în trei sau 6 luni (in functie de
tensiunea retelei electrice) de la emiterea avizului să fie
semnat contractul de racordare cu operatorul de reţea
competent şi să fie plătit tariful de racordare. La cerere
este posibilă prelungirea acestei perioade cu încă 3 sau 6
luni. Tariful de racordare reprezintă valoarea lucrărilor de
racordare; prin urmare, valoarea poate fi substanţială.
Înainte de începerea construcţiei instalaţiei de
racordare şi respectând termenele limită de mai sus,
se va semna un contract de racordare cu operatorul
de reţea. Scopul contractului de racordare este
de a determina termenii şi condiţiile construcţiei
instalaţiei de racordare. Următoarele documente
trebuie depuse la operator:
Prevederi legale / Legal Regulations
The technical connection permit is valid for 25 years,
provided that within three or six months (depending on the
voltage of the electrical lines) of the issuance of the permit,
the connection agreement is signed with the competent
network operator and the connection fee is paid. A three
or six-month extension period is available upon request.
The connection fee represents the value of the connection
works; hence the value may be substantial.
Prior to starting construction of the connection installations
and observing the above deadlines, a connection agreement
(contract de racordare) shall be signed with the network
operator. The purpose of the connection agreement is to
determine the terms and conditions of the construction of
the connection installations. The following documents must
be submitted to the operator:
1
2
3
4
5
(i) copie a avizului tehnic de racordare;
(i) copy of the technical connection permit;
(ii) copie a certificatului de înregistrare la Registrul
Comerţului;
(ii) copy of the registration certificate with the Trade
Registry;
(iii) autorizaţia de construire a parcului eolian;
(iii) building permit for the power plant;
(iv) acordurile proprietarilor de terenuri cu privire la
trecerea sau ocuparea acestora, precum şi cu privire
la exercitarea drepturilor de uz şi servitute de către
operator asupra suprafeţelor de teren afectate de
instalaţia de racordare (originale autentificate de un
notar public).
(iv) approvals of the land owners to occupy or cross a
plot of land and for exercise by the operator of the use
and easement rights over the plots of land affected by
the connection installation (originals authenticated by a
notary public).
Operatorul este obligat să propună utilizatorului un
contract de racordare în termen de cel mult zece zile
calendaristice de la depunerea documentelor.
The operator is obliged to propose a draft connection
agreement to the user within maximum ten calendar days
from the submission of the documents.
Încheierea contractului de racordare este urmată de
încheierea unui contract pentru execuţia instalaţiei de
racordare între operatorul de reţea şi un terţ ce poate fi
desemnat de către utilizator.
The conclusion of the connection agreement is followed
by the conclusion of an agreement for the execution of the
connection installation between the network operator and a
third party that may be designated by the user.
35

1
2
3
4
5
Prevederi legale / Legal Regulations
1.8 Autorizaţia de înfiinţare
Autorizaţia de înfiinţare este independentă de
autorizaţia de construire şi este necesară pentru
capacităţi energetice cu o capacitate instalată de
peste 1 MW.
Dacă puterea electrică instalată a capacităţii energetice
este între 500 kW inclusiv şi 1 MW inclusiv, nu este
necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare, dar
sunt obligatorii notificarea Autorităţii Naţionale de
Reglementare în domeniul Energiei (“ANRE”) privind
proiectul investiţional şi raportarea periodică a
stadiului realizării acestuia. Dacă puterea electrică
instalată a capacităţii respective este mai mică de 500
kW, aceste obligaţii de notificare şi raportare revin
operatorilor de distribuţie a energiei electrice.
1.8 Setting-up authorisation
The setting-up authorisation (autorizatie de infiintare)
is independent from the building permit and is required
for the construction of energetic capacities with an
installed capacity above 1 MW.
Where the installed capacity of the plant lies between
500 kW inclusively and 1 MW inclusively, a setting-up
authorisation is not necessary, being however necessary
to notify the Romanian Energy Regulatory Authority
(“ANRE”) data regarding the investment project and to
regularly report its status of development. Where the
installed capacity is below 500 kW, such notification
and reporting obligations are incumbent upon the
distribution network operators.
Autorizaţia de înfiinţare se emite de către ANRE în
termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea
documentaţiei complete şi plata taxei corespunzătoare.
Valabilitatea acestei autorizaţii se stabileşte de către
ANRE în conformitate cu durata estimată a lucrărilor de
construire şi cu complexitatea proiectului.
The setting-up authorisation is issued by ANRE within
30 calendar days from the submission of the complete
documentation and payment of the corresponding
fee. The validity term of this permit is set forth by
ANRE in accordance with the expected duration of the
construction works and the complexity of the project.
Autorizaţia de înfiinţare este necesară într-o etapă
avansată a procesului de dezvoltare, şi anume după
emiterea acordului de mediu (dacă este necesar) şi a
avizului tehnic de racordare. Suplimentar, solicitantul
trebuie să pună la dispoziţie, printre altele, următoarele
documente: (i) titlul asupra terenului ; (ii) notificările
către terţii afectaţi de drepturile de uz şi servitute asupra
proprietăţii lor; (iii) o listă cu drepturile de uz şi servitute
solicitate; (iv) studiul de fezabilitate; (v) documentele
care atestă asigurarea finanţării construcţiei; (vi) planul
de amplasament al proiectului; (vii) limitele zonelor de
protecţie şi siguranţă; (viii) o specificaţie cu privire la
etapele lucrărilor de înfiinţare; şi (ix) extrase din caietele
de sarcini aferente selectării ori de copii ale contractelor
încheiate cu contractorii angajaţi.
The setting-up authorisation is required in an advanced
stage of the development process, after the issuance
of the environmental approval (if required) and the
technical connection permit. In addition, the applicant
must provide, among other things, the following
documents: (i) title to the land; (ii) notifications to third
parties affected by the applicant’s use and easement
rights on their property; (iii) a list of the requested use
and easement rights; (iv) feasibility study; (v) documents
attesting that the financing of the construction is secured;
(vi) the location plan of the project; (vii) the limits of the
protection and safety areas; (viii) a specification regarding
the stages of the setting-up works; and (ix) excerpts from
the tender books or copies of the agreements concluded
with the designated contractors.
În urma obţinerii autorizaţiei de înfiinţare, centrala
electrică va beneficia de diferite drepturi legale asupra
proprietăţii terţilor necesare fazelor de dezvoltare şi
construire. Ar putea fi menţionate dreptul legal de
servitute pentru liniile electrice sau dreptul legal de uz
pentru depozitarea materialelor de construcţie.
Upon obtaining the setting-up authorisation, the
plant will enjoy various statutory rights over thirdparty
property required for the development and
construction of the plant. The statutory easement rights
for the electrical lines or the statutory rights of use for
depositing construction materials should be mentioned.
36

2. Operarea centralei electrice
Power plant operation
Prevederi legale / Legal Regulations
Înainte de a deveni operaţională, o centrală electrică Prior to becoming operational, a power plant should be
trebuie acreditată de ANRE (pentru a beneficia de accredited by ANRE (in order to benefit from the support
schema de sprijin – a se vedea mai jos pentru detalii) şi scheme - see below for details) and be granted two
trebuie să obţină două autorizaţii esenţiale: autorizaţia main permits: an environmental authorisation and an
de mediu şi licenţa de exploatare a capacităţii
operational licence by the energy regulator – ANRE.
energetice emisă de ANRE.
1
2
3
4
5
2.1 Mediu
2.1 Environmental
O autorizaţie de mediu trebuie obţinută de la agenţia
locală de protecţie a mediului la punerea în funcţiune
a centralei electrice. Autorizaţia de mediu determină
condiţiile şi parametrii de funcţionare a capacităţii
energetice.
An environmental authorisation (autorizatie de mediu)
should be obtained from the local environmental
protection agency upon the commissioning into function
of the power plant. The environmental authorisation
determines the environmental conditions and parameters
for the functioning of the plant.
2.2 Licenţa de exploatare
2.2 Operational licence
Pentru operarea centralelor electrice este necesară o
licenţă pentru exploatarea comercială a unei capacităţi
de producere a energiei electrice care trebuie obţinută
după punerea în funcţiune şi anterior începerii
operaţiunilor comerciale.
For the operation of a power plant, an operational licence
(licenta pentru exploatarea comerciala a unor capacitati
de producere a energiei electrice) is required and should be
obtained after the plant is commissioned and prior to the
commencement of commercial operations.
Solicitantul trebuie să depună o documentaţie detaliată
după cum urmează: (i) specificarea capacităţilor de
producţie; (ii) organigrama solicitantului, valabilă
la data solicitării licenţei, indicând departamentul
responsabil cu desfăşurarea activităţii pentru care
se solicita licenţa; (iii) structura personalului, pe
specialităţi, care atestă calificarea personalului
alocat activităţii pentru care se solicită licenţa;
(iv) regulamentul de organizare şi funcţionare sau
manualul calităţii; (v) un plan de afaceri pentru
activitatea care face obiectul licenţei, pentru anul
solicitării acesteia şi următorii 2 ani; (vi) proces verbal
de recepţie la terminarea lucrărilor; şi (vii) proces verbal
de punere în funcţiune a capacităţii energetice.
The applicant must submit detailed documentation as
follows: (i) specification of the electricity production
capacities; (ii) the applicant’s organisational
chart, valid on the application date, indicating the
department in charge of the performance of the
licensed activity; (iii) an organisational chart attesting
the qualification of personnel allocated to the
licensed activity; (iv) the organisation and functioning
regulations or the quality management manual;
(v) a business plan for the licensed activity, for the
respective year and for the next two years; (vi) the
reception protocol upon completion of works; and
(vii) the reception protocol for the commissioning into
function of the energetic capacity.
Licenţa de exploatare este emisă de către ANRE în 30
de zile calendaristice de la depunerea documentaţiei
complete şi plata taxei corespunzătoare.
The operational licence is issued by ANRE within 30
calendar days after the submission of the complete
documentation and payment of the corresponding fee.
Termenul de valabilitate a licenţei de exploatare nu
trebuie să depăşească 25 de ani.
The validity term of an operational licence shall not
exceed 25 years.
37

1
2
3
4
5
Prevederi legale / Legal Regulations
Titularii de licenţe trebuie să constituie şi să menţină o
garanţie financiară care să reprezinte 1‰ din valoarea
capitalului social al titularului de licenţă, dar nu mai
puţin de 1,5% din valoarea cifrei de afaceri anuale.
Titularii de licenţă plătesc către ANRE o contribuţie
anuală reprezentând 0,08% din cifra de afaceri rezultată
din activităţile comerciale desfăşurate în domeniul
energiei electrice.
2.3 Vânzarea de energie
Licence holders shall constitute and maintain a financial
guarantee representing 1‰ of the value of the share
capital of the licence holder, however, no less than 1.5%
of the annual turnover.
Licence holders pay to ANRE an annual contribution
representing 0.08% of the turnover resulting from the
commercial activities performed in the electricity field.
2.3 Sale of energy
Odată ce capacitatea energetică a devenit operaţională,
producătorul trebuie să vândă energia produsă
din resurse regenerabile (E-SRE) în mod public şi
nediscriminatoriu 13 .
Once the power plant is operational, the producer
should sell the generated energy from renewable
sources (E-RES) publicly and on a non-discriminatory
basis 13 .
Legea Energiei pare să permită producătorilor să vândă
angro disponibilul de energie electrică produsă doar
pe pieţele centralizate operate de OPCOM; astfel, nu ar
mai fi permisă comercializarea prin contracte bilaterale
direct negociate. La data acestui raport, autorităţile
încă nu au clarificat implementarea acestor prevederi.
The Energy Law seems to allow producers to wholesale
trade their energy output only on the centralized
markets operated by OPCOM, and no longer also over
the counter (via bilateral agreements). At the date of
this report, clarifications are still pending from the
authorities on the implementation of these provisions.
13 Conform Legii Energiei.
13 According to the Energy Law.
38

3.1 Reglementări legale
3.1 Legal provisions
Prevederi legale / Legal Regulations
3. Sistemul de promovare şi
tranzacţionarea certificatelor verzi
Support scheme and green certificates
trading
1
2
3
4
5
Sistemul de promovare a energiei regenerabile în
România este, în principal, reglementat prin Legea
220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare
a producerii energiei din surse regenerabile de energie
(”Legea 220”) 14 . Parte din legislaţia secundară publicată
de ANRE, dezvoltă cadrul legal stabilit de Legea 220.
3.2 Cadrul general
The Romanian renewable energy support scheme is
mainly regulated by Law 220/2008 on the promotion
system for the energy generation from renewable
energy sources (“Law 220”) 14 . Several pieces of
secondary legislation, amongst others published by
ANRE, develop the legal framework set by Law 220.
3.2 General framework
În anul 2005 România a implementat sistemul de
promovare pentru energia regenerabilă care presupune
o cotă obligatorie combinată cu tranzacţionarea de
certificate verzi (“CV”). Contrar răspânditului sistem de
“preţ fix”, sistemul de promovare prin CV este relativ
nou şi utilizat în prezent în câteva ţări din Uniunea
Europeană, precum Belgia, Marea Britanie, Polonia,
Suedia, Italia (unde “preţurile fixe” sunt aplicabile
energiei fotovoltaice) şi România.
Romania implemented a support scheme for the
renewable energy that entails a quota obligation
combined with a green certificates ("GC") trading
system in 2005. As opposed to the widespread feedin
tariff system, the GCs support scheme is relatively
new and is currently used in several EU countries,
including Belgium, the UK, Poland, Sweden, Italy
(where feed-in-tariffs are applicable for photovoltaic
energy) and Romania.
De sistemul de promovare beneficiază producătorii de
energie regenerabilă din energie eoliană, energie solară,
energie geotermală, biomasă, biolichide, biogaz, gaz de
fermentare a deşeurilor şi energie hidraulică utilizată în
centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW, atât
timp cât capacităţile de producere sunt (i) acreditate
de ANRE şi (ii) puse în funcţiune sau retehnologizate
până la sfârşitul anului 2016. Perioada de aplicare a
sistemului de promovare depinde the sursa de energie
folosită şi de capacitatea instalată.
The renewable energy support scheme benefits the
producers of renewable electricity generated from
wind, solar energy, geothermal energy, biomass,
bioliquids, biogas, gas from waste, gas from waste
water treatment, and energy produced in hydro power
units with installed power of 10 MW or less, provided
the power units are (i) accredited by ANRE and (ii) either
commissioned or retrofitted by the end of 2016. The life
span of the support scheme depends on energy source
and generation capacity.
Conform sistemului de promovare, un producător de
energie electrică din surse regenerabile primeşte CV
pentru energia electrică livrată furnizorilor sau direct
consumatorilor finali. De cealaltă parte, furnizorii de
energie electrică - precum şi anumiţi producători – sunt
obligaţi să achiziţioneze CV pentru a se conforma unor
cote obligatorii de achiziţie.
Under the support scheme a producer of electricity
from RES is granted GCs for the power provided to the
suppliers or supplied directly to the final consumers.
At the other end of the chain, the suppliers – as well as
certain producers – of electricity are obliged to acquire
GCs in order to comply with the mandatory GCs quotas.
14 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 743 din data de 3
noiembrie 2008.
14 As published in the Romanian Official Gazette no. 743 of 3 November
2008.
39

1
2
3
4
5
Prevederi legale / Legal Regulations
ANRE monitorizează şi determină trimestrial şi anual
gradul de îndeplinire de către furnizori/producători
a cotelor obligatorii de achiziţie. Penalitatea anuală
pentru neîndeplinirea cotelor este de 110 euro (indexată
ulterior) pentru fiecare CV lipsă. Penalitatea pentru
neîndeplinirea cotei trimestriale este preţul maxim al CV
aprobat şi publicat de către ANRE pentru anul respectiv,
pentru fiecare certificat verde neachiziţionat.
Numai anumite cote de E-SRE beneficiază de sistemul
de promovare (”Cote de SRE”). Aceste Cote de SRE au
fost fixate până în anul 2020, începând cu 2010, şi sunt
calculate progresiv, de exemplu: pentru 2012 – a fost
stabilită o Cotă de SRE de 12% din consumul final brut
de energie electrică, în timp ce pentru 2020 Cota de
SRE trebuie să atingă 20% din consumul final brut de
energie electrică.
3.3 Acreditarea
ANRE monitors and assesses on a trimester and annual
basis the compliance targets for each supplier/producer.
The annual penalty for not reaching the mandatory
quota is EUR 110 (subsequently indexed) per each
missing GC. The penalty for not reaching the trimester
quota is the cap price set for GCs by ANRE for the
respective year.
Only certain quotas of E-RES benefit from the support
scheme (“RES Quotas”). These RES Quotas have been
fixed for each year until 2020, starting 2010, and are
calculated progressively, e.g. for 2012 – a mandatory RES
Quota of 12% of gross national electricity consumption
was set, while for 2020 – the RES Quota should reach
20% of the gross national electricity consumption.
3.3 Accreditation
Producătorii de E-SRE beneficiază de sistemul de
promovare prin CV o dată ce sunt acreditaţi de ANRE,
începând cu luna emiterii acreditării. Acreditarea se
poate obţine şi preliminar, încă din perioada de probe.
E-RES producers benefit from the GCs support scheme
upon accreditation by ANRE, starting with the month
when the accreditation decision has been issued.
Accreditation may be applied for already in the testing
period. In this case, a preliminary accreditation is granted.
3.4 Emiterea certificatelor
verzi
CV sunt emise de operatorul de transport şi
sistem Transelectrica S.A. (”OTS”). Numărul de CV
alocate producătorilor depinde de sursa de energie
regenerabilă şi de puterea instalată a capacităţii
energetice, astfel:
3.4 Green certificates
issuing
GCs are issued by the transport and system operator
Transelectrica S.A (“TSO”). The number of GCs allocated
to producers depends on the type of renewable energy
and the installed power of their generation capacities
as follows:
a) 3 CV verzi pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat,
dacă centralele hidroelectrice sunt noi, sau 2 CV
pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat, dacă centralele
hidroelectrice sunt retehnologizate, pentru energia
electrică din centrale hidroelectrice cu puteri instalate
de cel mult 10 MW;
a) for hydro-power plants with a capacity of up to 10
MW: 3 GCs for each MWh generated and fed into the
grid by new hydro-power plants; and 2 GCs for each
MWh generated and fed into the grid by retrofitted
hydro-power plants;
b) un CV pentru fiecare 2 MWh din centrale
hidroelectrice cu o putere instalată de cel mult 10 MW,
care nu se încadrează în condiţiile prevăzute la lit. a);
b) one GC for each 2 MWh fed into the grid by hydropower
plants with an installed power ranging from 1 to
10 MWh, which do not fall within the scope of point a);
c) două CV, până în anul 2017, şi un CV, începând cu
anul 2018, pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de
producătorii de energie electrică din energie eoliană;
c) 2 GCs, until 2017, and one GC, starting with 2018, for
each MWh fed into the grid by wind farms;
d) două CV pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de
producătorii de energie electrică din sursele energie
geotermală, biomasă, biolichide şi biogaz;
d) 2 GCs for each MWh fed into the grid generated from
geothermal energy, biomass, bioliquids, biogas;
40

e) un CV pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de
producătorii de energie electrică din sursele gaz
de fermentare a deşeurilor şi gaz de fermentare a
nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate;
f) 6 CV pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de
producătorii de energie electrică din sursă solară; şi
g) un CV pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat în perioada
de probe, indiferent de sursa de energie regenerabilă.
Prevederi legale / Legal Regulations
e) one GC for each MWh fed into the grid generated from
gas from waste, gas from waste water treatment;
f) 6 GCs for each MWh fed into the grid generated from
solar sources; and
g) 1 GC for each MWh fed into the grid during the testing
period, regardless of the RES.
1
2
3
4
5
Un CV este valabil 16 luni de la data emiterii de către OTS,
timp în care poate fi (i) utilizat/consumat sau (ii) anulat
(dacă nu a fost folosit de către un furnizor/producător
pentru îndeplinirea cotei obligatorii de achiziţie).
A GC is valid for 16 months from the date of issuance of a
GC by the TSO and will either be (i) used/consumed, or (ii)
annulled (if not used by the supplier/producer to fulfill its
mandatory GCs quota).
3.5 Tranzacţionarea şi
înregistrarea certificatelor
verzi
În prezent există două metode de tranzacţionare a
CV: piaţa contractelor bilaterale şi piaţa centralizată.
Aceste pieţe naţionale coexistă fără ca vreuna dintre
ele să aibă prioritate.
3.5 Green certificates trading
and registry
Currently there are two dedicated means of trading GCs:
the bilateral contracts market and the centralized market.
These national markets run in parallel without any
priority order.
Producătorii pot tranzacţiona CV alocate separat de E-SRE
corespunzătoare respectivelor CV.
The producers can trade the allocated GCs separately from
the E-RES associated with the same GCs.
Preţurile sunt deteminate de mecanismele concurenţiale
specifice fiecărei pieţe, însă trebuie să se încadreze între
limitele legale stabilite iniţial între 27 euro şi 55 euro,
astfel cum sunt indexate anual.
The trading prices are determined by competitive
mechanisms specific to each of these markets. However,
they have to lie between a floor and a cap price originally
fixed at EUR 27 and EUR 55, respectively, and indexed on a
yearly base.
CV pot fi tranzacţionate doar pe piaţa din România,
până ce ţintele naţionale prevăzute de Legea 220 sunt
atinse. Din perspectivă practică, totuşi, chiar şi dacă
aceste ţinte naţionale sunt atinse, tranzacţionarea pe
plan internaţional nu este posibilă din cauza lipsei unei
platforme internaţionale ce ar permite tranzacţionarea
de CV în alte ţări din UE. O anumită armonizare între
ţările UE care au implementat sistemul de CV ar fi
necesară pentru a permite tranzacţionarea pe plan
internaţional. Directiva 2009/28 prevede că statele
membre pot hotărî, pe o bază voluntară, să pună în
comun sau să îşi coordoneze parţial schemele naţionale
de sprijin. România a implementat acest principiu în
legislaţia naţională, dar nu a făcut paşi pentru a agrea
cu un alt stat membru (care a şi implementat sistemul
de certificate verzi) o schemă de sprijin comună care să
permită tranzacţionarea între state.
GCs can be traded solely on the Romanian market, until
the national targets set forth by Law 220 are reached.
From a practical perspective, however, even if these
national targets are reached, international trading is not
possible due to the lack of a trading platform that would
allow trading GCs with other EU countries. A certain
harmonisation between the EU countries that have
implemented the GCs system would be required in order
to allow international GCs trading. Directive 2009/28
stipulates that Member States may voluntarily decide to
join or partially coordinate their national support schemes.
Romania has implemented this principle in the national
legislation, but has not taken any steps to agree with
another Member State (that has also implemented the
green certificates system) on a joint support scheme that
would allow for inter-state trading.
Transferul CV (pe oricare dintre pieţe) este înregistrat întrun
registru special al CV.
The transfer of GCs is recorded in a special registry
dedicated to GCs.
Participanţii la piaţa internă de CV sunt producătorii de
energie regenerabilă, furnizorii de energie şi (potenţial)
administratorii/lichidatorii producătorilor/furnizorilor.
The participants to GCs markets are producers, suppliers
and (potentially) administrators/liquidators for
producers/suppliers.
41

1
2
3
4
5
Prevederi legale / Legal Regulations
3.6 Excesul de certificate
verzi
Intr-o situaţie în care oferta de CV depăşeşte cererea
de CV va exista un exces. Este de aşteptat ca două
mecanisme să devină aplicabile în acest caz.
Pe de o parte, ANRE ar putea face uz de dreptul de
ajustare ex-post a cotei obligatorii de achiziţie, în
luna martie a fiecărui an cu referire la cota obligatorie
aferentă anului precedent. În urma unei astfel de
ajustări, există o perioadă limitată de tranzacţionare,
destinată achiziţiei de către furnizori a CV în baza cotei
obligatorii ajustate.
3.6 Excess of green certificates
In a situation in which the offer of GCs exceeds the demand
for GCs, a situation of excess of GCs would appear. Two
mechanisms might then be expected to be used.
On the one hand, ANRE might make use of its right
to adjust the mandatory GCs quota on an ex-post
basis each March for the respective preceding year.
Following such adjustment, a limited trading period is
available for suppliers to adjust their GCs obligation to
the adjusted quota.
Pe de altă parte, penalităţile pentru neîndeplinirea cotei
de achiziţie trimestriale se colectează într-un fond de
garantare. Acest fond va fi constituit şi administrat de
către operatorul comercial al pieţei de energie electrică
(OPCOM) şi destinat cumpărării de la producători a
CV nevândute datorită neîndeplinirii cotei. Fondul
de garantare, prin OPCOM, cumpără CV nevândute
în sistem pro-rata, în raport cu producţia de energie
electrică, de la toţi producătorii de E-SRE care le solicită,
la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al CV.
On the other hand, the penalties for not acquiring
the sufficient number of GCs on a trimester basis
will be collected in a Guarantee Fund. Such Fund
will be established and managed by OPCOM and
will be destined to the acquisition from producers of
excess GCs. The Guarantee Fund, through OPCOM,
will acquire from all renewable energy producers the
unsold GCs, pro-rata with their electricity output,
against a price equal at least with the floor price set
by law for GCs trading.
3.7 Capacităţi energetice cu
puteri instalate mari
Legea 220 prevede o obligaţie individuală aplicabilă
producătorilor care dezvoltă proiecte de energie
regenerabilă cu o capacitate instalată de mai mult de
125 MW/centrală şi care sunt eligibili pentru sistemul
de promovare. Obligaţia se referă la notificarea unei
documentaţii specifice care să permită Comisiei
Europene o analiză asupra proiectului, conform
prevederilor orientărilor comunitare privind ajutorul
de stat pentru protecţia mediului 2008/C82/01. Aceşti
producători vor beneficia de sistemul de promovare
numai după autorizarea de către Comisia Europeană.
3.7 Large energy facilities
Law 220 imposes an individual obligation applicable to
producers that develop renewable electricity projects
with an installed capacity in excess of 125 MW/plant
and that are eligible for the GCs support scheme. In this
case, the European Commission analyzes the respective
project pursuant to the provisions of the Community
Guidelines on state aid for environmental protection
2008/C82/01. The producers will finally benefit from
the support scheme only upon authorization from the
European Commission.
42

3.8 Supracompensarea
“Supracompensarea” este definită ca fiind o rată internă
de rentabilitate mai mare cu 10% faţă de valoarea
considerată pentru tehnologia respectivă. Rata internă
de rentabilitate este un indicator rezultat dintr-o analiză
cost-beneficiu care exprimă rentabilitatea unui proiect
de investiţie, şi anume rata de actualizare pentru
care veniturile actualizate sunt egale cu cheltuielile
actualizate, pe întreaga durată de viaţă a proiectului.
3.8 Overcompensation
Prevederi legale / Legal Regulations
“Overcompensation” is defined as an internal rate
of return 10% higher than the reference internal
rate of return for a specific technology. The internal
rate of return is the return of an investment project
and calculated by a cost-benefit analysis, which is
performed by using the updating technique applied to
the investment costs, operating costs and the resulting
income throughout the lifespan of the projects.
1
2
3
4
5
ANRE monitorizează producătorii beneficiari ai sistemului
de promovare şi pregăteşte rapoarte anuale. În cazul
în care un astfel de proces de monitorizare relevă
faptul că sistemul de promovare aplicabil cauzează
o supracompensare pentru producătorii de energie
regenerabilă, ANRE propune măsuri pentru a reduce
numărul de CV acordate, care se vor aproba prin hotărâre
de Guvern. În orice caz, în cazul unei ajustări în minus,
sistemul modificat nu se va aplica retroactiv, însemnând
că se va aplica doar acelor proiecte care devin operaţionale
după intrarea în vigoare a sistemului modificat.
ANRE monitors the renewable energy producers that
benefit from the support scheme and prepares annual
reports. Should this monitoring process emphasize
that the applicable support scheme triggers an
overcompensation of the renewable energy producers,
ANRE should propose measures to decrease the
number of GCs granted according to the scheme,
which should be further approved by the Romanian
Government. However, in the case of a downward
adjustment of the scheme, the amended scheme shall
not apply retroactively.
Aplicarea mecanismului de ajustare în urma
supracompensării (în urma primului proces de
monitorizare) a fost amânată până la 1 ianuarie 2014
pentru sectorul energiei solare şi până la 1 ianuarie
2015 pentru toate celelalte tehnologii.
The applicability of an adjustment to the scheme
(following the first monitoring process) is postponed
until 1 January 2014 for the solar sector and until 1
January 2015 for all other renewable technologies.
3.9 Cumulul de ajutoare
În cazul în care un producător beneficiază de mai multe
ajutoare de stat, suplimentar faţă de CV, numărul de CV
acordate va fi redus, conform unei formule prevăzute
de lege. Pe cale de excepţie, centralele electrice puse
în funcţiune înainte de 1 ianuarie 2013, care până la
13 iulie 2011 (momentul autorizării schemei de sprijin
de către Comisia Europeană) au beneficiat sau li s-a
aprobat ajutor de stat, vor primi integral numărul de
certificate verzi (aşa cum este detaliat mai sus la 3.4).
3.9 Various investment aids
and green certificates
In case a producer benefits from other investment aids
in addition to GCs, the number of GCs granted will be
then reduced, according to a formula determined by
law. By way of exception, the renewable energy plants
commissioned before 1 January 2013, which benefitted
from or were approved to receive state aid before 13 July
2011 (the date of the authorization of the support scheme
by the European Commission), will continue to receive the
full number of GCs (as detailed above under 3.4).
43

1
2
3
4
5
Prevederi legale / Legal Regulations
4. Legislaţia Uniunii Europene privind
industria energiei regenerabile
European Union legislation as regards
the renewable energy industry
Directiva pentru energie regenerabilă (Directiva
2009/28/CE de modificare şi ulterior de abrogare
a Directivei 2001/77/CE privind promovarea
electricităţii produse din surse de energie regenerabile
pe piaţa internă a electricităţii) promovează obiective
strategice cu scopul de a creşte semnificativ producţia
de energie regenerabilă la nivel european. Directiva
prevede un obiectiv obligatoriu în conformitate cu o
pondere de 20% a E-SRE din consumul brut la nivel
comunitar care trebuie îndeplinită până în anul 2020,
precum şi un alt obiectiv naţional privind o pondere
de 10% a E-SRE în transporturi.
The Renewable Energy Directive (Directive 2009/28/
EC amending and repealing Directive 2001/77/
EC on the promotion of electricity produced from
renewable energy sources on the internal electricity
market) promotes strategic objectives aimed at
significantly increasing the production of renewable
energy at the Community level. The Directive sets
a mandatory target of 20% of the share of E-RES
(energy from renewable sources) in the Community’s
gross consumption to be reached by 2020, including
a further target of 10% for E-RES for each Member
State’s transport energy consumption.
Pentru a îndeplini obiectivele generale, Directiva
impune fiecărui stat membru obiective naţionale.
României i s-a stabilit un ambiţios obiectiv obligatoriu
privind o pondere de 24% a E-SRE din consumul final
brut de energie până în anul 2020.
In order to achieve the overall targets, the Directive
imposes national targets for each Member State.
Romania has been set an ambitious mandatory target
of 24% of E-RES in the final gross consumption of energy
by 2020.
44

Prevederi legale / Legal Regulations
1
Adinel Tudor
Founding Partner, Kogaion Investments
2011 a însemnat anul în care România a fost cea mai
activă ţară din Centrul şi Estul Europei, din punct
de vedere al capacităţilor nou-instalate, depăşind
pentru prima dată Polonia. În cifre, aceasta înseamnă
520 MW conectaţi la reţea, comparativ cu 436 MW
instalaţi în Polonia.
De asemenea, anul trecut a însemnat o evoluţie şi faţă
de 2010, o creştere cu 16% a capacităţilor nou-instalate.
Toate acestea în condiţiile în care sistemul legislativ de
suport pentru energia regenerabilă a fost definitivat
abia în iunie 2012. A fost un semn de încredere din
partea investitorilor, care au mizat pe adoptarea formei
finale a Legii 220.
În următorii ani, factorii pozitivi care vor influenţa
capacităţile nou-instalate sunt: atractivitatea
mecanismului de suport; cursa contra cronometru de
a avea proiectele eoliene conectate până la sfarşitul lui
2016, pentru a se putea califica pentru schema de suport;
conectarea cât mai rapidă, pentru a putea beneficia
pentru o perioadă mai lungă de cele două ceritificate verzi,
care sunt acordate până la sfârşitul lui 2017.
Factorii care pot influenţa negativ sunt: riscul de
ţară; riscurile zonei Euro şi instabilitatea financiară
la nivelul Uniunii Europene; finanţarea greoaie sau
indisponibilitatea finanţării; colaborarea cu autorităţile şi
declaraţiile contradictorii din partea acestora; abundenţa
proiectelor, mai bine sau mai puţin bine dezvoltate.
Aşadar, anul 2012 ar putea fi unul spectaculos din
punct de vedere al capacităţilor instalate, mult peste
2011. În concluzie în 2013-2014 se va putea înregistra o
evoluţie a capacităţilor de energie eoliană nou-instalate
în România.
Conform ultimelor informaţii publicate de
Transelectrica, în august 2012, erau proiecte cu Aviz
Tehnic de Racordare însumând 8.413 MW, iar cu
Contract de Racordare încheiat încă 14.045 MW. Totalul
ipotetic duce la un galactic 22.458 MW, ceea ce ar
plasa România pe locul doi în Europa, după Germania şi
înaintea Spaniei.
2011 was the year in which Romania was the most
active country in Central and Eastern Europe as regards
the newly installed capacities, overcoming Poland
for the first time. In figures, this represents 520 MW
connected to the network, as opposed to 436 MW
installed in Poland.
Also, last year was regarded as evolutionary in contrast
to the year 2010, with an increase of 16% of the newly
installed capacities. All of these, considering the fact
that the legal support scheme for renewable energy was
not finalized until June 2012. This can be considered a
sign of trust on behalf of the investors, who have based
their trust on the enactment of Law 220’s final version.
In the following years, the positive factors which
will influence the newly installed capacities are: the
attractiveness of the support scheme; the race against
time to connect the wind projects by the end of 2016,
in order to qualify for the support scheme; the timely
connection in order to benefit from the two green
certificates for a longer period, given that these will be
issued until the end of 2017.
The potentially negative factors are: the country
risk; the Euro zone risk and the financial instability
at the level of the European Union; the strenuous
or unavailable financing; the cooperation with the
authorities and their contradictory statements; the
clutter of projects, which are more or less developed.
Therefore, 2012 could be a spectacular year as regards
the installed capacities, well over the year 2011. In
conclusion, in 2013 – 2014 an increase of the newly
installed wind energy capacities in Romania is likely
to emerge.
According to the latest information issued by
Transelectrica, in August 2012 there were projects with
connection permits in the amount of 8,413 MW, and
projects with concluded connection agreements of
another 14,045 MW. The hypothetical total leads up to
a galactic 22,458 MW, which could place Romania on
the second place in Europe, after Germany and in front
of Spain.
2
3
4
5
INTERVIEW
45

1
Prevederi legale / Legal Regulations
2
3
4
5
INTERVIEW
Desigur, aceşti 22 GW sunt ceea ce se poate numi
“proiecte pe hârtie”, pentru că, sub nicio formă nu vom
vedea asemenea capacităţi instalate în România în
următorii mulţi ani.
Trebuie însă luaţi în calcul mai mulţi factori care vor
înclina balanţa realitate vs. hârtie către realitate.
Primul factor, cel mai important de altfel, este calitatea
muncii de dezvoltare a proiectelor. Foarte multe dintre
“proiectele pe hârtie” nu vor ajunge să fie construite,
pentru că nu vor trece niciodată un Due Diligence
legal şi tehnic. Fie din cauză că dezvoltatorii “au luat-o
pe scurtături”, fie din cauză că nu a fost luat în calcul
accesul pentru transport, fie din cauza unor soluţii
de conectare cel puţin fanteziste, fără niciun fel de
fezabilitate economică.
Al doilea factor este legat de disponibilitatea
capitalului. Ţinând cont că majoritatea “proiectelor pe
hârtie” au fost dezvoltate pentru a fi vândute şi luând
în calcul disponibilitatea finanţării pentru investitorii în
energie eoliană în România, avem de a face cu o noua
barieră în a construi.
Cel de-al treilea factor de menţionat este limitarea,
de către regulatorul pieţei, a capacităţilor ce vor fi
instalate, atât datorită unor constrângeri tehnice
(capacitatea reţelei de transport şi distribuţie), precum
şi datorită unor constrângeri date de Planul Naţional de
Acţiune şi de suportabilitatea socială a depăşirii ţintelor
impuse prin acesta.
Luând în calcul punctele analizate mai sus, se poate
concluziona că între 2.800 şi 3.200 de MW ar putea fi
instalaţi până la sfârşitul lui 2014, dacă nu vor avea loc
alte răsturnări spectaculoase de situaţie, fie datorită
crizei datoriei suverane din zona Euro, fie datorită
modificării cadrului legislativ în România.
Of course, these 22 GW are what could be called
“projects on paper”, because we definitely won’t be
seeing any such capacities installed in Romania for
many years to follow.
One should however take many more factors into
account which will tilt the balance between reality and
paper towards reality.
The first factor, and the most important one, is the
quality of the project development work. Many
of the “projects on paper” will not get the chance
to be built, because they will never pass a legal
and technical Due Diligence either because the
developers have “taken shortcuts”, or because the
access for transport has not been considered, or
because of connection solutions which are at least
fanciful, without any economical feasibility.
The second factor is linked to the availability of
funds. Taking into account that most of the “projects
on paper” were developed in order to be sold, and
considering the availability of funding wind energy
projects in Romania, we are dealing with a new
obstacle in the path of construction.
The third factor is the limitation, by the market
regulator, of the capacities that are to be installed,
which are due either to technical restraints (the capacity
of the transport and distribution network), or to
restraints arising from the National Action Plan and the
social endurance with regards to the exceeding of the
targets that it imposes.
Considering the matters mentioned above, it can be
concluded that between 2,800 and 3,200 MW could
be installed by the end of 2014, provided that no other
extraordinary situations due either to the sovereign
debt crisis in the Euro zone or to changes in the
Romanian legal framework will arise.
46

Surse de finanţare a investiţiilor
în energia regenerabilă
Sources of financing for
renewable energy investment

1
2
3
4
Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
1. Programe cofinanţate de către UE
Programmes co-financed by the EU
Interesul investitorilor în piaţa românească de energie
5 eoliană este în creştere. Multe companii importante
au început deja să dezvolte proiecte de energie eoliană, cu
toate că nu exista o legislaţie corespunzătoare în ceea ce
priveşte sistemul de sprijin. Între timp, această insuficienţă
s-a rezolvat şi proiectele continuă să fie implementate.
Investor interest in the Romanian wind energy market
is growing. A number of major companies have
implemented wind farm projects despite the initial lack
of adequate relevant legislation regarding the incentive
scheme. In the meantime, the issue of the support scheme
is resolved and projects are continuing to be implemented.
Investiţiile cu privire la modernizarea şi construirea de
noi instalaţii de producere a energiei folosind surse
regenerabile pot fi finanţate de către statul român şi UE
prin următoarele două programe:
• “ERDF” – Fondul de Dezvoltare Regional
European – Programul Operaţional Sectorial
“Creşterea Competivităţii Economice”, - Măsura
4.2 – Investiţiile în Energia Regenerabilă
• “EAFRD” – Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurală – Măsura 121-
Modernizarea exploataţiilor agricole.
Investment in the upgrading and construction of new
power production facilities through the use of renewable
energy sources can be financed by the Romanian state
together with the European Union through the following
two programmes:
• “ERDF” – the European Regional Development
Fund – the Sectoral Operational Programme
“Increase the Economic Competitiveness” –
Measure 4.2 – Investments in Renewable Energy
• “EAFRD” – the European Agricultural Fund
for Rural Development – Measure 121 –
Modernisation of agricultural holdings.
ERDF: în conformitate cu HG 750/2008 cu modificările
ulterioare, în cadrul Măsurii 4.2, s-au alocat iniţial
aproximativ 200 milioane de euro pentru finanţarea
proiectelor de energie regenerabilă în perioada 2007-
2013, din care 85% reprezintă fonduri UE nerambursabile
oferite de ERDF şi 15% reprezintă fonduri publice de
cofinanţare de la bugetul de stat. HG 750/2008 a fost
ulterior modificată, cel mai recent de către HG 248/2012,
astfel încât bugetul total disponibil pentru această
schemă de suport a crescut la 463 milioane euro, din
care 88% sunt fonduri UE nerambursabile oferite de
ERDF şi 12% sunt cofinanţate de Ministerul Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri.
ERDF: according to GD 750/2008 with subsequent
amendments, within the framework of Measure 4.2,
around EUR 200 million have been initially made available
for funding renewable energy projects during the
programming period 2007-2013, of which 85% represents
non-refundable EU funds granted by the European Regional
Development Fund and 15% public co-financing funds from
the state budget. The GD 750/2008 has been subsequently
amended, most recently by GD 248/2012, so that the total
budget available for this support scheme increased to EUR
463 million, of which 88% are non-refundable EU funds
granted by ERDF and 12% are co-financed by the Ministry of
Economy, Trade and Business Environment.
Aplicanţii pot primi până la 18 milioane de euro în fonduri
UE nerambursabile pentru proiecte de energie eoliană
potrivit Măsurii 4.2. Până la 70% din costurile proiectelor
eligibile se pot finanţa prin această modalitate, fiind
condiţionate de dimensiunea societăţii solicitante.
Cererile de finanţare au putut fi depuse ca urmare a
cererilor de ofertă din anii 2008 şi 2010. Toate proiectele
au concurat între ele din punct de vedere al calităţii, astfel
încât doar cele mai bune au fost subvenţionate.
Companies could receive up to EUR 18 million in nonreimbursable
EU-funds for wind energy projects under
Measure 4.2. Up to 70% of the eligible project costs could
be funded, depending on the size of the company applying
for the funds. Financing applications could be submitted
as a result of the calls for proposals in 2008 and 2010. All
the projects submitted competed with each other in terms
of quality, such that only financing applications of a high
quality were subsidised.
48

Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
1
Au fost depuse în total 450 proiecte de energie alternativă
(din toate tipurile de surse de energie), din care
aproximativ 60 au fost aprobate până acum, iar fondurile
aferente acestei măsuri au fost iniţial epuizate. În iunie
2012, urmare a creşterii fondurilor totale alocate acestei
scheme, Organismul Intermediar pentru Energie din
cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de
Afaceri a anunţat realocarea întregului buget disponibil
pentru cofinanţarea proiectelor de energie “verde” care
au fost depuse şi nu au fost selectate urmare a cererii de
ofertă din 2010 în ordinea descrescătoare a punctajului
obţinut de către fiecare proiect.
With a total of around 450 alternative energy projects
(all energy sources) submitted, of which some 60
have been approved so far, the funds set aside for
this measure have been initially exhausted. In June
2012, further to the increase in total funds available
for the scheme, the Intermediary Organism for Energy
within the Ministry of Economy, Trade and Business
Environment announced the reallocation of the entire
budget available to the co-financing of green energy
projects that had been submitted and not selected
following the call for proposals in 2010 in descending
order of the scores obtained by each project.
2
3
4
5
EAFRD: Condiţia de bază pentru a primi fonduri pentru
energia regenerabilă conform Măsurii 121 a fost
aceea ca toată electricitatea rezultată să fie folosită
exclusiv pentru parcul care aplică la aceste fonduri
– electricitatea nu trebuie să fie livrată în reţeaua
naţională. Valoarea maximă a costurilor eligibile a unor
astfel de proiecte nu trebuie să depăşească 2 milioane
de euro. Componenta publică cofinanţatoare a fost
limitată la 800.000 de euro pentru perioada 2010-2013
cu sprijin nerambursabil de 40%. Pentru proiectele care
au inclus investiţii în producţia agricolă şi utilizarea
energiei regenerabile, costurile eligibile maxime
puteau depăşi valoarea de 2 milioane de euro, dar au
fost limitate la 3 milioane de euro. Ultima posibilitate
de a depune proiecte a fost la începutul lui iulie 2012,
viitoarea şansă fiind la începutul anului 2014.
EAFRD: The precondition for receiving funds for
renewable energy under Measure 121 was that all
the electricity produced be used exclusively for the
farm that applies for these funds – no electricity
should be fed into the national grid system. The
maximum value of the eligible costs for such projects
could not exceed EUR 2 million. The public cofinancing
component was limited to EUR 800,000
for the period 2010-2013 with non-reimbursable
support of 40%. For projects that included
investments in agricultural production and the use
of renewable energy, the project’s maximum eligible
costs could exceed EUR 2 million but were limited to
EUR 3 million. The last possibility to submit projects
was in early July 2012, the next chance should be in
early 2014.
Surse UE de finanţare în viitor
Prospective EU financing sources
"Europa 2020" este strategia de creştere economică a UE
pentru perioada 2014-2020. Noua strategie UE "Europa
2020" pentru o creştere durabilă şi locuri de muncă
plasează inovarea şi creşterea economică “verde” în
centrul planului său pentru competitivitate. Obiectivele
UE de creştere durabilă includ creşterea ponderii
energiei regenerabile în consumul final de energie la
20%. Îndeplinirea obiectivului de energie menţionat mai
sus ar putea economisi 60 de miliarde de euro la factura
Europei pentru importurile de petrol şi de gaze până în
2020 - esenţial atât pentru securitatea energetică, cât
şi din motive economice; în plus, mai mult de 600.000
de locuri de muncă ar putea fi create în UE, potrivit
Comisiei Europene.
“Europe 2020” is the EU's growth strategy for the
programming period 2014-2020. The EU's new
“Europe 2020” strategy for sustainable growth and
jobs puts innovation and green growth at the heart
of its blueprint for competitiveness. EU’s sustainable
growth targets include increasing the share of
renewable energy in final energy consumption to
20%. Meeting the above-mentioned energy goal
could save EUR 60 billion on Europe’s bill for oil and
gas imports by 2020 – essential for both energy
security and economic reasons; moreover, more than
600,000 jobs could be created in the EU, according to
the European Commission.
Investitorii din sectorul energiei regenerabile sunt invitaţi
să se implice în conceperea de acţiuni care urmează să
fie implementate în noua perioadă de planificare, care a
început în fiecare stat membru în 2012.
Investors in the renewable energy sector are invited to
become involved in the design of actions to be pursued
in the new programming period which started in each
member state in 2012.
49

1
2
3
4
Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
Johannes Becker
Founding Partner, Becker Consult
5
Noi, la Becker Consult nu ne ocupăm doar de pregătirea
documentelor necesare în vederea obţinerii scrisorilor de
aprobare pentru fonduri europene, ci, de asemenea, de
INTERVIEW
întreg procesul de punere în aplicare a unui proiect. Având în
vedere că în prezent nu mai este posibilă depunerea de noi
cereri la Ministerul Economiei în scopul obţinerii de fonduri
europene pentru proiecte de energie eoliană, implementarea
proiectelor deja aprobate devine din ce în ce mai importantă.
Implementarea (lansarea, demararea) unui proiect nu este
în niciun caz mai uşoară decât prima fază, aceea de a obţine
aprobare pentru acesta. Într-adevar, este vorba de un proces
complicat şi extrem de birocratic, existând riscul comiterii
multor greşeli. Punctele cele mai importante care trebuie
respectate sunt următoarele:
• Semnarea contractului cu Ministerul: Înainte de
semnarea contractului numeroase documente trebuie
pregătite sau actualizate în termen de 70 de zile
lucrătoare de la data eliberării scrisorii de aprobare.
Aceste documente variază de la autorizaţii de construcţii,
contractul pentru conectarea la reţea, certificatul
Natura 2000, confirmarea faptului că societatea nu are
datorii către autorităţile fiscale, la scrisoarea de confort
pentru valoarea proiectului care depăşeşte fondurile
aprobate. Dacă oricare dintre aceste documente lipseşte,
obţinerea fondurilor europene nu este posibilă.
• Achiziţionarea: toate activele proiectului trebuie
să fie achiziţionate în conformitate cu normele
privind achiziţiile publice. Dacă se strecoară
vreo greşeală în aceste proceduri, fondurile UE
acordate pot fi reduse sau retrase în totalitate.
• Implementarea: Orice proiect suferă unele modificări
tehnice sau anumite întârzieri pe durata fazei de punere
în aplicare. Toate aceste modificări şi întârzieri trebuie
anunţate la Ministerul Economiei în timp util, pentru
ca Ministerul să-şi poată exprima punctul de vedere
înainte ca orice altă acţiune să fie întreprinsă. Din
nou, încălcarea acestei reguli poate duce la o reducere
sau la retragerea totală a fondurilor europene.
• Vânzarea unui proiect: nu este permisă vânzarea
componentelor individuale ale unui proiect (de exemplu
turbinele eoliene individuale sau transformatoarele), dar
este posibilă vânzarea de acţiuni în cadrul companiei care
deţine proiectul. Tranzacţiile de acest fel trebuie anunţate
la Ministerul Economiei înainte ca ele să aibă loc.
At Becker Consult we are not only involved in preparing
the documents required to obtain letters of approval for
EU-funds, but also in the entire process of implementing
a project. Given that it is currently no longer possible
to submit new applications to the Ministry of Economy
with a view to obtaining EU-funds for wind energy
projects, the implementation of projects already
approved becomes increasingly important.
Implementation is by no means easier than the
initial phase of obtaining an approval. Indeed it
is a complicated and highly bureaucratic process
with many opportunities to make mistakes. Let
me explain the most important points that need
to be respected:
• Signing of the contract with the Ministry: Before
signing the contract a long list of documents has
to be prepared or updated within 70 working
days from the day the letter of approval is
issued. These documents range from building
permits, the contract for the grid connection,
Natura 2000, confirmation that the company
has no debts to the tax authorities, to the
letter of comfort for the value of the project
exceeding the approved funds. If any of these
documents is missing, the EU-funds will be lost.
• Acquisition: All the assets of the project have
to be tendered according to the rules of public
procurement. If there is any mistake in these
procedures the EU-funds awarded can be
either reduced or claimed back entirely.
• Implementation: Every project undergoes
some technical changes or delays during the
implementation phase. All of these changes and
delays must be announced to the Ministry of
Economy in good time so that the Ministry can
express its point of view before any action is
taken. Again, violation of this rule can lead to a
reduction or the claiming back of the EU-funds.
• Sale of a project: It is not allowed to sell
single components of a project (e.g. individual
wind turbines or the transformer), but it is
possible to sell shares in the company that
owns the project. However, transactions of
this kind must be announced to the Ministry
of Economy before they take place.
50

Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
2. Granturi SEE şi norvegiene
EEA and Norway Grants
1
2
3
4
Islanda, Liechtenstein şi Norvegia cooperează strâns
cu UE prin Acordul privind Spaţiul Economic European
(SEE). Prin granturile SEE si norvegiene, cele trei ţări
contribuie la reducerea disparităţilor în Europa şi la
consolidarea relaţiilor bilaterale cu 15 ţări din Europa
centrală şi de sud.
Iceland, Liechtenstein and Norway cooperate closely
with the EU through the Agreement on the European
Economic Area. Through the EEA and Norway Grants,
the three countries contribute to reducing disparities in
Europe and to strengthening bilateral relations with 15
countries in central and southern Europe.
5
Norvegia şi statele membre ale Asociaţiei Europeane a
Liberului Schimb (AELS), care nu sunt membre UE, joacă
un rol în dezvoltarea economică şi socială în Europa. Cu
toate progresele înregistrate în ultimii ani în Europa,
lacunele în dezvoltarea economică şi standardele de
viaţă persistă. Acordul SEE include ca obiectiv reducerea
disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic
European. Statele SEE - AELS au contribuit la eforturile
de coeziune europene încă de când Acordul privind SEE
a intrat în vigoare în 1994. Au fost alocate 1,79 miliarde
de euro subvenţiilor pentru anii 2009-2014, din care
Norvegia oferă 97% din finanţare.
Norway and the European Free Trade Association (EFTA)
member states that are not EU members play a role
in the economic and social development in Europe.
Despite much progress in Europe over recent years, gaps
in economic development and living standards persist.
The EEA Agreement includes a goal to reduce social
and economic disparities in the European Economic
Area. The EEA EFTA States have contributed to European
cohesion efforts ever since the EEA Agreement entered
into force in 1994. EUR 1.79 billion have been set aside
under the Grants for 2009 to 2014 and Norway provides
97% of the funding.
Finanţarea este orientată către domeniile în care există
nevoi care pot fi demonstrate în ţările beneficiare, şi care
sunt în concordanţă cu priorităţile naţionale şi obiectivele
europene mai largi. Principalele domenii de sprijin includ
protecţia mediului şi schimbările climatice, societatea
civilă, copiii şi sănătatea, patrimoniul cultural, cercetarea
şi bursele de studii, munca decentă, justiţia şi afacerile
interne. Granturile sunt disponibile pentru organizaţii
non-guvernamentale, instituţii de cercetare şi academice,
precum şi sectoarele public şi privat.
The funding is targeted on areas where there are
demonstrable needs in the beneficiary countries,
and that are in line with national priorities and
wider European goals. Key areas of support include
environmental protection and climate change, civil
society, children and health, cultural heritage, research
and scholarships, decent work, and justice and home
affairs. Grants are available for non-governmental
organisations, research and academic institutions, and
the public and private sectors.
Între 2009 şi 2014, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia vor
furniza 988,5 milioane de euro în granturi SEE pentru cele
12 cele mai noi ţări membre ale UE, precum şi Grecia,
Portugalia şi Spania. Granturile SEE sunt finanţate în
comun de către Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Statele
donatoare contribuie în funcţie de mărimea şi bunăstarea
lor economică. Statele beneficiare ale granturilor SEE
sunt Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Estonia, Grecia,
Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia,
România, Slovacia, Slovenia şi Spania. Finanţarea este
alocată între ţări, având în vedere dimensiunea populaţiei
şi PIB-ul pe cap de locuitor. România beneficiază de
190,75 milioane de euro din granturile SEE disponibile
pentru perioada 2009-2014.
Between 2009 and 2014, Iceland, Liechtenstein and
Norway will provide EUR 988.5 million in EEA Grants
to the 12 newest EU member countries, plus Greece,
Portugal and Spain. The EEA Grants are jointly
financed by Iceland, Liechtenstein and Norway. The
donor states contribute according to their size and
economic wealth. The beneficiary states of the EEA
Grants are Bulgaria, Czech Republic, Cyprus, Estonia,
Greece, Hungary, Latvia, Lithuania, Malta, Poland,
Portugal, Romania, Slovakia, Slovenia and Spain. The
funding is allocated between the countries based
on their population and GDP per capita. Romania
has EUR 190.75 million of EEA Grants available for
2009-2014.
În perioada de cinci ani 2004-2009, au fost puse la
dispoziţie fonduri de 672 milioane euro. Subvenţiile
au fost acordate pentru mai mult de 800 de proiecte,
programe şi fonduri, din care aproximativ 200 au inclus
finanţare comună granturi SEE şi granturi norvegiene.
In the five-year period 2004-2009, EUR 672 million in
funding was made available. Grants were awarded to
more than 800 projects, programmes and funds, of
which around 200 included joint financing by the EEA
Grants and the Norway Grants.
51

1
Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
2
3
4
5
Mai mult de un sfert din subvenţiile SEE au fost
acordate proiectelor din domeniul protecţiei mediului
şi al dezvoltării durabile. Majoritatea acestor fonduri a
fost furnizată pentru creşterea eficienţei energetice şi
utilizarea energiei regenerabile în clădiri publice, cum
ar fi şcoli şi spitale, şi pentru reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră şi a altor poluanţi.
Subvenţiile norvegiene reprezintă 800 milioane
de euro în fonduri alocate celor mai noi 12 state
membre UE şi ale SEE, între 2009 şi 2014. Norvegia
oferă finanţare pentru proiecte de dezvoltare socială
şi economică din Europa centrală şi de sud, atât prin
subvenţii SEE cât şi prin subvenţii norvegiene. Ţările
beneficiare ale subvenţiilor norvegiene sunt Bulgaria,
Republica Cehă, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia,
Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.
Finanţarea este alocată între aceste ţări, pe baza
populaţiei şi a PIB-ului pe cap de locuitor. România
are 115,2 milioane de euro din granturi Norvegia
disponibile pentru 2009-2014.
More than one fourth of the EEA Grants was awarded to
projects in the fields of environmental protection and
sustainable development. The majority of this funding
was provided to increase energy efficiency and the use
of renewable energy in public buildings such as schools
and hospitals, and to reduce emissions of greenhouse
gases and other pollutants.
The Norway Grants represent EUR 800 million in
funding allocated to the 12 newest EU and European
Economic Area (EEA) member states between 2009 and
2014. Norway provides funding for social and economic
development projects in Central and Southern Europe
both through the EEA Grants and the Norway Grants.
The beneficiary countries of the Norway Grants are
Bulgaria, Czech Republic, Cyprus, Estonia, Hungary,
Latvia, Lithuania, Malta, Poland, Romania, Slovakia and
Slovenia. The funding is allocated between the countries
based on their population and GDP per capita. Romania
has EUR 115.2 million of Norway Grants available for
2009-2014.
Sectoarele prioritare pentru subvenţiile SEE şi
norvegiene includ următoarele:
Priority sectors for EEA and Norway Grants include
the following:
• Schimbările climatice şi energia regenerabilă
din subvenţiile SEE. În cadrul acestui sector
prioritar sunt incluse proiecte vizând "energia
regenerabilă". Fiecare program iniţiat în cadrul
programului "energie regenerabilă" va contribui
la obiectivul general de creştere a cotei energiei
regenerabile în consumul de energie. Activităţile
care pot fi finanţate au în vedere măsuri pentru
utilizarea mai intensă a energiei regenerabile,
dezvoltarea infrastructurii (de exemplu, reţele),
relevantă pentru energia regenerabilă şi de
consolidare a capacităţilor, de exemplu, în ceea
ce priveşte planurile şi politicile de dezvoltare;
• Inovare în domeniul industriei regenerabile din
subvenţiile norvegiene. În cadrul acestui sector
prioritar sunt incluse proiecte privind "Inovare
în Industria Verde". Fiecare program iniţiat în
cadrul programului "Inovare în Industria Verde"
va contribui la obiectivul general de creştere
a competitivităţii întreprinderilor ecologice,
inclusiv ecologizarea industriilor existente,
inovare ecologică şi antreprenoriat ecologic.
Activităţile care pot fi finanţate în cadrul fiecărui
program includ îmbunătăţiri ale tehnologiei şi
ale proceselor, gestionarea deşeurilor şi a apelor
uzate, eficienţa energetică, certificări şi verificări,
consolidarea competenţelor şi consolidarea
capacităţilor, precum şi proiecte pentru punerea
în aplicare a tehnologiilor şi standardelor
necesare pentru a se conforma cu legislaţia
UE / SEE în domeniul energetic şi de mediu.
• Climate change and renewable energy for EEA
Grants. Programme areas within this priority sector
include “Renewable energy”. Each programme set
up within the “Renewable energy” programme
area will contribute to the overall objective of an
increased share of renewable energy in energy
use. Activities which may be supported include
measures for the increased use of renewable energy,
infrastructure development (e.g. networks) relevant
for renewable energy and capacity building, e.g.
in respect of developing plans and policies;
• Green industry innovation for Norway Grants.
Programme areas within this priority sector
include “Green Industry Innovation”. Each
programme set up within the “Green Industry
Innovation” programme area will contribute to
the overall objective of increased competitiveness
of green enterprises, including the greening
of existing industries, green innovation and
green entrepreneurship. Activities that may
be supported within each programme include
improvements of technology and processes, waste
and waste water management, energy efficiency,
certification and verifications, strengthening
of competences and capacity building, as well
as support projects to implement technologies
and standards necessary to comply with EU/EEA
legislation in the field of environment and energy.
52

Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
1
România a primit fonduri de la intrarea în UE şi SEE în
2007. Pentru perioada 2009-2014, României i-au fost
alocate în total 305,95 milioane de euro (incluzând
98,5 milioane de euro, pentru perioada 2007-2009)
constând în subvenţii SEE şi granturi norvegiene.
Norvegia furnizează 97% din finanţare, iar Islanda
şi Liechtenstein, restul. Aceste fonduri vor cofinanţa
proiecte în cadrul a 23 de programe diferite. Ministerul
Afacerilor Europene este punctul de contact naţional,
care va coordona programele şi gestionarea asistenţei
financiare oferite României.
Romania has received funding since entering the EU and
EEA in 2007. For the period of 2009-2014 Romania has
been allocated EUR 305.95 million (including EUR 98.5
million for the period covering 2007-2009) consisting of
EEA Grants and Norway Grants. Norway provides 97% of
the funding, with Iceland and Liechtenstein providing
the rest. These funds will co-finance projects within
23 different programmes. The Ministry of European
Affairs is the national contact point that will co-ordinate
programmes and the management of the financial
assistance provided to Romania.
2
3
4
5
Pentru fiecare dintre domeniile finanţate există o
instituţie publică sau non-guvernamentală (numit
generic Operator de Program), care gestionează în mod
direct alocarea fondurilor.
For each of the funded areas there is a public institution
or non-governmental organisation (generically called
Programme Operators) that manages directly the
allocation of funds.
Licitaţiile deschise pentru propuneri de proiecte vor
fi organizate la nivel naţional de către operatorii
de program care desfăşoară programe individuale.
Acordurile (memorandumuri de înţelegere) privind
programele şi priorităţile de finanţare au fost semnate
în martie 2012 între statele donatoare şi România.
După semnarea acestora, operatorii programului
depun acum propunerile lor detaliate de programe la
Biroul Mecanismului Financiar - Secretariatul pentru
subvenţii. După ce acestea sunt aprobate, licitaţia va
fi publicată. Este posibil ca acest lucru să ia ceva timp,
aşteptându-se ca primele licitaţii să aibă loc abia în
prima jumătate a anului 2013.
The open calls for project proposals will be organised
nationally by Programme Operators running
individual programmes. Agreements (Memoranda of
Understanding) on the programme areas and priorities
for funding were signed in March 2012 between the
donor states and Romania. Following the signing of the
MoUs, the Programme Operators are now submitting
their detailed programme proposals to the Financial
Mechanism Office – the secretariat for the Grants.
Once these are approved, the call for proposals will be
published. This is likely to take some time, with the first
calls for proposals probably appearing in the first half
of 2013.
Principalele domenii de sprijin pentru România includ
"Creşterea competitivităţii întreprinderilor ecologice,
stimularea inovaţiei ecologice şi a spiritului antreprenorial
ecologic". Programele care urmează să fie puse în
aplicare în România includ "Eficienţă energetică şi
energie regenerabilă", finanţate din subvenţii în valoare
de 16 milioane de euro (din care 8 milioane de euro
pentru eficienţă energetică şi 8 milioane de euro pentru
energie regenerabilă) şi " Inovare în Industria Verde ", cu
subvenţii de 24 milioane de euro. Operatorii programului
pentru aceste zone finanţate sunt Ministerul Mediului şi
Pădurilor şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului
de Afaceri.
Key areas of support for Romania include “Increasing
competitiveness of green enterprises, boosting green
innovation and entrepreneurship”. The programmes to
be implemented in Romania include “Energy efficiency
and renewable energy” funded by grants of EUR 16
million (of which EUR 8 million is for energy efficiency
and EUR 8 million for renewable energy ) and “Green
industry innovation” with grants of EUR 24 million. The
Programme Operators for these funded areas are the
Ministry of Environment and Forests and the Ministry of
Economy, Trade and Business Environment.
53

1
2
3
4
5
Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
3. Fonduri naţionale
National funds
O alternativă la programele UE, fondurile pentru As an alternative to the EU-programme, funds for
investiţii în energie alternativă ar putea fi, de
investments in alternative energy could also be
asemenea, accesate prin intermediul Fondului Român accessed through the Romanian Environmental
de Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor Fund of the Ministry of the Environment and Forest
(aprobat prin Ordinul nr 714/21.05.2010). Finanţarea (approved by Order No.714/21.05.2010). Financing
a fost acordată pentru până la 50% din valoarea
was granted for up to 50% of the total eligible
totală a costurilor eligibile aferente proiectelor pentru costs of the project for companies developing wind
societăţile care dezvoltă parcuri eoliene în România, cu farms in Romania, with the exception of projects
excepţia proiectelor din Bucureşti şi judeţul Ilfov, unde in the Bucharest and Ilfov county region, where
finanţarea maximă era de 40%. Valoarea maximă a the maximum financing was 40%. The maximum
fondurilor pe care un beneficiar putea să o primească a amount of funds a beneficiary could receive was RON
fost de 30 milioane de lei.
30 million.
Acest program a fost finalizat din iunie-iulie 2010,
atunci când proiectele au fost depuse pentru ultima
dată, cu un fond de 440 milioane de lei alocat pentru
acest program. În cadrul acestui program au fost
aprobate un număr de 50 de proiecte de energie
regenerabilă. Deşi în februarie 2011 suma totală
alocată programului a crescut la 900 milioane de lei,
este incert dacă va fi posibil să se depună proiecte în
2012 sau 2013, deciziile necesare nefiind încă adoptate.
This programme has been closed since June-July 2010,
when projects were submitted for the last time with
a total of RON 440 million allocated to this call. A
number of 50 renewable energy projects have been
approved under this programme. Although in February
2011 the total amount allocated to the programme
increased to RON 900 million, it is uncertain whether
it will be possible to submit projects in 2012 or 2013;
the necessary decisions have not yet been taken.
Toate programele de finanţare - UE, precum şi
programele naţionale - cer ca societatea care aplică
pentru fonduri să pregătească un studiu de fezabilitate
detaliat al aspectelor tehnice şi economice ale
proiectului. Pentru a avea o şansă reală de a primi
finanţare, proiectul ar trebui să fi dobândit deja
autorizaţia de construire la depunerea documentelor.
All funding programmes – EU as well as national
programmes – require that the company applying
for funds prepare a detailed feasibility study of the
technical and economic aspects of the project. To have
a realistic chance of receiving funding, the project
should already have acquired a building permit on
submission of the documents.
54

Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
4. Alte instituţii care oferă finanţări
pentru proiectele de parcuri eoliene
Other institutions which offer
financing for wind farm projects
1
2
3
4
5
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
(BERD) finanţează proiecte de energie regenerabilă
şi sprijinul său pentru acest sector a crescut în mod
semnificativ în ultimii ani. În 2011, BERD şi-a depăşit
sprijinul anterior pentru sectorul energetic prin
finanţarea a 26 de proiecte în 14 ţări, cu un total de
peste 1,2 miliarde de euro.
The European Bank for Reconstruction and
Development (EBRD) finances renewable energy
projects and its support for this sector has grown
significantly in recent years. In 2011 the EBRD
surpassed its previous highest-ever support to the
power sector by funding 26 projects across 14 countries
for a total of over EUR 1.2 billion.
BERD şi IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale, sprijină
strategia din România de creştere a producţiei de energie
din surse regenerabile prin acordarea de împrumuturi în
valoare de 114,8 milioane de euro pentru cofinanţarea
construcţiei şi exploatării parcurilor eoliene de 138 MW,
Cernavodă I şi II. În iunie 2011, BERD şi IFC au acordat
împrumuturi în valoare de 57,4 milioane de euro fiecare
către Cernavoda Power – deţinută în majoritate de EDP
Renovaveis, a treia cea mai mare companie de energie
eoliană din lume – pentru a finanţa construcţia şi
exploatarea acestor parcuri eoliene. Ambele instalaţii vor
păstra 42,2 milioane de euro pentru conturile lor proprii,
urmând să distribuie 15,2 milioane de euro fiecare la un
grup de bănci comerciale. Aceasta a fost prima investiţie
şi proiect finanţat de către BERD şi IFC în sectorul
energiei regenerabile din România. IFC este cea mai
mare instituţie globală de dezvoltare axată pe sectorul
privat din ţările în curs de dezvoltare.
The EBRD and IFC, a member of the World Bank Group,
are supporting Romania’s strategy to increase its
renewable energy production by lending EUR 114.8
million to co-finance the construction and operation
of the 138 MW Cernavoda I & II wind farms. In
June 2011, the EBRD and IFC lent EUR 57.4 million
each to Cernavoda Power – majority owned by EDP
Renováveis, the world’s third largest wind energy
company – to finance the construction and operation
of the wind farms. Both will retain EUR 42.2 million for
their own accounts, syndicating EUR 15.2 million each
to a group of commercial banks. This was the first
investment and project financing by the EBRD and IFC
in the renewable energy sector in Romania. The IFC, a
member of the World Bank Group, is the largest global
development institution focused on the private sector
in developing countries.
Mai mult decât atât, în iulie 2011, BERD şi IFC au
împrumutat 73,3 milioane de euro pentru cofinanţarea
funcţionării parcului eolian de 90 MW de la Peştera,
care este de asemenea deţinut de EDP Renovaveis
(EDPR). Ambele instituţii au păstrat 26,9 milioane
de euro pentru conturile lor proprii, distribuind 9,7
milioane de euro fiecare pentru un grup de bănci
comerciale. Aceasta a fost a doua investiţie şi proiect
finanţat de către BERD şi IFC în sectorul energiei
regenerabile în România, în urma investiţiilor lor în
comun în parcul de 138 MW de la Cernavodă.
Moreover, in July 2011, the EBRD and IFC lent EUR
73.3 million to co-finance the operation of the 90
MW Pestera wind farm, which is also owned by EDP
Renováveis (EDPR). Both institutions retained EUR 26.9
million for their own accounts, syndicating EUR 9.7
million each to a group of commercial banks. This was
the second investment and project financing by EBRD
and IFC in the renewable energy sector in Romania,
following their joint investment in the 138 MW
Cernavoda wind farm.
Parcurile eoliene Peştera şi Cernavodă din regiunea
Dobrogea din România vor forma împreună unul dintre
cele mai mari parcuri eoliene din ţară, cu o capacitate
totală de 228 MW.
The Pestera and Cernavoda wind farms in the Dobrogea
region of Romania will together comprise one of the
largest wind farms in the country with a total capacity
of 228 MW.
55

1
Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
2
3
4
5
În plus, în ianuarie 2011, BERD a acordat către Raiffeisen
Bank România un nou împrumut de 10 milioane de euro
pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică
care urmează să fie puse în aplicare de către dezvoltatori
locali. Creditul acordat în baza facilităţii de finanţare a
eficienţei energetice UE / BERD va fi utilizat pentru a oferi
finanţare pentru proiectele de investiţii implementate de
companiile româneşti în acest domeniu, prin împrumuturi
pe termen lung de până la 2,5 milioane de euro fiecare.
Programul de finanţare comun al EC şi BERD permite
sectorului industrial local privat să maximizeze economia
de energie şi să-şi îmbunătăţească competitivitatea.
Moreover, in January 2011, the EBRD granted
Raiffeisen Bank Romania a new loan of EUR 10 million
for the financing of energy efficiency projects to be
implemented by local companies. The loan granted
under the EU/EBRD energy efficiency financing facility
will be used to provide finance to investment projects
implemented by Romanian companies in this field
through long-term loans of up to EUR 2.5 million each.
The joint financing programme of the EC and EBRD
allows the local industrial private sector to maximise
energy savings and improve its competitiveness.
Banca Europeană de Investiţii (BEI), joacă de asemenea
un rol important şi în finanţarea sectorului energiei
regenerabile. În ultimii cinci ani valoarea anuală
a împrumuturilor acordate a crescut de mai mult
de zece ori atingând 6,2 miliarde de euro în 2010.
Împrumuturile BEI pentru energie regenerabilă au
crescut dramatic în ultimii ani atingând 5,5 miliarde
de euro în 2011. Cea mai mare parte a acestor
împrumuturi este direcţionată către generarea de
energie electrică eoliană şi solară. Banca a devenit o
sursă esenţială de finanţare pentru piaţa din aceste
sectoare. A crescut, de asemenea, considerabil
împrumutul acordat pentru eficienţa energetică, care
s-a ridicat la 1,3 miliarde de euro în 2011.
The European Investment Bank (EIB) plays a major and
growing role in providing finance to the renewable
energy sector. Over the past five years its annual
lending increased more than tenfold to reach EUR 6.2
billion in 2010. EIB lending for renewable energy has
grown dramatically over the last few years to reach
EUR 5.5 billion in 2011. The majority of this lending is
directed to wind and solar power generation. The Bank
has become a key source of finance for the market
in these sectors. It has also considerably boosted its
lending for energy efficiency, which amounted to EUR
1.3 billion in 2011.
Energia eoliană, atât de pe uscat cât şi din larg, este cel
mai important sector de energie regenerabilă pentru BEI.
Wind energy, both onshore and offshore, is the most
important renewable energy sector for the EIB.
La sfârşitul anului 2010, BEI a acordat un împrumut de
200 milioane de euro, în scopul de a finanţa dezvoltarea
unui parc eolian situat la Fântânele în regiunea
Dobrogea. Fondurile de la BEI au fost folosite pentru a
cofinanţa proiectarea, construcţia, punerea în funcţiune
şi exploatarea lucrărilor aferente parcului eolian,
precum şi pentru construcţia de transformatoare
de putere şi conexiuni de reţea. Proiectul a fost
dezvoltat de grupul CEZ AS, un producător de energie
având guvernul ceh drept acţionar majoritar, care a
implementat proiectul prin intermediul filialelor sale
din România, Tomis Team şi MW Team Invest.
At the end of 2010, the EIB granted a loan of EUR 200
million in order to finance development of a wind
farm located in Fântânele in the Dobrogea region. The
funds from the EIB were used to co-finance the design,
construction, commissioning and operation works
related to the wind farm as well as the construction of
power transformers and grid connections. The project
was developed by the CEZ AS group, an energy producer
with the Czech government as majority shareholder
that implemented the project through its Romanian
subsidiaries, Tomis Team and MW Team Invest.
BRD Société Générale, UniCredit şi CaixaBank au oferit
finanţare în valoare totală de 50 de milioane de euro
pentru parcurile eoliene Peştera şi Cernavodă din
regiunea Dobrogea dezvoltate de către EDP Renovaveis.
Împrumuturile au fost acordate suplimentar faţă de
finanţarea mai sus-menţionată primită de la BERD şi
IFC pentru aceste proiecte.
BRD Société Générale, UniCredit and CaixaBank
provided financing worth a total of EUR 50 million for
the Pestera and Cernavoda wind farms developed by
EDP Renováveis in the Dobrogea region. The loans were
granted in addition to the above-mentioned financing
received from the EBRD and IFC for these projects.
Una dintre cele mai importante instituţii financiare
din România, UniCredit Leasing Corporation (UCL), a
acordat către Holrom şi Energy Rose Grup 19 milioane
de euro pentru două proiecte de energie eoliană cu o
capacitate totală instalată de 23 MW, situate în judeţul
One of the most important financial institutions in
Romania, UniCredit Leasing Corporation (UCL), granted
Holrom and Energy Rose Group EUR 19 million for two
wind energy projects with a total installed capacity of
23 MW located in Tulcea county.
56

Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
1
Tulcea. Potrivit Raportului UniCredit de Dezvoltare
Durabilă, în 2011, această instituţie a finanţat cu 394,8
milioane de euro proiecte legate de protecţia mediului
şi durabilitate. În 2012, UniCredit a acordat mai mult
de 1,5 miliarde de euro pentru finanţarea de proiecte
eoliene şi solare, crescând, astfel, suma investită anul
trecut cu 52%, potrivit Bloomberg.
În aprilie 2011, BCR, cea mai mare bancă din România, a
încheiat un acord de finanţare în valoare de 23 milioane
de euro cu Martifer, un grup industrial multinaţional,
pentru dezvoltarea unui parc eolian 42 MW în sud-estul
României (Tulcea).
According to the UniCredit Sustainability Report, in
2011 the institution financed EUR 394.8 million in
projects related to environmental protection and
sustainability. In 2012, UniCredit granted more than
EUR 1.5 billion for the financing of wind and solar
projects, thus increasing the amount invested last year
by 52%, according to Bloomberg.
In April 2011, the Romanian Commercial Bank (BCR),
the largest bank in Romania, concluded a financing
agreement amounting to EUR 23 million with Martifer, an
industrial multinational group, for the development of a
42 MW wind farm in the south-east of Romania (Tulcea).
2
3
4
5
BCR a acordat un împrumut de 17 milioane de
euro pentru Espe Energy Ltd pentru a construi
o microhidrocentrală pe râul Săpânţa, judeţul
Maramureş. Microhidrocentrala Săpânţa va furniza
energie pentru mai mult de 10.000 de familii, cu
ajutorul a patru turbine cu o capacitate instalată de
9,88 MW. Microhidrocentrala necesită o investiţie de
peste 23 de milioane de euro, care va fi finanţată în
comun de către societate şi BCR.
BCR granted a loan of EUR 17 million to Espe Energy
Ltd to build a micro-hydropower plant on the river
Sapanta in Maramures County. The Sapanta microhydropower
plant will supply energy for more than
10,000 families, based on four turbines with an
installed capacity of 9.88 MW. The micro-hydropower
plant requires an investment of over EUR 23 million,
which will be funded jointly by the company and the
BCR loan.
În 2012, Enel Green Power International, care este parte
a grupului italian Enel, a semnat un acord cu Agenţia
de Credit pentru Export (ACE) a guvernului danez şi
Citigroup pentru 180 de milioane de euro finanţarea
necesară pentru dezvoltarea de parcuri eoliene în
România (Zephyr I, 120 MW), Statele Unite ale Americii
(Caney River, 200 MW) şi Brazilia (Cristal, 90 MW).
Citigroup a fost numit agent şi aranjor al finanţării,
care se va desfăşura pe o perioadă de 12 ani. Finanţarea
va fi, de asemenea, utilizată pentru a acoperi o parte
din investiţiile necesare pentru a construi şi pentru a
extinde centralele eoliene din Moldova Nouă şi Corugea,
în scopul de a obţine o capacitate totală instalată
de 118 MW, potrivit Mediafax. Rolul instituţional al
ACE presupune sprijin pentru producătorii danezi de
componente furnizate către Enel Green Power pentru
construirea celor trei parcuri eoliene.
In 2012, Enel Green Power International, which is
part of the Italian group Enel, signed an agreement
with the Export Credit Agency (EKF) of the Danish
government and Citigroup for the EUR 180-million
financing required for the development of wind farms
in Romania (Zephyr I, 120 MW), USA (Caney River,
200 MW) and Brazil (Cristal, 90 MW). Citigroup was
appointed the agent and arranger of the financing,
which is for a period of 12 years. The financing
will also be used to cover part of the investments
necessary to build and expand the wind power plants
of Moldova Noua and Corugea in order to obtain
a total installed capacity of 118 MW, according to
Mediafax. The institutional role of the EKF implies
support for the Danish manufacturers of components
supplied to Enel Green Power for construction of the
three wind farms.
Alte bănci, cum ar fi Alpha Bank, ING şi Banca
Românească şi-au exprimat interesul în finanţarea
proiectelor de energie eoliană, iar unele dintre aceste
instituţii negociază împrumuturi pentru dezvoltarea de
astfel de proiecte, conform oficialilor AREE.
Other banks such as Alpha Bank, ING and Banca
Românească have expressed an interest in providing
finance for wind energy projects and some of these
institutions are negotiating loans for the development
of such projects, according to RWEA officials.
În general, finanţarea acordată de băncile din România
este extrem de supusă riscurilor în ceea ce priveşte
mediul juridic şi construirea de parcuri eoliene şi de
conectare a acestora la reţeaua de alimentare. În ceea
ce priveşte implicarea limitată a băncilor în finanţarea
proiectelor în domeniul energiei eoliene, un rol
important este jucat aici de către instituţiile financiare
internaţionale şi programele UE.
In general, the financing provided by banks in Romania
is highly subject to the perceived risks in respect of the
legal environment and the construction of wind farms
and their connection to the power grid. In terms of the
banks’ limited involvement in the financing of wind
energy projects, an important role is played here by the
international financial institutions and EU programmes.
57

1
2
3
4
Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
Ioana Gheorghiade
Executive Director Project Finance, Banca Comercială Română
Fiind cea mai mare bancă din România, BCR este interesată
5 în mod direct de finanţarea dezvoltării economiei locale,
inclusiv de sectorul energiei regenerabile, ca fiind unul dintre
INTERVIEW
58
sectoarele cele mai active în sensul noilor investiţii. BCR şi-a
demonstrat astfel interesul, devenind un jucător activ pe
această piaţă, reuşind să realizeze un portofoliu de proiecte
aprobate în domeniul energiei eoliene cu o capacitate de
aproximativ 100 MW, în cea mai mare parte fiind vorba
despre proiecte eoliene şi microhidrocentrale.
Factorii incerţi de natură juridică care până de curând au vizat
schema de sprijin au reprezentat obstacole suplimentare
în furnizarea de finanţare pentru proiecte de energie
regenerabilă. Acestea fiind spuse, în urma aprobării de către
Comisia Europeană la 13 iulie 2011 a Schemei de Sprijin
prin Certificate Verzi pentru Energia Regenerabilă, şi având
în vedere Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 88/2011
aprobată de curând de către Parlamentul României, cadrul
legislativ oferă acum o mai mare claritate. Cu toate acestea,
această schemă de sprijin trebuie să fie, de asemenea,
analizată în contextul schimbărilor din cadrul pieţei energiei
electrice pe care noua lege a energiei şi a gazelor naturale
le-ar putea genera.
BCR este interesată în mod particular de finanţarea proiectelor
de energie regenerabilă care îndeplinesc criteriile de
bancabilitate stabilite. Cele mai importante criterii luate în
considerare la evaluarea caracterului bancabil al proiectelor
de energie regenerabilă sunt: experienţa investitorului/
management-ului, deţinerea tuturor autorizaţiilor necesare
(proiectul trebuie să fie “curat” din punct de vedere legal);
realizarea due dilligence-urilor tehnice de către un consultant
independent la un nivel satisfăcător pentru bancă; vânzarea
energiei şi a certificatelor verzi pe baza unui acord pe termen
lung de cumpărare de energie cât şi un angajament clar
din partea investitorilor, sub forma unei alocări suficiente a
capitalului propriu.
În ceea ce priveşte cerinţa minimă de capital propriu, aceasta
depinde de previziunile financiare corespunzătoare şi trebuie
verificate de la caz la caz. Ca valoare de referinţă, BCR indică
un prag minim de aproximativ 30% din costurile proiectului.
Schema certificatelor verzi din România care se bazează pe
un mecanism de piaţă, este deja în vigoare, iar acest lucru
înseamnă că preţul pentru certificatele verzi cât şi preţul
pieţei pentru fiecare MWh variază în funcţie de nivelul
cererii şi al ofertei. Prin urmare, există un grad ridicat de
incertitudine în ceea ce priveşte calcularea fluxului de
numerar preconizat în comparaţie cu alte ţări unde este în
vigoare mecanismul preţurilor fixe. Având în vedere acest
aspect, condiţiile de acordare a creditelor sunt în general mai
stricte în România în comparaţie cu alte ţări.
As the largest bank in Romania, BCR is interested
in financing the development of the local economy,
including the renewable energy sector, as one of
the most active sectors in terms of new investment.
BCR has demonstrated this interest by becoming an
active player in this sector, resulting in a portfolio
of approved renewable projects of around 100 MW
capacity, mostly in wind and micro-hydro projects.
The legal uncertainties that until recently surrounded
the incentive scheme have posed additional hurdles
to the provision of financing for renewable energy
projects. That said, following the approval by the
EU Commission on 13th July 2011 of the Romanian
Green Certificates Renewable Energy Support Scheme,
and given the very recent approval by the Romanian
Parliament of Emergency Government Ordinance
88/2011, the legislative framework now provides more
clarity. However, the renewable energy incentive scheme
must also be analysed in the context of the changes to
the general energy market the new energy and gas law
might introduce.
BCR is particularly interested in financing renewable
energy projects that meet established bankability
criteria. The main criteria taken into account when
assessing the bankability of renewable energy projects
include: the experience of the investor/management;
possession of all the required permits (the project should
be “legally clean”); completion of technical due diligence
by an independent consultant at a level of satisfactory
to the bank; the sale of energy and green certificates
based on a long-term power purchase agreement; and
a clear commitment from the investors in the form of a
sufficient allocation of equity.
As to what constitutes the minimum equity
requirement, this depends on the corresponding
financial forecasts and must be verified on a case by
case basis. As a benchmark, BCR indicates a minimum
threshold of around 30% of the project costs.
The green certificate scheme in Romania, which is a
market based mechanism, is already in place, and this
means the price for both Green Certificates and the
market price for each MWh varies depending on the
level of demand and supply. Consequently, there is a
higher degree of uncertainty regarding the calculation of
expected cash flow in comparison with other countries,
where fixed price mechanisms are in place. Based on this
fact alone, the conditions for granting loans are generally
tighter in Romania when compared with other countries.

Radu Sîrbu
Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
Head of Structured Finance, UniCredit Ţiriac Bank
1
2
3
4
Noile condiţii de piaţă au schimbat modul de operare al
băncilor şi nevoile clienţilor. În calitate de lider european
pe acest segment, UniCredit înţelege pe deplin aceste
noi provocări şi subliniază că pentru bănci este deosebit
de important să devină consultanţi de încredere pentru
clienţii lor şi nu doar simpli furnizori de produse bancare.
Astăzi, analiza de finanţare externă implică de
asemenea o nevoie importantă de a împărtăşi opinii
privind fezabilitatea proiectelor în scopul de a evalua
în mod corespunzător domeniul de aplicare al deciziei
de investiţie.
Până acum, cea mai mare parte a finanţărilor
din domeniul energiei regenerabile s-a bazat pe
posibilităţile sponsorului: de exemplu, proiectele
eoliene iniţiate de CEZ şi EDP – în acest caz UniCredit
a acţionat în calitate de creditor. Alte câteva proiecte
au reuşit de asemenea să atragă finanţare printr-o
atentă gestionare a riscului (un număr mare de parcuri
operaţionale şi în curs de dezvoltare au fost finanţate
de către UniCredit Leasing).
Pe viitor, UniCredit preconizează o creştere substanţială
a finanţărilor din acest sector, bazată în principal pe
dezvoltarea acestei pieţe şi o clarificare a cadrului
juridic. Grupul UniCredit este unul dintre susţinătorii
principali ai acestei tendinţe.
Instituţiile financiare se concentrează în special pe
stabilitatea şi claritatea cadrului juridic, întrucât
schema de sprijin este stimulată de către stat. Multe
îmbunătăţiri s-au înregistrat anul trecut (spre exemplu,
aprobarea de către Comisia Europeana cu privire la
cadrul general şi la acordarea mai multor certificate
începând cu noiembrie 2011); cu toate acestea, cadrul
legal nu este uşor de interpretat.
La sfârşitul lunii iunie, Parlamentul României a modificat
din nou legislaţia primară şi a votat noua lege a energiei.
Cu toate acestea, legislaţia secundară este necesară
pentru a clarifica problemele legate de supracompensare,
de posibilitatea de a diminua numărul certificatelor
pentru anumite tehnologii, influenţa fondurilor UE ca
sursă de finanţare versus un număr redus de certificate,
funcţionarea fondului de garantare nou reglementat şi
posibilitatea de a negocia liber acordurile de cumpărare
de energie cu clienţii eligibili. Acestea sunt aspecte de real
interes în orice decizie de finanţare.
The new market environment has changed the way of
doing banking and the customers needs. As a leading
European bank, UniCredit fully understands these new
challenges and underlines that is very important for
banks to position themselves as trusted advisers to their
clients, not solely providers of financial products.
Today, the analysis for external financing also implies
an important necessity to share and sample views on
the feasibility of projects in order to properly evaluate
the scope of the investment decision.
Until now, most financing in the local renewable
energy sector has been fundamented on the sponsor
capabilities: e.g. the wind projects by CEZ and EDP
(in the latter case UniCredit also acted as a lender).
Several other projects also managed to attract financing
through careful risk management (several operational
and under development parks were financed by
UniCredit Leasing).
In the future UniCredit foresees a substantial increase
in the amount financing in this sector, mainly based on
the development of the market and a clarification of the
legal framework. UniCredit Group is one of the leading
supporters of this trend.
One of the main focuses of financial institutions is
the stability and clarity of the legal framework, as the
support scheme is state-incentivised. Many positive
developments were seen last year (e.g. EU Commission
approval on the general framework and the granting of
multiple certificates as of Nov 2011); however, the legal
framework is not easy to interpret.
At the end of June, the Romanian Parliament again
amended the primary legislation and voted in the new
energy law. However, secondary legislation is needed
to clarify over-compensation issues, the potential
to decrease the number of certificates for certain
technologies, the influence of EU Funds as a source of
financing versus a decreased number of certificates,
functioning of the newly regulated guarantee fund
and the ability to negotiate freely power purchase
agreements with eligible clients. These are issues of real
interest to any financing decision.
5
INTERVIEW
59

1
Surse de finanţare a investiţiilor în energia regenerabilă / Sources of financing for renewable energy investment
2
3
4
5
Având avantajul experienţei grupului, UniCredit a
început să dezvolte legături cu consilieri tehnici străini
reputaţi pentru a putea să-i contacteze imediat ce
un proiect rentabil a fost identificat, care s-au arătat
interesaţi în a lucra pe piaţa locală, mai ales de când
România a devenit o piaţă ţintă pentru implementarea
de expertiză acumulată în ţările dezvoltate unde
programele de sprijin au fost semnificativ accesate în
ultimii ani.
With the benefit of its group expertise, UniCredit has
begun developing connections with reputable foreign
technical advisors in order to be able to be able to
approach them quickly once local bankable project have
been found. All have displayed an interest in working
on the local market, as Romania has become a target
market for the deployment of the expertise accumulated
in developed markets where the support schemes have
contracted significantly in recent years.
INTERVIEW
Referitor la punctele mai sus menţionate, UniCredit
poate spune că – pe baza experienţei din alte ţări din
ECE- furnizorii din industria de servicii (de ex, consilieri
tehnici şi de mediu, societăţi de inginerie) s-au
dezvoltat în paralel cu dezvoltarea generală a industriei.
De la început, sistemul certificatelor verzi necesită o
analiză mai atentă a investiţiilor (atât pentru sponsori
cât şi pentru bănci) decât sistemul de preţuri fixe.
Programul aplicat în România fiind pe deplin expus
riscurilor de piaţă în termeni de volum şi preţ, este
mai puţin favorabil decât în alte ţări cu acelaşi tip de
stimulente: în Polonia, spre exemplu, furnizorii de ultimă
instanţă sunt obligaţi să achiziţioneze toată cantitatea
de energie electrică oferită care este generată din surse
regenerabile de energie.
Ca o concluzie pozitivă, este clar că paşii făcuţi atât de
autorităţi cât şi de industria acestui sector ajută lucrurile
spre a se concretiza într-un obiectiv comun: dezvoltarea
surselor alternative de energie şi punerea în funcţiune a
investiţiilor semnificative în acest domeniu. Beneficiind
de condiţii relativ favorabile şi de un program de sprijin
apreciat de către investitori, România are şanse puternice
de a deveni următorul centru de putere din Europa de
est în industria energiei regenerabile.
UniCredit Tiriac Bank face parte din grupul UniCredit,
primul pe piaţa ECE în domeniul bancar, deţinând cea
mai mare reţea în toate ţările din regiune, cu peste
3.900 de sucursale.
În România, UniCredit Tiriac Bank este una din
principalele instituţii financiare, o bancă comercială
cu adevărat universală, oferind produse şi servicii de
calitate pentru toate segmentele de clienţi de pe piaţă.
In reference to the other points raised above, UniCredit is
able to say that – based on their experience of other CEE
countries – the industry service providers (i.e. technical
and environmental advisors, engineering companies)
have developed in parallel with the general development
of the industry.
From the outset, the green-certificates scheme
necessitates a more careful analysis of the investment
(for both sponsors and banks) than the feed-in tariffs.
The scheme applied in Romania, being fully exposed
to market risks both in terms of volume and price, is
also less favourable than in other few countries with
the same type of incentives: in Poland, for example,
suppliers of last resort are obliged to purchase all
the electricity offered to them that is generated from
renewable energy sources.
As a positive conclusion, it is clear that the steps already
taken by both the authorities and the industry are
helping things move towards a common objective: the
development of alternative sources of energy and the
commissioning of significant investments in this sector.
Benefiting from relatively favourable climatic conditions
and a support scheme appreciated by investors, Romania
has strong chances to become the next Eastern Europe
renewable energy powerhouse.
UniCredit Tiriac Bank is part of UniCredit, easily the
number one group on the CEE banking market, which
operates by far the leading network throughout the
countries of the region, with over 3,900 branches.
In Romania, UniCredit Tiriac Bank is one of the
main financial institutions, a truly universal commercial
bank, providing high quality products and services for all
the customer segments in the market.
60

Constrângeri potenţiale şi
perspective
Business limitations and
prospects

1
2
3
4
5
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
1. Organizare societară
În cazul în care se are în vedere achiziţia/vânzarea unui
proiect pe calea vânzării de acţiuni, istoricul societăţii
de proiect devine relevant. O societate cu un istoric
bogat de la înfiinţare presupune şi anumite riscuri
societare şi fiscale. Mai mult, este destul de comun ca
dezvoltatorii să folosească o singură societate proiect
pentru dezvoltarea mai multor parcuri. În cazul în
care se doreşte achiziţia unui singur parc, societatea
deţinătoare va trebui divizată. Procesul de divizare are
implicaţii importante asupra avizelor obţinute, precum
şi implicaţii şi limitări de drept administrativ care
trebuie analizate în fiecare caz în parte.
1. Corporate
In case it is contemplated to acquire/sell a project by
way of a share deal, the history of the company that
owns the project is relevant. A company with a rather
long history since incorporation carries certain corporate
and fiscal risks. Moreover, it is common for developers
to use one single corporate vehicle for the development
of several different projects. If only one of these projects
would make the object of a prospective transaction, it
would need to be spun-off from the corporate vehicle.
This spun-off process commonly triggers regulatory
issues and other administrative law constraints that
would need to be assessed on a case by case basis.
2. Capacitatea reţelei şi
conectarea
Numeroase parcuri eoliene au fost deja dezvoltate, iar
altele au fost anunţate, mai ales în zone cu potenţial
eolian, precum Dobrogea, în sud-estul României. Acest
fapt a condus la o saturaţie a capacităţii reţelei, care
ar putea să nu mai suporte alte capacităţi instalate,
dacă operatorii de reţea nu vor efectua îmbunătăţiri
substanţiale şi lucrări de întărire.
2. Grid capacity and
connection
Numerous wind farms have already been developed and
others have been announced, especially in areas with
high wind potential, such as Dobrogea, in south east
Romania. This has led to a certain saturation of the
grid, which might not be able to cope with any further
installed capacity unless substantial improvements are
made by the network operators.
Pe lângă capacitatea reţelei, racordarea la reţea în
sine constituie o altă problemă delicată. Racordarea
se obţine numai după emiterea avizului tehnic de
racordare (ATR), încheierea contractului şi plata
tarifului de conectare într-un interval de timp
stabilit de la emiterea ATR-ului. Încadrarea în timp
este crucială. Anumiţi paşi (de exemplu obţinerea
autorizaţiei de construire) trebuie să fie anteriori
semnării contractului de racordare. Tariful de
racordare, care este în general destul de mare, impune
ca finanţarea să fie deja asigurată.
In addition to grid capacity, grid connection itself is also
a highly sensitive issue. A connection is not obtained
unless, after the technical connection permit (ATR) is
issued, a connection agreement is concluded and the
connection fee paid within a given timeframe from the
date of issuance of the ATR. Timing is crucial. Certain
steps (e.g. obtaining the building permit) should be
completed prior to the signing of the connection
agreement. The payment of the connection fee, which
is generally substantial, means that the financing must
already be secured.
Condiţiile tehnice necesare pentru conectarea unui
producător la reţeaua publică sunt deseori denumite
“Coduri de Reţea”. Pot exista şi condiţii tehnice
adiţionale ce nu sunt incluse în codurile de reţea,
dar care se aplică proiectului în urma contractului de
racordare, contractului de furnizare a energiei sau într-o
altă modalitate. Scopul acestor condiţii este de a defini
caracteristicile tehnice şi obligaţiile producătorilor,
precum şi pe cele ale operatorului de sistem, adică:
The technical requirements for connecting a generator
to the public grid are often termed ‘Grid Codes’.
There may also be additional technical requirements
not referred to in the Grid Code, but which apply to
the project through the connection agreement, the
power purchase agreement or in some other way. The
purpose of these technical requirements is to define the
technical characteristics and obligations of generators
and the system operator, meaning that:
• Operatorii sistemului energetic pot avea
încredere că sistemul lor va fi unul sigur
independent de proiectele de generare a
energiei şi de tehnologiile aplicate;
• Minimizează timpul afectat negocierii
tehnice specifice proiectului şi planului;
• Electricity system operators can be confident
that their system will be safe irrespective of the
generation projects and technologies applied;
• The amount of project-specific technical
negotiation and design is minimised;
62

• Producătorii de echipament îşi pot crea
echipamentul în condiţii bine definite
anterior şi cărora nu li se vor aduce modificări
fără avertisment sau consultare;
• Dezvoltatorii de proiecte au o gamă mai largă de
furnizori de echipamente din care să aleagă;
• Proiectele echivalente sunt abordate obiectiv;
• Tehnologiile diferite de producere
sunt abordate în mod egal.
În trecut, cu companiile de utilităţi integrate vertical,
aceeaşi organizaţie răspundea de planificarea şi
operarea reţelelor şi a producătorilor, ceea ce însemna
că nu era nevoie ca cerinţele tehnice să fie clar definite
sau obiective. În prezent, pentru a evita distorsiunea
c concurenţei şi pentru a corespunde unei pieţe
energetice liberalizate în Europa, există o direcţie
spre separarea legală a producătorilor şi operatorilor
de sistem. În consecinţă, condiţiile tehnice ce stau
la baza legăturii dintre producători şi operatorii de
sisteme trebuie să fie mai clar definite. Introducerea
producţiei regenerabile a complicat de multe ori în mod
semnificativ acest proces, deoarece aceşti producători
au anumite caracteristici fizice diferite de capacităţile
de producere sincron conectate direct, utilizate în
cadrul centralelor energetice convenţionale. În unele
ţări, această problemă a cauzat întârzieri majore în
dezvoltarea unor cerinţe obiective ale Codului de Reţea
pentru producerea energiei eoliene.
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
• Equipment manufacturers can design
their equipment in the knowledge that the
requirements are clearly defined and will not
change without warning or consultation;
• Project developers have a wider range of
equipment suppliers to choose from;
• Equivalent projects are treated fairly;
• Different generator technologies are treated equally.
In the past, with vertically-integrated utilities, the same
organisation was responsible for the planning and
operation of networks and generators, which meant the
technical requirements did not need to be particularly
clearly defined or fair. Today, in order to avoid distortions
of competition and to comply with a liberalised energy
market in Europe, there is a trend towards the legal
separation of generators and system owners/operators.
As a result, the technical requirements governing the
relationship between generators and system operators
need to be more clearly defined. The introduction
of renewable generation has often complicated
this process significantly, as these generators have
physical characteristics that are different from the
directly connected synchronous generators used in
large conventional power plants. In some countries,
this problem has caused significant delays in the
development of fair grid code requirements for wind
generation.
1
2
3
4
5
În România, un cod de reţea a fost redactat de
operatorul de transport şi de sistem, Transelectrica,
şi autorizat de ANRE în 2004, scopul fiind de a defini
cerinţele într-un mod care este cât se poate de
independent de tehnologia centralelor energetice.
Există beneficii în a avea cerinţe care sunt cât se
poate de generale şi în a trata toate proiectele în mod
egal. Totuşi, ar putea rezulta că proiectele mici să
aibă aceleaşi cerinţe ca cele mari, lucru care nu ar fi
justificabil din punct de vedere tehnic.
In Romania, a grid code has been produced by
the national system operator, Transelectrica, and
authorised by ANRE in 2004, the aim being to define
the requirements in a way that is as independent as
possible from the power plant technology. There are
benefits to having requirements that are as general
as possible and treat all projects equally. However,
this can result in small projects facing the same
requirements as the largest projects, which may not
be technically justifiable.
Cerinţele sunt de obicei stabilite de operatorul
de sistem şi deseori supervizate de instituţia de
reglementare în domeniul energiei sau de guvern.
Procesul de a modifica cerinţele ar trebui să fie
transparent şi să includă consultarea producătorilor,
utilizatorilor de sistem, furnizorilor de echipamente şi a
altor părţi afectate.
Requirements are usually established by the
system operator and often overseen by the energy
regulatory body or government. The process to modify
requirements should be transparent and include
consultation with generators, system users, equipment
suppliers and other affected parties.
63

1
2
3
4
5
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
3. Modificări ale
specificaţiilor tehnice
O altă problemă apare în momentul în care investitorii
preiau proiecte deja în curs de dezvoltare şi doresc
să implementeze anumite amendamente tehnice
proiectului. Orice amendament al diverselor specificaţii
tehnice din cadrul unui proiect poate genera nevoia
unui nou aviz sau a unuia modificat, deoarece fiecare
aviz emis pentru înfiinţarea unei unităţi de energie
regenerabilă ţine cont de specificaţiile tehnice
ale proiectului în ansamblu, cât şi de părţile sale
componente, de exemplu turbine/panouri, cabluri,
staţie de transformare.
3. Amendments to technical
specifications
Another issue arises when investors acquire projects
already under development and wish to implement
certain technical amendments to the project. Any
amendment to various technical specifications of
a project can trigger the need for a new permit or
an amended one, as every permit issued for the
establishment of a renewable energy unit takes into
consideration the technical specifications of the project
as a whole, as well as its components, e.g., turbines/
panels, cabling, transformer station, etc.
De exemplu, schimbarea amplasamentului
componentelor centralei electrice influenţează direct
mai multe avize, cum ar fi avizele privind scoaterea
din circuitul agricol, deoarece numai anumite porţiuni
afectate de construcţii ar trebui scoase din circuitul
agricol. Pentru cazul specific al parcurilor eoliene, şi
avizul emis de Autoritatea Aeronautică Civilă va fi
afectat, întrucât ţine cont de coordonatele geografice
exacte ale fiecărei turbine. Acest aviz este de asemenea
influenţat de schimbarea înălţimii turbinei, care poate
rezulta din alegerea unui tip diferit de turbină.
For example, changing the project’s layout directly
influences several permits, such as permits pertaining
to the change of land designation, as only plots of land
affected by construction works should be re-designated.
For the specific case of wind parks, the permit issued by
the Romanian Civil Aeronautical Authority is affected,
as it relates to the exact geographical location of each
turbine. The latter permit is also affected by a change
of turbine height, which may result from the choice of a
different type of turbine.
4. Protecţia mediului
4. Environmental protection
Obligaţia de a obţine o decizie favorabilă de mediu
reprezintă una din cele mai dificile faze ale proiectului
de execuţie. Orice plan sau proiect care poate avea
un impact semnificativ asupra unui amplasament
(fie el localizat în limita amplasamentului sau nu),
fie individual sau în combinaţie cu alte planuri sau
proiecte, va fi subiectul unei evaluări corespunzătoare
a implicaţiilor în vederea conservării obiectivelor
amplasamentului. Autorităţile avizate vor fi de
acord cu un plan sau un proiect dacă integritatea
amplasamentului este garantată.
The obligation to obtain a favourable environmental
decision constitutes one of the most difficult phases
of project execution. Any plan or project likely to have
a significant effect on a site (whether located within
the site boundary or not), either individually or in
combination with other plans or projects, shall be
subject to appropriate assessment of its implications for
the site in view of the site’s conservation objectives. The
competent authorities will agree to the plan or project if
the integrity of the site is guaranteed.
“Natura 2000” este o reţea europeană de zone naturale
protejate, care sunt habitate naturale de plante şi de
specii de animale rare şi pe cale de dispariţie. Scopul
reţelei este de a proteja biodiversitatea continentului
european. Includerea unui sit printre regiunile
protejate “Natura 2000” înseamnă recunoaşterea sa
ca fiind de interes european. În ultimii 25 de ani, UE
a construit o vastă reţea de 26.000 de zone protejate
în toate statele membre, precum şi o suprafaţă de
mai mult de 750.000 km², care reprezintă 18% din
suprafaţa UE. “Natura 2000” este cea mai mare reţea
de arii protejate în lume şi o dovadă a importanţei pe
care cetăţenii UE o acordă biodiversităţii.
Natura 2000 is a European network of protected
natural areas that are the natural habitats of rare and
endangered plant and animal species. The purpose
of the network is to protect the biodiversity of the
European continent. Inclusion of a site among the
Natura 2000 protected regions means its recognition
as being of European interest. Over the last 25 years
the EU has built up a vast network of 26,000 protected
areas in all the Member States and an area of more than
750,000 km², which is 18% of the EU’s land area. Natura
2000 is the largest network of protected areas in the
world and a testament to the importance EU citizens
attach to biodiversity.
64

Temeiul juridic pentru “Natura 2000” vine din Directiva
Păsări şi Directiva Habitate, care formează coloana
vertebrală a politicii interne UE privind biodiversitatea
şi care au fost transpuse în legislaţia locală, prin
Ordonanţa de Guvern nr. 57/2007. În conformitate cu
Directiva Păsări, statele membre selectează siturile
cele mai potrivite şi le desemnează direct, ca arii de
protecţie specială (SPAs). Aceste situri devin apoi
automat parte din reţeaua Natura 2000. Uniunea
Europeană are nouă regiuni biogeografice, fiecare
cu propria sa combinaţie caracteristică de vegetaţie,
climă şi geologie. În conformitate cu Directiva
Habitate, siturile Natura 2000 sunt selectate pe baza
listelor naţionale, propuse de către statele membre.
Pentru fiecare regiune biogeografică Comisia adoptă
o listă a siturilor de importanţă comunitară (SCI),
care devin apoi parte din reţea. În cele din urmă, SCI
sunt desemnate la nivel naţional, ca arii speciale de
conservare (SAC). Regiuni biogeografice relevante
pentru România sunt:
• Regiunea biogeografică alpină: în ianuarie 2012
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat
o listă actualizată a SCI pentru această regiune
• Regiunea biogeografică a Mării Negre: o listă a
SCI pentru regiunea biogeografică a Mării Negre,
inclusiv Delta Dunarii, Eforie Nord, Vama Veche şi
alte zone marine a fost adoptată în decembrie 2008
• Regiunea biogeografică continentală: o listă
actualizată a SCI pentru această regiune, publicată
în ianuarie 2012 include un număr mare de
dealuri, păduri şi zone de apă în România
• Regiunea biogeografică stepică: lista acestor situri,
adoptată în decembrie 2008, include podişul
Dobrogei de Nord, râul Prut, zone din Delta Dunarii,
păduri, câmpii şi alte situri din Sud-Estul României.
Iniţiativa Natura 2000 întreprinsă de către statele
membre UE formează o reţea la nivel european, care
luptă pentru studiul şi conservarea biodiversităţii şi a
ecosistemelor împotriva abuzului şi a poluării.
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
The legal basis for Natura 2000 comes from the Birds
Directive and the Habitats Directive, which form
the backbone of the EU's internal biodiversity policy
and have been transposed into the local legislation
through Government Ordinance no 57/2007. Under
the Birds Directive, Member States select the most
suitable sites and designate them directly as Special
Protection Areas (SPAs). These sites then automatically
become part of the Natura 2000 network. The European
Union has nine biogeographical regions, each with its
own characteristic blend of vegetation, climate and
geology. Under the Habitats Directive, Natura 2000
sites are selected on the basis of national lists proposed
by the Member States. For each biogeographical
region the Commission adopts a list of Sites of
Community Importance (SCI) which then become part
of the network. Finally, the SCI are designated at the
national level as Special Areas of Conservation (SAC).
Biogeographical regions relevant to Romania are:
• Alpine biogeographical region: in January 2012
the Official Journal of the European Union
published an updated list of SCI for this region
• Black Sea biogeographical region: a list of SCI for
the Black Sea biogeographical region including the
Danube Delta, Eforie Nord, Vama Veche and other
marine areas was adopted in December 2008
• Continental biogeographical region: an
updated list of SCI for this region, published
in January 2012 includes a large number of
hills, forest and water areas in Romania
• Steppic biogeographical region: the list of these
sites, adopted in December 2008, includes
the North Dobrogea plateau, the Prut river,
areas in the Danube Delta, forests, planes
and other sites in South East Romania.
The Natura 2000 initiative undertaken by the EU
member states forms a Europe-wide network
that strives to study and preserve biodiversity and
ecosystems against abuse and pollution.
1
2
3
4
5
Activităţile dăunătoare care ar putea să deranjeze
considerabil speciile şi/sau habitatele din zonele
respective trebuie evitate în toate amplasamentele
Natura 2000. Acolo unde este cazul, sunt luate măsuri
pozitive necesare pentru menţinerea şi restaurarea
acestor habitate şi specii la un statut de conservare
favorabil în limita lor naturală. Existenţa şi expansiunea
constantă a suprafeţelor acoperite de programul Natura
2000 constituie un obstacol serios în amplasarea
parcurilor eoliene. După datele furnizate de Natura
2000, Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA)
acoperă deja 11,89% din solul ţării din care 13,21%
aparţine categoriei Potenţiale Situri de Importanţă
Comunitară (pSCI).
Damaging activities that could significantly disturb
the species and/or habitats for which the site has
been designated must be avoided on all Natura 2000
sites. Where necessary positive measures are taken
to maintain and restore these habitats and species to
a favourable conservation status within their natural
range. The existence and consistent expansion of
the areas covered by the Natura 2000 programme
constitutes a serious obstacle to the establishment
of wind farms. According to the Natura 2000 data,
the Special Protection Area (SPA) covers as much
as 11.89% of the country’s landmass and 13.21%
falls under Potential Areas of Significance for the
Community (pSCI).
65

1
2
3
4
5
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
România are în acest moment 108 de Arii de Protecţie
Specială şi 273 de Potenţiale Situri de Importanţă
Comunitară.
Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000 (atât SPA cât şi
pSCI) reprezintă 17,84% din suprafaţa ţării, multe din
aceste situri se suprapun cu zone naţionale protejate din
România (parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii).
Lucrări de construcţii şi infrastructură, care afectează
habitatele sau speciile pentru care o zonă a fost
declarată sit Natura 2000 nu sunt permise, cu excepţia
lucrărilor care sunt importante pentru siguranţa
oamenilor şi securitatea naţională. Conform legislaţiei
locale, activităţile din cadrul siturilor Natura 2000 sunt
supuse procedurilor de evaluare a impactului de mediu,
în cazul în care aceste activităţi afectează habitatele şi/
sau speciile protejate prin Natura 2000.
Romania currently has 108 Special Protection Areas and
273 Potential Areas of Significance for the Community.
The total area of Natura 2000 sites (both SPA and pSCI)
currently represents 17.84% of the country’s landmass,
many of these sites overlapping with national protected
areas in Romania (national parks, natural parks,
reserves).
Construction and infrastructure works that affect the
habitats or species for which an area has been declared
a Natura 2000 site are not allowed, except for works
that are important to people’s safety and national
security. According to local legislation, activities within
Natura 2000 sites are subject to environmental impact
assessment procedures, if such activities affect the
habitats and/or species protected by Natura 2000.
Dobrogea, una dintre zonele cu cele mai puternice
vânturi din ţară, face parte din principala rută de
migraţie a păsărilor şi găzduieşte Rezervaţia Biosferei
Delta Dunării, recunoscută în cadrul programelor
UNESCO. Mai mult de 80% din suprafaţa judeţului
Tulcea este inclusă în siturile protejate Natura 2000.
Dobrogea, one of the country’s windiest areas, is part
of the main migration route for birds and the host of
the Danube Delta Biosphere Reserve, recognised under
UNESCO’s programmes. More than 80% of Tulcea county
is included in Natura 2000 protected sites.
Investitorii care şi-au început investiţia în zone
destinate să fie declarate ca zone protejate în viitor vor
întâlni obstacole legale sau, în cazuri extreme, vor fi
lipsiţi de posibilitatea dezvoltării investiţiei. De aceea
au existat cereri ca lista finală de arii Natura 2000
să fie adoptată cât mai repede cu putinţă. Comisia
Europeană a stabilit ca termen limită data de 1
octombrie 2011 pentru suplimentarea ariilor acoperite
de program.
Investors who began their investment in areas destined
to be covered by the programme in the future may
face formal and legal obstacles or, in extreme cases, be
deprived of the possibility to develop their investment.
There have therefore been demands that the final valid
list of Natura 2000 areas be adopted as soon as possible.
The European Commission set 1 October 2011 as the
deadline for supplementation of the areas covered by
the programme.
Şase din cele nouă regiuni biogeografice - Alpină,
Atlantică, Boreală, Continentală, Mediteraneană şi
Panoniană – au fost actualizate în noiembrie 2011.
Six out of nine biogeographical regions – the Alpine,
Atlantic, Boreal, Continental, Mediterranean and
Pannonian regions – were updated in November 2011.
Această actualizare a listelor Natura 2000 se referă
la şaisprezece state membre: Austria, Belgia, Cipru,
Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia,
Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Spania, Suedia
şi Regatul Unit al Marii Britanii. Numărul de "Situri de
importanţă comunitară", a crescut cu 166, reţeaua de
SCI-uri extinzându-se cu aproape 18.800 km².
This update of the Natura 2000 lists affects sixteen
Member States: Austria, Belgium, Cyprus, France,
Germany, Greece, Hungary, Ireland, Italy, Lithuania,
Luxemburg, the Netherlands, Poland, Spain, Sweden
and the UK. The number of "Sites of Community
Importance" has increased by 166, expanding the SCI
network by nearly 18,800 km².
Această actualizare adaugă o zonă semnificativă
a habitatelor marine ale UE reţelei Natura 2000,
în principal în regiunea biogeografică atlantică
(Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa şi Belgia), dar,
de asemenea, în Marea Mediterană (Grecia şi Cipru).
Partea terestră a reţelei Natura 2000 a fost în principal
mărită în Lituania, Ungaria, Cipru şi Italia.
This round of updating adds a significant area of the
EU’s marine habitats to the Natura 2000 network,
primarily in the Atlantic biogeographic region (the UK,
France and Belgium), but also in the Mediterranean
(Greece and Cyprus). The terrestrial part of the Natura
2000 network has primarily been increased in Lithuania,
Hungary, Cyprus and Italy.
66

5. Proteste sociale
Nivelul de activitate a organizaţiilor care se opun
construirii de parcuri eoliene în apropierea zonelor
rezidenţiale sau protejate creşte în fiecare an.
Oponenţii parcurilor eoliene pun la cale proteste în care
işi demonstrează opoziţia faţă de distrugerea mediului
natural şi construirea instalaţiilor energetice în
proximitatea clădirilor rezidenţiale. Argumentele cheie
împotriva parcurilor eoliene includ: boli vibroacustice,
riscul ca o elice a turbinei să cadă, ţurţuri care pot
cădea de pe elice pe timpul iernii, omorârea păsărilor,
scăderea valorilor proprietăţilor în urma anunţului de a
construi o fermă eoliană şi deformarea peisajului.
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
5. Social protests
The level of activity of organisations opposing the
construction of wind farms in the proximity of
residential or protected areas increases every year.
Wind farm opponents stage protests at which they
demonstrate their opposition to the destruction of the
natural environment and the building of power facilities
too close to residential buildings. The key arguments
against wind farms include: vibroacoustic disease, the
risk of a turbine propeller falling off, icicles falling from
propellers during winter, bird slaughter, a decrease in
property values following announcement of a plan to
build a wind farm and landscape deformation.
1
2
3
4
5
Asemenea proteste au loc în multe ţări în care energia
eoliană este în curs de dezvoltare, iar România nu este
diferită în această privinţă. Acest fenomen este în
prezent foarte dinamic şi foarte nociv pentru dezvoltarea
industriei. Răspândirea unei imagini negative
asupra investiţiilor eoliene, fie bazate pe argumente
verificabile sau nu, pune din ce în ce mai multă presiune
pe administraţia de stat, în ceea ce priveşte atât
legislaţia naţională, precum şi metodele procedurale
aplicate în cadrul procedurilor administrative de către
administraţiile locale, lucru care se va intensifica în viitor.
Întâmpinarea rezistenţei sociale, prin urmare, ar trebui
să fie văzută, în primul rând, ca o tendinţă în creştere şi
în al doilea rând, ca un fenomen care ar putea întârzia
sau chiar suspenda pregătirea şi punerea în aplicare a
unei investiţii în energia eoliană.
These protests take place in a number of countries
where wind energy is being developed, and Romania
is no different in this respect. This phenomenon
is currently very dynamic and explicitly harmful
to the development of the industry. Spreading a
negative image of wind investment, whether based
on verifiable arguments or not, increasingly places
pressure on the state administration in terms of both
national legislation and the procedural methods
applied in administrative proceedings by local
governments, something that will only increase in
future. The occurrence of social resistance should
therefore be seen, firstly, as an increasing trend and,
secondly, as a phenomenon that could delay or even
suspend the preparation and implementation of a
wind power investment.
Au fost iniţiate numeroase proteste de către
organizaţiile de mediu împotriva parcurilor eoliene
situate în cadrul sau în imediata apropiere a siturilor
Natura 2000 în Dobrogea. Anumite ONG-uri şi
formatori de opinie au sugerat să fie întocmită de către
Ministerul Mediului şi Pădurilor o hartă a zonelor în
care construcţia de parcuri eoliene nu este permisă, în
scopul de a clarifica situaţia din punct de vedere juridic.
În plus, au fost recent aduse în discuţie publică în
România alte teme, cum ar fi următoarele:
Numerous protests have been initiated by
environmental organisations against wind farms
located within or in the proximity of Natura 2000 sites
in Dobrogea. Certain NGO’s and writers have suggested
that a map of areas where construction of wind
farms is not allowed be drawn up by the Ministry of
Environment and Forests in order to clarify the situation
from a legal perspective. In addition, other themes
have recently been brought into public discussion in
Romania, such as the following:
• Cele mai noi parcuri eoliene conectate la reţeaua
de alimentare vor determina cel mai probabil
creşterea preţurilor la energie electrică;
• Profiturile generate din proiectele de
ferme eoliene nu sunt reinvestite în
România, ci mai degrabă repatriate;
• Terenul care aparţine parcurilor eoliene
este eliminat definitiv din domeniul
agricol şi cultivarea plantelor şi păşunatul
pot să dispară în zonele respective;
• Numărul de noi locuri de muncă create
de parcurile eoliene este foarte mic.
• The connection of new wind farms to the
national power grid will most probably
lead to an increase in electricity prices;
• The profits generated by wind farm projects are
not reinvested in Romania but rather repatriated;
• The land relating to wind farms is permanently
removed from agricultural use and plant cultivation
and pastures may disappear in the respective areas;
• The number of new jobs created
by wind farms is very small.
67

1
2
3
4
5
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
6. Limitările infrastructurii
Operatorul de sistem şi transport, Transelectrica, a
calculat că sistemul energetic românesc actual ar putea
face faţă fără nicio restricţie la aproximativ 4.000 MW
putere eoliană instalată.
În ciuda acestui fapt, operatorii de reţea au încheiat
contracte pentru racordarea la reţeaua electrică de peste
12.000 MW şi a emis avize tehnice de racordare pentru
peste 8.000 MW. Se estimează că doar un număr mic din
aceste proiecte va deveni vreodată operaţional. Multe
din aceste contracte şi ATR-uri îşi vor pierde cu siguranţă
valabilitatea, pentru că sunt eliberate numai pentru un an,
la sfârşitul căruia sunt şterse automat din lista furnizată de
către OTS. Planul de îmbunătăţire a reţelei include lucrările
în curs privind inelul de 400kV în jurul ţării şi unul mai
mic în jurul Bucureştiului (N.B. Există imense dificultăţi
de ordin financiar şi juridic în legătură cu acest plan). Cu
toate acestea, lucrările necesare pentru proiectele eoliene
sunt mult mai complexe decât atât. Acestea necesită
construirea de staţii noi şi de linii electrice, în special în
zona Dobrogei, pentru a putea distribui energia spre restul
ţării şi a se ocupa de problemele de congestie şi echilibrare.
6. Infrastructural limitations
The transport and system operator Transelectrica has
calculated that the Romanian power system could cope
without any restrictions with around 4,000 MW of installed
wind power.
Despite this, grid operators have concluded contracts
for grid connections for over 12,000 MW and has issued
technical connection permits (ATRs) for over 8,000 MW. It
is estimated that only a small number of these projects
will ever become operational. Many of these contracts
and ATRs will naturally lose their validity, as they are only
issued for one year, at the end of which period they are
automatically erased from the list provided by the TSO.
The plan to improve the grid includes the ongoing work
on the 400 kV ring around the country and a smaller one
around Bucharest. (N.b. There are huge financial and legal
issues relating to this plan.) However, the works required
for wind projects are far more complex than this. They
require the building of new stations and electrical power
lines, especially in the Dobrogea area, to evacuate the
energy to the rest of the country and deal with congestion
issues and back-up power.
Având în vedere resursele foarte limitate financiare ale
OTS, producătorii trebuie să furnizeze cele mai multe
dintre îmbunătăţirile reţelei achitând 100% din costuri,
chiar dacă legea prevede împărţirea costurilor cu OTS.
Există deja o staţie de 400kV la Fântânele, construită de
CEZ, şi alte trei la Topolog, Deleni şi Tariverde (toate sunt
în Dobrogea). Aceste staţii sunt vitale în ceea ce priveşte
alimentarea cu energie în reţea şi vor fi în cele din urmă
transferate în proprietatea OTS pentru exploatare.
Given the very limited financial resources of the TSO, the
producers must provide most of the improvements to
the grid themselves by paying 100% of the costs. There is
already one 400 kv station at Fântânele, built by CEZ, and
another three existing or under construction at Topolog,
Deleni and Tariverde (all of which are in Dobrogea). These
stations are vital in terms of injecting energy into the grid
and were already or will be transferred to the property of
the TSO for exploitation.
Centrala de gaz cu ciclu combinat de 800 MW
construită de OMV Petrom în Brazi va putea furniza o
importantă rezervă de energie în a doua parte a anului
2012; hidrocentralele planificate de la Tarniţa, de pe
râul Olt, şi în alte locaţii, vor produce împreună peste
1.000 MW, dar acestea sunt în stadii foarte timpurii
şi vor trece ani până când vor deveni operaţionale,
oricum, nu mai devreme de 2019.
The 800 MW combined cycle gas-fired plant built by OMV
Petrom in Brazi will be able to provide an important backup
supply in the second part of 2012; the plans for the
pump storage hydropower plants in Tarniţa, on the river
Olt, as well as in other locations, will together produce
over 1000 MW, but these are in their very early stages and
it will be years before they become operational – 2019 at
the earliest.
În principiu, producerea energiei eoliene are prioritate,
dar în practică această prioritate nu este clar definită.
In principle wind generation takes priority, but in practice
this priority is not clearly defined.
68

7. Durata procedurii
În prezent, investitorii în energie eoliană din România
sunt obligaţi să obţină circa 85 avize şi autorizaţii, în
scopul de a iniţia şi implementa un proiect. Această
birocraţie excesivă, precum şi perioadele lungi de
răspuns ale autoritaţilor locale, implică un interval
de 2-3 ani pentru a trece de la faza de iniţiere a unui
proiect la implementare. Etapele tipice în dezvoltarea şi
implementarea investiţiei în energia eoliană sunt:
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
7. Length of procedure
Currently, wind energy investors in Romania are required
to obtain some 85 permits and authorisations in order
to initiate and implement a project. This excessive
bureaucracy, as well as the long response times of the
local authorities, means it takes 2-3 years to pass from the
initiation phase of a project to implementation. The typical
stages in developing and implementing a wind energy
investment in Romania are:
1
2
3
4
5
1. Identificarea locaţiei parcului eolian;
2. Realizarea studiului geotehnic;
3. Realizarea studiului de pre-fezabilitate;
4. Obţinerea drepturilor imobiliare necesare;
5. Lucrări cadastrale şi înscrierea în cartea funciară ;
6. Executarea procedurii de expropriere
(acolo unde este cazul);
7. Realizarea studiului de fezabilitate
(recuperare, randament al investiţiilor, etc);
8. Realizarea studiului cu privire la soluţia tehnică de
racordare (alegere amplasament punct de racordare la
reţeaua electrică, investiţia fie rămâne în proprietatea
investitorului sau devine proprietate publică);
9. Proiectarea parcului eolian - elaborarea planurilor
de construcţie;
10. Obţinerea avizelor de proiect şi a autorizaţiilor
a. Certificat de urbanism
b. PUZ aprobat de consiliul local
c. Autorizaţie de construire
d. Raport de impact asupra mediului necesar pentru
a obţine acordul de mediu de la autorităţile locale
de mediu cu privire la consideraţiile de mediu
ale investiţiei. Această etapă include consultări
publice în raport cu zonele învecinate, dacă
acestea sunt arii protejate (rezervaţii ale biosferei,
parcuri naţionale, zonele protejate Natura 2000,
etc.)
e. Certificat care să ateste că turbinele nu sunt
instalate în zone care se suprapun cu coridoare de
migraţie a păsărilor;
11. Obţinerea avizului Autorităţii Aeronautice Civile Române;
12. Autorizaţie de înfiinţare eliberată de ANRE
13. Conectarea la reţeaua de interes public:
a. Studiul de soluţie de racordare
b. Avizul de amplasament
c. Aviz tehnic de racordare
d. Încheierea contractului de racordare
14. Achiziţia echipamentului:
a. Desfăşurarea lucrărilor de construcţii
b. Asamblare
15. Încheierea contractului pentru energia produsă şi a
contractului de service;
16. Punerea în funcţiune;
17. Licenţa de exploatare eliberată de ANRE;
1. Identification of the wind farm location;
2. Performance of the geotechnical study;
3. Performance of the pre-feasibility study;
4. Obtaining the required real estate rights;
5. Cadastral works and registration with the land register;
6. Execution of the expropriation procedure
(where applicable);
7. Performance of the feasibility study
(recovery, return on investment, etc);
8. Performance of the study on the electrical solution
(choice for the location of the grid connection,
investment either stays in the ownership of the
investor or becomes public property);
9. Development of the wind farm – drafting the
building plans;
10. Obtaining the project permits and authorisations
a. Urban Planning Certificate
b. PUZ approved by the local council
c. Building permit
d. Environmental impact report required in order to
obtain the permit from the local environmental
authorities concerning the environmental
considerations of the investment. This stage
includes public consultations with respect to
neighbouring areas if these are protected areas
(biosphere reserves, national parks, Natura 2000
protected areas, etc.)
e. Certificate stating the turbines are not located in
the areas that overlap with bird migration corridors;
11. Obtaining the civil aviation permit;
12. Obtaining the setting-up authorisation
13. Connection to the national system operator:
a. Study of the grid connections solutions
b. Approval of location
c. Technical connection permit
d. Execution of grid connection agreement;
14. Acquisition of equipment:
a. Performance of construction works
b. Assembly;
15. Concluding the agreement for the energy produced
and service agreement;
16. Commissioning;
17. Obtaining the operation license issued by the ANRE;
69

1
2
3
4
5
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
18. Stabilirea termenilor şi semnarea acordului cu
compania care distribuie şi furnizează energie electrică;
19. Obţinerea garanţiilor de origine pentru energia
electrică generată din surse regenerabile de energie
şi obţinerea certificatelor verzi.
8. Impedimente în calea
investiţiilor – România, în
contextul UE
18. Establishing the terms and signing the agreement with
the company that distributes and supplies the electricity;
19. Obtaining guarantees of origin for the electric energy
generated from renewable energy sources and
obtaining green certificates.
8. Obstacles to investments –
Romania in the context
of the EU
Impedimente administrative
Administrative obstacles
În ceea ce priveşte impedimentele administrative,
România nu diferă de celelalte state membre ale
Uniunii Europene. Procesul, care începe cu decizia de
a construi un parc eolian şi se finalizează cu punerea
in funcţiune a parcului, este similar pe întreg teritoriul
Uniunii Europene şi se bazează pe două permise de
bază care trebuie obţinute. Primul este autorizaţia de
construire şi al doilea se referă la conectarea parcului
la reţeaua electrică. Există diferenţe între ţări în ceea
ce priveşte documentele şi analiza necesare pentru
obţinerea acestor autorizaţii, precum şi termenele
în care autorităţile sunt obligate să evalueze o
cerere. Conform Asociaţiei Europene pentru Energie
Eoliană, în ceea ce priveşte durata medie totală între
depunerea unei cereri pentru autorizaţie de construire
şi conectarea la reţea, România pare să fie fruntaşă cu
un timp mediu de procesare în jurul valorii a 31,7 luni,
în comparaţie cu media UE de 54,8 luni. În consecinţă,
România este unul din liderii în acest domeniu, alături
de Belgia, Marea Britanie, Italia, Franţa şi Danemarca.
Ţările clasate pe ultimele două locuri sunt Spania şi
Portugalia, care depăşesc media UE cu 16 şi respectiv
21 de luni.
As far as administrative barriers are concerned, Romania
does not differ from other European Union Member
States. The process, which begins with the decision to
build a wind farm and ends with the commissioning
of the farm, is similar throughout the entire European
Union and is based on two main permits that must be
obtained. The first is the construction permit and the
second concerns the farm’s connection to the power grid.
There are differences between individual countries in
terms of the documents and analysis required to obtain
these permits and the deadlines by which the authorities
are obliged to evaluate an application. According to the
European Wind Energy Association, as far as the total
average time between submission of an application for
the construction permit and connection to the grid is
concerned, Romania appears to be ahead of the game
with an average process time of around 31.7 months,
compared with the EU average of 54.8 months. As a
consequence, Romania is one of the leaders in this field,
alongside Belgium, the United Kingdom, Italy, France
and Denmark. The two lowest ranked countries are Spain
and Portugal, which exceed the EU average by 16 and 21
months, respectively.
Un alt criteriu de comparaţie este numărul de
funcţionari publici a căror implicare este necesară pentru
a pune în aplicare o investiţie. În medie, în cele 27 de
state membre ale UE sunt implicaţi 18 funcţionari, ceea
ce indică faptul ca metoda “un singur ghişeu” nu este
extrem de populară în sectorul energiei regenerabile.
Chiar şi în ţările cele mai prietenoase industriei energiei
eoliene, precum Danemarca, Olanda şi Spania, care oferă
cele mai mici valori în acest sens, (respectiv 5, 6 şi 10
funcţionari), sunt încă departe de acest concept. În acest
sens, România se află într-o situaţie mai bună decat
media UE, cu un investitor având contact direct sau
indirect cu o media de 13 funcţionari.
Another comparison criterion is the number of officials
whose involvement is required to implement an
investment. The average of the 27 EU Member States
is 18 officials, which indicates that the “single counter”
model is not excessively popular in the renewable energy
sector. Even the most wind industry-friendly countries,
such as Denmark, the Netherlands and Spain, which boast
the lowest values in this respect (5, 6 and 10 officials,
respectively), are still nowhere near this concept. In this
respect, Romania is better than the EU average, with an
investor having direct or indirect contact with an average
of only 13 officials.
70

Cele mai frecvent menţionate obstacole de investiţii
în UE cuprind, de asemenea, procedurile de obţinere a
unei evaluări a impactului investiţiei asupra mediului
şi a planului de dezvoltare a terenurilor. Un număr
mare de investiţii au fost de asemenea îngreunate
din cauza proceselor şi a acţiunilor ONG-urilor. La
momentul actual, impedimentele pe care le întâmpină
investitorii de pe piaţa românească urmează
tendinţele la nivel european.
Piaţa de energie regenerabilă
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
The most frequently mentioned investment barriers
in the EU also comprise the procedures for obtaining
an assessment of the investment’s environmental
impact and land development plan. A large number
of investments have also been hindered because of
lawsuits and the actions of NGOs. The investment
obstacles in Romania that market players currently
perceive as being the most important are following
the European trend.
Renewable energy market
1
2
3
4
5
În ceea ce priveşte energia eoliană, statele UE pot fi
împărţite în patru grupe: pieţele dezvoltate, pieţele
în creştere, pieţele în curs de dezvoltare şi pieţele
neexploatate. România este în grupul pieţelor în
curs de dezvoltare, şi anume grupul de pieţe în care
sectorul energiei eoliene este într-o fază preliminară
de dezvoltare, dar se fac progrese semnificative ţinând
cont de ritmul schimbărilor de pe piaţă. Diferenţele în
nivelul de dezvoltare a sectorului energiei eoliene sunt
reflectate în diferitele probleme cu care se confruntă
investitorii. Pe pieţele dezvoltate, întârzierile şi o lipsă
de promptitudine din partea autorităţilor în eliberarea
permiselor par a fi o problemă majoră. În cazul pieţelor
în curs de dezvoltare, absenţa unor reglementări
transparente şi stabile din punct de vedere juridic
constituie un obstacol aparte. În cazul României, există
o perioadă de aşteptare de 19 luni pentru autorizaţia de
construire, ceea ce plasează România mai bine decât
media UE de 42 de luni pentru proiectele continentale.
In terms of wind energy EU states can be divided
into four groups: developed markets, growing
markets, emerging markets and unexploited
markets. Romania is in the emerging markets group,
i.e. the group of markets where the wind energy
sector is in a preliminary phase of development,
but where significant progress is being made with
regard to the pace of market change. Differences in
the level of development of the wind energy sector
are reflected in the different problems encountered
by investors. In developed markets, delays and a
lack of timeliness on behalf of the authorities in
issuing permits seem to be a major problem. In the
case of emerging markets, however, the absence of
transparent and stable legal regulations constitutes
a specific barrier. In the case of Romania, there is a
19-month wait for the construction permit, making
Romania much better than the EU average of 42
months for onshore projects.
În UE media timpului necesar pentru conectarea la
reţea este în jurul valorii de 26 de luni (semnificativ
mai mică decât timpul de aşteptare administrativ) şi
România face parte din grupul de ţări cu performanţe
semnificativ mai bune decât media, cu o perioadă de
aproximativ 18 luni. Cu toate acestea, în general, cifrele
nu sunt reprezentative din cauza numărului foarte
redus de proiecte luate în considerare şi instalate în
momentul la care s-a realizat studiul.
In the EU the average grid connection lead time
is around 26 months (significantly lower than the
administrative lead time) and Romania is part of a
group of countries performing significantly better
than average, with a period of approximately 18
months. However, generally the figures are not
representative owing to the very low number of
projects taken into consideration and installed at the
time the survey was conducted.
71

1
2
3
4
5
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
9. Dispersia surselor
România este caracterizată printr-o dispersie mare de
surse de energie. România continuă să fie alimentată
în principal de combustibili fosili, care au reprezentat
54% din producţia generată în 2011, urmată de energia
hidroelectrică cu 25% şi cea nucleară cu 19%. Ponderea
energiei hidroelectrice a fost mai mică decât de obicei
din cauza unui an secetos, în 2011.
9. Dispersion of sources
Romania is characterised by a high dispersion of
energy sources. Romania continues to be powered
predominantly by fossil fuels, which accounted
for 54% of generation in 2011, followed by large
hydropower at 25%, and nuclear at 19%. The
share of hydro was lower than usual due to a dry
year in 2011.
Cu toate acestea, chiar dacă energia eoliană a crescut
în mod semnificativ în ultimii doi ani (2010 şi 2011), ea
generează doar 2% din energia electrică din România.
However, although wind power has grown dramatically
in the past two years (2010 and 2011), it still generates
only 2% of the electricity in Romania.
Clima ţării şi poziţia sa geografică – cu Marea Neagră la
est, Carpaţii în centru şi Dunărea trecând prin partea
de sud – oferă o posibilitate amplă de a exploata
sursele de energie regenerabile. De peste 30 de ani, cea
mai importantă sursă de energie curată din România
a fost reprezentată de marile centrale hidroelectrice.
Pană la şi inclusiv în anul 2009, alte surse regenerabile
au reprezentat doar o foarte mică parte din producţia
de energie electrică în România. În 2010, situaţia a
început să se schimbe semnificativ în favoarea surselor
de energie regenerabile (altele decât centralele
hidroelectrice de mare putere), în special vântul.
The country’s climate and geographical position –
with the Black Sea to the east, the Carpathians in
the centre and the Danube crossing the territory in
the south – provides ample opportunity to exploit its
renewable energy sources. For over 30 years, Romania’s
most important source of clean energy has been large
hydro power plants. Up to and including 2009, other
renewable sources accounted for only a very small
share of electricity production in Romania. In 2010
the situation began to change dramatically in favour
of renewable energy sources (other than large hydro
power plants) and especially wind.
Prima turbină eoliană a fost instalată în România în
anul 2004. A fost o turbină la mâna a doua şi a produs
sub 1 MW. În 2007 şi 2008, sute de anemometre au
fost instalate în România pentru a colecta date privind
modelele de vânt. În plus, condiţiile create de Legea 220
au stimulat interesul investitorilor.
The first wind turbine was installed in Romania in 2004.
It was a second-hand turbine and was under 1 MW.
In 2007 and 2008 hundreds of masts were installed
around Romania to collect data on wind patterns.
Additionally, conditions created by Law no. 220
stimulated the interest of investors.
Rezultatul a fost că 2010 şi 2011 au fost ani
spectaculoşi din punct de vedere al pieţei energiei
eoliene. O capacitate totală de 462 MW a fost instalată
în 2010 şi 520 MW în 2011. Prin urmare, la sfârşitul
anului 2011, 982 MW erau instalaţi si până la sfârşitul
primului semestru al anului 2012, 1.400 MW au fost
operaţionali, capacitatea totală putând ajunge la
2.000 MW la sfârşitul anului. Se estimează că până
la sfârşitul anului 2013 vor fi până la 3.000 MW de
energie eoliană instalată, în România, în funcţie de
modul în care legislaţia va fi pusă în aplicare.
The result was that 2010 and 2011 were spectacular
years in terms of the wind energy market. A total
capacity of 462 MW was installed in 2010 and
520 MW in 2011. Hence, at the end of 2011, 982
MW were installed and by the end of the first
semester of 2012, 1,400 MW were operational and
the capacity could reach 2,000 MW the end of the
year. It is forecast that by the end of 2013 there
will be up to 3,000 MW of installed wind energy
production in Romania, depending on how the
legislation is implemented.
Planul Naţional de Acţiune pentru Energie Regenerabilă
elaborat de Ministerul Economiei, Comerţului şi
Mediului de Afaceri şi prezentat Comisiei Europene
prevede 4.000 MW până în 2020. Aceeaşi cifră este
păstrată în strategia energetică revizuită.
The National Action Plan for Renewable Energy
drawn up by the Ministry of the Economy and
presented to the European Commission forecasts
4,000 MW by 2020. The same figure is retained in the
revised energy strategy.
În ceea ce priveşte producătorii de turbine, GE şi
Vestas deţin fiecare circa 33% din cota de piaţă.
Gamesa, Nordex, Fuhrlander, si Suzlon urmează în
această ordine.
In terms of the turbine manufacturers, GE and Vestas
each hold about 33% of the market, followed by
Gamesa, Nordex, Fuhrlander and Suzlon with smaller
shares.
72

Alţi producători devin operaţionali şi alţii sunt aşteptaţi
să intre pe piaţă, de exemplu, RePower şi, posibil, alţi
producători de echipamente din China.
Până în 2015 se aşteaptă ca în România să se atingă
cota stabilită de legea privind E-SRE, adică 16% din
consumul brut de electricitate. Energia eoliană,
estimată la 80-90% din E-SRE, va juca un rol important
în realizarea acestei ţinte.
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
As other producers become operational other
manufacturers are also expected to enter the
market, i.e. RePower, and possibly other equipment
manufacturers from China.
By 2015 Romania is expected to achieve the target
quota set by the law on E-RES, i.e. 16% of gross
electricity consumption. Wind energy, estimated at
80-90% of the E-RES, will play a major role in achieving
this target.
1
2
3
4
5
7000 [MW}
6000
6075
5765
585
5000
4715
465
5345
520
365
565
400
490
4000
260
3688
160
3000
148
5000
4800
2000
4000
4500
3200
Sursa: AREE / Source: RWEA
1000
560
560
2010 2015 2020 2025
2030 2035
Eolian
Wind
Solar
Solar
Biomasa
Biomass
73

1
2
3
4
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
Thomas Spindler
Member of the Board, Stream Invest Holding
5
România continuă să joace un rol central în strategiile de
investiţii Stream Invest Holding atât pe termen scurt cât
şi pe termen lung. Compania a dezvoltat patru parcuri
INTERVIEW
eoliene în Dobrogea începând cu anul 2009. Continuăm să
gestionăm parcurile eoliene deja existente şi dezvoltăm sau
continuăm noi proiecte, preponderent în zona Dobrogei,
iar în paralel diversificăm afacerile cu energiile regenerabile
în domeniul altor surse decât sectorul energiei eoliene.
Compania Stream Invest Holding a acumulat deja knowhow
şi experienţă în domeniul afacerilor cu energie eoliană
şi din alte surse regenerabile de energie prin investiţiile deja
realizate în afara României. Aceasta experienţă va fi de mare
ajutor în procesul/demersul de investiţii din România.
Cele mai însemnate provocări şi riscuri cu care se confruntă
în prezent Stream Invest Holding în investiţiile sale, sunt
legate de piaţa certificatelor verzi. În ultimele luni certificate
verzi nu au mai fost achiziţionate la pretul maxim, cum se
obişnuia înainte. Este dificil să prevezi dacă această practică va
continua sau nu. Astfel, băncile care oferă finanţare şi cei mai
mulţi investitori sunt îngrijoraţi cu privire la această evoluţie
a preţurilor, având în vedere faptul că certificatele verzi
constituie cea mai mare parte de remuneraţie din afacerile
cu energie eoliană. În plus, Guvernul României nu reuşeşte
să asigure în prezent o atmosferă de încredere în sistemul
juridic românesc, lucru atât de important pentru deciziile în
cadrul investiţiilor pe termen lung în România. Există chiar şi
un risc de reducere a cantităţii de certificate verzi ca urmare
a reducerilor continue în domeniul cheltuielilor publice.
Pentru unele proiecte de energie eoliană, imposibilitatea
unei conectări libere la reţea devine un obstacol semnificativ
datorită numărului excesiv de proiecte inactive de pe piaţă
care blochează proiectele active. Cunoaştem că instituţiile
implicate se ocupă de aceasta problemă, dar există un risc ca
eforturile lor să nu se concretizeze decât când va fi poate prea
târziu, tinând cont de perioada scurtă de timp necesară pentru
ca reducerea certificatelor verzi sa devină efectivă, aceasta
însemnând că doar acele proiecte care vor putea fi dezvoltate
în acest scurt interval de timp vor continua sa atragă investiţii.
Evoluţii similare au loc şi în alte ţări europene. În general,
sistemele fixe de remunerare reglementate de stat oferă o
mai mare certitudine în investiţii, chiar şi în cazurile în care,
prin comparaţie – cel puţin de la primele analize – acestea
nu pot oferi acele randamente atractive care sunt asociate
cu sistemele de remunerare care implică certificatele verzi.
Incertitudinile remarcate în România, sunt, de asemenea
o caracteristică a multor alte state europene cu sisteme de
remunerare bazate pe certificate verzi. Situaţia din Italia
trebuie în special menţionată datorită instabilităţilor sale
fără precedent.
Romania continues to play a central role in Stream Invest
Holding's investment strategies in the short and long term.
The company has developed four wind farms in the Dobrogea
area since 2009. We continue to operate our existing wind
farms and are developing or continuing new projects,
primarily in the Dobrogea area, while at the same time also
diversifying into the renewable energy business outside of
the wind energy sector. Stream Invest Holding has already
acquired a significant amount of know-how and experience
in the wind energy business and other renewable energy
applications from its investments outside of Romania. This inhouse
expertise will help us continue on our challenging but
ultimately successful path of investment in Romania.
The greatest constraints and risks affecting our current
investments are related to the green certificate (GC)
market: in recent months GCs have ceased being
purchased at the maximum certificate price, as was the
case previously. It is difficult to foresee whether or not this
practice will continue. However, the banks providing the
financing and most of the investors are worried about this
price development, given that GCs constitute the largest
share of the remuneration from wind energy. Furthermore,
the Romanian Government is currently failing to provide
the right atmosphere or confidence in the Romanian
legal system crucial to long term investment decisions in
Romania. There is even a risk of a reduction in the overall
amount of GCs due to the ongoing cuts in public spending.
For some wind energy projects the lack of free grid
connection capacities is becoming a significant obstacle
owing to the excessive number of non-active projects on
the market blocking the active projects. We know that
the institutions involved are working on this problem, but
there is a risk their efforts will only take effect after it is
too late, given the short time it will take for the reduction
in certificates to become effective, meaning only the few
projects that can be developed in this short period of time
will continue to attract investment.
There are similar developments in other European countries.
In general, fixed state regulated remuneration systems
provide higher investment certainty, even where by
comparison– at least from the initial reviews – they may
not provide the attractive returns on investment typically
associated with remuneration systems involving green
certificates. The uncertainties seen in Romania are also
a feature of many other European states with GC-based
remuneration systems. The situation in Italy warrants special
mention due to its unprecedented unevenness.
74

10. Probleme fiscale
Impozitul pe proprietate
În cadrul fiscal existent, reglementarea şi aplicarea
impozitului pe proprietate pentru parcurile eoliene
prezintă incertitudini, prin urmare tratamentul fiscal
este neclar şi interpretabil. Codul Fiscal român nu
defineşte în mod clar dacă elementele de construcţie a
unei turbine eoliene sau fundaţia pe care o turbină este
construită sunt supuse impozitului pe proprietate.
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
10. Tax issues
Property Tax
In the existing fiscal framework the regulation and
application of property tax to wind farms represents a
grey area, and the tax treatment is therefore unclear
and debatable. The Romanian Tax Code does not clearly
define whether the construction elements of a wind
turbine, or the foundation on which a turbine is built,
are subject to property tax.
1
2
3
4
5
În legislaţia fiscală proprietatea imobiliară este definită
ca fiind orice teren, clădire sau altă construcţie ridicată
ori încorporată într-un teren.
As per the current tax legislation immovable property
means any land, building or other construction built or
incorporated on land.
Pe lângă aceasta, din punct de vedere al taxelor locale,
clădire este orice construcţie situată deasupra solului
şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea
ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe
încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale,
obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi
altele asemenea, iar elementele structurale de bază
ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de
materialele din care sunt construite.
In addition, for local tax purposes a building is any
construction located above or below the ground,
regardless of its name or use, which has one or more
rooms that can be used to shelter people, animals,
objects, products, materials, facilities, equipment
and other similar items, and whose basic structural
elements comprise walls and roofs, regardless of the
materials they are made of.
În timp ce definiţia de “clădire” în cadrul Codului
Fiscal român nu lasă loc pentru îndoieli semnificative,
răspunsul la întrebarea dacă elementele unei turbine
eoliene constituie o “construcţie impozabilă” rămâne
neclar. În consecinţă, în februarie 2011, consultanţii TPA
Horwath au adresat o scrisoare către Departamentul
de Impozite Directe din cadrul Ministerului Finanţelor
Publice. Răspunsul din partea autorităţilor fiscale a fost
clar şi concis: “Nu intră sub incidenţa impozitului pe
clădiri construcţiile care nu au elementele constitutive
ale unei clădiri, considerăm că turbina eoliană nu poate
fi supusă impozitului pe clădiri”.
While the definition of ‘building’ under the Romanian
Tax Code leaves no room for material doubts, the
answer to the question as to whether the elements
of a wind turbine constitute a ‘taxable construction’
remains unclear. Consequently, in February 2011, TPA
Horwath consultants addressed a letter to the Direct Tax
Department within the Ministry of Public Finance. The
answer from the tax authorities was clear and concise:
“Constructions without the constitutive elements of a
building are not subject to local taxes; we therefore do
not consider wind turbines as buildings, and as such
they cannot be subject to property tax.”
Pe de altă parte, trebuie analizat dacă turbinele eoliene
reprezintă clădiri sau echipamente. Având în vedere
că turbina eoliană are nevoie de o fundaţie pentru a fi
construită şi implicit de autorizaţie de construire, nu
excludem riscul ca autorităţile fiscale să califice turbina
eoliană drept clădire şi să o impoziteze în consecinţă.
On the other hand, it needs to be determined whether
a wind turbine is a building or equipment. As a wind
turbine requires a foundation on which to be built, and
a building permit is required to begin, there is a risk that
the tax authorities would deem that the wind turbine is
to be taxed as a building.
În continuare, având în vedere şi prevederile contabile
şi, mai precis, definiţia şi tratamentul activelor, turbina
eoliană în ansamblul ei poate fi văzută ca un activ,
deoarece componentele unei turbine eoliene nu pot
funcţiona independent şi doar utilizarea unei turbine
eoliene complete poate aduce beneficii economice.
Further, in light of the accounting rules and, more
specifically, the definition and treatment of assets, a
wind turbine ensemble can be viewed as an asset, as
the components of a wind turbine cannot function
independently and only the use of an assembled wind
turbine can produce economic benefits.
75

1
2
3
4
5
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
Totuşi, din cauza faptului că în România catalogul
mijloacelor fixe a fost adoptat în 2004, acesta nu
este actualizat cu activele folosite de către noile
tehnologii, astfel turbinele eoliene nu sunt curpinse
în acest catalog.
Cu toate acestea, în practică, problema devine şi mai
subiectivă, deoarece autorităţile locale (de exemplu,
reprezentanţi ai anumitor consilii locale/ administraţiei
publice locale aparţinând anumitor municipii/comune)
nu împărtăşesc o abordare comună a tratamentului
fiscal al turbinelor eoliene din perspectivele taxei
pe proprietate. Unii sunt de părere că impozitul pe
proprietate ar trebui să se aplice pentru o turbină
eoliană întreagă, în timp ce alţii solicită ca impozitele şi
taxele locale să fie plătite numai pentru fundaţie.
However, the catalogue containing the Romanian
classification of fixed assets was enacted in 2004 and
has not been updated with the assets used by new
technologies, with the consequence that it does not
include wind turbines.
Nevertheless, in practice, the issue is even
more subjective, as local authorities (i.e. the
representatives of certain local councils/the local
public administration of certain municipalities/
communes) do not share a common approach to the
fiscal treatment of wind turbines from a property tax
perspective. Some believe property tax should be due
for the entire wind turbine, while others request local
taxes be paid only for the foundation.
Mai mult decât atât, în fiecare an consiliile locale
decid asupra nivelului impozitelor şi taxelor locale
şi au autonomia de a introduce anumite taxe locale
suplimentare care nu sunt menţionate în mod specific
în Codul Fiscal. În contextul deficitelor bugetare locale,
autorităţile locale pot fi înclinate sa găsească noi
modalităţi de a aduce mai multe venituri la bugetele
pe care le administrează şi, profitând de lipsa unor
dispoziţii fiscale specifice, este posibil să impună
impozit pe clădiri pentru turbinele eoliene, chiar şi în
absenţa unui temei legal.
Moreover, each year Local Councils decide on
the level of taxes and have the autonomy to
introduce additional local taxes not mentioned
specifically by the Fiscal Code. Given the situation
of local budget deficits, local authorities are
inclined to seek ways to attract additional
revenue to their budgets and, by taking
advantage of the lack of specific tax provisions, it
is likely they will impose local taxes in the form
of building taxes for wind turbines, even where
there are no legal grounds for doing so.
În ipoteza în care se va percepe impozit pe clădiri
pentru turbinele eoliene, modalitatea de calcul al
impozitului va fi o provocare. Conform Codului Fiscal
impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozit, stabilite de către consiliile locale între
0,25% şi 1,50%, la valoarea de inventar a clădirii, care
este greu de determinat în cazul turbinelor eoliene.
However, where building tax is levied on wind
turbines, the calculation of this tax will also represent
a challenge. According to the Fiscal Code, the tax on
buildings is calculated by applying a tax rate, set by
the Local Council at between 0.25% and 1.50%, to the
inventory value of the building – something difficult to
determine in the case of wind turbines.
Pe de altă parte, Codul Fiscal român conţine
reglementări referitoare la scutirea de impozite locale
a clădirilor utilizate în scopuri hidroelectrice, termice şi
nucleare, fără a face nicio trimitere la parcurile eoliene.
Chiar dacă energia eoliană nu este inclusă în această
enumerare, prevederea de mai sus există în Codul Fiscal
de aproape 10 ani. De aceea se poate afirma că astfel
de construcţii ar trebui să se regăsească de asemenea
printre clădirile scutite.
On the other hand, the Romanian Tax Code contains
regulations regarding the exemption from local
taxation of buildings used for hydroelectric, thermal
and nuclear power uses, without making any
references to wind farms. Even if wind energy is not
included, given that this provision of the Fiscal Code
is almost 10 years old. It may be argued that wind
power constructions should also count among the
exempted buildings.
Se impune aducerea neîntârziată a unor clarificări la
Codul Fiscal român, care vor permite investitorilor din
sectorul energiei eoliene să estimeze corect valoarea
taxelor, evitând în acelaşi timp orice sarcini fiscale
suplimentare.
We see it as of the utmost importance that fiscal
clarification that place in terms of amendments to the
Romanian Tax Code that will allow investors in the wind
energy sector to properly assess the value of taxes,
while avoiding any additional tax burdens.
76

Amortizarea parcurilor eoliene
Un alt aspect important care necesită clarificări în ceea
ce priveşte expunerea fiscală a activitaţii parcurilor
eoliene este recunoaşterea în contabilitate a activelor
şi a amortizării asociate acestora. Cheltuielile efectuate
pentru turbinele eoliene sunt deductibile fiscal sub
forma amortizării (alocarea costurilor activelor pentru
perioadele în care activele sunt utilizate).
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
Wind farm depreciation
Another important aspect that requires clarification
in terms of the tax exposure of wind farm activities
is the recognition in the accounting of assets and
their associated depreciation. Expenditure incurred in
relation to wind turbines is tax deductible in the form
of depreciation write-offs (the allocation of the cost of
assets to periods in which the assets are used).
1
2
3
4
5
Deseori este discutabil dacă, în sensul amortizării,
turbina eoliană ar trebui să fie abordată ca un întreg
sau împărţită în secţiuni separate (de exemplu
fundaţie, turn, generator, elice, nacelă, etc), cu rate
de amortizare diferite aplicate în mod corespunzător.
Acest aspect nu este reglementat, iar când apare
poate fi considerat ca o cerere neautorizată a
autorităţii fiscale de a aplica conceptul de divizare
structurală a proprietăţii în scopuri fiscale. Potrivit
Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 3055/2009 şi
Catalogului de Clasificare a Activelor Fixe (FACC), care
reprezintă o extensie sistematică la legislaţia fiscală
ce reglementează termenii de amortizare, o turbină
eoliană constituie fie un singur activ fix care cuprinde
întreaga “configuraţie eoliană” împreună cu fundaţia,
sau poate fi împărţit în mai multe elemente care sunt
amortizate individual. Potrivit catalogului FACC, există
mai multe elemente care pot fi considerate ca fundaţii
în contabilitate, şi anume “Alte clădiri industriale”,
“Piste de beton şi platforme”; şi “Construcţii speciale
din beton” toate fiind incluse în Grupa 1 din FACC, cu o
depreciere contabilă liniară pe o perioadă cuprinsă între
24 şi 36 de ani, în timp ce alte componente structurale,
electrice şi tehnice ale turbinelor eoliene nu sunt foarte
clar definite (de exemplu turn, nacelă şi elice). În analiza
noastră am identificat mai multe elemente care ar
putea fi utilizate în scopul amortizării componentelor
turbinelor eoliene (incluse în grupa 2 din FACC):
• Generator de energie 12-18 ani;
• Motoare eoliene 16-24 ani;
• Transformatoare 16-24 ani;
• Alte echipamente specifice centralei
energetice 8-12 ani.
It is often debatable whether for the purposes of
depreciation a wind turbine should be treated as a
whole or divided into separate sections (i.e. foundation,
tower, generator, propeller, nacelle, etc.), with different
depreciation rates applied correspondingly. This
actually has no legal basis and where it occurs it can
be considered as an unauthorised application by the
tax authorities of the concept of structure division for
the purposes of property taxation. According to the
Order to the Ministry of Finance no. 3055/2009 and
Fixed Assets Classification Catalogue (FACC), which
represents a systematic extension to the tax law
governing terms of depreciation, a wind turbine either
constitutes a single fixed asset comprising the entire
“wind power set” together with the foundation, or
may be split into several elements that are individually
depreciated. According to the FACC document, there
are several items that can be considered as foundations
in the accounting, i.e. “Other industrial buildings”,
“Concrete runways an platforms” and “Special concrete
constructions”, all of which are included in Group 1 of
the FACC, with a linear accounting depreciation over
a period of between 24 and 36 years, while the other
structural, electrical and technical components of the
wind turbine are not very clearly defined (i.e. tower,
nacelle and blade). In our analysis we identified several
elements that could be used for the purposes of the
depreciation of wind turbine components (included in
Group 2 of the FACC):
• Power generators 12-18 years;
• Wind engines 16-24 years;
• Transformers 16-24 years;
• Other equipment for the power plant 8-12 years.
Noi reglementări ar trebui să fie adoptate în legislaţia
naţională, astfel încât să se actualizeze FACC cu
componentele unui parc eolian, pentru ca investitorii
din acest domeniu să fie în măsură să se conformeze
cu cerinţele locale şi să evite în continuare riscurile
financiare ce ar putea rezulta din neaplicarea corectă a
reglementărilor fiscale.
New regulations need to be incorporated into
national legislation so as to update the FACC with the
components of a wind farm, so that investors in this
field are able to comply with the local requirements and
avoid further financial risks.
77

1
2
3
4
5
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
Încadrarea din punct de vedere fiscal
a elementelor componente din cadrul
centralei electrice
(Clauza “proprietăţi imobiliare”)
Investiţia într-un parc eolian ridică, de asemenea, o
altă întrebare importantă: o turbină eoliană poate fi
clasificată ca un bun imobiliar? Răspunsul la această
întrebare ajută la determinarea locului şi cotei
de impozitare pe câştigurile de capital aplicabile
profiturilor obţinute de nerezidenţi din vânzarea de
acţiuni deţinute în societăţi formate în totalitate sau în
principal din proprietăţi imobiliare situate în România.
Fiscal treatment of structural
components of renewable energy plant
(Real estate clause)
Investing in a wind farm also raises another important
question: can a wind turbine be classified as an
immovable asset? The answer to this question
helps to determine the place and rate of capital
gains taxation applicable to gains derived by nonresidents
from the sale of shares held in company
assets consisting entirely or principally of immovable
property located in Romania.
Nici Comentariile Organizaţiei pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică (OCDE) cu privire la modelul
de convenţie de evitare a dublei impuneri, nici Codul
Fiscal român nu prevăd clarificări suficiente în acest
sens. În timp ce Comentariile OCDE trimit la definirea
conceptului de proprietate imobiliară prin raportarea
la cadrul legal al statului în care este situat imobilul
(adică România), va ajuta la evitarea dificultăţilor de
interpretare pentru a stabili dacă un activ sau un drept
trebuie să fie considerat ca bun imobiliar, Codul defineşte
un “bun imobiliar” ca fiind “orice teren, clădiri sau alte
construcţii ridicate sau incorporate pe teren”. Nu există
prevederi suplimentare cu privire la definiţia expresiei
“alte construcţii ridicate sau încorporate pe teren”.
Neither the Organisation for Economic Cooperation
and Development (OECD) Commentaries on the Model
Convention nor the Romanian Tax Code provides
enough clarification in this respect. While the OECD
Commentaries say that defining the concept of
immovable property by reference to the law of the state
in which the property is situated (i.e. Romania) will
help avoid difficulties of interpretation as to whether
an asset or a right is to be regarded as immovable
property, the Code defines “immovable property” as
“any land, building or other construction built upon or
incorporated on land”. There are no other provisions
regarding the definition of the expression “other
constructions built upon or incorporated on land”.
În opinia noastră, în scopul impozitării pe câştigurile de
capital, turbinele eoliene (sau cel puţin componentele
structurale, fundaţia şi turnul) ar trebui să fie tratate ca
proprietăţi imobiliare. În ceea ce priveşte generatorul de
energie, motorul eolian şi alte componente considerate
a fi echipamente de FACC, acestea nu ar trebui să se
încadreze în categoria proprietăţi imobiliare. Pentru a
putea reflecta acest tratament în evidentele contabile,
ar fi necesar ca investitorul să pastreze o evidenţă clară
şi detaliată a costurilor pentru fiecare componentă a
unei turbine eoliene.
In our opinion, for the purposes of capital gains
taxation, a wind turbine (or at least its structural
components, the foundation and tower) should be
treated as immovable property. As to the power
generator, the wind engine and the other components
considered being equipment by the FACC, these should
fall outside the immovable property category. In order
to be able to reflect such treatment in the accounting
books, it is necessary that the investor keep detailed
and clear evidence of the cost of each component of the
wind farm.
Aspecte privind TVA
VAT aspects
Instalarea de turbine eoliene necesită o livrare de
bunuri pe teritoriul românesc, astfel aspectele legate de
tratamentul din punct de vedere al TVA-ului ar trebui
avut în vedere.
As the installation of wind turbines requires the supply
of goods to Romanian territory, issues relating to VAT
treatment should also be taken into consideration.
O problemă veche a sistemului fiscal românesc,
procesul de rambursare a TVA-ului, devine şi mai
problematic luând în considerare noile modificări
legislative anunţate: începând cu 2013 TVA-ul se va
datora la încasarea facturii, şi nu la emiterea ei pentru
societăţile cu o cifră de afaceri care nu depăşeşte
500.000 de euro.
One older problematic aspect of the Romanian tax
system, the VAT reimbursement process, has been
rendered even more problematic in light of the new
legislative changes. As of 2013, for companies with
a turnover below EUR 500,000, VAT payment will be
made upon the cashing in of invoices as opposed to
receipt of invoices.
78

Această măsură va genera un flux de numerar, un
avantaj de care vor beneficia în special companiile
mici şi mijlocii. Mai mult decât atât, în cazul in care
implementarea se va face intr-o manieră structurată,
statul va avea de câştigat de asemenea (în ciuda
impactului negativ iniţial asupra veniturilor bugetare),
în ceea ce priveşte colectarea eficientă a taxelor şi
impozitelor, reducând posibilitatea de a face rambursări
necuvenite, întrucât dacă TVA-ul colectat trebuie plătit
doar la încasarea contravalorii facturii, TVA-ul deductibil
devine exigibil din momentul achitării facturilor.
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
This measure will generate a cash flow advantage
that will benefit small and medium-sized companies
in particular. Moreover, if implemented carefully
this will also benefit the state (despite the initial
negative impact on budget revenue) in terms of more
efficient tax collection and the reduced possibility
of making incorrect reimbursements, as output
VAT should be collected only when invoices are
paid, meaning input VAT becomes deductible at the
moment of invoice payment.
1
2
3
4
5
În plus, această măsură va necesita ajustări ale
procedurilor interne ale contribuabililor, deoarece
va fi necesară o evidenţă separată a facturilor emise
vs facturi încasate, date care vor trebui comparate şi
corelate lunar.
Furthermore, this measure will require changes to
taxpayers’ internal procedures, because separate
records will be needed for invoices issued vs. invoices
cashed in, and this data will have to be compared and
settled monthly.
Este bine cunoscut faptul că, în practică, procesul
de rambursare a TVA este de foarte lungă durată şi
poate dura între şase luni şi doi ani, chiar dacă legea
prevede 45 de zile. Acest aspect se adaugă la costurile
suplimentare generate de inspecţia fiscală declanşată
de cererea de rambursare de TVA, costurile legate de
resursele implicate în timpul inspecţiei fiscale, dar şi de
eventualele ajustări efectuate de inspectori.
It is well known that, in practice, the VAT reimbursement
process is extremely lengthy and can take from between
six months and two years, even if the law promises
45 days. This adds to the additional costs generated
by the tax inspection process triggered by the VAT
reimbursement request, costs relating to the resources
necessary during the tax inspection, as well as potential
adjustments made by the inspectors.
Astfel, în lumina noilor prevederi privind colectarea
TVA-ului, procesul de rambursare ar putea deveni şi mai
dificil şi împovărător pentru contribuabili.
Therefore, under the new provisions regarding VAT
collection, the reimbursement process may become
more difficult and burdensome for taxpayers.
11. Profitabilitatea
energiei eoliene
România se află în prezent în topul celor mai atractive 15
ţări din lume in domeniul energiei eoliene, înregistrând
creşteri semnificative în 2012 comparativ cu 2011.
11. The Profitability of
wind energy
Romania is now in the top 15 most attractive countries
in the world for renewable energy, increasing
significantly in 2012 comparing to 2011.
Popularitatea tot mai mare a parcurilor eoliene în
România vine, printre altele, ca urmare a percepţiei
unei investiţii eficiente cu profit garantat pe un
număr de ani. Este bine cunoscut faptul că România
are un potenţial mare pentru producerea de energie
regenerabilă, fiind considerată ţara cu cel mai mare
potenţial eolian din sud-estul Europei. Cu toate
acestea, rentabilitatea efectivă a unui proiect eolian
depinde de o serie de factori care pot influenţa în mod
semnificativ decizia finală cu privire la executarea
sau nu a unui proiect. Ar trebui remarcat că numărul
mare de variabile (atât în etapa de investiţii cât şi în
timpul exploatării unui parc eolian) ar putea duce la o
diversificare semnificativă în analiză.
The growing popularity of wind farms in Romania
comes, among other things, as a result of their
perception as a high return rate investment with
guaranteed profits for a number of years. It is well
known that Romania has great potential for renewable
energy production, being considered the country with
largest technical wind potential in south-east Europe.
However, the actual profitability of a wind project
depends on a number of factors that can significantly
influence the final decision as to whether or not to
execute a given project. It should be noted that the
large number of variables (both at the investment stage
and during exploitation of a wind farm) could lead to
significant diversification in the analysis.
79

1
2
3
4
5
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
Cheltuieli de investiţii
Investiţiile într-un parc eolian implică o serie de
cheltuieli tangibile şi intangibile. Tabelul următor oferă
un exemplu pentru structura de cost a investiţiilor
aferente unui parc eolian cu o capacitate instalată de 1
MW, bazat pe analiza datelor din piaţă pentru parcurile
eoliene operaţionale.
Structura de cost a investiţiilor
Investment expenditure
Investment in a wind farm involves a number of
tangible and intangible expenses. The table below
provides an example of the investment cost structure
for a wind farm per 1 MW of installed capacity, based on
analysis of the market data for operating wind farms.
Investment cost structure
Categorie de cost a investiţiei
Cheltuieli în
mii euro/1MW
Proporţia cheltuielii
totale
Investment cost category
Expenditure in
K EUR/1 MW
Proportion of total
expenditure
Turbine eoliene / Wind turbines 1200 67%
Reţele electrice/ Electrification costs 202 14%
Drumuri şi fundaţii / Roads and foundations 141 9%
Costuri de proiectare / Design costs 68 4%
Costuri de conectare la reţea / Grid connection costs 81 5%
Asigurări şi alte costuri / Insurance and other costs 17 1%
Total / Total 1709 100%
Sursa: TPA Horwath / Source: TPA Horwath
Densitatea de putere a vântului, precum şi locaţia parcului
eolian reprezintă factori esenţiali în determinarea preţului
de piaţă a unui parc eolian, precum şi pentru analiza
randamentului unui proiect la momentul achiziţiei
(variaţia densităţii medii cu o unitate poate avea un
impact major asupra profitabilităţii). De asemenea, este
de menţionat faptul că evaluarea potenţialului eolian este
hotărâtoare pentru stabilirea densităţii medii a energiei
eoliene, iar acest proces este unul de lungă durată, ce
poate ajunge chiar la 1 an.
The market price of wind farms per MW depends
significantly on the location of the turbines and on the
wind power density of the wind farm, which is a very
sensitive variable (e.g. a variation in the wind power
factor by 1 unit could have a large impact on the
profitability of the project). The wind study is crucial
to establishing the wind power density and can take
up to 1 year.
O altă componentă importantă în estimarea
costului unui proiect eolian o constituie accesul la
infrastructură, respectiv, cu cât turbinele se află mai
departate de racordarea la reţea, cu atât costurile
de dezvoltare ale investiţiei vor fi mai ridicate, şi în
consecinţă, profitabilitatea va fi mai scazută.
Access to infrastructure is another important element
to be taken into consideration when determining the
price of the wind project. The further away the wind
turbine is located from the grid connection, the higher
the investment cost will be and, consequently, the lower
the profitability.
80

Costurile de pregătire a investiţiei
Orice analiză a cheltuielilor de investiţii trebuie
să prevadă costurile de pregătire şi de proiectare
efectuate în faza iniţială a unui proiect (primii 1-4
ani). În prezent, aceasta cheltuială variază între 55 de
mii de euro şi 70 de mii de euro pe MW de capacitate
a parcului eolian proiectat (ceea ce constituie circa
3%-4% din valoarea investiţiei). Aceste costuri includ,
dar nu sunt limitate la:
• Dezvoltarea proiectului tehnic;
• Elaborarea studiului de fezabilitate;
• Montarea anemometrelor şi efectuarea
măsurătorilor pentru densitatea vântului;
• Efectuarea studiului privind impactul parcului eolian
asupra mediului natural şi comunitatea locală;
• Cercetarea geologică;
• Procedee administrative.
Costurile turbinelor şi a construcţiei
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
Investment preparation costs
Any investment expenditure analysis must account for
the preparation and design costs incurred during the
initial stage of a project (the first 1-4 years). Currently
this expenditure ranges between EUR 55 thousand up
to as much as EUR 70 thousand per MW of capacity
of the designed wind farm (which constitutes about
3%-4% of the investment value). These costs include,
but are not limited to:
• Developing the technical design;
• Drafting the feasibility study;
• Erecting measuring masts and wind
density measurements;
• Performing the study on the wind farm impact on
the natural environment and local community;
• Geological research;
• Administrative proceedings.
Wind turbines and building cost
1
2
3
4
5
Achiziţia turbinei reprezintă partea cea mai importantă
din structura costului de investiţie, ajungând până la
67% din cheltuielile de investiţii. Preţurile turbinelor
depind de o serie de factori, inclusiv, dar nu limitat la,
capacitatea instalată, producătorul, profilul turbinei
şi decizia cu privire la dacă să se cumpere turbine noi
sau la mâna a doua. Valoarea medie de generare a
energiei eoliene la 1 MW de capacitate variază de la 1,3
la 2 milioane euro. În cazul proiectelor care presupun
utilizarea de tehnologii de vârf care fac posibilă
îmbunătăţirea eficienţei de producţie, costurile pentru
fiecare MW instalat pot fi chiar mai mari. Trebuie
remarcat că, din cauza duratei prelungite a procesului de
investiţii, investitorul se confruntă cu riscul schimbului
valutar în situaţia în care contractul cu furnizorul de
turbine a fost încheiat într-un stadiu timpuriu. Acest
lucru ar trebui, de asemenea, luat în considerare atunci
când se analizează viabilitatea proiectului.
The purchasing of the turbine accounts for the largest
portion of the investment cost structure, representing
up to 67% of the investment expenditure. Turbine
prices depend on a number of factors, including, but
not limited to, the installed capacity, manufacturer,
turbine profile and the decision as to whether to
purchase new or secondhand turbines. The average
value of wind energy generation per 1 MW of capacity
ranges from EUR 1.3 to 2 million. In the case of projects
that presume the use of cutting-edge technologies
that make it possible to improve generation efficiency,
the costs of each installed MW may be even higher. It
should be noted that because of the prolonged duration
of the investment process, the investor faces a foreign
exchange risk in terms of having signed the contract
with the turbine supplier at an early stage; this should
also be taken into consideration when analysing the
viability of the project.
În afară de achiziţionarea de echipamente, investitorul
trebuie să suporte, de asemenea, costurile aferente
reţelei electrice (staţie de transformare, substaţii,
aparat de compensare) care pot ajunge la 14% din
totalul investiţiei.
Apart from the purchase of the equipment,
the investor must also incur costs relating to
the electrification system (transformer station,
substations, compensation device) at an average of
14% of the total investment.
Costurile legate de dezvoltarea infrastructurii interne
(drumuri, fundaţii, racordarea la reţeaua de energie),
care constituie în medie 9% din valoarea proiectului
şi, în funcţie de complexitatea parcului, pot varia
între 5% şi 10% (în funcţie de condiţiile terenului şi
ale apei, distribuţia internă a turbinelor în incinta
parcului eolian, lungimea sistemului electric şi de
telecomunicaţii, etc).
The development of internal infrastructure
expenditures (roads, foundations, power connections),
which on average constitute 9% of the project value
and, depending on the complexity of the farm, can
range between 5% and 10% (depen ding on land and
water conditions, internal turbine distribution over the
premises of the wind farm, length of the electric and
telecommunications system, etc.).
81

1
2
3
4
5
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
Costurile de racordare la reţeaua
electrică
Costul de racordare la reţeaua electrică se bazează pe
dispoziţiile Legii Energiei şi depinde în primul rând de
cheltuielile de investiţie alocate pentru dezvoltarea
reţelei, precum şi de capacitatea de racordare
solicitată. Valoarea exactă a tarifului devine cunoscută
atunci când condiţiile tehnice de racordare la reţea
sunt transmise. Costul de conectare reprezintă o
componentă majoră a cheltuielilor de investiţii şi se
poate ridica până la 8,8 milioane de euro în cazul unui
parc eolian cu o capacitate planificată de circa 110 MW
(între 50 mii euro şi 80 mii euro/MW). Avizul tehnic de
racordare la reţea este valabil pentru minim 25 de ani.
Dobândirea drepturilor imobiliare cu
privire la terenuri
Securizarea terenului necesar unui parc eolian
reprezintă o componentă substanţială a cheltuielilor
de investiţii. Se presupune că pentru un regim optim,
într-un parc eolian este nevoie de 2.000–2.500 m 2
pentru o turbină, în timp ce staţia de alimentare
necesită o suprafaţă de aproximativ 3.000 m 2 . De
asemenea, trebuie securizate şi căile de acces şi alte
terenuri învecinate parcului eolian, cum ar fi: terenul
pe care se proiectează elicea şi terenul afectat de
traseul cablului subteran/aerian.
Power grid connection costs
The cost of connection to the power grid is based
on the provisions of the Energy Law and depends
primarily on the investment expenditure allocated to
grid development as well as the requested connection
capacity. The exact value of the fee becomes known
when the technical conditions of connection to the
grid are issued. The connection cost represents a
major component of investment expenditure and may
amount to as much as EUR 8.8 million in the case of a
wind farm with a planned capacity of around 110 MW
(between EUR 50 thousand and EUR 80 thousand per
MW). The grid connection permit is valid for a minimum
of 25 years.
Obtaining real estate rights to the land
Securing the required land for a future wind farm also
constitutes a substantial component of investment
expenditure. It is assumed that the optimum
arrangement of turbines in a wind park requires some
2,000–2,500 m 2 per turbine, while the power station
requires a land area of around 3,000 m 2 . It should also be
noted that the access ways and other land plots situated
in the vicinity of the wind farm must be secured: the
land on which the propeller is projected and the land
affected by the underground/aerial cable route.
De obicei, încă din faza de pregătire a investiţiei
dezvoltatorii vor suporta costurile legate de
indemnizaţii de despăgubire datorate proprietarilor de
terenuri pentru recolta pierdută.
Investors will incur costs related to compensation
for damages payable to land owners in respect of
harvest losses.
Costurile legate de dobândirea drepturilor imobiliare
cu privire la terenuri pot ajunge la 1–1,5% din
valoarea investiţiei.
The costs pertaining to securing the real estate rights
for securing the land may reach to 1–1.5% of the
investment value.
De regulă, perioada de utilizare caracteristică unui
parc eolian este de 20-25 de ani, în condiţiile folosirii
unor echipamente noi şi efectuării operaţiunilor de
întreţinere şi reparaţii standard.
The typical expected use period of a wind farm is of
20-25 years, assuming that new equipment is used,
and provided the standard repairs and maintenance
is performed.
Venituri
Revenues
Un parc eolian generează două tipuri de venituri:
• Vânzări de energie electrică, şi
• Vânzări de certificate verzi.
Cu privire la informaţiile disponibile pe piaţă despre
estimarea preţului de vânzare a energiei eoliene,
previziunile devin foarte dificile, în condiţiile în care nu
există o bază de date publică.
A wind farm generates two types of income:
• Sales of electricity, and
• Sales of green certificates.
In terms of the information available relating to the
forecast of electricity prices, it is becoming very difficult
to predict the price of electricity considering there is no
public information in this respect.
82

Din analiza rapoartelor istorice publicate de OPCOM
– Operatorul pieţei de energie electrică din România
responsabil cu reglamentarea Pieţei pentru ziua
următoare (PZU) şi a pieţei certificatelor verzi,
prezentând preţul mediu orar in cursul anului 2012,
se poate observa o disproporţie considerabilă între
preţurile de tranzacţionare din afara orelor de vârf
(11:00 p.m. – 6:00 a.m.) comparativ cu perioada orelor
de vârf (7:00 a.m. to 10:00 p.m.). Astfel, preţul energiei
a înregistrat cote maxime de 67 euro până la 77 euro/
MWh în februarie 2012, diminuându-se ulterior până la
o medie de 52-57 euro/ MWh în aprilie şi mai 2012.
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
From the analysis of the historical reports published
by OPCOM - the regulatory authority responsible for
both Day-Ahead Market (DAM) and Green Certificate
market, presenting the hourly average price
throughout 2012, it can be observed a considerable
disparity between prices transacted during the
off peak period (from 11:00 p.m. – 6:00 a.m.) as
compared to a peak demand period ranging from
7:00 a.m. to 10:00 p.m. Peak prices ranged from
monthly highs of EUR 67 up to EUR 77 per MWh in
February 2012, and decreased to average of EUR 52-
57 / MWh in April and May 2012.
1
2
3
4
5
Mai mult decât atât, este cunoscut faptul că societatea
Hidroelectrica, care este un lider naţional în producerea
de energie, se confruntă cu dificultăţi financiare în
prezent, având un viitor incert în acest moment.
Acest aspect ingreunează şi mai mult estimarea unui
preţ corect de vânzare a energiei. În cazul în care,
Hidroelectrica va intra în faliment, capacitatea ofertei
de energie produsă se va diminua consideralbil, ceea ce
va duce la importul de energie, prin urmare la o creştere
insemnată a preţului de vânzare.
On a related note, Hidroelectrica, a national leader
in energy production, is currently facing financial
difficulties and its future remains uncertain for the
time being. This generates even more difficulties in
terms of forecasting the price of electricity. In the event
Hidroelectrica goes bankrupt, the energy supply will be
much lower than demand, requiring additional energy
to be imported and, therefore, a significant rise in the
price of energy.
Rentabilitatea proiectelor eoliene este substanţial afectată
de schema de sprijin pentru surse de energie regenerabile
bazate pe certificate verzi. Preţul certificatelor depinde în
principal de valoarea taxei de substituţie şi a condiţiilor
economice. Conform Legii 220, modificată ulterior,
valoarea certificatelor verzi variază între 27 de euro şi
55 de euro/certificat. Lichidităţile din piaţa certificatelor
rezultă din obligaţia companiilor, care vând energie
electrică clienţilor finali, să achiziţioneze şi să răscumpere
certificatele, în conformitate cu cotele de energie minime
prevăzute din surse regenerabile, ca parte din vânzările
totale de energie.
The profitability of wind projects is substantially affected
by the renewable energy source support system based
on green certificates. The price of certificates depends
mainly on the value of the substitution fee and the
economic conditions. According to the Law 220 as
subsequently amended, the value of green certificates
ranges between EUR 27 and EUR 55 per certificate. The
certificate market liquidity results from the obligation of
the companies that sell electricity to end customers to
purchase and redeem green certificates in line with the
prescribed minimum quotas of energy from renewable
sources as part of total energy sales.
În Europa, sistemul certificatelor verzi, se înlocuieşte
treptat cu sistemul de tarifare “preţuri fixe”,
deoarece statele membre ale UE sunt libere să aleagă
instrumentele respective de ajutor. În cazul sistemului
de tarifare “preţ fix”, preţul plătit de către companiile
de electricitate către producătorii de energie este
stabilit de către autoritatea de reglementare, iar piaţa
decide volumul de energie care urmează să fie generată
din surse regenerabile.
In Europe, the green certificate system is gradually
being replaced by the feed-in tariff system, as
individual EU Member States are free to choose
their respective aid instruments. In the case of
the feed-in tariff system, the price paid by power
companies to energy manufacturers is set by
the regulatory authority, and the market decides
the volume of the energy to be generated from
renewable sources.
Spre deosebire de România, ţări precum Austria,
Germania, Croaţia şi Ungaria au ales sistemul de tarifare
“preţ fix”. Sistemul de sprijin prin certificate verzi se
confruntă, de asemenea, cu critici majore, iar organizaţiile
care reprezintă companiile din sectorul de energie solicită
ca sistemul de ajutor să fie schimbat într-unul bazat pe
tarif fix. Argumentul dat în susţinerea acestei cereri este
nevoia sporită de stabilitate a regimului de suport, astfel
încât să se asigure o mai bună fundamentare pentru
deciziile de investiţii pe termen lung.
As opposed to Romania, countries such as Austria,
Germany, Croatia and Hungary have chosen a feed-in
tariff system. The green certificate aid system faces
growing criticism, and organisations representing power
sector companies are demanding that the aid system be
changed into a tariff-based one. The argument given in
support of this request is the need for higher stability
of the aid system so as to ensure better foundations for
investment decision-making in a long-term perspective.
83

1
2
3
4
5
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
Trebuie remarcat faptul că producerea şi vânzarea
energiei sunt produsul unui număr de variabile, inclusiv
condiţiile reale de vânt, numărul de zile fără activitate,
termenii contractului de racordare şi ai contractului
de vânzare, precum şi preţurile la energia electrică.
Conform datelor obţinute din studiile de energie
eoliană efectuate în România, productivitatea minimă
a unui parc eolian, care permite o rentabilitate pozitivă
este de 2.000-2.200 MWh pe an pentru fiecare 1 MW de
capacitate instalată. În condiţiile actuale, profitul anual
la 40 MW de capacitate instalată ar trebui să fie, prin
urmare, nu mai puţin de 8 milioane euro.
Costurile de exploatare ale
parcurilor eoliene
După ce un parc eolian devine operaţional, investitorul
este obligat să suporte o serie de costuri de exploatare.
Tabelul de mai jos conţine elementele cheie privind
costurile pentru un MW angajate în cursul fiecărui an
de funcţionare pentru un parc eolian.
It should be noted that energy generation and sale is the
product of a number of variables, including actual wind
conditions, the number of stoppage days, the terms
of the connection agreement and sales agreement, as
well as electricity prices. According to the data obtained
from wind power studies conducted in Romania, the
minimum productivity of a wind farm that allows for
positive profitability is 2,000-2,500 MWh per year per
1MW of installed capacity. Under current conditions,
the annual proceeds from 40 MW of installed capacity
should therefore be no less than EUR 8 million.
Wind farm exploitation costs
After a wind farm becomes operational, the investor
is obliged to incur a number of exploitation costs. The
table below contains the key cost items incurred during
each year of operation per 1 MW wind farm:
Structura costului anual de exploatare pentru un parc
eolian pentru 1 MW:
Annual exploitation cost structure per 1 MW:
Tipul de cost
Costurile estimate anual
[ euro]
Proporţia costurilor
totale [%]
Cost type
Annual estimated costs
[ EUR]
Proportion of total costs
[%]
Administrativ, întreţinere şi exploatare / Operational,
maintenance and exploitation
38614 67%
Costuri cu echilibrarea / Energy balancing 5 575 10%
Asigurări / Insurance 5621 10%
Diverse / Other 3924 6%
Cheltuieli de regie / Overheads 1931 3%
Energia pentru necesităţile interne / Energy for internal needs 925 2%
Impozitul pe teren / Various taxes 937 2%
Total / Total 57527 100%
Sursa: TPA Horwath / Source: TPA Horwath
84

Ca urmare a unui studiu realizat asupra unui eşantion
de proiecte energetice, costurile medii de exploatare
înregistrate anual de companii pot ajunge la aproximativ
57.500 de euro pentru 1 MW, fiind situate la un preţ de
piaţă aflat în intervalul 50.000 de euro şi 60.000 de euro.
Cea mai mare parte a costurilor de operare provine
din costuri administrative de întreţinere şi exploatare.
Acestea depind de domeniul de aplicare al lucrărilor
efectuate şi de mărimea parcului eolian în sine, şi sunt
adesea împărţite în tranşe fixe şi variabile determinate
de rentabilitatea proiectelor propriu-zise. Costurile cu
echilibrarea sunt legate de certitudinea previziunilor
asupra condiţiilor de densitate a energiei eoliene pentru
o perioadă de 24 de ore urmând în mod direct prognoza.
Prin urmare, acest element de cost este extrem de
dificil de determinat, cu toate că distribuţia costurilor cu
echilibrarea dintre investitor şi centrala energetică este
reglementată în mod diferit în contractele individuale
de vânzare a energiei. În general, costul cu echilibrarea
constituie o parte substanţială din costurile totale şi
se poate ridica şi până la 8% -10% din venitul anual al
vânzărilor de energie.
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
According to the review performed on a sample of wind
farm projects, average annual operating expenses could
reach EUR 57,500 per MW, which is within the market’s
annual range of EUR 50,000-60,000.
The highest proportion of exploitation costs comes
from the farm’s operational, maintenance and
exploitation costs. These depend on the scope of
the performed works and the size of the wind farm
itself, and are very often divided into fixed and
variable portions determined by the actual project
profitability. Energy balancing costs are linked to
the reliability of the forecast of wind power density
conditions for the 24-hour period directly following
the forecast. This cost item is therefore extremely
difficult to determine, whereas the distribution
of the balancing obligation between the investor
and the power plant is regulated in different ways
in individual energy sales contracts. Generally, the
balancing cost constitutes a substantial share of the
total costs and may amount to as much as 8%-10% of
the annual income from energy sales.
1
2
3
4
5
Asigurarea reprezintă o altă componentă de cost care
este în strânsă corelaţie cu dimensiunea şi valoarea
parcului eolian, precum şi cu vechimea acestuia. Trebuie
remarcat faptul că valoarea primei anuale va depinde
de acoperirea asigurării selectate (toate riscurile de
proprietăţi, pierderile de profit, instalaţii, pierderile
de profit cauzate de defecţiuni de utilaje, asigurare de
răspundere civilă, etc). Se estimează că, în funcţie de
alegerea tipului de asigurare, aceast cost anual va fi
cuprins între 1.500 şi 6.000 de euro pentru 1 MW de
capacitate instalată.
Insurance represents another cost component that is
closely correlated with the size and value of the wind
farm as well as its age. It should be noted that the value
of the annual premium will depend on the selected
insurance coverage (property all-risk insurance, profit
loss insurance, machinery failure insurance, insurance
against loss of profits due to machinery failure, civil
liability, etc.). It is estimated that depending on the
choice of insurance cover, this annual fee will range
between EUR 1,500 and as much as EUR 6,000 per 1
MW of installed capacity.
Un alt element de cost substanţial îl reprezintă
cheltuielile financiare sub formă de dobânzi la
împrumuturile obţinute pentru a finanţa construirea
unui parc eolian. Valoarea unor astfel de costuri
depinde, printre altele, de structura de finanţare,
ratele dobânzilor şi a ponderii surselor de capital.
Presupunând că finanţarea este de 108 milioane de
euro, cu o rată a dobânzii de 6%, reprezentând 70%
din valoarea necesarului pentru un parc de 110 MW,
costul dobânzii anuale în primii ani de investiţii se va
ridica la o valoare medie de 54.000 de euro pe lună. Mai
mult decât atât, după cum am menţionat deja, în cazul
creditelor în valută investitorul se confruntă cu un risc
suplimentar al fluctuaţiei cursului de schimb valutar;
pe de altă parte, investitorul poate beneficia de dobânzi
mai mici la creditele acordate in euro.
Another substantial cost item is given by financial costs
in the form of interest on loans obtained to finance
the construction of a wind farm. The value of such
costs depends, among other things, on the financing
structure, interest rates and the share of preferential
equity sources. Assuming financing of 70% of the
project value for a 110 MW farm with a value of EUR
108 million and a 6% interest rate, the annual interest
cost during the first years of the investment will on
average amount to EUR 54,000 per month. Moreover, as
already mentioned, in case of foreign currency loans the
investor faces the additional risk of foreign exchange
fluctuations; on the other hand, the investor may
benefit from lower interest rates.
85

1
2
3
4
5
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
Analiza profitabilităţii
Analiza asupra a cinci investiţii eoliene finalizate şi în
curs de dezvoltare confirmă existenţa unor discrepanţe
semnificative în ceea ce priveşte nivelul de cheltuieli în
dezvoltarea proiectelor cu capacităţi similare. Costurile
pe 1 MW au variat de la 1,3 milioane de euro / MW, la
2 milioane de euro / MW, media ponderată a valorii
cheltuielilor pe 1 MW de capacitate instalată fiind de
1,5 milioane euro.
Profitability analysis
Analysis of five selected in-progress and completed
wind farm investments confirms the existence of
substantial discrepancies with regard to the level of
expenditure in the development of projects of similar
capacities. The costs per 1 MW ranged from EUR
1.3 million/MW to EUR 2 million/MW, whereas the
weighted average of expenditure value per 1 MW of
installed capacity amounted to EUR 1.5 million.
Conform analizelor efectuate, rata internă de
rentabilitate (IRR) poate înregistra în medie 12%, iar
printre factorii cu infuenţă majoră, se numără efectul
fluctuaţiei cursului valutar, precum şi alte riscuri
financiare sau legislative cu privire la certificatele verzi.
For the time being, the average internal rate of return
(IRR) could reach 12%, and depends significantly on
factors like foreign exchange fluctuations, financing
risks and local legislation changes regarding green
certificates.
Viitorul parcurilor eoliene va fi afectat nu numai de
factori, precum alegerea corectă a locaţiei caracterizată
prin densitatea adecvată a energiei eoliene, sau accesul
la infrastructură, dar şi de alegerea optimă a turbinelor,
ridicarea lor pe stâlpi şi o mentenanţă eficientă. În
România, perioada medie de rentabilitate a capitalului
investit (RCI) este de aproximativ 13 ani. Cu toate
acestea, perioadele de recuperare a investiţiei pot diferi
în mod semnificativ, în funcţie de amploarea proiectului,
tehnologia aplicată, locaţia proiectului şi de alţi factori.
The future wind farm productivity will be affected
not only by such factors as the right choice of location
as characterised by appropriate wind power density,
and access to infrastructure, but also by the optimal
selection of turbines, their elevation on the mast and
efficient maintenance. In Romania, the average period
of return on equity (ROE) is about 13 years. However,
periods of return on investment may differ significantly,
depending on the scale of the project, the applied
technology, project location and other factors.
Este de menţionat faptul că durata de viaţă a
proiectului (care în medie este de 20 de ani) şi costurile
legate de modernizarea sau de lichidarea centralei
electrice de la sfârşitul perioadei de funcţionare trebuie,
de asemenea, să fie luate în considerare atunci când se
analizează profitabilitatea investiţiei.
It should be noted that the project lifespan (which
on average is 20 years) and costs pertaining to the
modernisation or liquidation of the power plant at the
end of the operating period also need to be taken into
consideration when analysing investment profitability.
86

Rudolf Lukavsky
Commercial Counselor, Austrian Embassy in Bucharest
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
1
2
3
4
Potrivit Agenţiei Federale de Mediu din Austria
(Ministerul Mediului) consumul naţional brut de
energie din Austria a crescut cu 39% faţă de anul 1990,
ajungând până la 1458 PJ în 2010. Principalul motiv
care stă la baza creşterii consumului de energie în
această perioadă este nivelul mai ridicat al cererii finale
de energie, în special în sectoarele de transport (+76%),
producţie (+47%), uz casnic (+18%) şi servicii publice
şi private (+66%). 71% din consumul naţional brut de
energie este acoperit de combustibilii fosili: petrolul şi
produsele petroliere deţin o pondere de 38% , în timp
ce gazele naturale si cele pe bază de cărbune reprezintă
24%, respectiv 10%. Din 2001 volumul de energie
electrică importată în scopul satisfacerii consumului
intern a depăşit în Austria volumul de energie electrică
exportată. În consecinţă, creşterea ponderii în sectorul
energiei regenerabile nu impactează favorabil doar
mediul înconjurator, ci contribuie, de asemenea, la
producţia de energie naţională în Austria şi, în plus,
diminuează dependenţa Austriei în raport cu preţurile
de pe piaţa mondială a combustibililor fosili precum şi
faţă de importurile de energie electrică, în general.
Potrivit ultimului raport emis de Agenţia Federală de
Mediu din Austria, ponderea energiei regenerabile a
crescut continuu, pentru a ajunge la 31% din consumul
final brut de energie în 2010. În conformitate cu
Directiva UE 2009/28/EC privind promovarea utilizării
energiei din surse regenerabile, Austria şi-a propus să
atingă obiectivul de 34% până în anul 2020. Ca parte
a Pachetului de Energie şi Climat European (care a fost
aprobat de catre Parlamentul şi Consiliul European
în decembrie 2008 şi a devenit lege în iunie 2009),
Austria s-a angajat, de asemenea, să reducă emisiile
din gazele cu efect de seră, care nu fac obiectul schemei
de comercializare a certificatelor privind emisii de
gaze cu efect de seră, cu cel puţin 16% precum şi să-şi
îmbunătăţească eficienţa energetică cu 20%. Pentru
atingerea obiectivelor stabilite de Pachetul de Energie şi
Climat European, Austria a elaborat o strategie internă
privind energia. Unul dintre obiectivele principale ale
acestei strategii este stabilizarea consumului de energie
final bazat pe nivelurile din 2005.
According to the Austrian Federal Environment
Agency (Bundesumweltamt) the gross national
consumption of energy in Austria has increased
by 39% since 1990 to reach 1,458 PJ in 2010.
The main reason for the increase in energy
consumption in this period is the higher level
of final demand for energy, especially in the
sectors of transport (+76%), production (+47%),
household (+18%) and public and private
services (+66%). 71% of the total gross national
consumption of energy is met by fossil fuels: oil
and oil products accounted for a share of 38%,
while gas and coal accounted for 24% and 10%,
respectively. Since 2001 the volume of imported
electricity used to meet domestic consumption
has exceeded the volume of exported electricity in
Austria. Accordingly, the increase in the share of
renewable energy not only has an environmental
impact – it also increases national energy
production in Austria and, moreover, reduces
Austria’s dependence on world market prices for
fossil fuels and imports of electricity in general.
According to the latest environmental report issued by
the Austrian Federal Environment Agency, the share
of renewable energy in Austria grew continuously
to reach 31% of gross final energy consumption in
2010. According to EU Directive 2009/28/EC on the
promotion of the use of energy from renewable sources,
Austria has committed to reach the target of 34% by
the year 2020. As part of the European Climate and
Energy Package (which was agreed by the European
Parliament and Council in December 2008 and became
law in June 2009), Austria has also committed to
reducing its greenhouse gas emissions not subject to
emissions trading by at least 16% as well as improving
energy efficiency by 20%. To achieve the objectives
of the European Climate and Energy Package, Austria
established a domestic Energy Strategy. One of the main
goals of the Strategy is the stabilisation of final energy
consumption based on 2005 levels.
5
INTERVIEW
87

1
Constrângeri potenţiale şi perspective / Business limitations and prospects
2
3
4
5
INTERVIEW
Austria are o vastă experienţă în planificarea,
construirea şi utilizarea instalaţiilor de energie
regenerabilă. În special, în utilizarea sistemelor
termice solare, utilizarea biomasei ca şi combustibil şi
contractarea energiei ca instrument de finanţare, toate
reprezentând exemple de transfer de cunoştinţe la
nivel instituţional în cadrul parteneriatului de energie
între Austria şi România. Pe baza acestor principii,
Austria poate demonstra că o cooperare între sectorul
public şi cel privat, sub forma modelelor PPP, ar putea
servi ca bază pentru o industrie energetică eficientă
în care considerentele de mediu, de securitate a
aprovizionarii şi de protecţie atât a consumatorului cât
şi a producatorului de energie sunt toate compatibile.
Companiile austriece de energie au fost primele care
au investit în domeniul energiei regenerabile din
România. Investitorii austrieci au creat primele centrale
termice pe bază de biomasă din România, în special
în contextul fabricilor din industria de prelucrare a
lemnului. Companiile austriece au fost de asemenea
primele care s-au implicat în industria eoliană din
România, construind primele mari centrale eoliene
în Dobrogea, în zona Mării Negre. La mijlocul anului
2012, investitorii austrieci creaseră mai mult de 100
MW de capacitate eoliană operaţională în România.
Însa, investitorii trebuie să îşi asume riscuri mari, o
planificare pe termen lung fiind extrem de dificilă din
cauza cadrului legal instabil din România. În concluzie,
achiziţionarea contractelor de racordare la reţeaua
de energie pentru noi proiecte în sectorul energiei
regenerabile devine din ce în ce mai problematică
deoarece reţeaua naţională de transmisie a energiei işi
atinge treptat capacitatea.
Austria has extensive experience in the planning,
construction and operation of renewable energy
plants. In particular, the use of thermal solar
systems, the use of biomass as a fuel and energy
contracting as a financing tool are all examples of
knowledge transfer on an institutional level within
the framework of the Energy Partnership between
Austria and Romania. Based on these principles,
Austria is able to help demonstrate that cooperation
between the public and the private sector, also in
the form of PPP models, could serve as the basis for
an efficient energy industry in which environmental
considerations, security of supply and consumer and
energy producer protection are all compatible.
Austrian Energy Companies count as pioneers in
the field of renewable energy in Romania. Austrian
investors have established the first biomass plants in
Romania, especially in terms of factories in the wood
processing industry. Austrian companies were also the
first to become involved in the Romanian wind industry,
building the first large wind plants in the Dobrogea
region in the Black Sea area. As of mid 2012, Austrian
investors have been responsible for more than 100 MW
of operational wind farm capacity in Romania. However,
investors must take great risks, with long term planning
being extremely difficult owing to the unstable legal
framework in Romania. In conclusion, procuring
contracts for energy grid access for new projects in
the renewable energy sector is becoming increasingly
problematic as the national power transmission
network in Romania reaches its capacity.
88

Alte surse de energie
regenerabilă
Other renewable energy
sources

1
2
3
4
5
Alte surse de energie regenerabilă / Other renewable energy sources
Alte surse de energie
regenerabilă
Energia din surse regenerabile este energia obţinută
din resurse naturale, care se reîntregesc în mod natural.
Fără a reprezenta o listă exhaustivă, acestea se referă
la: vânt, ploaie, maree, surse geotermale. Având în
vedere avantajele reprezentate de aceste energii din
surse regenerabile (E-SRE) şi anume poluare mai redusă,
utilizarea de către milioane de gospodării, răspândirea
geografică mare comparativ cu surse tradiţionale
de energie, schimbările climatice, creşterea preţului
oţelului, criza financiară globală, guvernele au adoptat
reglementări şi politici în scopul susţinerii acestei industrii.
Other renewable energy
sources
Renewable energy is energy derived from natural
resources, which are naturally replenished. Without
limitation, these natural resources refer to: sunlight,
wind, rain, tides, and geothermal heat. Considering the
advantages brought by these E-RES in terms of lower
polluting effects and use by million households, wide
geographical dispersion as compared to traditional
energy, and the climate change concerns, increasing oil
prices, the global financial crisis, many governments
adopted regulations and policies aimed to help the
industry weather.
Conform Raportului Anual de Activitate al IHA
(Asociaţia Internaţională de Hidroenergie), proiectele
E-SRE în derulare în luna martie 2012 aveau
următoarele ponderi:
According to the Annual Activity Report issued by IHA
(International Hydropower Association), the E-RES
projects in progress in March 2012 had the following
weights:
16%
Energie hidro
Hydropower
5%
39%
Energie eoliană
Wind energy
40%
Energie solară
Solar energy
Biomasă
Biomass
Sursa: IHA / Source: IHA
Acest capitol este dedicat E-SRE, excluzând energia
eoliană:
• energia solară, provenită din radiaţia solară,
din care se obţine energia electrică pe baza
technologiei fotovoltaice sau energie termală
prin metode de conversie termo-solară;
• energia hidro este energia produsă în centrale cu
o capacitate instalată de cel mult 10 MW ("micro
hidro energie"), şi hidrocentrale cu o capacitate
instalată de peste 10 MW ("hidro energie" mare);
• biomasa reprezintă fracţiunea biodegradabilă
a produselor, deşeurilor şi reziduurilor
agricultură, silvicultură sau industrii conexe,
inclusiv substanţe vegetale şi animale, dar
şi deşeuri industriale şi municipale;
• energia geotermală este energia stocată sub
formă de căldură sub stratul solid al suprafeţei
terestre, exploatată în condiţii de eficienţă.
This chapter addresses the other E-RES, excluding wind
energy, such as:
• solar energy, coming from solar radiation, out
of which electric energy is obtained based on
photovoltaic technology or thermal energy
by thermo-solar conversion methods;
• hydro energy is the energy produced by hydro
power with an installed capacity of 10 MW
or less ("small hydro energy" category), and
hydro power with an installed capacity above
10 MW ("big hydro energy " category);
• biomass represents the biodegradable
fraction of products, wastes from agriculture,
forestry or interfacing industrial sectors,
including vegetable and animal stuff,
and industrial and urban waste too;
• geothermal energy results out of the energy
stored in underground hydrogeothermal deposits
and layers, exploited in an efficient manner.
90

În contextul aderării României la Uniunea Europeană au
fost adoptate hotărâri pentru încurajarea exploatării E-SRE
interne în scopul reducerii importurilor şi îmbunătăţirii
siguranţei alimentării cu energie în condiţiile respectării
normelor de protecţie a mediului. Strategia de valorificare
a surselor regenerabile de energie adoptată prin HG
1535/2003 defineşte tipurile de surse şi prezintă
potenţialul energetic al E-SRE din România:
Alte surse de energie regenerabilă / Other renewable energy sources
In the context of the accession of Romania to EU,
decisions have been taken to encourage the exploitation
of internal E-RES in order to reduce imports and
improving security of energy supply in compliance
with environmental rules. The strategy to exploit E-RES
adopted through GD 1535/2003 defines the types of
energy sources and the potential of RES in Romania:
1
2
3
4
5
Sursa regenerabilă de energie
Potenţialul
energetic
anual
Echivalent
economic energie
(mii tep)
Aplicaţie
Renewable energy source
Annual
energy
potential
Energy economic
equivalent
Application
Energie solară / Solar energy:
termică / thermal 60x10^6 GJ 1433 Energie termică / Thermal energy
Sursa: HG 1535/2003 / Source: GD 1535/2003
fotovoltaică / photovoltaic 1200 GWh 103 Energie electrică / Electricity
Energie eoliană / Wind energy 23000 GWh 1978 Energie electrică / Electricity
Energie hidro, din care / Hydro energy, out of which: 40000 GWh 3440 Energie electrică / Electricity
sub / under 10 MW 6000 GWh 516 Energie electrică / Electricity
Biomasă / Biomass 318x10^6 GJ 7597 Energie termică / Thermal energy
Energie geotermală / Geothermal energy 7x10^6 GJ 167 Energie termică / Thermal energy
Cadrul legislativ naţional aplicabil altor E-SRE este
acelaşi ca şi pentru energia eoliană şi anume Legea 220.
Validitatea unui CV este tot de 16 luni. Acest act normativ
stabileşte ţintele naţionale privind ponderea energiei
electrice produsă din E-SRE în consumul final brut de
electricitate pentru anii 2010, 2015 şi 2020: 33%, 35%
şi respectiv 38%, inclusiv energie electrică obţinută în
hidrocentrale având capacităţi instalate care depaşesc
10MW. Cotele anuale obligatorii de E-SRE care beneficiază
de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru
perioada 2010 - 2020 sunt prezentate în tabelul următor:
The legislation applicable to other E-RES is the same as
for the wind energy, namely Law 220. The validity of the
GCs is 16 months too. This law sets national targets for
the share of electricity produced from E-RES in the gross
final consumption of electricity for the years 2010, 2015
and 2020 are 33%, 35% and 38%, respectively, including
electricity produced in hydropower plants with installed
capacity of more than 10MW. The mandatory national
quotas of E-RES benefiting from the support scheme
through GCs for the period between 2010 and 2020 are
presented in the table below:
An/Year 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Cota/Quota 8,30% 10,00% 12,00% 14,00% 15,00% 16,00% 17,00% 18,00% 19,00% 19,50% 20,00%
Sursa: Legea 220 / Source: Law 220
91

1
2
3
4
5
Alte surse de energie regenerabilă / Other renewable energy sources
Etapele realizării si punerii în funcţiune a unei capacităţi
de producere utilizând E-SRE conform Planului Naţional de
Acţiune în Domeniul Energiei din Resurse Regenerabile 15
(PNAER) sunt următoarele:
Autorităţi Publice Operatorii de reţea
Locale
Network Operators
Local Authorities
1 Certificat Urbanism 2.1 Aviz amplasament /
City Planning
Site approval
Certificate
2.2 Studiu de soluţie /
Feasibility study
The phases of a production facility using RES according
to the National Renewable Energy Action Plan (Planul
Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse
Regenerabile 15 - PNAER) are as follows:
Autorităţi de protecţie
ANRE
a mediului
Environmental
Authorities
5 Autorizaţie de
construire / Building
permit
2.3 Aviz tehnic de
racordare / Technical
connection permit
6.1 Încheiere contract
racordare / Connection
Agreement
6.2 Punere sub
tensiune capacităţi de
producţie / Power-up
the production line
3. Acord mediu
/ Environmental
approval
7. Autorizaţie de mediu
/ Environmental permit
4. Autorizaţie de
înfiinţare / Setting-up
authorization
8. Licenţă producer /
Operational licence
Sursa: PNAER / Source: PNAER
Acelaşi act normativ stabileşte perioada de aplicare a
sistemului de promovare a energiei electrice produse
din E-SRE, inclusiv pentru energia electrică produsă
pe perioada de probă, în baza deciziei de acreditare
emise de ANRE, dacă punerile în funcţiune, respectiv
retehnologizările se realizează până la sfârşitul anului
2016, astfel:
• 15 ani, pentru energia electrică produsă în grupuri
sau centrale electrice noi, din energie hidraulică
utilizată în centralele cu o putere instalată
de cel mult 10 MW, energie eoliană, energie
solară, energie geotermală, biomasă, biolichide,
biogaz şi din gaz de fermentare a deşeurilor;
• 10 ani, pentru energia electrică produsă în
grupuri din centrale hidroelectrice cu putere
instalată de cel mult 10 MW, retehnologizate;
• 3 ani, pentru energia electrică produsă în
grupuri din centrale hidroelectrice cu putere
instalată de cel mult 10 MW, retehnologizate.
Law 220 also sets the duration while the support
scheme shall apply, including trial periods, upon
accreditation by ANRE, provided that RES technologies
are commissioned, respectively the refurbishments are
made by the end of 2016, as follows:
• 15 years, for E-RES out of wind, solar, geothermal
energy, biomass, bioliquids biogas, gas
from waste, hydro energy produced in units
with installed power of 10 MW or less;
• 10 years, for E-RES produced in hydro
power units with installed capacity
of 10 MW or less, refurbished;
• 3 years, for E-RES produced in hydro
power units with installed capacity of
10 MW or less, not refurbished.
15 Legea 220/2008 defineşte Planul naţional de acţiune – planul prin
care se stabilesc ţintele naţionale privind ponderea energiei din surse
regenerabile consumată în transporturi, energie electrică, încălzire şi
răcire în anul 2020, ţinând seama de efectele măsurilor altor politici
privind eficienţa energetică asupra consumului final de energie şi măsurile
care trebuie adoptate pentru atingerea respectivelor obiective naţionale
globale.
15 Law nr.220 defines the National Renewable Energy Action Plan
(Planul naţional de acţiune) – plan through which the national targets are
set regarding the share of E-RES used in transportations, electric power,
heating and cooling in 2020, taking into account the effects of other policies
regarding the energetic efficiency on final energy consumption and
measures that must be adopted to fullfil the respective global national
objectives.
92

Totodata Legea 220 prevede că acest sistem de promovare
nu se aplică pentru:
• energia electrică produsă din combustibil care
provine din biomasă, deşeuri industriale şi/sau
municipale achiziţionate din import, indiferent
de puterea instalată a centralei electrice;
• energia electrică produsă în centrale cu acumulare prin
pompaj din apă pompată anterior în bazinul superior;
• energia electrică produsă în centrale electrice care
utilizează surse regenerabile şi convenţionale de
energie în aceeaşi instalaţie de ardere dacă conţinutul
energetic al combustibilului convenţional utilizat
depăşeşte 10% din conţinutul energetic total;
• energia electrică aferentă consumului
propriu tehnologic al centralei.
Numărul de CV pentru 1 MWh produs, precum şi nivelul de
rentabilitate prevăzute de Legea 220 sunt prezentate, pe
fiecare categorie de E-SRE în tabelul următor:
Alte surse de energie regenerabilă / Other renewable energy sources
Further, Law 220 stipulates that this support scheme
does not apply for:
• electricity out of fuel out of biomass, imported
industrial and/or urban waste, regardless
the installed power of that plant;
• electricity produced in power plants by pumping
water priorly pumped in the upper basin;
• electricity produced in power plants using
renewable or conventional energy sources
in the same combustion installation if the
energy substance of the conventional fuel used
exceeds 10% of the total energy content;
• electricity for the own consumption.
The number of GCs for 1 MWh produced, as well as the
level of profitability stipulated by Law 220 are presented
for each E-RES category in the table below:
1
2
3
4
5
SRE Numar CV / RIR (%) Supracompensare (%)
RES GC number IRR (%) Overcompensation level (%)
Hidraulică / Hydraulic (cu
o capacitate instalată de
cel mult 10MW / with an
installed capacity of 10 MW
or less)
• 3, pentru centrale noi
puse în funcţiune după 1
ianuarie 2004 / for new
plants commissioned
after 1 January 2004;
• 2, pentru centrale
retehnologizate / for
refurbished plants:
• 0,5, pentru centrale
puse în funcţiune
înainte de 1 ianuarie
2004 / commissioned
before 1 January 2004
• 10.2, pentru centrale noi
/ 10,2 for new plants;
• 10,3, pentru centrale
retehnologizate / for
refurbished plants
• 17.7, altele / 17,7 other
• 11.22, pentru centrale noi
/ 11,22 for new plants;
• 11.33, pentru centrale
retehnologizate / 11,33
for refurbished plants;
• 19.47, altele / 19,47 other
Eoliană / Wind • 2, până în / until 2017;
• 1, după / after 2017
• 10.9, pentru centrale
noi / 10,9 new plants;
• 9.19, altele / 9,19 other
• 11.99, pentru centrale
noi / 11,99 new plants;
• 10.109, altele /
10,109 other
Solară / Solar 6 11.5 / 11,5 12.65 / 12,65
Geotermală / Geothermal 2 no indication no indication
Biomasă / Biomass 2 -11.8 / 11,8 12.98 / 12,98
Biolichide / Bioliquids 2 no indication no indication
Biogay / Biogas 2 no indication no indication
Gaz de fermentare a
deşeurilor / Gas from waste
Gaz de fermentare a
nămolurilor din instalaţiile de
epurare a apelor uzate / Gas
from waste water treatment
1 no indication no indication
1 -11.8 / 11,8 12.98 / 12,98
93

1
2
3
4
5
Alte surse de energie regenerabilă / Other renewable energy sources
Cota estimată de achiziţie de CV stabilită pentru anul
2012, recalculată de către ANRE după trimestrul I al
anului 2012 este de 0,126 CV/MWh, corespunzător
unui consum final estimat la 47.500 GWh (în ipoteza
unei creşteri de 1,5% faţă de valoarea consumului
final de energie electrică realizat în 2011). Numărul
prognozat de CV a fi emise în 2012 este de 6.000.000.
Conform prevederilor HG 750, capacităţile noi de E-SRE
care urmează să fie puse în funcţiune în perioada
2011 - 2015, cu o capacitate totală instalată de 798
MW pentru energia electrică şi respectiv 3.527,8 mii
tep (energie termică). E-RES în 2011 a reprezentat doar
2,5% din consumul final brut de energie electrică, sub
nivelul de 10% valoare stabilită legal pentru acest an.
Capacitatea electrică instalată în unităţile de producţie
E-SRE în 2011 a fost de 597,6 MW. La sfârşitul anului
2011, capacitatea electrică cumulate instalată în
unităţile de producţie E-SRE a fost de 1.134,302 MW,
astfel:
The 2012 GC quota to be acquired that has been
revised by ANRE after the first quarter of 2012 and is
of 0.126 GC/MWh, corresponding to an estimated final
consumption of 47,500 GWh (an increase of 1.5% has
been considered as compared to the 2011 final E-RES
consumption). The forecasted number of GCs to be
issued in 2012 is of 6,000,000.
As per the provisions of GD 750, new E-RES production
facilities are to be commissioned in the period 2011
through 2015, with a total installed capacity of 798 MW
for the electricity and 3,527.8 tep thousand (heating
power plants), respectively. The 2011 E-RES represented
only 2.5% in the final gross energy consumption,
below the 10% level set for this year. The installed
E-RES capacity in 2011 was of 597.6 MW. By the end of
2011, the total E-RES installed capacity amounted to
1,134.302 MW, as follows:
2%
38%
Energie hidro
Hydropower
Energie eoliană
Wind energy
60%
Energie solară
Solar energy
Biomasă
Biomass
Sursa: ANRE / Source: ANRE
Conform Raportului de Monitorizare a sistemului de
promovare a E-SRE în anul 2011, întocmit de ANRE în
iunie 2012, din totalul de 90 de producători de E-SRE
titulari de licenţă, 82 au beneficiat de sistemul de
promovare prin CV, astfel: 42 utilizează energie eoliană,
32 utilizează energie hidro, 4 utilizează biomasa şi 4
utilizează energie fotovoltaică. Totodată, producţia
de E-SRE în 2011 a fost de 16.142 MWh, reprezentând
31,72% din consumul brut de energie electrică, din care
1.509 MWh au beneficiat de sistemul de promovare
prin CV. Tabelul următor prezintă evoluţia gradului de
realizare al ţintei naţionale de E-RES în consumul brut
de energie electrică:
According to the Monitoring Report of E-RES for the year
2011, issued by ANRE in June 2012, out of the 90 E-RES
producers, 82 benefited from GCs support scheme,
as follows: 42 used wind, 32 hydro, 4 biomass and 4
photovoltaic energy. Further, the 2011 E-RES production
was of 16,142 MWh, representing 31.72% of the gross
consumption and of which 1,509 MWh benefited from
the GCs support scheme. The table below presents
the share of E-RES in the final gross consumption as
compared to the national targets:
94

40%
94,97%
93,39%
100%
86,6%
95%
84,8% 85,5% 86,2% 85,5%
90%
35%
85%
80%
30%
75%
70%
65%
25%
60%
55%
20%
50%
45%
15%
40%
35%
30%
10%
25%
20%
5%
15%
10%
5%
0% 0%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
35,8%
31,6%
27,3%
Alte surse de energie regenerabilă / Other renewable energy sources
28,3%
28,2%
30,8%
31,7%
Sursa: ANRE / Source: ANRE
1
2
3
4
5
ponderea E-SRE în consumul brut de energie electrică (%)
E-RES share in gross electricitz consumption (%)
gradul de îndeplinire al ţintei naţionale propuse pentru anul 2010, respectiv 2011
achievement rate of national target proposed for years 2010 and 2011
La sfârşitul lunii mai 2012, situaţia avizelor şi a
contractelor de racordare era următoarea:
By the end of May 2012, the total capacity approved
under technical connection permits and connection
agreements was as follows:
Sursa Aviz tehnic de racordare Contract de racordare
Sursa: Transelectrica SA / Source: Transelectrica SA
Source Technical connection permits (MW) Connection agreements (MW)
Eolian / Wind 8923 12072
Fotovoltaic / Photovoltaic 471 335
Micro-hidro / Micro – hydro 252 157
Biogaz / Biogas 18 3.6
Biomasa / Biomass 53 29
95

1
2
3
4
5
Alte surse de energie regenerabilă / Other renewable energy sources
Biomasa / Biomass 53 29
Sursa: Transelectrica SA
1. Energia solară
1. Solar energy
Energia solară este energia provenită de la soare sub Solar energy is the energy derived from the sun
forma radiaţiei solare. Generarea energiei electrice through the form of solar radiation. Solar powered
solare se bazează pe metode fotovoltaice şi termo electrical generation relies on photovoltaics and heat
solare. Technologiile corespunzătoare sunt în linii engines. Solar technologies are broadly characterized
ENERGIA SOLARĂ
mari caracterizate ca activ sau pasiv utilizatoare de as either passive solar or active solar depending on
energie solară, funcţie de modul de captare, conversie the way they capture, convert and distribute solar
Energia solară este energia provenită de la soare sub forma radiaţiei solare. Generarea energiei electrice
şi distribuţie a energiei solare. Technicile activ solare energy. Active solar techniques include the use of
solare se bazează includ folosirea pe metode panourilor fotovoltaice fotovoltaice şi şi a captatorilor termo solare. photovoltaic Technologiile panels corespunzătoare and solar thermal collectors sunt în to linii mari
caracterizate solar ca termali activ pentru sau pasiv exploatarea utilizatoare energiei. Technicile de energie solară, harness funcţie the energy. de Passive modul solar de techniques captare, include conversie şi
distribuţie a energiei pasiv solare solare. includ orientarea Technicile unei activ clădiri solare către soare, includ folosirea orienting panourilor a building to fotovoltaice the sun, selecting şi a materials captatorilor solar
termali pentru selectarea exploatarea materialelor energiei. cu potenţial Technicile termal favorabil pasiv solare with favorable includ thermal orientarea mass or unei light dispersing clădiri către soare,
selectarea materialelor sau proprietăţile cu de potenţial dispersie ale termal luminii favorabil şi desemnarea sau proprietăţile properties, and de designing dispersie spaces ale that luminii naturally şi desemnarea
ariilor care circulă ariilor care aerul circulă în mod aerul natural. în mod natural.
circulate air.
Conform datelor EUROSTAT pentru 2010, energia solară As per the EUROSTAT data for 2010, the energy derived
Conform datelor EUROSTAT pentru 2010, în ţările UE a fost următoarea:
în ţările UE a fost următoarea:
from solar sources by the EU countries was as follows:
1.600
1.400
1.200
1.000
800
600
400
200
0
Belgium
Bulgaria
Czech
Solar energy 2010 (toe)
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
UK
Sursa: EUROSTAT / Source: EUROSTAT
Sursa: EUROSTAT
Conform studiului întocmit de ICEMENERG, în
According to the study made by ICEMENERG, the
Conform studiului privinţa întocmit radiaţiei solare, de ICEMENERG, ecartul lunar al valorilor în privinţa de pe radiaţiei current solare, RES regarding ecartul solar lunar radiation, al valorilor the monthly de pe teritoriul
teritoriul României atinge valori maxime în luna iunie gap in Romania is maximum in June (1,49 kWh/sqm/
României atinge valori maxime în luna iunie (1.49 kWh/m2/zi) şi valori minime în luna februarie (0.34/kWh
(1.49 kWh/m2/zi) şi valori minime în luna februarie day) and minimum in February (0,34 kWh/sqm/day).
m2/zi). Conform aceleiaşi surse, având în vedere distribuţia fluxurilor medii anuale ale energiei solare
(0.34/kWh m2/zi). Conform aceleiaşi surse, având în As per the same source, considering the distribution
incidente pe suprafaţa orizontală pe teritoriul României, au fost identificate cinci zone. Cel mai ridicat potenţial
vedere distribuţia fluxurilor medii anuale ale energiei of the annual average solar fluxes on the Romanian
acoperă Dobrogea şi o mare parte din Câmpia Română, unde intensitatea radiaţiei solare depăşeşte 1350
solare incidente pe suprafaţa orizontală pe teritoriul territory, five areas have been identified. Of utmost
kWh/m2/an), României, urmată au de fost nordul identificate Câmpiei cinci zone. Române, Cel mai ridicat Podişul interest Getic, for Subcarpaţii the solar energy Olteniei is the area şi Munteniei of Dobrogea şi o bună
parte din Lunca potenţial Dunării, acoperă Dobrogea sudul şi şi o centrul mare parte Podişului din Câmpia Moldovenesc, and the majority Câmpia part of Romanian şi Dealurile Plane, where Vestice the şi vestul
Podişului Transilvaniei, Română, unde unde intensitatea intensitatea radiaţiei solare radiaţiei depăşeşte solare se solar situează radiation între intensity 1.300 exceeds and 1.400 1350 kWh/sqm/year),
MJ/m2. În general,
mai mult de 50% 1350 kWh/m2/an), din teritoriul urmată României de nordul beneficiază Câmpiei Române, de un flux followed de energie by the northern mediu part anual of the de Romanian 1.275 kWh/ Plane, m2.
Podişul Getic, Subcarpaţii Olteniei şi Munteniei şi o Piedmont Plateau (Podişul Getic), Subcarpathians in
bună parte din Lunca Dunării, sudul şi centrul Podişului Oltenia and Muntenia regions, the majority part of the
Moldovenesc, Câmpia şi Dealurile Vestice şi vestul Danube meadow, southern and central parts of the
Podişului Transilvaniei, unde intensitatea radiaţiei Moldavian Plateau, western plane and hills and western
solare se situează între 1.300 and 1.400 MJ/m2. În part of the Transylvanian Plateau, where the solar
general, mai mult de 50% din teritoriul României radiation intensity is in between 1,300 and 1,400 MJ/
beneficiază de un flux de energie mediu anual de 1.275 sqm. Overall, more than 50% of the Romanian territory
71
kWh/ m2.
benefits from an annual average solar energy of 1,275
kWh/sqm.
96

2. Energia geotermală
Studiile geotermale prin măsurători ale temperaturii au
permis elaborarea de hărţi geotermice pentru pentru
întregul teritoriu al României, evidenţiind distribuţia
temperaturii la adâncimi de 1, 2, 3 şi 5 km, conform
studiului ICEMENERG. Aceeaşi sursă indică drept zone
favorabile pentru concentrarea resurselor geotermale
ENERGIA GEOTERMALĂ
Alte surse de energie regenerabilă / Other renewable energy sources
Studiile geotermale prin măsurători ale temperaturii au permis elaborarea de hărţi geotermice pentru pentru
suprafeţelele circumscrise de 60 - 120 grade C (pentru resources are concentrated in described areas of 60 to
întregul teritoriu al României, evidenţiind distribuţia temperaturii la adâncimi de 1, 2, 3 şi 5 km, conform
exploatarea apelor geotermale în vederea producerii de 120 Celsius degrees (for exploiting geothermal waters
studiului energie termică) ICEMENERG. şi suprafeţe în care Aceeaşi temperatura sursă la 3 indică for drept producing zone thermal favorabile energy) and pentru areas in concentrarea which the resurselor geotermale
suprafeţelele km adâncime depăşeşte circumscrise 140 grade C de (zone 60 potenţiale - 120 grade temperature C (pentru at 3 exploatarea km deep exceeds apelor 140 Celsius geotermale degrees în vederea producerii
pentru exploatarea energiei geotermice în vederea (potential areas for exploiting geothermal energy in
de energie termică) şi suprafeţe în care temperatura la 3 km adâncime depăşeşte 140 grade C (zone
producerii de energie electrică).
view of producing electricity).
potenţiale pentru exploatarea energiei geotermice în vederea producerii de energie electrică).
Conform ICEMENERG, zonele unde apele geotermale
Conform subterane sunt ICEMENERG, utilizate în scopul încălzirii zonele (cu o unde apele geothermal geotermale waters are subterane used for heating sunt purposes utilizate (with a în scopul încălzirii (cu o
temperatură la emergenţă
la emergenţă
de 60 - 120
de
grade
60
Celsius)
- 120
sunt
grade
temperature
Celsius) sunt
at emergence
în marea
of 60 to
lor
120
majoritate
Celsius degrees)
localizate
are
în nord-vestul ţării.
în marea lor majoritate localizate în nord-vestul ţării.
2. Geothermal energy
The geothermal studies by measuring the temperature
enabled the drafting of geothermal maps for Romania,
marking out the distribution of the temperature
at deeps of 1, 2, 3 and 5 km, according to a study
performed by ICEMENERG. Further, the same source
indicates as advantageous zones where geothermal
As per ICEMENERG, the zones where the underground
mostly located in the north-western part of the country.
1
2
3
4
5
ENERGIA HIDRO
3. Energia hidro
3. Hydro energy
Conform datelor EUROSTAT pentru 2010, energia hidro în ţările UE a fost următoarea:
Conform datelor EUROSTAT pentru 2010, energia hidro
As per the EUROSTAT data for 2010, the hydro energy by
în ţările UE a fost următoarea:
the EU countries was as follows:
Hydro power 2010 (toe)
Sursa: EUROSTAT / Source: EUROSTAT
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
Belgium
Bulgaria
Czech
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
UK
Sursa: EUROSTAT
Energia hidro reprezintă sursa cea mai importantă de
energie regenerabilă din România (în conformitate cu
Energia hidro reprezintă sursa cea mai importantă de energie regenerabilă din România (în conformitate cu
cerinţele UE). Conform Studiului privind evaluarea study performed by ICENEMERG, the greatest micro
UE). Conform Studiului privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de
potenţialului energetic actual al surselor regenerabile hydro energy potential is represented by the rivers Olt,
energie în Romania realizat de ICEMENERG, râurile cu cel mai mare potenţial microhidroenergetic ale
de energie în Romania realizat de ICEMENERG, râurile Mureş and Tisa- Someş.
României sunt Olt, Mureş şi Tisa-Someş.
cu cel mai mare potenţial microhidroenergetic ale
României sunt Olt, Mureş şi Tisa-Someş.
BIOMASA
Hydro energy represents the most significant E-RES in
Romania (as per the UE requirements). According to the
Biomasa reprezintă o resursă regenerabilă de energie care provine de la soare şi din deşeuri urbane,
substanţe materiale şi deşeuri animale. Biomasa se poate regenera într-o perioadă relativ scurtă de timp.
Principalele metode de folosire a plantelor pentru obţinerea energiei sunt: cultivarea plantelor pentru uzul
97
specific energetic şi utilizarea deşeurilor din plante care sunt folosite în alte scopuri.
Conform datelor EUROSTAT pentru 2010, biomasa în ţările UE a fost următoarea:

1
2
3
4
5
Alte surse de energie regenerabilă / Other renewable energy sources
4. Biomasa
Biomasa reprezintă o resursă regenerabilă de energie
care provine de la soare şi din deşeuri urbane,
substanţe materiale şi deşeuri animale. Biomasa se
poate regenera într-o perioadă relativ scurtă de timp.
Principalele metode de folosire a plantelor pentru
obţinerea energiei sunt: cultivarea plantelor pentru
uzul specific energetic şi utilizarea deşeurilor din plante
care sunt folosite în alte scopuri.
4. Biomass
Biomass is a renewable energy source derived from the
sun and urban waste, plant material and animal waste.
Biomass can re-grow over a relatively short period of
time. The main approaches to using plants for energy
production are: growing plants specifically for energy
use; and using the residues from plants that are used for
other things.
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
Conform datelor EUROSTAT pentru 2010, biomasa în
ţările UE a fost următoarea:
Biomass and renewable wastes 2010
As per the EUROSTAT data for 2010, the biomass energy
by the EU countries was as follows:
Belgium
Bulgaria
Czech
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United
Sursa: EUROSTAT / Source: EUROSTAT
Sursa: EUROSTAT
Biomasa constituie pentru România, o sursă
For Romania, biomass represents an important RES,
regenerabilă de energie, promiţătoare, atât din punct
de vedere al potenţialului, cât şi din punct de vedere
al posibilităţilor de utilizare. Conform Ministerului
Biomasa constituie pentru România, o sursă regenerabilă de energie, promiţătoare, atât din punct de vedere al
al Agriculturii si Dezvoltării Rurale, România are un potential as raw materials used in the production of
potenţialului, cât şi din punct de vedere al posibilităţilor de utilizare. Conform Ministerului al Agriculturii si
potenţial agricol foarte bun, deorece se cultivă pe scară biofuels and bioliquids are widely cultivated (sunflower,
Dezvoltării Rurale, largă materiile România prime folosite are un în producţia potenţial de biogaze agricol şi foarte rape, soya, bun, corn, deorece sugar cane se or cultivă sorghum, pe energetic scară largă materiile
prime folosite biolichide în producţia (floarea soarelui, de biogaze rapiţă, soia, şi porumb, biolichide sfeclă (floarea willow, soarelui, Miscanthus, rapiţă, Cynara). soia, As per the porumb, same source, sfeclă de zahăr si
sorg zaharat, de zahăr salcie si sorg energetică, zaharat, salcie Miscanthus, energetică, Miscanthus, Cynara). Conform Romania has aceleiaşi a high biomass surse, potential ţara (around noastră 7.6 are un potenţial
extraordinar Cynara). de biomasă Conform (în aceleiaşi jur de surse, 7,6 ţara million noastră tep/an, are un aproximativ million tep/year, 318 which PJ): approximates 318 PJ):
potenţial extraordinar de biomasă (în jur de 7,6 million
tep/an, aproximativ 318 PJ):
both in terms of potential and utilization possibilities.
As per the Romanian Ministry of Agriculture and Rural
Development, Romania has a significant agricultural
8%
16%
6'% 7% deşeuri agricole (cereale, resturi vegetale ş.a.)
agricultural waste (cereal, vegetable scraps etc.)
63%
reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc
forestry waste and firewood
reziduuri din fermele zootehnice
waste from livestock farms
deşeuri de lemn-rumeguş şi alte resturi de lemn
wood dust waste and other wood waste
deşeuri şi reziduuri menajere urbane
urban waste and household waste
Sursa: INCDA Fundulea / Source: INCDA Fundulea
98

Lista Abrevierilor / List of Acronyms
Lista Abrevierilor
List of Acronyms
ATR – Avizul Tehnic de Racordare
AEEE – Asociaţia Europeană a Energiei Eoliene
AELS – Asociaţia Europeană a Liberului Schimb
AREE – Asociaţia Română pentru Energie Eoliană
ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei
BCR – Banca Comercială Română
BEI – Banca Europeană de Investiţii
BERD – Banca Română de Reconstrucţie şi Dezvoltare
CAE – Contracte de Achiziţie a Energiei
CE – Comisia Europeană
CGEE – Consiliul Global al Energiei Eoliene
CSP – Energie Solară Concentrată
CV – Certificate verzi
EAFRD – Fondul European Agricol pentru Dez voltare Rurală
ECE – Europa Centrală şi de Est
EIA – Evaluarea impactului asupra mediului
ERDF – Fondul de Dezvoltare Regional European
E-SRE – Energia din resurse regenerabile
EUR – Euro
FACC – Catalog de Clasificare a Activelor Fixe
IFC – Corporaţia Financiară Internaţională
IHA – Asociaţia Internaţională de Hidroenergie
GW – Gigawatt
HG – Hotărâre de Guvern
M - Metru
m/s – Metri/secundă
MW – Megawatt
MWh – Megawatt oră
NCC – Noul Cod Civil al României
OCDE – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
ONG – Asociaţie Non-Guvernamentală
OPCOM SA – Operatorul pieţei de energie electrică din România
OTS – Transelectrica SA, operatorul de transport şi de sistem
PIB – Produsul Intern Brut
PIE – Producătorii Independenţi de Energie
PNAER – Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile
SAC – Arii speciale de conservare
SCI – Situri de importanţă Comunitară
pSCI – Potenţiale Situri de Importanţă Comunitară
SEA – Evaluare Strategică de Mediu
SEE – Spaţiul Economic European
SPA – Arii de Protecţie Specială Avifaunistice
PUD – Plan Urbanistic de Detaliu
PUG – Plan Urbanistic General
PUZ – Plan Urbanistic Zonal
PZU – Piaţa pentru ziua următoare
RIR – Rata internă de rentabilitate
ROE – Rentabilitatea Capitalului Propriu
RON - Lei româneşti
TVA – Taxa pe valoarea adăugată
TWh – Tera-watt oră
UCL – Unicredit Leasing Corporation
UE – Uniunea Europeană
USD – Dolari americani
ATR – Technical Connection Permit
EWEA – European Wind Energy Association
EFTA – European Free Trade Association
RWEA – Romanian Wind Energy Association
ANRE – Romanian Energy Regulatory Authority
BCR – Romanian Commercial Bank
EIB – European Investment Bank
EBRD – European Bank for Reconstruction and Development
PPA – Power Purchase Agreements
EC – European Commission
RTC – Romanian Tax Code
GWEC –Global Wind Energy Council
CSP – Concentrated Solar Power
GC – Green certificates
EAFRD – the European Agricultural Fund for Rural Development
CEE– Central and Eastern Europe
EIA – Environmental Impact Assessment
ERDF – The European Regional Development Fund
E-RES – Energy from renewable energy sources
EUR – Euro
FACC – Fixed Assets Classification Catalogue
IFC – International Finance Corporation
IHA – International Hydropower Association
GW – Gigawatt
GD – Governmental Decision
M - Meter
m/s – Meters/second
MW – Megawatt
MWh – Megawatt hour
OECD – Organization for Economic Cooperation and Development
NGO – Non-governmental Organization
OPCOM SA – Romanian power market operator
TSO – Transelectrica SA, transport and system operator
GDP – Gross Domestic Product
IPP – Independent Power Producers
NREAP – National Renewable Energy Action Plan
SAC – Special Area of Conservation
SCI – Sites of Community Importance
pSCI – Potential Areas of Significance for the Community
SEA – Strategic Environmental Assessment
EEA – European Economic Area
SPA – Special Protection Areas
PUD – Detailed Urban Plan
PUG – General Urban Plan
PUZ – Local Urban Plan
DAM – Day-ahead market
IRR – Internal Rate of Return
ROE – Return on Equity
RON - Romanian Lei
VAT – Value added tax
TWh - Tera-watt hour
UCL – Unicredit Leasing Corporation
EU – European Union
USD – United States Dollars

TPA Horwath este o firmă internaţională de
consultanţă, contabilitate şi audit. Serviciile oferite de
către o echipă tânără şi dinamică de 85 de consultanţi,
includ contabilitate, servicii privind resurse umane şi
salarizare, audit financiar, consultanţă fiscală şi juridică.
TPA Horwath is an international consultancy, accounting
and audit firm. Our core services include accounting,
payroll, auditing, financial and tax consulting, legal
consulting, all of which are provided by a young and
dynamic team of 85 consultants.
TPA Horwath România oferă o abordare integrată a
nevoilor investitorilor străini, specific mediului de afaceri
din România, pentru o mai bună calitate a consultanţei,
dar şi pentru o practică multidisciplinară de calitate, în
scopul optimizării accesului investitorilor străini pe piaţa
românească. TPA Horwath, cu sediul central la Viena, în
Austria, este un grup ce îsi desfăşoară activitatea de la
nivel local la nivel global. Cele 11 birouri regionale din
Austria sunt completate de 9 birouri naţionale din ţările
Europei Centrale şi de Est: Bulgaria, Croaţia, Republica
Cehă, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia şi
România. Această reţea regională a TPA Horwath,
asistă clienţii în planurile lor de dezvoltare şi răspunde
cerinţelor regionale şi globale. Cu mai mult de 1.000 de
profesionişti în cele 10 ţări, TPA Horwath este un lider al
consultanţei în regiune.
The Romanian office of TPA Horwath was set up to
offer an integrated solution that meets the needs
of foreign investors in Romania in terms of higher
quality consulting, and a quality multidisciplinary
practice that optimises foreign investors’ access
to the Romanian market. The TPA Horwath Group,
which is based in Vienna, Austria, acts both
locally and globally. Its 11 offices in Austria are
complemented by 9 other country offices in the CEE
region: Bulgaria, Croatia, Czech Republic, Hungary,
Poland, Serbia, Slovakia, Slovenia and Romania. TPA
Horwath regional network assists clients with their
expansion plans and meets clients’ regional and
global needs. With over 1,000 professionals in 10
countries, TPA Horwath is one of the leading advisory
groups in the region.
TPA Horwath este membru al reţelei Crowe Horwath
International, o asociere globală de firme independente
de consultanţă fiscală, audit şi consultanţă în afaceri.
Asocierea cuprinde 150 de membri, 650 de birouri şi în
jur de 28.000 de anagajaţi, clasându-se printre cele mai
importante zece reţele de consultanţă din lume.
TPA Horwath is a member of Crowe Horwath
International, a worldwide association of legally
independent tax consultants, auditors and business
consultants. This network has 150 members with over
650 offices and approximately 28,000 employees and is
one of the „Top Ten“ consultancy networks worldwide.
Asociaţia Română pentru Energie Eoliană este o
organizaţie non-guvernamentală ce sprijină şi
promovează dezvoltarea energiei eoliene. Scopul
său este acela de a crea condiţii favorabile
pentru investiţiile în domeniul energiei eoliene
din România şi pentru extinderea durabilităţii
în ceea ce priveşte utilizarea energiei eoliene
ca sursă regenerabilă a electricităţii. Bazele
Asociaţiei au fost puse de un grup de persoane
interesate de implementarea tehnologiei
eoliene în România şi este una dintre cele mai
eficiente organizaţii cu putere de influenţă
asupra conturării unui cadru legislativ adecvat
pentru a permite dezvoltarea şi exploatarea
surselor de energie regenerabilă din România,
în special a energiei eoliene. Printre cei 128
de membri ai Asociaţiei, se numără companii
de top active pe piaţa românească a energiei
eoliene: investitori, dezvoltatori, producători de
turbine şi componente, atât din România cât şi
din străinătate.

Fondată în 1950 în Viena, Schoenherr a devenit una
dintre cele mai importante case de avocatură din
Austria şi Europa Centrală şi de Est şi este una dintre
puţinele case de avocatură din Europa care a dezvoltat
o reţea de birouri în Europa Centrală şi de Est. Astăzi,
jumătate din cei 310 avocaţi ai Schoenherr lucrează
în birourile din afara Austriei. Schoenherr a debutat
în Bucureşti (actualmente Schoenherr şi Asociaţii
SCA) în 1996, fiind la acea vreme una dintre primele
case de avocatură care a implementat în România
standarde calitative occidentale de consultanţă
juridică. De-a lungul anilor, Schoenherr şi Asociaţii SCA
a fost implicată în numeroase proiecte de anvergură
şi a acordat asistenţă în probleme de natură juridică
din cele mai variate. Se impune a fi menţionate
achiziţiile unor mari companii din industria grea sau
industria alimentară, precum şi proiecte de anvergură
în domeniul consultanţei juridice şi al litigiilor în
dezvoltarea unor importante reţele de staţii de
distribuţie de carburanţi ori de supermarketuri de către
corporaţii multinaţionale. Schoenherr este una din
primele 10 case de avocatură de afaceri din Romania
(conform cotidianului Ziarul Financiar, martie 2012).
Schoenherr was founded in 1950 in Vienna and has
grown to become a leading corporate law firm in Austria
and Central and Eastern Europe. Operating through
offices in Belgrade, Bratislava, Brussels, Bucharest,
Budapest, Kyiv, Ljubljana, Prague, Sofia, Vienna, Warsaw
and Zagreb (cooperation office), Schoenherr is a truly
European firm. Today, about half of the firm’s 310
lawyers are based in offices outside Austria. In Romania,
Schoenherr started its operations in 1996, being at the
time among the first law firms offering legal services
at Western quality standards. Throughout the years,
Schoenherr şi Asociaţii has been involved in projects of
the biggest magnitude and offered legal solutions to
problems of the most diverse types. The firm assisted
the acquisitions of important companies in the heavy
industry or food and beverage. Also, its team of lawyers
advised multinational corporations on the development
of supermarket chains or fuel distribution stations.
Today, Schoenherr is among the top 10 law firms in
Romania (according to the Romanian business daily
newspaper Ziarul Financiar, March 2012).
The Romanian Wind Energy Association is a nongovernmental
organization supporting and promoting
wind power development. Its aim is to create favourable
conditions for investing in wind power in Romania and
for sustainable increase in use of wind energy as clean
source for generation of electricity. The Association
has been established by a group of people interested
in implementation of wind power technologies in
Romania. It is one of the most effective organizations
lobbying for creation of a suitable legal framework
allowing for development and operation of renewable
energy sources in Romania, in particular of wind power.
Among 128 members of the Association there are
leading companies active on the wind power market in
Romania: investors, developers, turbine and components
manufacturers, both from Romania and abroad.

Cristina Petrescu
Partner
cristina.petrescu@tpa-horwath.ro
Monica Cojocaru
Attorney at law
m.cojocaru@schoenherr.eu
Klaus Krammer
Partner
klaus.krammer@tpa-horwath.ro
Simona Chirica ph.d.
Attorney at law
s.chirica@schoenherr.eu
Claudia Stanciu-Stănciulescu
Partner
claudia.stanciu@tpa-horwath.ro
Anca Velicu
Attorney at law
a.velicu@schoenherr.eu
TPA Horwath
46 Grigore Cobalcescu street,
Sector 1, 010196 Bucharest
ROMANIA
Tel: +40 21 310 06 69
Fax: +40 21 310 06 68
E-Mail : info@tpa-horwath.ro
www.tpa-horwath.ro
schoenherr si asociatii sca /
schoenherr attorneys at law
30 Dacia Blvd.
Sector 1, 010413 Bucharest
ROMANIA
Tel: +40 21 319 67 90
Fax: +40 21 319 67 91
E-Mail : office.romania@schoenherr.eu
www.schoenherr.eu