Raport asupra implementarii Programului de invatare ... - ANPCDEFP

Poţi învăţa în patru feluri: pentru şcoală, pentru viaţă, pentru tine
şi pentru oricine.
André Maurois

Cuprins
Capitolul
Pagina
I. Introducere ............................................................................................................................................ 1
II. Sinteza principalelor rezultate .............................................................................................................. 6
III. Metodologie .......................................................................................................................................... 24
IV. Evoluţia şi tendinţele programului LLP în România ............................................................................ 29
V. Evenimente organizate de Agenţia Naţională ...................................................................................... 156
VI. Exemple de bună practică ..................................................................................................................... 190
VII. Concluzii şi recomandări....................................................................................................................... 259

Capitolul I. INTRODUCERE
Acest raport urmăreşte să ofere o imagine de ansamblu asupra implementării Programului de
Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii (Lifelong Learning Programme – LLP) în România atât în
perioada 2007-2012 în general, cât şi în anul 2012 în detaliu. El reprezintă o etapă intermediară a
unui studiu longitudinal, început în anul 2009 (pentru perioada 2007-2008) şi continuat în anii 2010,
2011 şi 2012, privind modul de implementare şi rezultatele pe termen scurt şi lung ale LLP în
România. În această etapă a studiului s-a urmărit măsura în care, prin modul de implementare în
România, programul:
• se integrează în Strategia Naţională de dezvoltare a resurselor umane,
• contribuie la realizarea obiectivelor Ageţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în
Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), agenţie care gestionează
programul LLP în România,
• contribuie la implementarea Strategiei Revizuite de la Lisabona,
• contribuie la realizarea unui cadru optim pentru implementarea în România a Strategiei
Europa 2020 şi a noului program european dedicat educaţiei, formării profesionale,
tineretului şi sportului 2014 -2020.
Pentru aceasta au fost analizate:
▀ tendinţele şi perspectivele programului în România în perioada 2007-2012.
▀ proiectele şi mobilităţile individuale finanţate prin LLP care s-au derulat în anul 2012
şi care sunt grupate în mai multe categorii:
proiecte şi mobilităţi individuale, aprobate în cadrul unor contracte de
finanţare/exerciţii 1 din anii anteriori şi care s-au finalizat în anul 2012;
proiecte şi mobilităţi individuale aprobate în anii anteriori şi care şi-au
continuat derularea în anul 2012;
proiecte şi mobilităţi individuale selectate şi aprobate în anul 2012.
1 Denumirea de “Contract de finanţare/ exerciţiu” se referă la Contractul încheiat anual între Comisia Europeană şi ANPCDEFP, prin care se
alocă fondurile corespunzătoare proiectelor depuse de entităţi din România şi selectate în cursul acelui an.
3

Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii (Lifelong Learning Programme – LLP), care a
fost lansat de Comisia Europeană (CE) în anul 2007 şi are ca scop:
▀
favorizarea schimburilor reciproce,
▀
cooperarea şi mobilitatea între sistemele de educaţie şi formare din UE,
permite oamenilor ca în toate etapele vieţii să ia parte la experienţe stimulative de învăţare şi să
contribuie în mod individual şi/sau instituţional la dezvoltarea sectorului de educaţie şi formare
profesională din Europa.
Obiectivele specifice ale LLP sunt următoarele:
să contribuie la dezvoltarea învăţării continue de calitate şi să promoveze un nivel de
performanţă ridicat, inovaţia şi o dimensiune europeană a sistemelor şi practicilor în
domeniu;
să sprijine realizarea unui spaţiu european al învăţării continue;
să ajute la îmbunătăţirea calităţii, atractivităţii şi accesibilităţii posibilităţilor de învăţare
continuă oferite în cadrul statelor membre;
să consolideze contribuţia învăţării continue la coeziunea socială, la cetăţenia activă, la
dialogul intercultural, la egalitatea de gen şi la împlinirea personală;
să ajute la promovarea creativităţii, competitivităţii, capacităţii de inserţie profesională şi a
dezvoltării spiritului antreprenorial;
să contribuie la creşterea participării la învăţarea continuă a persoanelor de toate vârstele,
inclusiv cele cu nevoi speciale şi grupurile defavorizate, indiferent de nivelul lor socioeconomic;
să promoveze învăţarea limbilor şi diversitatea lingvistică;
să sprijine dezvoltarea, în domeniul învăţării continue, a unui conţinut, a unor servicii,
pedagogii şi practici inovatoare bazate pe TIC;
să consolideze rolul învăţării continue în crearea unui sentiment de cetăţenie europeană, bazat
pe înţelegerea şi respectarea drepturilor omului şi a democraţiei, şi să încurajeze toleranţa şi
respectul faţă de alte popoare şi culturi;
să promoveze cooperarea în ceea ce priveşte asigurarea calităţii în toate sectoarele
educaţiei şi formării în Europa;
să încurajeze o utilizare optimă a rezultatelor, a produselor şi proceselor inovatoare şi să
facă schimb de bune practici în domeniile vizate de programul de învăţare continuă, în
vederea îmbunătăţirii calităţii educaţiei şi formării.
LLP este structurat în mai multe programe sectoriale în funcţie de grupurile ţintă cărora se
adresează, iar în cadrul acestor programe, în funcţie de obiectivele specifice şi operaţionale, se
disting mai multe tipuri de Acţiuni. Proiectele se pot derula în cadrul unor acţiuni gestionate la
nivelul fiecărui stat membru, acţiuni numite descentralizate, sau în cadrul unor acţiuni gestionate la
4

nivelul CE, numite acţiuni centralizate. În figura următoare sunt prezentate acţiunile pe care le
gestionează ANPCDEFP:
Considerând că învăţarea pe tot parcursul vieţii nu reprezintă numai un aspect al educaţiei şi
formării, ci şi un principiu fundamental al participării active a individului în societate, de-a lungul
întregii sale vieţi, ANPCDEFP şi-a definit misiunea, viziunea şi obiectivele în felul următor:
5

MISIUNE
ANPCDEFP facilitează accesul la alternative europene
de învăţare continuă si activă pentru fiecare!
Pentru aceasta, în numele Comisiei Europene,
ANPCDEFP:
▀
▀
▀
▀
Gestionează si alocă fonduri europene în domeniul
educaţiei, formării profesionale şi tineretului,
Sprijină instituţiile, organizaţiile şi persoanele în a-şi
dezvolta capacităţile şi competenţele,
Incurajează si sprijină crearea de reţele, schimbul de
experienţă, de bune practici si know-how,
Formează si schimbă atitudini si mentalităţi,
▀ Adoptă si promovează valorile europene si
integrează valorile românesti în context european,
▀
Promovează o cultură a excelenţei.
VIZIUNE
ANPCDEFP este o organizaţie care crede în tine.
Credem că procesul de învăţare continuă si activă îţi poate fi de folos şi că
reprezintă esenţa unei Europe care promovează solidaritatea şi diversitatea.
De aceea noi îţi oferim posibilitatea de a te îmbunătăţi continuu prin
accesarea programelor europene de educaţie, formare profesională şi
tineret care ţi se potrivesc cel mai bine.
Ne asumăm responsabilitatea de a te aduce mai aproape de ceea ce
înseamnă a fi cetăţean european. Pentru că împreună putem să
comunicăm de la egal la egal, fără a ne ascunde în spatele unor
sintagme. Şi tot împreună putem să descifrăm ce înseamnă
dimensiune europeană dincolo de clişeu!
Avem un ţel: să devenim un model în care calitatea serviciilor oferite
să facă diferenţa.
Pentru că nouă ne pasă! Acest ţel va fi atins prin a demonstra că
suntem:
▀
▀
▀
▀
▀
un finanţator profesionist, responsabil, suportiv si echitabil;
un partener solid, de încredere si performant;
o instituţie resursă care să poată oferi consultanţă în elaborarea
politicilor educaţionale, de formare şi pentru tineret;
un promotor al responsabilităţii sociale;
un catalizator în schimbarea mentalităţilor…pentru că
schimbarea face parte din ADN-ul instituţiei!
6

Creşterea efectivităţii
implementării
programelor LLP şi
TiA
Utilizarea
eficientă a
resurselor
Obiectivele ANPCDEFP
pentru anul 2012
Menţinerea/
îmbunătăţirea
sistemului de
management al
calităţii
Îmbunătăţirea
managementului
resurselor umane
Creşterea
efectivităţii relaţiei
dintre ANPCDEFP
şi părţile interesate
La stabilirea indicatorilor şi ţintelor pentru implementarea programului în anul 2012, au fost luate
în considerare următoarele:
▀
▀
▀
rezultatele obţinute prin implementarea programului în anii anteriori;
concluziile şi recomandările conţinute în:
raportul privind implementarea LLP în România în anul 2011;
rapoartele naţionale din ultimii ani privind situaţia învăţământului, educaţiei
şi formării profesionale;
rapoartele acţiunilor de audit şi le vizitelor de monitorizare efectuate de
instituţii mandatate de autoritatea naţională sau de CE, sau de experţi ai CE;
evaluarea CE asupra raportului anual al ANPCDEFP privind implementarea
LLP în anul 2011;
recomandările CE cu privire la implementarea ECVET, EQAVET şi EQF.
7

Capitolul II. SINTEZA PRINCIPALELOR REZULTATE
Din analiza documentelor privind implementarea programului LLP în România reiese că atât obiectivele
Programului de lucru cât și cele specifice ale Agenției Naționale pentru anul 2012 au fost îndeplinite. În
continuare sunt prezentate valorile principalilor indicatorii asociați obiectivelor ANPCDEFP pe anul 2012,
valori care pun în evidență atingerea acestor obiective:
Numărul de candidaturi depuse pentru proiecte, mobilități și activități în anul 2012: 6858, cu 505 mai multe
decât în anul 2011 (o creștere cu 7,7%).
Numărul total de proiecte, mobilități și activități în cadrul celor 4 programe sectoriale și al Vizitelor de
studiu aprobate în anul 2012: 1703
Număr de proiecte/activități/mobilități încheiate în anul 2012: 1526
Numărul persoanelor care au beneficiat de mobilități în cadrul exercițiilor
încheiate în anul 2012: 16981
Echilibrare geografica: au candidat pentru finanțare și au primit finanțare, pentru cel
puțin un tip de proiect/activitate, organizații/persoane din toate județele țării;
Numărul organizațiilor care au candidat în anul 2012 pentru prima dată, fie în cadrul
unui program sectorial, fie la nivelul întregului program LLP: 1571, ceea ce reprezintă
44,73% din numărul total de organizații (3512) care au candidat în anul 2012.
Materiale/modalități de informare și promovare realizate/ reeditate/ actualizate:
o Afișe : Erasmus-1500 exemplare, Leonardo da Vinci -500 exemplare,
o Pliante: Comenius- Mobilități individuale elevi -500 exemplare, Vizite de studiu -500 exemplare,
o Afiș - planificator – 600 exemplare,
o Broșură informativă privind programul Leonardo da Vinci- 500 exemplare,
o Agenda 2013 - 450 exemplare,
o Insigne Erasmus – 500 exemplare,
Creșterea efectivității
implementării
programelor LLP și
TiA
o e-Buletin informativ – lunar cu informații referioare la acțiunile din fiecare program sectorial
(http://www.anpcdefp.ro/avertimail.php) -10000 abonați,
o Publicații electronice pentru actiuni din cadrul programelor Comenius, Erasmus și Leonardo da Vinci,
o Pagina web a agenției (www.anpcdefp.ro) și pagina programului LLP.
Activități de promovare/informare organizate de Agenția Națională: 16. La aceste activități au participat
peste 6400 persoane (la evenimentul de promovare și valorizare Tineret în mișcare au participat aproximativ
5500 persoane).
8

Rata de absorbtie a bugetului anului 2012 la angajare nu este definitivă deoarece contractările în cazul
proiectelor aprobate în anul 2012 se încheie la 30 iunie 2013. Din punct de vedere financiar, fondurile LLP
aferente anului 2012 au fost angajate după cum urmează:
Programul
sectorial
Suma alocată prin
contractul cu CE (EURO)
Suma angajată
prin contracte (EURO)
Rata de
absorbție
Comenius 7642000 7478461.2 97.86%
Erasmus 17098000 16620965.8 97.21%
Leonardo da Vinci 9346000 8974029.2 96.02%
Grundtvig 2542000 2498786 98.30%
Vizite de studiu 140000 68852 49.18%
Total 36768000 35641094.2 96.94%
Rata de absorbtie a bugetului 2009 (dupa finalizarea proiectelor): 98,43%
Rata estimată globală de absorbție a bugetului 2010 (proiectele ToI 2010 sunt în faza de evaluare a
raportelor finale): 98,5 %
Proiecte/activități derulate și încheiate în anul 2012, evaluate ca „bune” s-au „foarte bune” reprezintă
76% din total cu 1% mai mare decât ținta stabilită în programul de lucru.
Absorbția de fonduri suplimentare prin redistribuirea de fonduri de catre Comisia Europeană, din
bugetele neconsumate ale altor țări–formă de apreciere de către Comisia Europeană a calității candidaturilor
și a calității activității derulate pentru gestionarea/implementarea proiectelor de experții agenției și de
organizațiile beneficiare:
Programul sectorial Buget alocat
initial de CE
Buget total
alocat
Fonduri suplimentare
alocate de CE
Procent
fonduri
suplimentare
Comenius 6066000 7642000 1576000 25.98%
Erasmus 16860000 17098000 238000 1.41%
Leonardo da Vinci 9075000 9346000 271000 2.99%
Grundtvig 1944000 2542000 598000 30.76%
Program transversal 140000 140000 0 0.00%
Total 34085000 36768000 2683000 7.87%
Realizări importante la nivelul programelor sectoriale:
Comenius:
• Numărul de candidaturi pentru proiecte de Parteneriat școlar Multilateral Comenius a crescut de la
1091 în anul 2011 la 1215 în anul 2012, ceea ce înseamnă o creștere cu 11,37%.
• Numărul de candidaturi pentru proiecte de Parteneriat școlar Bilateral Comenius a crescut de la 136
în anul 2011 la 152 în anul 2012, ceea ce înseamnă o creștere cu 12%.
• Calitatea foarte bună a candidaturilor a determinat absorbția de fonduri suplimentare prin
redistribuirea de fonduri de catre Comisia Europeană, de 1576000 Euro (cu 25,98% mai
mare decât alocarea inițială).
• Numărul de județe din care nu s-au aprobat proiecte de Parteneriat școlar Multilateral
Comenius în 2012 a scăzut (față de anul 2011) cu 100%, de la 4 la 2 județe (proiectele
aprobate se derulează în 40 județe).
9

Erasmus:
Numărul de universități care au depus proiecte pentru finanțarea Mobilităților Erasmus a crescut de la
68 pentru anul universitar 2011-2012 la 69 candidaturi pentru anul 2012-2013, iar numărul
candidaturilor aprobate a crescut de la 66 la 69.
Numărul de candidaturi pentru susținerea de Cursuri de limba română, pentru studenți străini cu burse
Erasmus în România, a crescut în anul 2012 la 8 ( față de 7 în anul 2011).
Numărul de candidaturi depuse în anul 2012 pentru Programe Intensive a crescut față de anul
anterior cu 4 (cu 36,36%)
Interesul studenților pentru plasamente a crescut cu 8,81% (de la 1101 în anul universitar 2010-
2011 la 1198 în anul universitar 2011-2012).
Numărul mobilităților de personal efectuate, atât pentru misiuni de predare (STA) cât și pentru
formarea personalului (STT) a crescut: cu 90 (7,61%) pentru STA și cu 143 (25,27%) pentru STT
față de anul universitar anterior.
Leonardo da Vinci:
Rata de absorbție în cazul proiectelor de parteneriat Leonardo da Vinci 2010 (proiecte încheiate în
anul 2012) este de 100%.
Numărul de candidaturi pentru proiecte de mobilități 2012 a crecut cu 5,94% față de anul 2011 (337
candidaturi în anul 2011 și 357 candidaturi în anul 2012).
Numărul de candidaturi pentru proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci 2012 a crecut cu 23,81% față de
anul 2011 (231 candidaturi în anul 2011 și 286 candidaturi în anul 2012).
S-a îmbunătățit reprezentarea geografică a candidaturilor depuse și aprobate pentru preoiecte de mobilități
Leonardo da Vinci 2012: singurul județ din care nu s-au primit candidaturi în anul 2012 este județul Giurgiu și
doar în 6 județe nu se derulează proiecte finanțate în exercițiul 2012. În anul 2011 nu s-au depus candidaturi din 2
județe și nu s-au aprobat proiecte în cazul a 8 județe.
Numărul de candidaturi pentru proiecte de Transfer de Inovație Leonardo da Vinci 2012 a crecut cu 50% față
de anul 2011 (28 candidaturi în anul 2011 și 42 candidaturi în anul 2012).
Grundtvig:
• Numărul de candidaturi pentru proiecte de parteneriat Grundtvig 2012 a crecut cu 40,57% față de anul 2011
(318 candidaturi în anul 2011 și 447 candidaturi în anul 2012).
• Numărul de candidaturi pentru Mobilități de formare continuă Grundtvig 2012 a crecut cu 55,52% față
de anul 2011 ( 439 candidaturi în anul 2011 și 625 candidaturi în anul 2012).
• Numărul de candidaturi pentru Vizite și schimburi Grundtvig 2012 a crecut cu 118,18 % față de anul 2011
( 33 candidaturi în anul 2011 și 72 candidaturi în anul 2012).
• Calitatea foarte bună a candidaturilor a determinat absorbția de fonduri suplimentare prin
redistribuirea de fonduri de catre Comisia Europeană, de 598000 Euro (cu 30.76% mai mare decât
alocarea inițială).
• Beneficiarii de proiecte Grundtvig s-au implicat în proiectul SOCIETAL finanțat din fonduri FSE
POSDRU, proiect coordonat de Asociația Reper21, în care Agenția Națională este partener,
implicare care a determinat adoptarea principiilor și indicatorilor responsabilității sociale în cadrul
organizațiilor care au derulat sau derulează proiecte Grundtvig.
10

Auditul de supraveghere a certificării ISO 9001-2008 s-a finalizat fără observații.
Rata de eroare după controlul primar s-a menținut la nivelul pragului acceptat de Comisia Europeană.
Număr de reuniuni în vederea contractării/implementării proiectelor în condiții de calitate:
31 cu 913 participanți
o 8 reuniuni organizate pentru acțiuni Comenius,
o 15 reuniuni organizate pentru acțiuni Leonardo da Vinci,
o 4 reuniuni oganizate pentru acțiuni Grundtvig,
o 2 reuniuni organizate pentru acțiuni Erasmus,
o 2 reuniuni organizate pentru Vizite de studiu.
Menținerea/
îmbunătățirea
sistemului de
management
al calității
Număr de reuniuni de monitorizare tematică: 6 cu 411 participanți
o 1 reuniune organizată pentru beneficiari Comenius și Vizite de studiu cu tema Combaterea abandonului
școlar și reducerea absenteismului prin implicarea elevilor în activități ale proiectelor de Parteneriat
școlar,
o 3 reuniuni Erasmus, 1 reuniune la nivel național și 2 la nivel regional dedicate recunoașterii perioadelor
de mobilitate cu scop de învățare efectuate de studenți în alte țări europene,
o 1 reuniune Leonardo da Vinci în care au fost abordate două teme distincte: Creșterea calității educației
și formării profesionale și Întărirea cooperării dintre agenți economici, furnizori de formare și alți
factori interesați.
o 1 reuniune Grundtvig dedicată beneficiarilor/posibililor beneficiari care lucrează cu persoane din
grupuri dezavantajate.
Număr de reuniuni de consiliere în vederea raportării de progres/finale: 8 cu 422 participanți.
Număr de reuniuni în vederea redactării acordurilor de formare pentru proiecte de mobilitîți Leonardo da
Vinci: 3 cu 126 participanți.
Număr de vizite de monitorizare la sediul beneficiarilor, pe durata implementării proiectelor: 26
o
o
o
7 pentru proiecte Comenius,
4 pentru proiecte Grundtvig,
15 pentru proiecte Leonardo da Vinci.
Număr de misiuni de verificare financiară (audit)/audit de sistem: 4 pentru beneficiari Erasmus.
Publicarea pe site-ul Agenției Naționale de ghiduri pentru implementarea unor proiecte de calitate:5 ghiduri:
o
Cum puteți avea un proiect de calitate:
• Comenius Regio,
• Parteneriate Școlare Multilaterale Comenius,
• Parteneriate Școlare Bilaterale Comenius,
o
o
Cum puteți avea o mobilitate de calitate,
Îndrumar practic pentru proiecte Leonardo da Vinci.
11

Număr de candidaturi pentru proiecte LLP primite de la instituţii din mediul rural (grupuri ţintă
dezavantajate): 339
o
o
o
274 pentru proiecte de parteneriat şcolar Comenius, bi şi multilateral,
31 pentru proiecte de parteneriat pentru învăţare Grundtvig,
34 pentru proiecte de mobilităţi şi parteneriate Leonardo da Vinci.
Număr de instituţii/organizaţii din mediul rural care au proiecte LLP aprobate în anul 2012: 66
o
o
o
43 proiecte Comenius,
9 proiecte Grundtvig,
14 proiecte Leonardo da Vinci.
Număr de proiecte LLP aprobate în anul 2012 care se adresează grupurilor
ţintă dezavantajate/persoanelor cu dizabilităţi/persoanelor cu nevoi speciale: 128
o
o
o
15 proiecte Leonardo da Vinci (mobilităţi şi parteneriate),
52 proiecte Comenius (parteneriate şcolare bi şi multilaterale şi Comenius Regio),
61 proiecte parteneriate pentru învăţare Grundtvig.
Număr de participanţi (persoane cu nevoi speciale) care beneficiază de fonduri pentru mobilităţi Leonardo da
Vinci 2012: 49
Număr de activităţi de comunicare/ promovare dedicate grupurilor ţintă dezavantajate/ combaterii
oricărui tip de discriminare: 6 la care au participat 456 persoane
o
o
o
o
3 reuniuni Erasmus, una la nivel naţional, organiţată la Bucureşti şi 2 regionale, organizate la
Braşov şi Alba Iulia, la care au au fost invitaţi studenţi şi profesori cu nevoi speciale,
1 seminar naţional Leonardo da Vinci, organizat la Braşov, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai
unor instituţii/organizaţii din mediul rural sau care lucrează cu persoane cu nevoi speciale,
1 reuniune Comenius dedicată reprezentanţilor unor şcoli cu rată mare de abandon şcolar, şcoli care
şcolarizează elevi din grupuri dezavantajate,
1 seminar tematic naţional Grundtvig dedicat grupurilor dezavantajate.
Număr de exemple de bună practică publicate în buletinul electronic INFOALTFEL şi/sau prezentate cu
ocazia reuniunilor de diseminare/valorizare sau a unor conferinţe: 194
o
o
o
o
o
58 exemple de proiecte/activităţi Comenius,
44 exemple de mobilităţi/programe intensive/ cursuri Erasmus,
27 exemple de proiecte Leonardo da Vinci,
45 exemple de proiecte/activităţi Grundtvig,
20 exemple de Vizite de studiu.
Număr de evenimente de diseminare/ valorizare a rezultatelor proiectelor: 6
Număr de răspunsuri la chestionarele (on-line) de satisfacţie a beneficiarilor: 1326, cu 166 mai mare decât
în anul 2011.
Nivel de satisfactie a beneficiarilor, rezultat din cele 1326 răspunsuri date în chestionare:
Creșterea
efectivității
relației dintre
ANPCDEFP și
părțile
interesate
Privind colaborarea cu personalul Agenţiei pentru informare şi consultanţă în vederea depunerii de
candidaturi, în termeni de:
o Deschidere – grad general de satisfacţie: 77,8%
o Amabilitate – grad general de satisfacţie: 81,8%
o Explicaţii clare, precise şi corecte – grad general de satisfacţie: 66,7%
o Promptitudine în răspuns – grad general de satisfacţie: 74,7%
Privind colaborarea cu personalul Agenţiei pentru informare şi consultanţă în toate etapele proiectului, în
termeni de:
o Deschidere – grad general de satisfacţie: 97,9% (faţă de 97% în 2011)
o Amabilitate – grad general de satisfacţie: 98% (faţă de 96,3% în 2011)
o Explicaţii clare, precise şi corecte – grad general de satisfacţie: 96,4% (faţă de 93,8% în 2011)
o Promptitudine în răspuns – grad general de satisfacţie: 96,1% (faţă de 92,7% în 2011)
12

Privind colaborarea cu departamentul financiar al Agenţiei, în termeni de:
o Deschidere – grad general de satisfacţie: 97,4% (faţă de 96,5% în 2011)
o Amabilitate – grad general de satisfacţie: 97,8% (faţă de 95,7% în 2011)
o Explicaţii clare, precise şi corecte – grad general de satisfacţie: 96,8% (faţă de 93,8% în 2011)
o Promptitudine în răspuns – grad general de satisfacţie: 97% (faţă de 93,2% în 2011)
Privind colaborarea cu personalul Agenţiei cu care aţi intrat în contact în timpul misiunilor de
verificare/audit al proiectului , în termini de:
o Deschidere – grad general de satisfacţie: 97,4% (faţă de 95,3% în 2011)
o Amabilitate – grad general de satisfacţie: 98,1% (faţă de 94% în 2011)
o Explicaţii clare, precise şi corecte – grad general de satisfacţie: 97,4% (faţă de 92,7% în
2011)
o Promptitudine în răspuns – grad general de satisfacţie: 97,6% (faţă de 91,5% în 2011)
Nivel mediu de satisfacţie a participanţilor la evenimente organizate de Agenţia Naţională, colectat din
datele completate în fişele de evaluare a evenimentelor (1938 participanţi la evenimentele la care s-au aplicat
chestionare şi 1408 chestionare completate): scor mediu 4,67 din maxim 5
Numar de participanti la evenimente la care s-a aplicat chestionar de evaluare 1938
Numar de chestionare completate 1408
Procent din Excelent 93,4%
Evaluare medie 4.70
Numar de evenimente la care s-a aplicat chestionar de evaluare 41
Număr aproximativ de participanţi la evenimente organizate de Agenţia Naţională la care nu s-a
aplicat chestionar de evaluare ” 2120
Numar de evenimente organizate de Agenţia Nationala la care nu s-a aplicat chestionar de evaluare 16
Numar de evenimente la care AN a participat ca invitat 32
Numar de evenimente la care AN a colaborat la organizare 8
Numar de evenimente organizate de AN 57
Numar total evenimente 97
Nivel mediu de satisfacţie (scoruri realizate, scorul maxim fiind 5) a participantilor la întâlniri individuale cu
experţii Agenţiei, la sediul Agenţiei, calculat pe baza informaţiilor colectate din chestionarele completate de
participanţii la întâlniri:
Calitatea informaţiei primită în timpul vizitei:
Utilitatea informaţiilor pentru scopul vizitei: 4,5;
Modul în care s-a comunicat informaţia: 5;
Inţelegerea cerinţelor programului: 4,5;
Colaborarea cu personalul AN cu care aţi interacţionat pe parcursul vizitei:
Promptitudine în rezolvarea solicitării:4,5;
Deschidere: 5;
Amabilitate: 5;
Profesionalism: 5.
Cum apreciaţi informarea pe care AN o realizează prin:
Paginile de internet gestionate de AN: 4,5;
Buletinul informativ electronic: 4,5;
Materiale informative: 4,5;
Evenimente şi acţiuni de promovare: 5;
Reţele de colaboratori ai Agenţiei Naţionale: 4,5.
Număr de proiecte în care a fost implicată Agenţia Naţională în anul 2012: 6
Creative, Innovative and Transferable Methods in the Training of Teachers and Training Staff – Formal
and Non-formal Education-"CityM" proiect de reţea tematică finanţat de Comisia Europeană în cadrul LLP,
vizând activităţi de monitorizare tematică a proiectelor Comenius, Grundtvig şi Leonardo da Vinci centrate pe
formarea profesorilor şi formatorilor.
13

• Proiectul a fost coordonat de ANPCDEFP şi a implicat alte 12 Agenţii Naţionale din Austria, Belgia
(Comunitatea flamandă), Cipru, Danemarca, Germania, Lituania, Norvegia, Polonia, Spania, Suedia,
Marea Britanie.
• Proiectul s-a desfăşoară în perioada ianuarie 2010 – martie 2012 şi şi-a propus:
• Identificarea celor mai relevante exemple de metode inovative, creative şi transferabile
dezvoltate în cadrul unor proiecte Grundtvig, Leonardo da Vinci şi Comenius în perioada
2007-2009,
• Analiza datelor şi elaborarea unui kit cu metode creative, inovative şi transferabile privind
formarea cadrelor didactice,
• Promovarea rezultatelor la nivelul decidenţilor politici şi al principalilor actori
instituţionali, în vederea unei mai bune integrări a rezultatelor proiectelor în politicile şi
practicile naţionale.
• Rezultatele proiectului sunt:
Un registru al proiectelor Comenius, Leonardo da Vinci şi Grundtvig (208 proiecte) selectate ca
bune practici pe baza unor criterii agreate de către Agenţiile Naţionale partenere,
Un kit de metode creative, inovative şi transferabile pentru formarea cadrelor didactice şi a
formatorilor,
Un raport (adresat cu prioritate decidenţilor politici) cu concluzii ale analizei proiectelor
selectate şi cu recomandări vizând o mai bună integrare a rezultatelor proiectelor în politicile şi
în practica educaţională,
Website-ul proiectului şi forumul on-line: http://www.city-m.eu/
• În perioada 6-8 martie 2012 a avut loc la Bucureşti Conferinţa finală a proiectului. Această
conferinţă a fost de un real succes şi poate fi prezentată ca exemplu de bună practică pentru astfel de
evenimente.
„INCLUSION” – Proiect de retea tematică finanţat de Comisia Europeană, coordonat de Agenţia Naţională din
Marea Britanie-ECORYS, la care participă alte 13 Agenţii Naţionale de implementare a LLP (CZ, DE, IT, FI, LV, NL,
PL, PT, RO, SI, SE, TR, UK –British Council) Proiectul a avut o durată de 3 ani , s-a încheiat în anul 2012. şi a avut
următoarele obiective.
Explorarea semnificaţiei termenului de grup dezavantajat la nivelul fiecărei ţări partenere;
Stabilirea nivelului de succes al LLP în ceea ce priveşte sprijinul acordat grupurilor
dezavantajate;
Identificarea şi diseminarea recomandărilor Comisiei Europene, Agenţiei Executive şi Agențiilor
Naţionale de a creşte numărul de grupuri care au acces la LLP şi de a face programele sectoriale mai
inclusive.
Derularea activităţilor de proiect a dus la obţinerea următoarelor rezultate imediate şi produse:
14

• O listă de 10 provocări cheie care au impact asupra participării la LLP a persoanelor cu oportunităţi
reduse:
În LLP nu există o strategie pentru incluziune;
Nu există o definiţie clară şi consistentă a grupurilor dezavantajate şi o înţelegere comună, în ţările
participante la program, referitoare la ceea ce reprezintă grupurile dezavantajate, dizabilităţile şi
nevoile speciale;
Lipseşte corelaţia/legătura între activităţile derulate în domeniul incluziunii în diferite zone politice
la nivel local, naţional şi European;
Incluziunea socială nu are puterea unei priorităţi în Apelurile Europene sau Naţionale pentru
propuneri de proiecte;
Lipsa datelor comparabile disponibile referitoare la tipurile şi numărul de organizaţii care lucrează
cu şi pentru persoane cu oportunităţi reduse;
Sprijin financiar inadecvat şi lipsa de fonduri suplimentare şi de stimulente pentru ca organizaţiile care
lucrează cu persoane cu oportunităţi reduse să participe la LLP;
Structura şi procesul administrativ al programului sunt complexe şi birocratice;
Lipsa de implicare privind persoane cu oportunităţi reduse;
Lipsa sprijinului şi a resurselor necesare pentru diseminarea şi exploatarea rezultatelor proiectului
INCLUSION;
Lipsa de competenţe de comunicare într-o limbă străină precum şi existenţa unor bariere
referitoare la alfabetizare şi alte competenţe de bază în cazul persoanelor cu oportunităţi reduse.
• 10 recomandări realizate în cadrul reţelei ca răspuns la provocările identificate:
Strategie
Definiţie
Cooperare
Politici
Management
Buget
Structură
Implicare
Diseminare
Limbaj
Stabilirea unui cadru solid de incluziune.
Adoptarea unor definiţii clare referitoare la incluziunea socială şi grupurile
dezavantajate care să susţină o înţelegere comună în ţările participante la program.
Susţinerea şi implementearea unor metode de corelare/cooperare îmbunătăţite a
diverselor metode de educaţie şi formare întâlnite la nivel local, naţional şi EU, cât şi a
surselor financiare, pentru a maximiza sinergiile pentru noua generaţie de programe de
educaţie şi formare.
Asigurarea promovării incluziunii ca o prioritate naţională şi Europeană în programele
curente şi viitoare.
Dezvoltarea unor instrumente de monitorizare care sa masoare în mod eficient
participarea în programele LLP şi în cele de educaţie şi formare viitoare.
Implementarea unor prevederi financiare adaptate pentru a veni în spirjinul persoanelor
cu oportunităţi reduse.
Simplificarea structurii programelor şi crearea unui proces administrativ mai simplu şi
mai flexibil.
Mai buna înţelegere a nevoilor persoanelor cu oportunităţi reduse şi o mai bună
implicare în rezolvarea problemelor acestora.
Asigurarea unei diseminări îmbunătăţite şi eficiente prin acordarea de sprijin şi de
resurse adecvate.
Asigurarea sprijinului în ceea ce priveşte pregătirea persoanelor cu oportunităţi reduse
în vederea participării lor la mobilităţi, inclusiv pregatirea lingvistică şi culturală.
• Un raport privind participarea la LLP a persoanelor cu oportunităţi reduse;
• Un website-dedicat incluziunii: www.llpincluzion.eu;
• Peste 150 proiecte exemple de bună practică privind incluziunea;
• Un raport referitor la incluziunea socială în educaţie şi formare profesională;
• 2 seminare şi conferinţa finală a proiectului în iunie 2012.
15

Rezultate pe termen lung aşteptate:
• Creşterea gradului de conştientizare a problemelor cu care se confruntă grupurile
dezavantajate/slab reprezentate;
• O înţelegere mai bună şi o sensibilizare a Comisiei, autorităţilor naţionale şi Agenţiilor
Naţionale care participă la LLP, cu privire la importanţa de a determina participarea
grupurilor dezavantajate cât mai cuprinzătoare în program.
• Posibilitatea ca proiectul prezent să îşi găsească continuare într-un nou proiect.
Competenţe şi instrumente pentru adoptarea responsabilităţii sociale şi de mediu în cadrul
organizaţiilor societăţii civile, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritara 3, Domeniul major
de intervenţie 3.3: Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi
societatea civilă.
Proiectul este implementat de către Asociaţia REPER21 împreună cu ANPCDEFP şi Asociaţia CRIES.
Scopul proiectului: să ofere asistenţă ONG-urilor româneşti pentru adoptarea principiilor dezvoltarii
durabile - echilibrul mediului, echitate socială şi eficacitate economică - în cadrul propriilor activităţi şi
proiecte.
16

Obiectivele proiectului:
Informarea şi formarea reprezentanţilor şi voluntarilor ONGurilor
în cadrul unor seminare tematice privind importanţa,
beneficiile şi metodele adoptării responsabilităţii sociale şi de
mediu în proiectele pe care le desfăşoară;
Elaborarea unui ghid practic şi lansarea unei comunităţi online
(Societal.ro), ca principale instrumente pentru schimbul de idei
şi difuzarea de bune practici de responsabilizare în organizaţiile
non-profit;
Consilierea unor ONG-uri care gestionează proiecte europene,
cu scopul creşterii gradului de responsabilitate socială şi de
mediu al activitaţilor desfaşurate, în cadrul unor iniţiative-pilot;
Crearea unei reţele naţionale de promotori ai responsabilităţii,
formată din reprezentanţi ai ONG-urilor care desfăşoară proiecte
în domeniul educaţiei şi formării adulţilor.
Rezultate principale:
un PORTAL comunitar: www.societal.ro;
un GHID practic pentru responsabilizarea proiectelor;
o etapa de experimentare, prin realizarea unor PROIECTE - PILOT;
o REŢEA naţională de promotori de responsabilitate.
Cele mai importante activităţi/proiecte derulate în anul 2012 au fost:
Festivalul de teatru tânăr din Alexandria "Ideo Ideis" din 13-21.08.2012.
Festivalul de Film Istoric de la Râşnov din august 2012 a invitat publicul la o călătorie în timp,
vizionând filme care au ca subiect momente istorice, dar şi cele mai noi producţii
cinematografice cu temă istorică. Momente-portret au fost dedicate actorilor Toma Caragiu şi
Patrick Dewaere, cineastului Cristian Nemescu şi pilotului Ayrton Senna.
Organizatorii au ales să oglindească în selecţia filmelor din festival şi în evenimentele speciale
teme istorice importante: Atentatul terorist de la JO Munchen 1972, Jubileul Reginei
Elisabeta a II-a, Insula Ada Kaleh, Sfârşitul lumii şi Transilvania. Festivalul s-a bucurat de
prezenţa unor invitaţi de marcă: Ivan Patzaichin, medaliat la JO din 1972, Henry
Hershkowitz, sportiv din delegaţia Israelului la Munchen 1972, Cristian Ţopescu precum şi
actorul Marius Manole.
17

Universitatea de vară a reţelei Societal
din septembrie 2012, care a avut loc la
Miercurea Ciuc şi pe parcursul căreia ,
într-o admosferă de lucru relaxantă şi
creativă, 100 de ONG-işti au participat
la 3 ateliere având ca temă generală:
Managementul Responsabilităţii
Sociale în Proiectele ONG-iste.
Cele 3 ateliere desfăşurate concomitent
s-au referit la:
Atelierul “Proiecte-pilot de
responsabilitate sociala”. -solutii
pentru managementul responsabil al
proiectelor de educatie nonformala
finantate prin programele Grundtvig
si Tineret in Actiune.
Atelierul “Marca Eveniment
responsabil”. –a constat în prezentarea
caietului de sarcini al acestei mărci,
lansată de Societal pentru
recunoaşterea evenimentelor care
reuşesc să îşi îmbunătăţească impactul
social, economic şi de mediu în aceeaşi
măsură în care îşi delectează publicul.
Atelierul de scenarii “ONG 2020” – a propus o metodă de planificare strategică inovatoare
pentru ca ONG-istii participanţi să exploreze împreună diferite “viitoruri posibile” privind
evoluţia organizaţiile lor pe termen mediu şi lung.
NetECVET: Working together to understand and implement ECVET proiect aprobat în cadrul Apelului
la propuneri EACEA/10/2010 („ECVET- European Credit System for Vocational Education and
Training” reprezintă Sistemul European de Credite pentru Formarea Profesională ). Proiectul este
coordonat de Agenţia Naţională din Germania, iar parteneri sunt alte 13 Agenţii Naţionale din AT, IT,
NL, FI, DK, FR, NO, PL, RO, SE, TR, UK, HU.
Scopul proiectului este sprijinirea implementării ECVET făcând legătura între nivelul european de
abordare şi diferitele niveluri naţionale.
Rezultate aşteptate:
• Inţelegere comună, la nivel european, a ECVET în practicile de educaţie şi formare
profesională;
• Informaţii structurate, în baza de date ADAM, referitoare la proiecte care abordează/dezvoltă
ECVET;
• Vizibilitate îmbunătăţită a rezultatelor proiectelor Leonardo da Vinci în termeni de
instrumente, modele şi exemple de bune practici;
• Creşterea capacităţii de testare şi implementare a elementelor ECVET prin:
o dezvoltarea, pe baza analizei rezultatelor proiectelor Leonardo da Vinci
implementate până în prezent, a unui set de instrumente privind proiectarea,
derularea şi validarea unor stagii de formare profesională;
o
dezvoltarea de materiale de formare profesională pentru profesioniştii din domeniul
VET.
Mai multe candidaturi de proiecte în cadrul priorităţii ECVET.
18

Proiectul a început în anul 2011 şi are o durată de 3 ani.
Pe parcursul anului 2012 s-au derulat următoarele ateliere:
Atelierul 1 în Olanda: Cum să începi un parteneriat ECVET;
Atelierul 2 în Danemarca: Construirea reţelelor;
Atelierul 3 în Franţa: Descrierea rezultatelor învăţării;
Atelerul 4 în Italia: Descrierea rezultatelor învăţării;
Atelierul 5 în Marea Britanie: Evaluarea, validarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării;
Atelierul 6 în Suedia: Evaluarea, validarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării;
Atelierul 7 în Polonia: Managementul calităţii în mobilităţi ECVET.
Agenţia Naţională din România a participat, împreună cu Agenţia Naţională din Polonia, la
organizarea şi coordonarea atelierului care s-a desfăţurat în luna mai 2012 la Varşovia.
În cadrul acestui atelier, cei 28 de participanţi , persoane care reprezentau şcoli şi organizaţii VET şi/sau
autorităţi naţionale, au discutat probleme referitoare la respectarea ciclului calităţii în derularea
mobilităţilor ECVET. Principalele întrebări la care s-au căutat răspunsuri au fost:
Care sunt măsurile de bază menite să asigure calitatea mobilităţilor cu scop de formare profesională?
Ce tipuri de instrumente sunt necesare pentru asigurarea calităţii mobilităţilor ECVET?
Cum trebuie îmbunătăţită proiectarea unei mobilităţi ECVET astfel încât să poată fi revizuită în mod
corect?
Din discuţiile purtate au rezultat provocări şi recomandări specifice celor 4 faze ale ciclului calităţii şi
sugestii referitoare la Toolbox-ul care urmează să fie realizat în proiect. Referitor la managementul
calităţii s-au propus următoarele:
Planificare:
• Este necesară identificarea instituţiilor competente şi stabilirea de parteneriate de încredere;
• Partenerii şi participanţii la formare trebuie să se implice în fiecare etapă a fazei de planificare
şi trebuie să se asigure că programul de formare reflectă aşteptările formabililor;
• În planificarea programului de formare trebuie să se aibă în vedere cadrele naţionale ale
calificărilor din ţările partenerilor de implementare.
• Implementare:
• Trebuie avută în vedere livrarea de informaţii referitoare la pregătirea interculturală,
planificarea mobilităţii, monitorizare şi sprijin acordat participanţilor, atât organizaţiilor gazdă
cât şi participanţilor la mobilitate;
• Provocările şi barierele întâmpinate într-o mobilitate trebuie să fie folosite ca informaţii în
planificarea unor mobilităţi viitoare.
• Evaluare:
• Să se folosească instrumentele de evaluare existente în prezent şi să se creeze oportunităţi
pentru analiza a ceea ce s-a întâmplat în mobilitate;
• În evaluare trebuie folosite datele colectate prin monitorizare;
• Trebuie revizuite datele de intrare şi rolul diferiţilor actori şi parteneri;
• Provocările şi barierele întâmpinate într-o mobilitate trebuie să fie folosite ca informaţii în
planificarea unor mobilităţi viitoare.
• Revizuire:
• Trebuie avute în vedere: mecanismul de comunicare, sistemul de monitorizare şi raportare,
măsurarea impactului mobilităţii atât la nivel personal cât şi instituţional;
• Trebuie să se bazeze pe feedback-ul primit de la participanţii la formare şi de la organizaţiile
partenere;
• Trebuie avută în vedere măsurarea impactului la cel puţin 6 luni după terminarea mobilităţii;
• Trebuie discutate posibile îmbunătăţiri referitoare la rezultatele învăţării şi la procesul de
evaluare a rezultatelor învăţării.
• Provocările şi barierele întâmpinate într-o mobilitate trebuie să fie folosite ca informaţii în
planificarea unor mobilităţi viitoare.
Sugestii referitoare la Toolbox includ:
Să fie astfel realizat încât să fie util atât beneficiarilor cu experienţă în implementarea de
mobilităţi ECVET cât şi celor începători;
Trebuie să conţină fişe de evaluare, metode, instrumente şi note referitoare la cerinţe minime
privind asigurarea calităţii mobilităţilor;
19

Trebuie să sugereze utilizarea platformelor de comunicare pentru monitorizarea
participanţilor la mobilităţi cu scop de formare profesională (Skype, Moodle).
Trebuie să confirme importanţa construirii încrederii reciproce între parteneri.
o
20

Echipa Naţională de experţi ECVET – proiect finanţat de Comisia Europreană şi implementat de Agenţia
Naţională în perioada ianuarie 2012-decembrie 2013.
Scopul proiectului este acela de a contribui la reforma în educație și formare profesională prin:
Promovarea dezvoltării și folosirii ECVET la toate nivelurile cadrului național al
calificărilor, pentru a facilita mobilitatea transnațională și recunoașterea rezultatelor
învățării pe tot parcursul vieții și în contexte internaționale de învățare;
Realizarea condițiilor necesare și adoptarea măsurilor potrivite pentru ca ECVET să fie aplicat în
mod gradual în calificările VET la toate nivelurile NQF și EQF și folosit cu scopul transferului și
recunoașterii rezultatelor învățării obţinute de diverse persoane în contexte formale, non-formale
și informale.
Echipa naţională de experţi ECVET este alcătuită din 5 persoane care au rolul de a sprijini:
schimbările referitoare la calificări;
activitățile privind eliminarea barierelor existente în mobilitățile geografice și
profesionale;
factorii interesați, pentru o înțelegere mai bună a ECVET cu scopul de a implementa
principiile ECVET în definirea calificarilor.
Obiective specifice:
Să sprijine actorii relevanți din VET în dezvoltarea expertizei lor ECVET;
Să faciliteze accesul la informație și consultanță privind folosirea ECVET, atât actorilor
relevanți în domeniul VET cât și persoanelor particulare;
Să se asigure că aplicarea ECVET în calificări este corect descrisă și că documentele
Europass asociate, emise de autorități competente, conțin informații relevante;
Să promoveze proiectele de Mobilități Leonardo da Vinci ca oportunități transparente
și flexibile de dezvoltare profesională, precum și alte tipuri de proiecte/ mobilități care
vizează dezvoltarea profesională.
În anul 2012 s-au derulat în cadrul proiectului următoarele activităţi:
• 4 evenimente de informare și promovare;
• 3 sesiuni de formare pentru beneficiarii de proiecte de mobilitati Leonardo da Vinci;
• Elaborarea unui chestionar adresat beneficiarilor de mobilităţi cu scop de formare
profesională, pentru a se identifica barierele întâmpinate în recunoaşterea rezultatelor
învăţării obţinute în contexte de învăţare din alte ţări;
• Participarea la 5 evenimente dedicate formării profesionale în context ECVET,
organizate de alte instituţii;
• Participarea la ateliere şi seminare de formare organizate de Comisia Europeană
şi/sau de Secretariatul European ECVET.
21

Echipa Naţională de experţi BOLOGNA – Proiectul este finanţat Comisia Europreană şi este gestionat
de ANPCDEFP. Perioada de derulare a proiectului este 01.07.2011-31.12.2013
Scopul proiectului este acela de a sprijini reforma în învăţământul superior din România în conformitate
cu prevederile noii legi a educaţiei naţionale (Legea nr.1/2011).
Obiectivele specifice sunt:
• Să crească gradul de conştientizare a principalilor actori implicaţi în învăţământul superior cu
privire la modul în care programele, procesele şi instrumentele ( de exemplu: procesul Bologna,
inițiativa Tineretul în Mişcare, programul sctorial Erasmus, ECTS, DS, ESG, EQF / CNC) ar
putea sprijini, împreună cu noua lege, reforma naţională în domeniu.
• Să sprijine Autoritatea Naţională în realizarea unei mase critice de implicare a actorilor
principali în procesul de reformă.
• Să crească interesul instituţiilor de învăţământ superior românesc pentru obţinerea ECTS Label și DS Label.
• Să ajute studenţii şi profesorii pentru a înţelege mai bine cele mai recente evoluţii ale Spaţiului
European al Învăţământului Superior (EHEA).
• Să promoveze activităţile ERASMUS dincolo de acţiunea privind mobilitatea, concentrându-se pe
acţiuni centralizate, cu provocarea de a integra dimensiunea europeană în curriculum.
Activităţi prevăzute pe durata implementării proiectului:
• 3 reuniuni de informare privind creditele ECTS și Suplimentul de Diplomă;
• 1 seminar de formare privind completarea formularelor de candidatură pentru certificările
ESTS Label și DS Label;
• 1 sesiune de formare a cadrelor didactice implicate în emiterea DS, privind descrierea
rezultatelor învăţării;
• 1 atelier de lucru la nivel european, organizat în Marea Britanie;
• 2 Conferinţe Naţionale, pre şi post Conferinţa Ministerială EHEA de la Bucureşti din aprilie 2012;
• 1 atelier cu tema „Impactul Standardelor şi Ghiduri Europene (ESG) în învăţămîntul superior din România;
• 1 activitate de formare, la nivel european, a experţilor Bologna şi a reprezentanţilor din
ANPCDEFP.
• 3 reuniuni de informare/diseminare pentru reprezentanţi ai instituţiilor de învăţămînt superior,
studenţi şi cadre didactice universitare, privind programul Erasmus și viitoarea generație de
programe în domeniul educației și formării profesionale 2014-2020.
În anul 2012 în cadrul proiectului s-au derulat următoarele activităţi:
Participare “Bologna International Seminar:Social Dimension”,
Participare seminar training ECTS-DS Label,
National Seminar- “Bucharest Pre-Ministerial 2012 Conference “,
Intrunire regionala la Universitatea “Transilvania” din Brasov,
Participare Seminar Bologna “Putting Bucharest’s Conclusions on Track –The Experts Role”,
Evaluarea de catre Expertii Bologna a aplicatiilor ECTS si DS Label,
Participare Seminar Bologna “Research-based Education: Strategy and Implementation”.
22

Nivel mediu de satisfactie privind lucrul în echipă şi cooperarea interdepartamentală: 3,99 pe o scară
de la 1 la 5 (72% foarte mulţumiţi şi mulţumiţi).
Număr de activităţi inter-departamentale dezvoltate în comun în ANPCDEFP: 4 tipuri
de activităţi care se referă la:
o organizarea de evenimente comune,
o armonizarea procedurilor de lucru,
o transferul de bună practică privind instrumentele folosite în monitorizarea
şi evaluarea proiectelor pe întreg ciclul de viaţă al acestora,
o analiza şi evaluarea activităţii derulate pe parcursul unui an calendaristic.
Nivel mediu de satisfactie a personalului faţă de Agenţia Naţională ca angajator: 5,67 pe
o scară de la 1 la 7 (72,1% foarte mulţumiţi şi mulţumiţi).
Număr de cursuri/programe de formare la care au participat angajaţii: 14
Activităţile de formare la care au participat angajaţii Agenţiei Naţionale implicaţi în gestionarea LLP sunt:
Nr.
crt
Loc de
desfăşurare
Tema/Titlul programului de
formare
Categoria de
personal
Participanţi
ANPCDEFP
Durata (nr.ore)/
Perioada (una)
Furnizori formare
Îmbunătățirea
managementului
resurselor umane
1 Bucuresti Formare de formatori Experti LLP 9 60 ore/ 07-08.2012 SC Pragul Alb srl
2 Bucuresti “Introduction to Systematic Review
Methods”
3 Bucuresti ”IEA Statistică Educațională” Expert Eurydice
4 Bruxelles "Training of Trainers for the
Evaluation of Partnerships Meeting"
5 Dublin Atelier"Quality assurance for VET
and ECVET mobility"
Expert Eurydice 1 16 ore/09.2012 IOE - Universitatea
Coord. Studii si
Cercetare
din Londra
2 96 ore/ 10-11.2012 IEA Germania
Experti LLP 2 8 ore/f2012 DGEAC
Coord. Studii si
Cercetare
1 16 ore/ 03.2012 Secretariatul
European ECVET
6 Bucuresti Curs Manager de proiect Experti LLP 2 32 ore/ 10-11.2012 Extreme Training
7 Bucuresti Curs Inspector Resurse Umane Coord. Logistic 1 40 ore/ 09.2012 Extreme Training
8 Paris Conferinta Hubforum pentru factorii
de decizie din domeniul comunicarii
digitale
Coord. PPVI 1 16 ore/ 10. 2012 Hubforum Franta
9 Sofia Eurodesk Network Meeting Expert Eurodesk 1 24 ore/03 – 04. 2012 Eurodesk - Bulgaria
10 Copenhaga Eurodesk Network Meeting Expert Eurodesk 1 24 ore/10.2012 Eurodesk -
11 Predeal LEADERSHIP Coord.
departamente AN
12 Bruxelles Intalnire coordonatori TiA si LLP Coord. LLP si TiA
13 Roma Atelier: "Towards ECVET
implementation"
si Directori
Coord. Studii si
Cercetare
15 20 ore/
11-12. 2012
Danemarca
Win Win
7 16 ore/03.2012 DGEAC
1 16 ore/10.2012 Secretariatul
European ECVET
14 Bucuresti Curs Engleza pentru Afaceri Expert LLP 1 42 ore/ 09-12.2012 International House
Număr de persoane implicate în grupuri de lucru organizate de CE sau autorităţi naţionale: 4 (“The Working
Group on the simplification of the management of the new programme post 2013”; Grup de lucru pentru baza
de date EST; grup de lucru pentru realizarea analizei de nevoi privind programul de dezvoltare a
resurselor umane 2014-2020; grup de lucru pentru realizarea strategiei naţionale privind educaţia pe
toată durata vieţii)
Ariile de îmbunătăţire pentru activitatea Agenţiei Naţionale în anul 2012 au fost stabilite printr-un proces de autoevaluare
efectuat conform modelului EFQM;
Au fost reduse cheltuielile materiale cu aproximativ 2 % faţă de anul 2012;
Se utilizează un sistem de normare astfel încât gradul de încărcare a
personalului să fie echilibrat.
23
Utilizarea
eficientă a
resurselor

Capitolul III. METODOLOGIE
Obiectivele elaborării acestui raport sunt:
să se analizeze evoluţia şi tendinţele programului de la lansare până în prezent;
să se analizeze rezultatele LLP obţinute în anul 2012,
să se identifice bunele practici în implementarea proiectelor încheiate în anul 2012;
să se valorifice datele relevante obţinute din implementarea în anul 2012 a proiectelor
finanţate în cadrul LLP, pentru proiectarea unui studiu de impact al LLP pe toată perioada
de derulare;
Sursele de informaţii folosite au fost:
documente specifice LLP:
o Decizia 1720/2006 a Parlamentului şi Consiliului European;
o Apelurile Generale şi Apelurile Naţionale pentru propuneri de proiecte 2009,
2010, 2011 şi 2012.
o Ghidul LLP versiunile 2009, 2010, 2011, 2012;
o Programele de lucru pe anii 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012 aprobate de
autoritatea naţională şi de Comisia Europeană.
documente de monitorizare şi evaluare existente:
o rapoarte de monitorizare la sediul beneficiarilor;
o rapoarte de control/audit la sediul beneficiarilor;
o rapoarte de progres/finale ale proiectelor/activităţilor derulate de beneficiari;
o fişe de evaluare a rapoartelor de progres şi a celor finale ale beneficiarilor,
completate de experţi ai Agenţiei Naţionale şi/sau de experţi evaluatori
independenţi;
o chestionare completate de beneficiari/participanţi în timpul misiunilor de
monitorizare/verificare/control;
o chestionare completate on-line de către beneficiarii de mobilităţi individuale
(Comenius, Grundtvig, Vizite de studiu) şi/sau de mobilităţi de formare
profesională Leonardo da Vinci sau Erasmus referitoare la certificarea și
recunoașterea rezultatelor învățării obținute prin mobilități transnaționale .
baze de date:
o LLPLink –bază de date care reprezintă un instrument de management al
proiectelor finanţate de Agenţiile Naţionale în cadrul LLP, realizat și administrat
de Comisia Europeană;
o ADAM – platformă europeană de valorizare în care sunt prezentate rezultatele
proiectelor Leonardo da Vinci Transfer de Inovaţie;
o EST - platformă europeană de valorizare în care sunt prezentate rezultatele
proiectelor de parteneriat Comenius, Grundtvig şi Leonardo da Vinci;
o Leopass- bază de date pentru gestionarea şi raportarea proiectelor de Mobilităţi
Leonardo da Vinci –proiecte finanţate până în anul 2010 inclusiv;
o Mobility Tool - bază de date pentru gestionarea şi raportarea proiectelor de
Mobilităţi Leonardo da Vinci începând cu proiectele finanţate în anul 2011;
documentele programatice europene şi naţionale privind educaţia şi formarea profesională:
o Strategia Revizuită de la Lisabona;
o Recomandările Parlamentului European și a Consiliului privind stabilirea unui :
Sistem European de Credite pentru Educaţie şi Formare Profesională -
European Credit System for VET (ECVET);
Cadru European de referință pentru asigurarea calității în educație şi
formare profesională - European Quality Assurance Reference
Framework for VET (EQARF);
Cadru European al Calificărilor (EQF);
o Recomandarea Consiliului privind recunoașterea și validarea învățării nonformale
și informale;
o Cadrul Strategic pentru Cooperare Europeană în Educaţie şi Formare (’ET 2020’);
24

o Un nou impuls pentru cooperarea europeană în educaţie şi formare profesională
pentru a sprijini strategia Europa 2020;
o Comunicarea Comisiei către Parlamentul European. Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor–”Regândirea Educației”:
investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune;
o Strategia integrată de dezvoltare a resurselor umane din perspectiva învăţării pe
parcursul întregii vieţi 2009-2020;
o Planul National de Dezvoltare 2007-2013;
o Strategia Europa 2020;
o Programul Sectorial Operational de Dezvoltare a Resurselor Umane 2007-2013.
rapoarte de analiză şi cercetări:
o
Rapoartele anuale (2007, 2008, 2009, 2010, 2011) privind implementarea LLP
trimise la Comisia Europeană;
o Raportul privind impactul implementării LLP în Romania în perioada 2007-2009
o
elaborat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei;
Rapoartele acţiunilor de audit şi ale vizitelor de monitorizare efectuate de
instituţii mandatate de autoritatea naţională sau de CE, sau de experţi ai CE;
o Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ 2010;
o Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2011 și 2012;
o Raport privind starea învățământului superior din Romania 2011 și 2012;
o
o
o
o
o
o
Raport de impact 2011 –”Măsuri complementare de finanţare a mobilităţilor
Comenius”;
Analysis and overview of NQF developments in European countries. Annual
report 2012 – CEDEFOP;
Skills supply and demand in Europe – CEDEFOP;
Future skills supply and demand in Europe – CEDEFOP;
National Study on adult educators – Survey report;
References for the development of the professionalization system for the adult
education practitioners;
Necesitatea analizei rezultatelor programului și a realizării acestui raport, este foarte bine pusă în
evidență de următorul citat lucrarea “ A Handbook for Development Practitioners - Ten steps to a
Results-Based Monitoring and Evaluation System”, Jody Zallkuusek, Ray C. Rist, 2004, The
World Bank, ISBN 0-8213-5823-5 :
Dacă nu măsori rezultatele, nu poţi să diferenţiezi succesul de eşec.
Dacă nu poţi vedea succesul, nu îl poţi răsplăti.
Dacă nu poţi răsplăti succesul, este posibil să răsplăteşti eşecul.
Dacă nu poţi vedea succesul, nu poţi învăţa din el.
Dacă nu poţi recunoaşte eşecul nu îl poţi corecta.
Dacă poţi demonstra că ai obţinut succes, poţi câştiga sprijin public.
Considerându-se că evaluarea este necesară atât pentru creşterea performanţei proiectelor şi
programelor sectoriale cât şi pentru justificarea (de către beneficiari -la nivelul proiectelor și de
către ANPCDEFP -la nivelul programelor) folosirii resurselor pentru obținerea rezultatelor, la
nivelul Agenţiei Naţionale se desfășoară un proces de evaluare care are la bază criteriile specifice
abordării UE:
Relevanţă
Eficacitate
Eficienţă
Impact
Sustenabilitate
25

Ciclul de evaluare, bazat pe criterii specifice etapelor diferite din ciclul de viață al proiectelor,
presupune:
evaluare ex-ante pentru proiectele Leonardo da Vinci. În acest tip de evaluare cel mai
important criteriu este relevanţa. Evaluarea ex-ante pentru:
o proiectele de Transfer de inovaţie Leonardo da Vinci - constă în evaluarea
planurilor de implementare şi are loc înainte de contractare/ începerea derulării
proiectelor;
o proiectele de Mobilitate Leonardo da Vinci - constă în evaluarea:
• programelor de pregătire lingvistică, pedagogică şi culturală -
programele de pregătire sunt concepute de beneficiari în concordanţă cu
formularul de candidatură şi redactate folosindu-se o fişă cadru realizată
de experţii departamentului;
• programelor de formare profesionala -sunt redactate pe baza:
unui model realizat la nivelul Comisiei Europene,
standardelor de pregătire profesională elaborate la nivel
naţional sau a celor ocupaţionale şi a curriculum-ului naţional
de formare profesionala iniţială.
Atât pentru evaluarea programelor de pregătire cât şi a celor de formare se folosesc
fişe de evaluare realizate la nivelul departamentului Leonardo da Vinci.
evaluare intermediară/de progres a proiectelor de parteneriat Comenius, Leonardo da
Vinci, Grundtvig, Transfer de inovatie Leonardo da Vinci şi a unora dintre proiectele de
Mobilităţi Leonardo da Vinci. De asemenea, Universităţile participante la programul
Erasmus transmit rapoarte intermediare după primul semestru al fiecărui an academic.
Această evaluare este focalizată pe principiile eficienţei şi eficacităţii. Beneficiarii
redactează rapoarte intermediare/de progres, iar experţii Agenţiei Naţionale evaluează
aceste rapoarte şi documentele suport anexate la rapoarte, folosind fişe de evaluare
realizate la nivelul fiecărui departament.
evaluare ex-post a proiectelor focalizată pe principiile impactului şi durabilităţii.
Rapoartele finale ale tuturor tipurilor de proiecte/activităţi sunt evaluate în proporţie de
100% fie de experţii Agenţiei Naţionale fie de experţi evaluatori independenţi. Fiecare
departament stabileşte aleatoriu un eşantion de evaluare aprofundată şi lărgeşte acest
eşantion cu proiecte selectate pe criterii de risc (beneficiari cu experienţă redusă,
posibilitatea dublei finanţări, proiecte derulate cu probleme, beneficiari recurenţi,
beneficiari cu bonitate redusă etc.). Structura şi conţinutul rapoartelor finale sunt stabilite
26

de Comisia Europeană pentru majoritatea acţiunilor. Excepţie fac acţiunile din cadrul
programului Erasmus (caz în care Comisia Europeană a precizat doar cerinţe minimale) şi
Vizitele de studiu. O parte dintre fişele de evaluare folosite pentru evaluarea rapoartelor
finale a fost realizată de Comisia Europeana, iar marea majoritate a fişelor de evaluare a
fost realizată de experţii Agenţiei Nationale. Se folosesc fişe de evaluare realizate de
Comisia Europeană numai pentru proiecte de parteneriat Comenius, Leonardo da Vinci şi
Grundtvig şi pentru proiecte de Transfer de Inovaţie Leonardo da Vinci. Fişele de evaluare
realizate de experţii agenţiei permit evaluarea tuturor aspectelor descrise în rapoartele
finale şi o parte dintre ele au descriptori de nivel pentru 4 niveluri (nesatisfăcător,
satisfăcător, bine şi foarte bine). În cazul fişelor de evaluare realizate de Comisia
Europeană pentru proiecte de Parteneriat, aspectele descrise în raport trebuie încadrate în
3 niveluri (nesatisfacător, satisfăcător şi foarte bine). Pentru categoriile evaluate nu există
ponderi şi pentru niveluri nu există descriptori. Din acest motiv evaluarea nu poate fi
unitară şi nu pot fi identificate proiectele bune, dar care nu sunt foarte bune din toate
punctele de vedere. Pentru rezolvarea acestei deficienţe şi identificarea exemplelor de
bună practică în cazul proiectelor de parteneriat Comenius, evaluatorii folosesc următorii
indicatori stabiliţi la nivelul Agenţiei Naţionale:
• Calitatea parteneriatului:
continuarea relatiilor de parteneriat si dupa finalizarea proiectului;
existenta cel putin a unui produs final COMUN;
monitorizarea continua a progresului proiectului (dovezi) si utilizarea unei
strategii de evaluare;
repartizarea echilibrata a sarcinilor între parteneri;
asigurarea de sanse egale pentru participarea la activitatile proiectului (selectia
grupurilor ţintă cu criterii clare şi respectarea egalităţii de şanse).
• Calitatea produselor si a rezultatelor:
să fie relevante pentru proiectul în cauză;
să fie originale şi inovative;
să fie valorizate;
să respecte criteriile de identitate vizuală.
• Impact:
obiectivele proiectului au fost atinse şi acest lucru este dovedit ;
competenţele dobândite să fie măsurabile şi măsurate ;
comunitatea locală să fie implicată în mod vizibil;
experienţele din proiect să fie valorizate (diseminate, transferate, multiplicate);
• Activitati:
activităţile desfăşurate au fost relevante pentru proiect;
dovezi relevante pentru realizarea tuturor activităţilor (nu numai mobilităţile);
implicarea semnificativă în activităţi a elevilor, părinţilor, altor stakeholders;
implicarea semnificativă a elevilor în mobilităţi.
Pentru evaluarea rapoartelor finale ale proiectelor de Transfer de Inovaţie, Comisia
Europeană a furnizat o lista de verificare a raportului final şi o fişă de evaluare pentru
produse finale (cu 4 niveluri de valori, pentru care nu există descriptori).
În cazul mobilităţilor individuale Comenius, Grundtvig şi a Vizitelor de studiu fişele de
evaluare a rapoartelor finale şi chestionarele aplicate în cazul vizitelor de verificare expost
sunt astfel concepute încât evaluarea rezultatelor participării la programe de formare
să se facă pe mai multe niveluri:
măsurarea reacţiei cursanţilor la experienţele de învăţare oferite - cât de satisfăcuţi
sunt beneficiarii de experienţele de învăţare;
înregistrarea conţinutului învăţării –ce au învăţat beneficiarii prin participarea la
activităţile de formare transnaţionale;
evaluarea schimbării organizaţionale – cum s-a schimbat cultura organizaţională a instituţiei
în care activează beneficiarul activităţii de formare transnaţională;
evaluarea aplicaţiilor învăţării – frecvenţa cu care beneficiarii implementează practicile învăţate;
27

evaluarea activităţilor de învăţare ale elevilor/formabililor – realizările în domeniul
educaţiei şi/sau formării profesionale a elevilor/formabililor au crescut;
În cazul proiectelor de Mobilitate Leonardo da Vinci, fişa de evaluare a rapoartelor finale
conţine 10 categorii şi aprecierea se face pe 4 niveluri de realizare. Evaluarea acestor
proiecte se bazează pe triangulaţie. Sunt evaluate rapoartele finale ale beneficiarilor,
rapoartele individuale ale participanţilor la plasamente de formare şi corelaţia între
conţinuturile acordurilor de formare şi ale certificatelor de mobilitate Europass primite de
participanţi.
În diferite etape din ciclurile de viaţă ale proiectelor şi/sau după încheierea acestora, experţii
departamentului de Asigurare a Calităţii, Audit, Monitorizare şi Control efectuează vizite de
monitorizare/control/audit la sediul beneficiarilor. Au fost realizate instrumente pentru colectarea de
informaţii cu privire la modul de implementare a proiectelor/activităţilor atât la nivel instituţional cât şi
la nivel individual. Informaţiile colectate, interpretarea lor şi propunerile de măsuri corective se găsesc în
portofoliile proiectelor monitorizate/controlate/auditate.
Informaţiile, colectate din sursele menţionate anterior, au fost structurate şi analizate prin
triangulaţie. Pentru enunţarea concluziilor referitoare la implementarea LLP în 2012 s-au analizat şi
evaluat:
calitatea serviciilor de consiliere şi consultanţă oferite beneficiarilor de către experţii
Agenţiei Naţionale;
rezultatele proiectelor implementate,
încercându-se stabilirea unei relaţii clare între calitatea serviciilor oferite de Agenţia Naţională (centrate pe
„client”), calitatea rezultatelor proiectelor implementate şi efectele LLP la diferite niveluri.
În vederea colectării informaţiilor din surse şi cu metode diferite, cu ocazia reuniunilor/evenimentelor
organizate de Agenția Națională s-au distribuit participanților chestionare cu ajutorul cărora să fie colectate
informații referitoare la satisacția acestora privind:
o modul de organizare a evenimentului respectiv,
o cooperarea cu ANPCDEFP,
o îndrumarea și sprijinul acordat de ANPCDEFP.
Concluziile rezultate din analiza datelor colectate au fost apreciate ca elemente definitorii pentru
revizuirea și îmbunătățirea serviciilor oferite de ANPCDEFP.
Pentru identificarea:
o satisfacției participanților la mobilități în cadrul LLP cu scop de formare profesională,
o sprijinului primit/problemelor întâmpinate de aceștia privind participarea la aceste mobilități,
o formele de recunoaștere/obstacolelor întâmpinare în recunoașterea rezultatelor învățării ,
s-a realizat un chestionar on-line, la care au răspuns 1715 participanți la mobilități în perioada
2007-2012, după cum se poate vedea în tabelul următor:
Tip de mobilitate
Număr participanți
Vizite de studiu in cadrul LLP 278
Mobilitati de formare continua Comenius 1147
Mobilitati de formare continua Grundtvig 189
Mobilitati Leonardo da Vinci-Formare initiala (IVT) 158
Mobilitati Leonardo da Vinci - Plasamente pe piata muncii (PLM) 66
Mobilitati Leonardo da Vinci -VETPRO 299
Ţinând cont de faptul că evaluarea de impact ex-ante anticipează impactul posibil ca parte a
proceselor de planificare, design şi abordare a intervenţiei, înainte de punerea acesteia în practică,
în analiza informaţiilor s-a urmărit:
relevanţa obiectivelor fiecărui program sectorial, conţinute în planurile anuale de lucru ale
Agenţiei Naţionale, pentru „Strategia de dezvoltare a resurselor umane din perspectiva
învăţării pe parcursul întregii vieţi 2009-2020” (obiective naţionale ale programelor sectorialecorelate
cu ariile de îmbunătăţire menţionate în strategia naţională de dezvoltare a resurselor
umane);
corelaţia între obiectivele naţionale ale fiecărui program şi priorităţile naţionale, precizate în
Apelurile Naţionale pentru propuneri de proiecte, pentru fiecare acţiune în parte.
28

Rata de absorbție a bugetului
Capitolul IV. EVOLUŢIA ŞI TENDINŢELE PROGRAMULUI LLP
ÎN ROMÂNIA
Rezultatele obținute în implementarea LLP în România, atât din punctul de vedere al calității
proiectelor implemente cât și al ratei de absorbție la final ridicată, au determinat o creștere a
finanțării, de către CE, mai ridicată decât media europeană.
Evoluția ratei de absorbție pe carcursul celor 6 ani de implementare a programului este prezentată
în tabelul și graficul următor:
2007 2008 2009 2010 2011 2012*
Valoare iniţială alocată
Valoare alocată prin contract cu CE
Valoare absorbită/contractată cu
beneficiari până la sfîrșitul anului 2012
Valoare suplimentară alocată de CE
Procent de creştere de la alocat iniţial la
contractat cu CE
Rata de absorbţie la contractare/ la final
16960722 21487080 24904000 25876000 27473000 34085000
18187887 21725080 26986381 28721000 32350000 36768000
16670947 21107306 26563499.4 25984444 22224571 35641094
1227165 238000 2082381 2845000 4877000 2683000
7.24% 1.11% 8.36% 10.99% 17.75% 7.87%
91.66% 97.16% 98.43% 100% 100.00% 96.94%
*pentru anii 2010, 2011 și 2012 datele se referă la
absorbție la angajare, iar pentru ceilalți ani se referă la
absorbție la final. Contracte finalizate Contracte deschise
Rata de absorbție a bugetului pentru exerciții încheiate
100.00%
98.00%
97.16%
98.43%
96.00%
94.00%
92.00%
90.00%
91.66%
88.00%
2007 2008 2009
Anul finanțării
În cazul proiectelor aprobate în cadrul contractelor cu CE pe anii 2010, 2011 și 2012, acestea se vor
încheia în anul 2013, 2014 și 2015.
Informațiile din tabelul și graficele următoare pun în evidență creșterile semnificative de finanțare
menționate anterior:
29

Creșteri/Procente
Valoare contractată cu CE
(în EURO)
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Valoare contractată (în EURO)
18187887 21725080 26986381 28721000 32350000 36768000
Crestere valoare contractata față de
2007 0 19.45% 48.38% 57.91% 77.87% 102.16%
Procent din valoarea contractată în
2007 0 119.45% 148.38% 157.91% 177.87% 202.16%
Creşterea valorii contractate faţă de
anul anterior 0 19.45% 24.22% 6.43% 12.64% 13.66%
Evolutia finanțării de către CE a programului
”Învățare pe tot parcursul vieții”
40000000
35000000
30000000
25000000
20000000
15000000
10000000
5000000
0
36768000
32350000
28721000
26986381
21725080
18187887
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Anul finanțării
2.5
Evolutia finanțării de către CE a programului
”Învățare pe tot parcursul vieții” în România în perioada 2007-2012
202.16%
2
148.38%
157.91%
177.87%
1.5
119.45%
102.16%
1
48.38%
57.91%
77.87%
0.5
0
19.45%
24.22%
12.64%
6.43%
13.66%
19.45%
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Anul finanțării
Crestere valoare contractata fata de 2007 Procent din valoarea contractată in 2007
Creşterea valorii contractate faţă de anul anterior
30

Numărul total de proiecte (Comenius, Leonardo da Vinci și Grundtvig) aprobate în cadrul LLP în
perioada 2007-2012, distribuția pe județe a proiectelor aprobate și a ratei de participare la program
a instituțiilor de învățământ preuniversitar sunt puse în evidență în tabelul și în graficele următoare:
Județ
Total proiecte aprobate in 6
ani
31
Rata totală de participare a școlilor
la proiecte LLP în 2007-2012
34.67%
Alba 35 19.89%
Arad 95 53.67%
Arges 66 29.86%
Bacau 87 34.25%
Bihor 71 32.87%
Bistrita Nasaud 31 24.22%
Botosani 61 37.42%
Braila 54 39.42%
Brasov 87 34.66%
Bucuresti 289 55.26%
Buzau 34 17.09%
Calarasi 20 14.39%
Caras Severin 79 54.86%
Cluj 115 46.56%
Constanta 75 25.60%
Covasna 21 25.00%
Dambovita 71 34.47%
Dolj 158 64.75%
Galati 66 26.29%
Giurgiu 27 25.71%
Gorj 58 50.00%
Harghita 45 27.44%
Hunedoara 70 41.18%
Ialomita 16 13.01%
Iasi 220 58.20%
Ilfov 15 14.71%
Maramures 50 24.15%
Mehedinti 17 14.53%
Mures 21 8.24%
Neamt 71 40.57%
Olt 33 17.84%
Prahova 57 19.52%
Salaj 30 22.73%
Satu Mare 45 29.80%
Sibiu 68 38.20%
Suceava 106 51.46%
Teleorman 22 11.40%
Timis 123 45.22%
Tulcea 19 23.46%
Valcea 65 39.16%

Vrancea
Mures
Teleorman
Ialomita
Calarasi
Mehedinti
Ilfov
Buzau
Olt
Prahova
Alba
Salaj
Tulcea
Maramures
Bistrita Nasaud
Covasna
Constanta
Giurgiu
Galati
Harghita
Satu Mare
Arges
Bihor
Bacau
Dambovita
Brasov
Botosani
Sibiu
Valcea
Braila
Neamt
Hunedoara
Timis
Cluj
Gorj
Suceava
Arad
Caras Severin
Bucuresti
Iasi
Dolj
Vaslui
Rata de participare (%)
Județ
Total proiecte aprobate in 6
ani
Rata totală de participare a școlilor
la proiecte LLP în 2007-2012
34.67%
Vaslui 98 80.33%
Vrancea 11 7.86%
2802
90.00
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
7.86
8.24
11.40
Distribuția pe județe a ratei de participare la proiecte LLP a instituțiilor din învățământul preuniversitar în perioada 2007-2012
22.73
14.39
17.09
14.53
17.84 19.52
34.47
24.22
32.87
27.44 29.80
23.46
25.60
38.20 40.57
34.66
39.42
46.56
45.22
Județ
Rata de participare la LLP a scolilor în perioada 2007-2012 Rata medie de participare pe țara
50.00
54.86
53.67
80.33
64.75
58.20
32

Număr universități
În cazul programului Erasmus, numărul universităților care au solicitat și primit finanțare a crescut
de la an la an în perioada 2007-2012, așa cum se poate vedea în tabelul şi diagrama următoare:
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Număr de universități care au fost finanțate 55 57 61 66 66 69
Evoluția numărului de universități care au fost finanțate în cadrul
programului Erasmus în perioada 2007-2012
80
70
69
60
50
55
57
61
66
66
40
30
20
10
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Anul finanțării
Pe parcursul celor 5 ani academici de implementare a LLP au beneficiat de mobilități Erasmus:
o Mobilităţi studenţeşti pentru studii (SMS): 16029 persoane
o Mobilităţi studenţeşti pentru plasament (SMP); 4270 persoane
o Mobilităţi de personal- Misiuni de predare (STA); 5561 persoane
o Mobilităţi de personal – Formarea personalului (STT). 2213 persoane
o Total 28073 persoane
În cazul celorlaltor tipuri de mobilități, pe parcursul celor 6 ani de implementare a LLP, au fost
finanțate 9145 mobilități ale adulților cu scop de formare profesională în cadrul acțiunilor:
Comenius-Mobilități individuale formare continuă pentru personalul implicat în educaţie;
Grundtvig - Formarea continuă a personalului implicat în educaţia adulţilor (MOF);
Vizite de studiu pentru factori de decizie, reprezentanți ai VET și ai partenerilor sociali;
Mobilități Leonardo da Vinci.
De aceste mobilități au beneficiat 6835 persoane, dintre care, 5465 au beneficiat de finanțare o
singură dată (79,96%). În tabelul și diagrama următoare este prezentată distribuția numărului de
beneficiari după numărul de finanțări primate.
Număr de
finanțări/beneficiar
Număr
Număr de beneficiari mobilități
1 5465 5465 79.96%
2 873 1746 25.54%
3 278 834 12.20%
4 115 460 6.73%
5 53 265 3.88%
6 17 102 1.49%
7 17 119 1.74%
8 6 48 0.70%
9 7 63 0.92%
10 2 20 0.29%
11 1 11 0.16%
12 1 12 0.18%
6835 9145
Procent număr total de
beneficiari
33

Distribuția după numărul de mobilități efectuate în perioada 2007-2012,
a numărului de beneficiari adulți de mobilități LLP (cu excepția mobilităților
ERASMUS)
Numărul total de mobilități : 9145
Numărul total de beneficiari de mobități:6835
Numar beneficiari de
9 mobilitati, 7,
0.102%
Numar beneficiari de
8 mobilitati, 6,
0.088%
Numar beneficiari de
7 mobilitati, 17,
0.249%
Numar beneficiari de
6 mobilitati, 17,
0.249%
Numar beneficiari de
3 mobilitati, 278,
4.067%
Numar beneficiari de
2 mobilitati, 873,
12.772%
Numar beneficiari de
5 mobilitati, 53,
0.775%
Numar beneficiari de
4 mobilitati, 115,
1.683%
Numar beneficiari de
10 mobilitati, 2,
0.029%
Numar beneficiari de
11 mobilitati, 1,
0.015%
Numar beneficiari de
12 mobilitati, 1,
0.015%
Numar beneficiari de
1 mobilitate, 5465,
79.956%
Procentul de 79,96% pesoane care au beneficiat de o singură finanțare pune în evidență faptul că
prin politica ANPCDEFP s-a realizat una dintre prioritățile CE, aceea de a avea un procent de ”nou
veniți” în program cât mai mare.
34

Numar de candidaturi
depuse/aprobate
Numar de candidaturi
depuse/aprobate
PROGRAMUL SECTORIAL
COMENIUS
În cazul proiectelor de parteneriat şcolar Comenius, numărul de candidaturi, depuse şi numărul de
proiecte aprobate pentru finanţare a evoluat, în cei 6 ani de implementare a programului, aşa cum
poate fi observat în tabelele şi graficele următoare.
Proiecte de Parteneriat Școlar
Multilateral Comenius 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Număr candidaturi
979 669 713 882 1091 1215
Număr proiecte aprobate
340 190 214 213 213 231
Procent de proiecte aprobate
din numar total de candidaturi 34.73% 28.40% 30.01% 24.15% 19.52% 19.01%
Evoluţia numărului de candidaturi şi a numarului de proiecte
de Parteneriate Școlare Multilaterale Comenius în perioada
2007-2012
1500
1000
500
0
1215
979
1091
669
882
713
340
190 214 213 213
231
2007 2008 2009 2010 2011 2012
An Apel pentru propuneri de proiecte
Numar candidaturi
Numar proiecte aprobate
Proiecte de Parteneriat Școlar
Bilateral Comenius 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Număr candidaturi 99 105 100 133 136 152
Număr proiecte aprobate 18 29 26 19 28 23
Procent de proiecte aprobate
din numar total de candidaturi 18.18% 27.62% 26.00% 14.29% 20.59% 15.13%
Evoluţia numărului de candidaturi şi a numarului de proiecte de
Parteneriate Școlare Bilaterale Comenius în perioada 2007-2012
160
140
120
100
80
60
40
20
0
133
152
136
99 105
100
18
29 26 19
28
23
2007 2008 2009 2010 2011 2012
An Apel pentru propuneri de proiecte
Numar candidaturi
35
Numar proiecte aprobate

Rata de succes
Evoluția ratei de succes a candidaturilor depuse pentru proiecte de Parteneriat
Școlar Comenius în perioada 2007-2012
40.00%
35.00%
30.00%
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
34.73%
28.40% 30.01%
24.15%
27.62%
18.18%
26.00%
14.29%
19.52%
15.44%
19.01%
15.13%
2007 2008 2009 2010 2011 2012
An Apel pentru propuneri de proiecte
Proiecte de Parteneriate Şcolare Multilaterale Comenius
36
Proiecte de Parteneriate Şcolare Bilaterale Comenius
Anul 2007 a fost an de trecere de la programul Socrates II la LLP şi Apelul pentru propuneri de
proiecte s-a adresat atât unor proiecte noi cât şi proiectelor aflate în al treilea an de implementare în
cadrul programului Socrates II. Din acest motiv, numărul de candidaturi din anul 2007 a fost mai
mare decât în anul 2008.
În perioada 2007-2012 au fost depuse 11721 candidaturi pentu Mobilități individuale Comenius
(IST) și au fost aprobate 4054 mobilități. Aceste candidaturi sunt distribuite pe județe așa cum este
ilustrat în tabelul următor.
Județ
Număr candidaturi
pentru IST
Număr de
mobilități IST
aprobate
Numar mobilități
aprobate /număr
profesori
Rata de participare, ținând
cont de procentul mediu de
nou veniți
Alba 190 61 1.31% 1.05%
Arad 236 96 1.98% 1.58%
Arges 246 98 1.29% 1.04%
Bacau 654 244 3.31% 2.64%
Bihor 329 88 1.09% 0.87%
Bistrita Nasaud 126 40 1.00% 0.80%
Botosani 229 90 1.68% 1.35%
Braila 222 80 2.26% 1.81%
Brasov 165 44 0.69% 0.55%
Bucuresti 696 194 1.15% 0.92%
Buzau 320 114 2.17% 1.73%
Calarasi 154 67 2.16% 1.73%
Caras Severin 81 32 0.83% 0.67%
Cluj 291 119 1.52% 1.22%
Constanta 170 44 0.57% 0.46%
Covasna 72 32 1.03% 0.83%
Dambovita 857 337 5.47% 4.38%
Dolj 1090 380 4.84% 3.87%
Galati 268 67 1.09% 0.88%
Giurgiu 149 70 2.66% 2.13%
Gorj 312 106 2.23% 1.78%
Harghita 144 41 0.96% 0.77%
Hunedoara 254 71 1.44% 1.15%
Ialomita 62 20 0.70% 0.56%
Iasi 382 138 1.47% 1.17%

Ialomita
Covasna
Caras Severin
Maramures
Bistrita Nasaud
Tulcea
Satu Mare
Harghita
Giurgiu
Calarasi
Mehedinti
Mures
Brasov
Constanta
Ilfov
Sibiu
Vrancea
Alba
Salaj
Braila
Valcea
Teleorman
Vaslui
Botosani
Arad
Timis
Arges
Hunedoara
Galati
Cluj
Gorj
Buzau
Bihor
Olt
Iasi
Suceava
Neamt
Prahova
Bacau
Bucuresti
Dambovita
Dolj
Număr candidaturi depuse/aprobate
Județ
Număr candidaturi
pentru IST
Număr de
mobilități IST
aprobate
Numar mobilități
aprobate /număr
profesori
Rata de participare, ținând
cont de procentul mediu de
nou veniți
Ilfov 182 61 2.60% 2.08%
Maramures 84 30 0.46% 0.37%
Mehedinti 154 47 1.39% 1.11%
Mures 160 33 0.43% 0.34%
Neamt 457 170 2.90% 2.32%
Olt 340 95 1.80% 1.44%
Prahova 489 177 2.28% 1.83%
Salaj 190 48 1.46% 1.17%
Satu Mare 140 52 1.13% 0.90%
Sibiu 182 63 1.35% 1.08%
Suceava 411 142 1.84% 1.47%
Teleorman 225 66 1.33% 1.06%
Timis 242 67 0.90% 0.72%
Tulcea 132 63 2.40% 1.92%
Valcea 223 67 1.27% 1.02%
Vaslui 226 129 2.29% 1.83%
Vrancea 185 71 2.02% 1.62%
11721 4054
Distribuția pe județe a candidaturilor pentru Mobilități individuale
Comenius depuse/aprobate în perioada 2007-2012
1200
1090
1000
800
600
400
200
0
857
654 696
457 489
320329 340382411 337 380
62 72 81 84 126 132140144149154154160165170 182182185 190190 222223225226229236 242246254 268291312 244
129
20 32 32 30 40 63 52
70 67 41 47 33 44 44 61 63 71 61 80 90 96 98
119
138142 170 177
194
106 114
48
67 66 67 71
88 95
67
Județ
Număr candidaturi pentru mobilități individuale Comenius
Număr de mobilități aprobate
37

Mures
Maramures
Constanta
Brasov
Ialomita
Caras Severin
Timis
Harghita
Bistrita Nasaud
Covasna
Bihor
Galati
Satu Mare
Bucuresti
Valcea
Arges
Alba
Teleorman
Sibiu
Mehedinti
Hunedoara
Salaj
Iasi
Cluj
Botosani
Olt
Suceava
Arad
Vrancea
Calarasi
Buzau
Gorj
Braila
Prahova
Vaslui
Tulcea
Ilfov
Giurgiu
Neamt
Bacau
Dolj
Dambovita
Rata de participare
Distribuția pe județe a ratei de participare a profesorilor din învățământul
preuniversitar la Mobilități individuale Comenius aprobate în perioada 2007-
2012
Rata medie (pe țară) de participare este de 1,37%
5.00%
4.50%
4.00%
3.50%
4.38%
3.87%
3.00%
2.50%
2.00%
1.50%
1.00%
0.50%
0.00%
0.34%
0.67%
0.55%
0.77%
0.72%
0.87%
0.90%
1.04%
2.64%
2.32%
1.83%
1.73%
2.08%
1.35%
1.08%
1.11% 1.22% 1.47%1.62% 1.81%
1.15%
1.06%
Județ
Rata de participare pe județ
Rata medie de participare pe țară
În anul 2012 departamentul Comenius a gestionat următoarele proiecte/activități:
Tip de proiect/activitate
Numar de
proiecte/activităţi
selectate în 2012
Numar de proiecte /activităţi
aflate în implementare în diverse
perioade din 2012
Numar de
proiecte/activităţi finalizate
în 2012
Proiecte de Parteneriat Şcolar Multilateral 231 657 213
Proiecte de parteneriat şcolar bilateral 23 69 18
Proiecte Comenius Regio 17 47 15
Mobilităţi individuale –(IST) 545 1472 517
Asistenţi Comenius 32 60 28
Total 848 2305 1662
În cazul tuturor tipurilor de proiecte Comenius:
au fost selectate şi contractate proiecte din exerciţiul 2012,
au fost în curs de implementare proiecte aprobate în exerciţiile 2010, 2011 și 2012,
s-au încheiat proiectele aprobate în cadrul exerciţiului 2010.
În cazul Mobilităţilor IST și Asistenţilor Comenius:
au fost selectate şi contractate candidaturi din exerciţiul 2012,
s-au derulat mobilităţi contractate în exerciţiile 2011 şi 2012,
s-au încheiat o parte din mobilităţile selectate în anii 2011 şi 2012.
Procesul de selecție 2012 prezintă următoarele caracteristici:
Proiecte de Parteneriat Şcolar Multilateral Comenius :
au fost depuse 1215 proiecte
38

Cipru
Malta
Norvegia
Slovenia
Irlanda
Estonia
Islanda
Slovacia
Finlanda
Austria
Danemarca
Croatia
Letonia
Suedia
Lituania
Portugalia
Republica Ceha
Olanda
Belgia
Ungaria
Grecia
Bulgaria
Italia
Marea Britanie
Franta
Germania
Spania
Polonia
Romania
Turcia
Număr candidaturi depuse/aprobate
au fost aprobate 231 proiecte (211 proiecte în runda 1 de evaluare, 20 proiecte în
runda 2 de evaluare).
853 candidaturi au fost respinse din cauza bugetului insuficient,
40 candidaturi au fost respinse din cauza calităţii scăzute,
91 candidaturi au fost declarate ineligibile (7,49%) dintre care 41 (3,37%) au fost
declarate ineligibile din cauza numărului redus de parteneri eligibili.
numărul candidaturilor depuse a fost în anul 2012 cu 11,37% mai mare decât cel din
anul 2011. Procentul proiectelor respinse din cauza calității scăzute a fost în anul 2012 de
3,29%, un procent mai mare cu 1,29% față de cel din anul 2011, când au fost respinse din
aceeași cauză 22 candidaturi din 1091 candidaturi depuse, adică 2%.
calitatea ridicată a candidaturilor depuse este pusă în evidență de următoarele:
• 853 candidaturi (70,04%) au fost respinse din cauza fondurilor insuficiente.
• candidaturile aprobate au punctajul pentru calitate cuprins între 85,49 și 100,
iar cel al parteneriatului cuprins între 98,9 și 109,069 (punctajul minim al
parteneriatului pentru care s-a aprobat finanțarea este mai mare decât cel din
anul 2011 cu 0,65puncte).
• 271 (22,30%) dintre candidaturile respinse au punctajul pentru calitate cuprins
între 80 și 94,8 adică fac parte din categoria proiectelor foarte bune.
• Prin redistribuirea de fonduri de către CE, România a obținut fonduri
suplimentare în valoare de 1576000Euro. Datorită acestei suplimentări a
fondurilor a fost posibilă creșterea numărului de candidaturi aprobate de la
aproximativ 170 (căte puteau fi aprobate din fondurile alocate de CE inițial,
ceea ce ar fi reprezentat 13,99% din numărul candidaturilor primite) la 231.
cele 1215 candidaturi depuse au instituţii coordonatoare din 30 de ţări (la fel ca în
anul 2011), iar proiectele aprobate au instituții coordonatoare din 22 de ţări (mai puțin
cu 2 țări față de anul 2011).
În diagrama și în tabelul următor sunt prezentate informaţii cu privire țările din care
provin instituțiile coordonatoare atât în cazul candidaturilor depuse cât și în cel al
candidaturilor aprobate.
Distribuția candidaturilor depuse/aprobate pentru proiecte de parteneriat
Școlar Multilateral Comenius pe țări de reședință ale instituțiilor
coordonatoare
600
500
493
400
300
200
100
0
117
57 61 69 70 73 83 58
1 1 1 1 2 3 3 4 4 5 5 5 6 8 10 12 13 13 20 20 27 28 1 1 1 3 1 5 1 5 4 2 2 9 3 6 9 7 10 24 33 34
12
Țara de reședință a instituției coordonatoare
Numar candidaturi
Numar proiecte aprobate
39

Malta
Norvegia
Slovenia
Irlanda
Estonia
Islanda
Finlanda
Suedia
Turcia
Lituania
Belgia
Grecia
Marea Britanie
Polonia
Franta
Olanda
Italia
Austria
Croatia
Bulgaria
Slovacia
Republica Ceha
Germania
Portugalia
Ungaria
Spania
Romania
Danemarca
Letonia
Cipru
Rata de succes
Țara în care se
află instituția
coordonatoare
Numar
proiecte
aprobate
Procent
depuse din
total depuse
Numar
candidaturi
ineligibile
datorita
numărului
insuficient de
parteneri eligibili
Numar
candidaturi
ineligibile
Procent proiecte
aprobate din total
candidaturi cu
parteneri români
evaluate în tara
coord.
Procent
proiecte
aprobate
din total
candidaturi
eligibile
Procent
aprobate din
total aprobate
Numar
candidaturi
Cipru 1 1 0.08% 100.00% 100.00% 0.43%
Malta 1 0.08% 0.00% 0.00% 0.00%
Norvegia 1 0.08% 0.00% 0.00% 0.00%
Slovenia 1 0.08% 0.00% 0.00% 0.00%
Irlanda 2 0.16% 0.00% 0.00% 0.00%
Estonia 3 0.25% 0.00% 0.00% 0.00%
Islanda 3 0.25% 1 0.00% 0.00% 0.00%
Slovacia 4 1 0.33% 1 1 25.00% 33.33% 0.43%
Finlanda 4 0.33% 0 0.00% 0.00% 0.00%
Austria 5 1 0.41% 0 20.00% 20.00% 0.43%
Danemarca 5 3 0.41% 0 60.00% 60.00% 1.30%
Croatia 5 1 0.41% 0 20.00% 20.00% 0.43%
Letonia 6 5 0.49% 0 83.33% 83.33% 2.16%
Suedia 8 0.66% 0 0.00% 0.00% 0.00%
Lituania 10 1 0.82% 0 10.00% 10.00% 0.43%
Portugalia 12 5 0.99% 0 41.67% 41.67% 2.16%
Republica Ceha 13 4 1.07% 0 30.77% 30.77% 1.73%
Olanda 13 2 1.07% 0 15.38% 15.38% 0.87%
Belgia 20 2 1.65% 0 10.00% 10.00% 0.87%
Ungaria 20 9 1.65% 2 45.00% 50.00% 3.90%
Grecia 27 3 2.22% 2 2 11.11% 12.00% 1.30%
Bulgaria 28 6 2.30% 2 21.43% 23.08% 2.60%
Italia 57 9 4.69% 2 4 15.79% 16.98% 3.90%
Marea Britanie 61 7 5.02% 1 2 11.48% 11.86% 3.03%
Franta 69 10 5.68% 1 5 14.49% 15.63% 4.33%
Germania 70 24 5.76% 2 34.29% 35.29% 10.39%
Spania 73 33 6.01% 2 5 45.21% 48.53% 14.29%
Polonia 83 12 6.83% 3 14.46% 15.00% 5.19%
Romania 117 58 9.63% 3 4 49.57% 51.33% 25.11%
Turcia 493 34 40.58% 29 58 6.90% 7.82% 14.72%
1215 231 41 91
Variația ratei de succes a candidaturilor pentru proiecte de Parteneriat
Școlar Multilateral Comenius 2012, în funcție de țara în care s-au evaluat
candidaturile
120.00%
100.00%
80.00%
100.00%
83.33%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
0.00%
60.00%
45.21% 49.57%
34.29%
41.67% 25.00%
14.46% 15.79%
30.77%
11.11%
21.43%
10.00% 11.48% 14.49% 20.00%
6.90%
Țara în care s-au evaluat candidaturile
Rata de succes
Rata medie de succes
40

În anul 2012 au fost depuse candidaturi de către instituții din toate județele țării și au
fost aprobate candidaturi din 40 județe. Singurele județe din care nu au fost aprobate
candidaturi sunt: Bistrița Năsăud și Călărași. În diagrama următoare este prezentată
distribuția pe județe a candidaturilor depuse/aprobate.
Distribuția candidaturilor depuse și aprobate pentru proiecte de Parteneriat Școlar Multilateral Comenius
Apelul pentru propuneri de proiecte 2012
8 9 9 10 10 11 11 13 14 14 14 14 15
13
6 6 7
7 8 8 8 9
7 7 8 8 9
2 1 0 1
3 2 1 1 2
0 1 1 2 2
4
5 5
6 5 6
1
3
3
78 80
6
20 20 22 24 24 27 27 28 29 29 32 33 33 34 35 36 36 37 38 40 40 44 44
50 51 66
Tulcea
Harghita
Calarasi
Ialomita
Ilfov
Teleorman
Covasna
Mehedinti
Caras Severin
Bistrita Nasaud
Mures
Salaj
Vrancea
Giurgiu
Alba
Maramures
Arad
Brasov
Olt
Buzau
Gorj
Satu Mare
Prahova
Timis
Hunedoara
Arges
Bihor
Vaslui
Botosani
Braila
Sibiu
Suceava
Neamt
Galati
Valcea
Bacau
Cluj
Dambovita
Constanta
Dolj
Bucuresti
Iasi
Numar candidaturi depuse/aprobate
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Județ
Candidaturi depuse Proiecte aprobate aprobate
10
7
14 17 15
41

Candidaturile depuse provin de la 14 tipuri de instituții și au fost finanțate 9 tipuri de
instituții, așa cum se poate vedea în diagramele și în tabelul următor.
Distribuția numărului de candidaturi depuse pentru
proiecte de Parteneriat Școlar Comenius 2012
după tipul instituției candidate
Club sportiv, 1,
0.08%
Fundație, 1, 0.08%
Asociație, 1, 0.08%
Direcție Locală, 1,
0.08%
Complex
educațional, 2,
0.16%
Centru de
studii/excelență, 3,
0.25%
Școală primară, 5,
0.41%
Școală de arte și
meserii, 8, 0.66%
Club/Palat al
copiilor, 18, 1.48%
Școală/Liceu/Centr
u de educație
incluzivă, 35,
2.88%
Grădiniță, 94,
7.74%
Distribuția numărului de candidaturi aprobate
pentru proiecte de Parteneriat Școlar Comenius
2012 după tipul instituției beneficiare
Club sportiv, 1,
0.43%
Școală primară,
1, 0.43%
Școală de arte și
meserii, 1, 0.43%
Club/Palat al
copiilor, 4, 1.73%
Școală/Liceu/Cen
tru de educație
incluzivă, 7,
3.03%
Grădiniță, 14,
6.06%
Școală cu clasele I-
VIII, 558, 45.93%
Liceu/Colegiu
Teoretic, 189,
15.56%
Școală cu clasele
I-VIII, 107,
46.32%
Liceu/Colegiu
Teoretic, 35,
15.15%
Liceu/Colegiu/Grup
scolar
Tehnologic/Tehnic/
Vocațional, 299,
24.61%
Liceu/Colegiu/Gr
up scolar
Tehnologic/Tehni
c/Vocațional, 61,
26.41%
Nr.crt. Tip Instituție Număr instituții candidate Număr instituții beneficiare
1 Club sportiv 1 1
2 Fundație 1
3 Asociație 1
4 Direcție din Administrația Locală 1
5 Complex educațional 2
6 Centru de studii/excelență 3
7 Școală primară 5 1
8 Școală de arte și meserii 8 1
9 Club/Palat al copiilor 18 4
10 Școală/Liceu/Centru de educație incluzivă 35 7
11 Grădiniță 94 14
12 Liceu/Colegiu Teoretic 189 35
13 Liceu/Colegiu/Grup scolar Tehnologic/Tehnic/Vocațional
299 61
14 Școală cu clasele I-VIII 558 107
1215 231
42

Proiectele de Parteneriat Școlar multilateral Comenius depuse/aprobate în anul 2012
se adreseaza tuturor obiectivelor operaţionale ale Acţiunii Parteneriate Comenius:
• O1-Să îmbunătăţească calitatea şi să crească volumul mobilităţii elevilor
şi a personalului didactic din diferitele state membre;
• O2-Să îmbunătăţească calitatea şi să crească volumul parteneriatelor
între şcoli din diferite state membre, astfel încât să implice cel puţin 3
milioane de elevi în activităţi educaţionale comune pe perioada de
derulare a programului;
• O3-Să încurajeze învăţarea limbilor străine moderne;
• O4-Să sprijine dezvoltarea conţinuturilor, serviciilor, metodelor
pedagogice şi practicilor inovatoare pe baza TIC în învăţarea pe tot
parcursul vieţii;
• O5-Să îmbunătăţească calitatea şi dimensiunea europeană a formării
cadrelor didactice;
• O5-Să sprijine îmbunătăţirea abordărilor pedagogice şi a
managementului şcolar.
după cum urmează:
Obiective
O1 O2 O3 O4 O5 O6
Candidaturi depuse 1215 1193 1107 1003 734 812
Candidaturi aprobate 231 231 203 181 113 128
Proiectele aprobate abordează toate cele 36 de teme specifice acestei acțiuni, iar cele
mai frecvent abordate sunt:
o Cetăţenie europeană şi dimensiune europeană –abordată în 69 proiecte;
o Predarea și învățarea limbilor străine - abordată în 56 proiecte
o Cultură şi patrimoniu cultural –abordată în 55 proiecte;
o Mediu și dezvoltare durabilă–abordată în 54 proiecte;
o Învăţare despre ţări europene –abordată în 49 proiecte;
o Cetățenie activă, inclusiv democrație și drepturile omului –abordată în 51
proiecte.
Numărul de mobilități pentru care s-a solicitat finanțare în cazul proiectelor aprobate
este prezentat în tabelul următor:
Număr proiecte Număr minim Număr minim mobilități pentru
aprobate
mobilități/proiect care s-a acordat finanțare
6 8 48
33 12 396
192 24 4608
231 5052
Proiecte de Parteneriat Şcolar Bilateral Comenius :
au fost depuse 152 candidaturi,
au fost aprobate 23 proiecte,
113 candidaturi au fost respinse din cauza bugetului insuficient,
8 candidaturi au fost respinse din cauza calităţii scăzute,
5 candidaturi au fost declarate ineligibile,
3 candidaturi au fost respinse din cauza respingerii partenerului,
numărul candidaturilor depuse a fost în anul 2012 cu 11,8% mai mare decât cel din anul
2011. Procentul proiectelor respinse din cauza calității scăzute a fost în anul 2012 de 5,26
%.
Distribuția candidaturilor depuse/aprobate pe țări în care se află instituțiile coordonatoare
este prezentată în tabelul următor:
43

Țara în care se află
instituția coordonatoare
Numar
candidaturi
Numar proiecte
aprobate
Rata de
succes
Procent din total
aprobate
Belgia 2 0.00% 0.00%
Bulgaria 6 2 33.33% 8.70%
Cipru 1 0.00% 0.00%
Germania 3 1 33.33% 4.35%
Danemarca 1 0.00% 0.00%
Spania 4 2 50.00% 8.70%
Franta 2 1 50.00% 4.35%
Grecia 2 0.00% 0.00%
Croatia 1 0.00% 0.00%
Italia 7 0.00% 0.00%
Letonia 1 1 100.00% 4.35%
Polonia 1 0.00% 0.00%
Portugalia 2 0.00% 0.00%
Romania 63 12 19.05% 52.17%
Turcia 54 3 5.56% 13.04%
Lituania 2 1 50.00% 4.35%
152 23
În cazul celor 12 candidaturi aprobate care au coordonatori din România organizația
parteneră este din:
• Republica Cehă – 1 candidatură,
• Letonia – 1 candidatură,
• Ungaria – 1 candidatură,
• Franța – 1 candidatură,
• Italia -2 candidaturi,
• Spania -3 candidaturi,
• Turcia -3 candidaturi.
Candidaturile depuse în anul 2012 provin de la instituții din 37 județe, iar cele
aprobate din 16 județe. Distribuția pe județe a numărului de candidaturi
depuse/aprobate este prezentată în tabelul și diagrama următoare:
Județ Număr candidaturi depuse Număr proiecte aprobate
Alba 5 1
Arad 2
Arges 2
Bacau 7 1
Bihor 6 1
Botosani 6
Braila 1
Brasov 1
44

Bistrita Nasaud
Covasna
Harghita
Ilfov
Teleorman
Braila
Brasov
Caras Severin
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Tulcea
Vrancea
Arad
Arges
Buzau
Mehedinti
Mures
Olt
Satu Mare
Cluj
Maramures
Calarasi
Hunedoara
Salaj
Sibiu
Valcea
Alba
Timis
Bihor
Botosani
Dambovita
Suceava
Bacau
Constanta
Galati
Gorj
Vaslui
Dolj
Bucuresti
Iasi
Neamt
Număr candidaturi depuse/aprobate
Județ Număr candidaturi depuse Număr proiecte aprobate
Bucuresti 9 2
Buzau 2
Calarasi 4
Caras Severin 1
Cluj 3
Constanta 7
Dambovita 6 1
Dolj 8 2
Galati 7 2
Giurgiu 1
Gorj 7 2
Hunedoara 4 1
Ialomita 1
Iasi 9 1
Maramures 3 1
Mehedinti 2
Mures 2
Neamt 9 3
Olt 2 1
Prahova 1
Salaj 4
Satu Mare 2
Sibiu 4 1
Suceava 6
Timis 5
Tulcea 1 1
Valcea 4
Vaslui 7 2
Vrancea 1
152 23
Distribuția pe județe a candidaturilor depuse și aprobate pentru proiecte de Parteneriat Școlar Bilateral
Comenius
Apelul pentru propuneri de proiecte 2012
10
9
9 9 9
8
8
7
7 7 7 7 7
6
6 6 6 6
5
5 5
4
4 4 4 4 4
3
3 3
2
2 2 2 2 2 2 2
2
1
1 1 1 1 1 1 11 1
1 1 1 1 1
1 1 1 1
0
0 0 0 0 0
Județ
Candidaturi depuse
Proiecte aprobate aprobate
45

Candidaturile depuse provin de la 5 tipuri de instituții și au fost finanțate 4 tipuri de
instituții, așa cum se poate vedea în diagramele și în tabelul următor.
Tip Instituție
Număr instituții Număr instituții
Nr.crt.
candidate beneficiare
1 Asociație 1
2 Centru de educație incluzivă 1 1
3 Liceu/Colegiu Teoretic 38 8
4 Liceu/Colegiu/Grup scolar Tehnologic/Tehnic/Vocațional 57 8
5 Școală cu clasele I-VIII 55 6
152 23
Proiectele de Parteneriat Școlar Bilateral Comenius depuse/aprobate în anul 2012 se
adreseaza tuturor obiectivelor operaţionale ale Acţiunii Parteneriate Comenius, după
cum urmează:
46
Obiective
O1 O2 O3 O4 O5 O6
Candidaturi depuse 152 152 152 93 66 53
Candidaturi aprobate 23 23 21 14 10 8
Proiectele bilaterale aprobate abordeaza 19 teme din cele 36 specifice acţiunii, iar
dintre acestea cel mai des abordate sunt:
o Predarea şi învăţarea limbilor străine –temă de care se ocupă 18 proiecte;
o Noi tehnologii, TIC – temă de care se ocupă 6 proiecte;
o Mediu și dezvoltare durabilă–temă de care se ocupă 5 proiecte.
o Educație interculturală - temă de care se ocupă 4 proiecte
Numărul de mobilități pentru care s-a solicitat finanțare în cazul proiectelor aprobate
este prezentat în tabelul următor:
Număr proiecte
aprobate
Număr minim
mobilități/proiect
Număr minim mobilități pentru
care s-a acordat finanțare
7 12 84
16 24 384
23 468
Proiecte Comenius Regio :
au fost depuse 33 candidaturi,
au fost aprobate 17 proiecte,
11 candidaturi au fost respinse din cauza bugetului insuficient,
2 candidaturi au fost respinse din cauza calităţii scăzute,
1 candidatură a fost declarată ineligibilă,
2 candidaturi au fost respinse din cauza respingerii partenerului,
numărul candidaturilor depuse în anul 2012 a crescut cu 5 față de cel din anul 2011.
în cazul a 3 dintre candidaturile aprobate instituțiile beneficiare au renunțat la finanțare/ au
reziliat contractele de finanțare.
Distribuția candidaturilor depuse/aprobate pe țări în care se află instituțiile coordonatoare
este prezentată în tabelul următor:
Țara în care se află instituția Numar Numar proiecte
coordonatoare
candidaturi aprobate Rata de succes Procent din total aprobate
Bulgaria 1 0.00% 0.00%
Grecia 1 0.00% 0.00%
Ungaria 1 0.00% 0.00%
Letonia 1 1 100.00% 5.88%
Malta 1 0.00% 0.00%
Portugalia 1 0.00% 0.00%
România 14 9 64.29% 52.94%
Turcia 13 7 53.85% 41.18%
33 17

Bihor
Botosani
Braila
Buzau
Constanta
Dolj
Hunedoara
Ilfov
Satu Mare
Teleorman
Arges
Brasov
Bucuresti
Dambovita
Iasi
Suceava
Timis
Prahova
Gorj
Număr candidaturi depuse/aprobate
În cazul celor 9 proiecte aprobate care au coordonatori din România, partenerii sunt
instituții din Marea Britanie, Italia, Malta și Polonia în câte un proiect și din Grecia în
2 proiecte și Turcia în 3 proiecte. Cele 3 proiecte pentru care s-a renunțat la finanțare
aveau parteneri din Turcia, Grecia și Polonia.
cele 33 candidaturi au fost depuse de 6 Case ale Corpului didactic, 13 Inspectorate
Școlare, 12 Consilii Locale, 1 Consiliu Județean și 1 Primărie, iar instituțiile
coordonatoare în cazul celor 17 proiectelor aprobate sunt: 11 Inspectorate Școlare
Județene și 6 Consilii Locale. Au renunțat la finanșare 2 inspectorate Județene (Argeș
și Brașov) și un Consiliu Local (Rovinari).
candidaturile depuse provin din 19 judeţe, iar cele aprobate din 13 judeţe, aşa cum se
poate vedea îndiagrama următoare:
Distribuția pe județe a candidaturilor depuse și aprobate pentru proiecte de parteneriat
Comenius Regio
Apelul pentru propuneri de proiecte 2012
6
5
5
4
4
3
2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2
1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1
1
0
Județ
Candidaturi depuse
Proiecte aprobate aprobate
În cadrul proiectelor au fost planificate 408 mobilităţi.
Proiectele aprobate se adresează obiectivelor programului după cum urmează :
Obiective
O1 O2 O3 O4 O5 O6
Candidaturi depuse 31 24 20 15 16 24
Candidaturi aprobate 14 11 7 7 5 10
parteneri locali, în afara instituţiilor coordonatoare, în cele 17 proiecte aprobate sunt :
o 13 şcoli cu clasele I-VIII, o grădiniţă,
o 6 licee/colegii teoretice,
o 6 licee/grupuri şcolare tehnologice/vocaţionale,
o 7 ONG-uri,
o 6 asociaţii,
o 2 fundaţii,
o 5 universități,
o 1 Centru de Resurse pentru Asistenţă Educaţională,
o 1 asociație a părinților,
o 1 grădiniță,
47

o 3 Case ale Corpului Didactic,
o 2 autorități publice locale.
În cazul celor 3 proiecte pentru care s-a renunțat la finanțare, partenerii din
România ai instituțiilor coordonatoare au fost : 3 școli cu clasele I-VIII, 1ONG, 1
asociație, 1 CCD, 1 fundație, 2 universități, 1 grădiniță, 1 Centru de Resurse
pentru Asistenţă Educaţională.
Proiectele bilaterale aprobate abordeaza 25 teme din cele 60 specifice acţiunii, iar
dintre acestea cel mai des abordate sunt:
o Metode pentru creșterea motivației elevilor –temă abordată în 5
proiecte,
o Noi tehnologii, TIC –temă abordată în 4 proiecte,
o Combaterea eșecului școlar – temă abordată în 3 proiecte,
o Educația familiei/părinților – temă abordată în 3 proiecte.
Școli gazdă pentru Asistenți Comenius
în anul 2012 :
o au candidat pentru a gădui asistenţi Comenius 33 instituții
o au fost aprobate candidaturile a 26 instituții,
o au primit asistenți Comenius doar 8 școli .
au fost depuse candidaturi de către instituții din 20 județe, au fost aprobate candidaturi
depuse de către instituții din 17 județe și au primit asistenți instituții din 7 județe.
Distribuția pe județe a instituțiilor care au depus candidaturi, au fost aprobate și au
primit asistenți Comenius este prezentată în tabelul următor :
Județ Număr candidaruri Număr candidaturi aprobate Număr școli care au primit asistenți
Arad 1 1 1
Bacau 1 1
Bihor 2 2
Brasov 1
Calarasi 1 1
Caras Severin 1
Cluj 2 2 2
Constanta 3 2 1
Covasna 1 1
Dambovita 3 1 1
Dolj 2 2 1
Galati 1 1
Iasi 3 3
Mures 1 1
Neamt 4 3 1
Satu Mare 1 1
Sibiu 2 2
Teleorman 1 1
Timis 1 1
Tulcea 1 1
33 26 8
cele 33 candidaturi au fost depuse de 6 tipuri de instituții :
Tip instituție
Număr candidaturi
depuse
Număr candidaturi
aprobate
Număr asistenți
primiți
Școală cu clasele I-VIII 13 8 3
Liceu/Colegiu teoretic 9 9 2
Liceu/Colegiu/Grup școlar VET 5 4
Centru Școlar pentru Educație Incluzivă 3 3 1
Grădiniță 2 1 1
Școală primară 1 1 1
33 26 8
48

cei 8 asistenți Comenius găzduiți de instituții din România sunt: câte 2 din Germania,
Italia și Franța și câte 1 din Spania și Marea Britanie.
Asistenți Comenius
47 persoane au candidat în anul 2012 pentru Asistenţă Comenius,
37 candidaturi au fost aprobate ,
42 candidați au solicitat plasamente în 13 țări :
o 10 solicitări în Marea Britanie și în Spania,
o 5 solicitări în Franța,
o 3 solicitări în Germania și în Norvegia,
o 2 solicitări în Danemarca, Austria și Portugalia,
o 1 solicitare în Irlanda, Malta, Suedia, Elveția și Turcia.
5 candidați nu au avut preferințe cu privire la țara de plasament,
5 dintre candidaţii aprobaţi au renunţat să mai participe la program,
Plasamentele celor 32 de asistenți aprobați au avut loc în:
o Germania – 8 plasamente,
o Spania – 6 plasamente,
o Portugalia și Iatlia – 5 plasamente,
o Belgia, Franța și Marea Britanie – 2 plasamente,
o Austria și Turcia – 1 plasament.
• Domeniile pentru care se doreşte asistenţa în cazul candidaturilor aprobate sunt:
o Limbi straine – 11 persoane;
o Religie/Etică – 6 persoane,
o Istorie – 5 persoane;
o Matematică – 4 persoane,
o Educație pentru mediu – 3 persoane,
o Economie, Muzică și Limba maternă – câte 2 persoane,
o Geografie – 1 persoană,
o Alte programe – 1 persoană.
Limba de predare pentru care au optat asistenții este/a fost:
o Engleza – 24 participanți,
o Franceza – 5 participanți,
o Spaniola – 3 participanți.
Candidaturile au fost depuse de persoane din 23 județe și au fost aprobate candidaturi
din 22 județe. Au participat la plasamente asistenți din 19 județe, așa cum se poate
vedea în tabelul următor:
Județ Număr candidaturi depuse Număr candidaturi aprobate Număr asitenți participanți la plasamente
Alba 2 2 2
Arges 3 2 2
Bacau 4 4 3
Bihor 1 1 1
Braila 2 1 1
Brasov 2 2 1
Bucuresti 1 0
Buzau 2 1 1
Cluj 1 1 1
Constanta 1 1
Dambovita 1 1 1
Dolj 4 4 4
Galati 6 3 3
Ialomita 1 1 1
Iasi 2 2 2
Maramures 1
Mures 2 2 1
Neamt 1 1 1
Olt 2 2 2
Prahova 3 1 1
Timis 3 3 3
Valcea 1 1
Vrancea 1 1 1
47 37 32
49

Mobilități individuale elevi
În anul 2012 s-au depus pentru prima dată în România candidaturi pentru Mobilități
Comenius pentru elevi.
Au fost depuse și aprobate 2 candidaturi pentru școli care doresc să trimită elevi
pentru studiu în alte școli europene partenere.
Instituțiile candidate au fost un grup școlar din județul Neamț, care a trimis pentru o
perioadă de 3 luni, 3 elevi într-o școală din Republica Cehă și un liceu teoretic din
județul Covasna, care a trimis la studiu 2 elevi la o școală din Franța și 3elevi la o
școală din Ungaria pentru o perioadă de 4 luni.
Mobilităţile individuale – formare continuă pentru personalul implicat în educaţie, din
învăţământul preuniversitar
au fost depuse 2565 candidaturi.
au fost aprobate 551 candidaturi, iar în cazul a 6 dintre acestea, beneficiarii au
renunțat la finanțare.
1156 candidaturi au fost respinse din cauza bugetului insuficient,
562 candidaturi au fost respinse din cauza calităţii scăzute,
55 candidaturi au fost declarate ineligibile (2,1%) ,
241 candidaturi au fost respinse deoarece conțineau pasaje identice/similare cu alte
candidaturi,
în candidaturile depuse s-a solicitat finanțare pentru participare la:
• cursuri – 2462 candidaturi;
• conferințe sau seminare – 99 candidaturi;
• ”Job shadowing” – 4 candidaturi,
în candidaturile aprobate s-a acordat finanțare pentru participare la:
• cursuri – 534 candidaturi;
• conferințe sau seminare – 16 candidaturi;
• ”Job shadowing” – 1 candidaturi,
cele 2565 candidaturi depuse provind de la candidați care lucrează în 24 tipuri de instituții,
iar cele 551 candidaturi aprobate aparțin unor candidați care lucrează în 14 tipuri de
instituții, după cum se poate observa în tabelul și diagramele următoare:
Tip Instituție Număr candidaturi depuse Număr candidaturi aprobate
Centrul de pedagogie curativă 1
Centru de studii 1
Centru de formare 1
Complex educațional 1 1
Institutul de Științe ale Educației 1
S.R.L 1
Universitate 1
Biserică 1
Centru Școlar Special 2 1
Școală postliceală 3
Asociatii 4 1
Fundație 5 3
CCD 7
Școală de Arte și Meserii 20 6
Școală specială 24 3
Palat/Club al copiilor 26 2
Școală primară 27 2
CJRAE 28 8
Inspectorat Școlar 39 8
Centru pentru Educație Incluzivă 45 20
Grădiniță 96 27
Liceu/Colegiu Teoretic 475 115
Liceu/Colegiu/Grup scolar tehnic/tehnologic/Vocațional 779 137
Școală cu clasele I-VIII 977 217
2565 551
50

Distribuția numărului de candidaturi depuse pentru Mobilități Individuale
Comenius 2012 pe tip de instituție în care lucrează persoana candidată
Distribuția numărului de candidaturi aprobate pentru Mobilități Individuale
Comenius 2012 pe tip de instituție în care lucrează persoana candidată
Centrul de pedagogie
Curativă, 1, 0.04%
Complex educațional, 1,
0.18%
Școală postliceală, 3,
0.12%
Institutul de Științe ale
Educației, 1, 0.04%
Centru de studii, 1,
0.04%
Centru de formare, 1,
0.04%
Complex educațional, 1,
0.04%
S.R.L, 1, 0.04%
Universitate, 1, 0.04%
Biserică, 1, 0.04%
Centru Școlar Special,
2, 0.08%
Asociatii, 4, 0.16%
Fundație, 5, 0.19%
CCD, 7, 0.27%
Școală de Arte și
Meserii, 20, 0.78%
Grădiniță, 96, 3.74%
Școală specială, 24,
0.94%
Palat/Club al copiilor,
26, 1.01%
CJRAE, 28, 1.09%
Școală primară, 27,
1.05%
Inspectorat Școlar, 39,
1.52%
Centru pentru Educație
Incluzivă, 45, 1.75%
Centru Școlar Special, 1,
0.18%
Asociatii, 1, 0.18%
Fundație, 3, 0.54%
Școală de Arte și
Meserii, 6, 1.09%
Școală specială, 3,
0.54%
Palat/Club al copiilor, 2,
0.36%
Școală primară, 2, 0.36%
CJRAE, 8, 1.45%
Inspectorat Școlar, 8,
1.45%
Centru pentru Educație
Incluzivă, 20, 3.63%
Grădiniță, 27, 4.90%
Școală cu clasele I-VIII,
977, 38.09%
Liceu/Colegiu Teoretic,
475, 18.52%
Școală cu clasele I-VIII,
217, 39.38%
Liceu/Colegiu Teoretic,
115, 20.87%
Liceu/Colegiu/Grup
scolar
tehnic/tehnologic/Voca
țional, 779, 30.37%
Liceu/Colegiu/Grup
scolar
tehnic/tehnologic/Voca
țional, 137, 24.86%
în candidaturile depuse se solicita finanțare pentru participarea la cursuri/activități de
formare organizate în 29 de țări, iar în cele finanțate cursurile/activitățil de formare au
loc în 25 de țări, ceea ce este pus în evidență în tabelul și diagrama următoare:
Tara mobilitatii
Nr. candidaturi
depuse
Nr. monilități
aprobate
Rata de
succes
Procent din nr. total
candidaturi aprobate
Austria 35 5 14.29% 0.91% 5
Belgia 54 11 20.37% 2.00% 10
Bulgaria 1 0.00% 0.00%
Elveția 6 3 50.00% 0.54% 2
Cipru 113 30 26.55% 5.44% 29
Republica Cehă 95 8 8.42% 1.45% 10
Germania 48 7 14.58% 1.27% 5
Danemarca 9 3 33.33% 0.54% 3
Estonia 9 3 33.33% 0.54% 3
Spania 116 24 20.69% 4.36% 15
Finlanda 22 8 36.36% 1.45% 9
Franța 540 115 21.30% 20.87% 117
Irlanda 32 10 31.25% 1.81% 10
Islanda 11 1 9.09% 0.18% 1
Ungaria 3 0.00% 0.00%
Italia 357 81 22.69% 14.70% 83
Polonia 4 0.00% 0.00%
Portugalia 189 40 21.16% 7.26% 39
51
Dupa schimbari
stagiu și renunțări

Grecia 85 11 12.94% 2.00% 16
Letonia 21 5 23.81% 0.91% 6
Lituania 2 1 50.00% 0.18% 1
Malta 175 16 9.14% 2.90% 17
Olanda 89 11 12.36% 2.00% 10
Norvegia 16 7 43.75% 1.27% 7
Suedia 50 16 32.00% 2.90% 15
Slovenia 14 7 50.00% 1.27% 7
Slovacia 2 0.00% 0.00%
Turcia 97 28 28.87% 5.08% 27
Marea Britanie 370 100 27.03% 18.15% 98
2565 551 545
Distribuția pe țări gazdă a numărului de mobilități
individuale Comenius aprobate in anul 2012
UK, 100, 18%
BE, 11, 2%
CH, 3, 1%
AT, 5, 1% CY, 30, 5%
CZ, 8, 1%
DE, 7, 1%
DK, 3, 1%
ES, 24, 4%
EE, 3, 1%
FI, 8, 1%
TR, 28, 5%
SI, 7, 1%
SE, 16, 3%
NO, 7, 1%
NL, 11, 2%
MT, 16, 3%
LT, 1, 0%
LV, 5, 1%
GR, 11, 2%
PT, 40, 7%
IT, 81, 15%
IS, 1, 0%
IE, 10, 2%
FR, 115, 21%
cele 2565 candidaturi au fost depuse de 2341 candidați. 241 candidați au depus
candidaturi la 2 runde, iar 27 candidați au depus candidaturi la 3 runde.
în anul 2012 s-au efectuat 459 din cele 551 mobilități aprobate,
367 dintre beneficiari au primit finanțare pentru prima dată,
distribuția pe județe a numărului de candidaturi este prezentată în tabelul și
diagramele următoare:
52

Județ
Număr candidaturi
depuse
Număr candidaturi
aprobate
Rata de
succes
Procent din total
candidaturi depuse
Procent din total
candidaturi aprobate
Dolj 234 25 10.68% 9.12% 4.54%
Bacau 162 21 12.96% 6.32% 3.81%
Neamt 152 12 7.89% 5.93% 2.18%
Dambovita 130 49 37.69% 5.07% 8.89%
Bucuresti 125 28 22.40% 4.87% 5.08%
Iasi 119 37 31.09% 4.64% 6.72%
Prahova 115 21 18.26% 4.48% 3.81%
Suceava 96 21 21.88% 3.74% 3.81%
Cluj 93 27 29.03% 3.63% 4.90%
Galati 86 17 19.77% 3.35% 3.09%
Olt 74 13 17.57% 2.88% 2.36%
Hunedoara 65 15 23.08% 2.53% 2.72%
Timis 62 12 19.35% 2.42% 2.18%
Arges 60 12 20.00% 2.34% 2.18%
Sibiu 60 25 41.67% 2.34% 4.54%
Vrancea 60 17 28.33% 2.34% 3.09%
Mures 56 6 10.71% 2.18% 1.09%
Constanta 55 22 40.00% 2.14% 3.99%
Buzau 51 16 31.37% 1.99% 2.90%
Gorj 51 14 27.45% 1.99% 2.54%
Vaslui 51 22 43.14% 1.99% 3.99%
Braila 50 7 14.00% 1.95% 1.27%
Valcea 50 9 18.00% 1.95% 1.63%
Teleorman 46 1 2.17% 1.79% 0.18%
Bihor 44 4 9.09% 1.72% 0.73%
Botosani 43 12 27.91% 1.68% 2.18%
Alba 42 8 19.05% 1.64% 1.45%
Salaj 42 5 11.90% 1.64% 0.91%
Calarasi 29 8 27.59% 1.13% 1.45%
Mehedinti 29 7 24.14% 1.13% 1.27%
Tulcea 29 7 24.14% 1.13% 1.27%
Satu Mare 28 8 28.57% 1.09% 1.45%
Arad 27 6 22.22% 1.05% 1.09%
Bistrita Nasaud 26 1 3.85% 1.01% 0.18%
Caras Severin 22 11 50.00% 0.86% 2.00%
Brasov 19 0.00% 0.74% 0.00%
Covasna 19 8 42.11% 0.74% 1.45%
Giurgiu 15 6 40.00% 0.58% 1.09%
Harghita 13 2 15.38% 0.51% 0.36%
Ialomita 12 4 33.33% 0.47% 0.73%
Ilfov 12 2 16.67% 0.47% 0.36%
Maramures 11 3 27.27% 0.43% 0.54%
2565 551
53

Dolj
Bacau
Neamt
Dambovita
Bucuresti
Iasi
Prahova
Suceava
Cluj
Galati
Olt
Hunedoara
Timis
Arges
Sibiu
Vrancea
Mures
Constanta
Buzau
Gorj
Vaslui
Braila
Valcea
Teleorman
Bihor
Botosani
Alba
Salaj
Calarasi
Mehedinti
Tulcea
Satu Mare
Arad
Bistrita Nasaud
Caras Severin
Brasov
Covasna
Giurgiu
Harghita
Ialomita
Ilfov
Maramures
Număr candidaturi depuse/aprobate
250
200
150
100
50
0
Distribuția pe județe a numărului candidaturilor pentru Mobilități individuale Comenius 2012
depuse/aprobate
234
162
152
130 125119115
96 93 86
74
65 62 60 60 60 56 55
49
51 51 51 50 50 46 44 43 42 42
25 28 37 29 29 29 28 27 26 21 21 21 27 25 22 22
17 19 19 12 13 15 17 12 12 16 14 22 15 13 12 12 11
6
7 9
1 4 12 8 5 8 7 7 8 11
6 8 6 1 2 4 2 3
Județ
Număr candidaturi depuse Număr candidaturi aprobate
54

Alba
Arad
Arges
Bacau
Bihor
Bistrita
Botosani
Braila
Brasov
Bucuresti
Buzau
Calarasi
Caras Severin
Cluj
Constanta
Covasna
Dambovita
Dolj
Galati
Giurgiu
Gorj
Harghita
Hunedoara
Ialomita
Iasi
Ilfov
Maramures
Mehedinti
Mures
Neamt
Olt
Prahova
Salaj
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Teleorman
Timis
Tulcea
Valcea
Vaslui
Vrancea
Procent din numărul total candidaturi
depuse/aprobate
10.00%
9.00%
8.00%
7.00%
6.00%
5.00%
4.00%
3.00%
2.00%
1.00%
0.00%
Procente pe județe din numărul total de candidaturi depuse/aprobate pentru Mobilități individuale
Comenius 2012
8.89%
9.12%
6.32%
3.81%
1.72%
1.01%
0.73%
0.18%
2.18%
1.68% 1.95% 1.27%
0.74%
0.00%
5.08%
4.87%
2.90%
1.99%
4.90%
3.99%
2.14%
3.63%
3.35%
3.09%
2.18%
2.00%
1.64%
1.45%
1.13% 0.86%
2.34%
1.09%
1.45% 1.05%
1.45%
0.74%
6.72%
5.93%
5.07%
4.54%
4.64%
4.48%
3.81%
1.09%
0.58%
2.72%
2.54% 2.53%
1.99%
0.51%
0.36%
0.73%
0.47%
4.54%
3.81%
3.74%
2.88%
2.18%
2.36%
2.34%
1.27%
2.18%
1.64%
1.45%
0.54% 1.09%
1.09%
1.13%
0.91%
0.47%
0.43%
0.36%
2.42%
2.18%
1.79%
1.13%
0.18%
Județ
Procent din numărul total de candidaturi depuse Procent din numărul total de candidaturi aprobate
3.99%
1.95%
1.27%
3.09%
2.34%
1.63% 1.99%
55

Titlurile cursurilor cele mai solicitate de candidați
candidații la Mobilități individuale Comenius au solicitat participarea la 493 cursuri, iar
candidaturile aprobate vizează participarea la 195 cursuri. Numărul de solicitări la un
curs a variat de la 1 la 147. 200 de cursuri au avut câte o solicitare, iar cursurile cu cele
mai multe solicitări și cursurile cu cei mai mulți participanți din România au fost:
Număr
solicitări
Eurodidaweb-pedagogical use of internet and
multimedia tools 147
Innovative teaching and learning methods for
reducing early school leaving 78
Le grand tour en Europe: art, paysage, jardins,
creativite, innovation 76
Eu-magic effective use of modern techonology and
games in classrooms (a pedagogic course for all
teachers) 75
Perfectionement pour professeurs de FLE et
formateurs de formateurs 74
Education interculturelle des ecoles maternelle en
Europe: projets europeens et bonnes pratiques 73
Creative activites & motivating materials for the
Le '' grand tour'' en Europe: art, paysage, jardins,
secondary classroom 62 creativite, innovation 14
Enviroment protection and education for sustainable
Education interculturelle des ecoles maternelle en
development using indoor and outdoor activities 46 Europe: projets europeens et bonnes pratiques 12
Action m,ethods improving motivation and quality in
Innovative teaching and learning methods for
learning environment 41 reducing early school leaving 10
în tabelul următor este prezentată distribuția candidaturilor depuse/aprobate pe
cursuri:
Nr
candidaturi/
curs
Numar
cursuri
Numar
total
candidaturi
Nr.solicitari
aprobate/curs
Nr cursuri la care au
participat/vor
participa candidati din
RO
Nr. benerficiari
aprobati
147 1 147 38 1 38
78 1 78 27 1 27
76 1 76 24 1 24
75 1 75 22 1 22
74 1 74 16 1 16
73 1 73 15 1 15
62 1 62 14 1 14
46 1 46 12 1 12
41 1 41 10 1 10
40 1 40 9 2 18
34 2 68 8 2 16
33 1 33 7 3 21
28 3 84 6 4 24
23 4 92 5 7 35
22 2 44 4 9 36
21 1 21 3 13 39
20 1 20 2 38 76
18 1 18 1 108 108
17 1 17 195 551
16 3 48
15 4 60
14 2 28
13 2 26
12 5 60
11 5 55
10 9 90
56
Titlurile cursurilor cu cei mai mulți participanți din
Romania
Număr
participanți
Eurodidaweb-pedagogical use of internet and
multimedia tools 38
Perfectionement pour professeurs de FLE et
formateurs de formateurs 27
Creative activities & motivating materials for the
secondary classroom 24
Eu-magic effective use of modern technology and
games in classrooms 22
Action m,ethods improving motivation and quality
in learning environment 16
Matheu-identification, motivation and support of
mathematical talents in european schools 15

9 10 90
8 5 40
7 18 126
6 16 96
5 14 70
4 34 136
3 51 153
2 89 178
1 200 200
493 2565
Proiecte în curs de implementare/finalizate în anul 2012
Pe parcursul anului 2012, experţii departamentului au derulat o intensă activitate de monitorizare
(telefonic, prin e-mail, prin intermediul forum-ului, la reuniuni, prin vizite de monitorizare) a
proiectelor gestionate şi au oferit consultanţă pentru ca proiectele şi activităţile în curs de
implementare:
să se deruleze în condiţii bune şi foarte bune,
să ducă la obţinerea rezultatelor propuse,
să ducă la realizarea obiectivelor.
În anul 2012 s-au aflat în curs de derulare următoarele tipuri de proiecte aprobate și finanțate în
anul 2011:
213 proiecte de Parteneriat Școlar Multilateral Comenius,
27 proiecte de Parteneriat Școlar Bilateral Comenius,
15 proiecte Comenius Regio.
Beneficiarii acestor proiecte au trimis la Agenţia Naţională, la încheierea primului an de
implementare a proiectului, rapoarte de progres. În vedera redactării acestor rapoarte, experţii
departamentului au organizat reuniuni de consultantă cu toţi beneficiarii. Pentru evaluarea
rapoartelor de progres, experţii departamentului au realizat o fişă de evaluare în care sunt luate în
considerare atât aspecte formale cât şi aspecte privind calitatea raportării şi implementării
proiectelor. În urma procesului de evaluare a rapoartelor de progres s-a ajuns la concluzia că nu
există probleme majore după primul an de implementare a proiectelor.
Anul 2012 a reprezentat an de încheiere a proiectelor de parteneriat aprobate şi contractate în anul
2010. Numărul acestora a fost:
213 proiecte de Parteneriat Școlar Multilateral Comenius,
18 proiecte de Parteneriat Școlar Bilateral Comenius,
14 proiecte Comenius Regio.
Evaluarea rapoartelor finale şi a produselor proiectelor s-a făcut de către experți evaluatori
independenți, folosind fişele de evaluare realizate la nivelul Comisiei Europene. În fișele de
evaluare sunt luate în considerare 12 categorii care se referă fie la parteneriat fie la instituția
beneficiară din România:
o Rezultate finale-calitate şi corespondenţa dintre rezultate planificate și rezultate obţinute;
o Eficienţa cooperării în cadrul parteneriatului;
o Măsura în care modalităţile de comunicare cu partenerii au fost adecvate;
o Monitorizarea şi auto-evaluarea procesului de implementare a proiectului;
o Corelaţia între activităţile derulate şi obiectivele propuse;
o Calitatea activităţilor derulate;
o Implicarea în proiect a elevilor;
o Implicarea în proiect a profesorilor;
o Rolul şcolii în proiect;
o Implicarea în proiect a comunităţii locale;
o Diseminarea şi exploatarea rezultatelor;
o Mobilităţile efectuate.
În urma procesului de evaluare s-a ajuns la concluzia că toate proiectele de Parteneriat Școlar
finalizate și-au realizat obiectivele şi majoritatea proiectelor au fost apreciate ca „bune” şi „foarte
bune”.
57

Proiectele de Parteneriat Școlar Bilateral şi Multilateral Comenius finalizate în anul 2012 s-
au adresat tuturor obiectivelor operaţionale ale Acţiunii Parteneriate Comenius, după cum urmează:
Număr de proiecte care s-au adresat fiecărui obiectiv
O1 O2 O3 O4 O5 O6
213 213 187 161 99 118
18 18 18 14 11 11
Instituțiile beneficiare de finanțare în anul 2010, pentru proiecte de Parteneriat Școlar Comenius ,
proiecte care s-au încheiat în anul 2012, au fost:
Tipul instituției beneficiare
Număr
proiecte
Procent din
total proiecte
Grădiniță 13 5.63%
Școală primară 2 0.87%
Școală gimnazială sau Liceu/Colegiu teoretic 133 57.58%
Grup Școlar/Liceu/Colegiu tehnic/tehnologic/vocațional 76 32.90%
Instituții care se ocupă de educația persoanelor cu nevoi speciale 4 1.73%
Alte tipuri de instituții 3 1.30%
Conform candidaturilor aprobate în anul 2010, pe parcursul derularii acestora, ar fi trebuit ca
beneficiarii să efectueze un număr minim de:
4304 mobilităţi în cazul proiectelor de Parteneriat Școlar Multilateral,
300 mobilităţi în cazul proiectelor de Parteneriat Școlar Bilateral.
În cei doi ani de implementare numărul de mobilități efectuate a fost de:
5976 mobilități în cazul proiectelor de Parteneriat Școlar Multilateral, ceea ce înseamnă o
creștere cu 1672 (38,85%) mobilități mai mult decât numărul minim contractat. 3434
(57,46%) dintre aceste mobilități au fost efectuate de către cadre didactice și 2542 de
către elevi.
363 mobilități în cazul proiectelor de Parteneriat Școlar Bilateral, ceea ce înseamnă o creștere
cu 63 (21%) mobilități mai mult decât numărul minim contractat. 103 (28,37 %) dintre
aceste mobilități au fost efectuate de către cadre didactice și 260 de către elevi.
Proiectele bilaterale finalizate au abordat 15 teme specifice acţiunii și dintre acestea cele mai des
abordate au fost:
• Predarea şi învăţarea limbilor străine –temă de care s-au ocupat 14 proiecte;
• Educaţie interculturală –temă de care s-au ocupat 7 proiecte.
Proiectele multilaterale finalizate au abordat 35 de teme dintre care cele mai des abordate au fost:
• Cetăţenie europeană şi dimensiune europeană –abordată în 66 de proiecte;
• Cultură şi patrimoniu cultural –abordată în 59 de proiecte;
• Mediu şi dezvoltare durabilă –abordată în 56 de proiecte;
• Predarea şi învăţarea limbilor străine –abordată în 56 de proiecte.
Rezultatele şi produsele obţinute prin implementarea proiectelor coincid cu cele așteptate. În cazul
proiectelor bilaterale tipurile de produse finale sunt în special:
dicţionare audio,
platforme de învăţare a limbilor straine,
iar în cazul proiectelor multilaterale produsele finale sunt foarte variate:
DVD-uri , ● broşuri,
bloguri, ● platforme de învăţare,
calendare, ● jocuri interactive,
filme, ● portofolii cu material didactic,
studii comparative, ● dicţionare,
pagini web, ● materiale accesibile on-line,
chestionare, ● conferințe,
simpozioane, ● cursuri opționale etc.
O parte dintre aceste produse au fost și/sau pot fi folosite și de alte școli, mai ales din comunitățile
locale, și astfel s-a asigurat/se poate asigura transferabilitatea rezultatelor proiectelor către alți
factori interesați.
Au fost derulate activități de diseminare în cazul tuturor proiectelor finalizate. Pentru diseminare s-
a folosit in principal MEDIA (internet, radio, TV, publicații - articole în ziare/reviste, pliante,
afișe), la care s-au adăugat: seminare, conferințe, cercuri pedagogice, consilii.
58

Prin modul în care s-au derulat, majoritatea proiectelor au realizat şi vor realiza impact. Nivelurile
de impact au depins/depind foarte mult de experiența în proiecte a instituțiilor beneficiare și de
tipul acestora. De exemplu în cazul grădinițelor și școlilor primare impactul s-a produs în mod
direct la nivelul cadrelor didactice și al managerilor și în mod indirect la nivelul copiilor, iar în
cazul școlilor gimnaziale și liceale cel mai puternic impact s-a produs la nivelul elevilor. La nivelul
comunității locale impactul a fost mai puternic în comunități mici și mai slab în comunități mari
(orașe mari, capitala). Modurile de manifestare a impactului au depins de grupurile țintă:
o la nivelul elevilor impactul s-a manifestat prin:
o creşterea motivării de a învăţa,
o creşterea stimei şi încrederii în propria persoană,
o dezvoltarea de competenţe lingvistice şi de comunicare;
o la nivelul profesorilor, impactul s-a manifestat prin:
o dezvoltarea de competenţe:
o sociale,
o de comunicare,
o lingvistice,
o TIC,
o însuşirea de noi metode didactice, folosite de partenerii din proiecte;
o la nivelul instituţiilor inpactul s-a manifestat prin:
o creşterea prestigiului acestora,
o dezvoltarea unui parteneriat cu comunitatea locală,
o schimbarea, la nivelul şcolilor, a politicii de învăţare a limbilor străine.
Deși în anul 2010 s-au aprobat 15 proiecte Comenius Regio, au fost contractate și finalizate doar
14, deoarece un proiect (cu instituția candidată din județul Prahova), inițial aprobat, nu a fost
contractat pentru că se baza pe parteneriatul cu organizaţii din Malta unde programul LLP s-a
întrerupt temporar. Cele 14 proiecte Comenius Regio încheiate în anul 2012 au fost apreciate în
urma evaluării rapoartelor finale ca „bune” sau „foarte bune”.
Proiectele finalizate au abordar 24 de tematici dintre care cele mai frecvente au fost:
cetățenia activă,
cetățenia și dimensiunea europeană,
calitatea și evaluarea educației,
și au urmărit îmbunătăţirea procesului de dezvoltare profesională a personalului didactic, compararea
politicilor educaţionale la nivel naţional şi local privind reducerea abandonului şcolar şi absenteismului,
creşterea calităţii proceselor de predare învăţare, încurajarea studierii limbilor străine şi a folosirii TIC.
Obiectivele proiectelor s-au adresat obiectivelor specifice ale programului Comenius, după cum urmează:
Număr de proiecte care s-au adresat fiecărui obiectiv
O1 O2 O3 O4 O5 O6
13 13 7 6 5 9
Instituţiile care au finalizat în anul 2012 proiecte Comenius Regio sunt:
o 6 Inspectorate Şcolare,
o 4 Consilii Locale,
o 2 Consilii Judeţene,
o 1 CCD,
o 1 Primărie,
au sediile în 10 județe și proiectele s-au bazat pe parteneriate cu instituții din 7 țări europene:
Judeţ
Număr de proiecte
Țara instituțiilor Număr proiecte
aprobate
partenere
Arges 3 Turcia 5
Timis 1 Portugalia 2
Teleorman 1 Italia 2
Olt 1 Franța 2
Maramures 1 Grecia 1
Gorj 2 Olanda 1
Dolj 1 Polonia 1
Bucuresti 1 14
59

Botosani 2
Bistrita-Nasaud 1
14
În cadrul proiectelor s-au derulat activităţi de formare profesională, studii în domeniul educaţiei,
conferinţe, seminare, activităţi de diseminare. S-au efectuat 338 mobilităţi, cu 2 mobilităţi mai
mult decât cele planificate.
În cazul mobilităţilor individuale de formare iniţială , în anul 2012 s-au primit toate cele 28 de
rapoarte finale pentru mobilităţi de tip Asistenţi Comenius aprobate în anul 2011. Evaluarea
mobilităţilor încheiate s-a făcut prin triangulaţie. Au fost analizate:
o raportele finale ale Asistenţilor Comenius,
o raportele şcolilor gazdă;
o portofoliile de activitate ale Asistenţilor Comenius.
Instrumentele de evaluare folosite au fost realizate de experţii departamentului. Din analiza
documentelor menţionate anterior a rezultat că obiectivele mobilităţilor au fost realizate în totalitate
în cazul a 12 mobilităţi, în proporţie foarte mare în cazul a 12 mobilităţi, iar pentru restul
mobilităţilor s-au realizat cele mai multe dintre obiective. Asistenţele s-au realizat în instituţii
şcolare din 14 ţări: câte o asistență în Belgia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Irlanda,
Polonia, Marea Britania, câte 2 asistențe în Germania, Franța, Turcia și Austria, 3 asistențe în
Portugalia, 4 asistențe în Italia și 5 asistențe în Spania. Asistenţii Comenius au derulat atât activităţi
curriculare cât şi extra-curriculare pe durate cuprinse între 21 și 45 săptămâni:
observarea activităților curente în organizațiile gazdă –toți asistenții,
activități individuale cu copii cu nevoi speciale – 11 asistenți,
activități de predare-învățare în următoarele domenii:
o limbi străine -16 asistenți,
o istorie –3 asistenți,
o muzică, matematică, geografie, economie căte 1 asistent.
activități în cadrul unor proiecte Comenius sau Leonardo da Vinci – 8 asistenți
şi au avut posibilitatea să îşi dezvolte mai multe tipuri de competenţe:
o competenţe sociale şi încredere de sine;
o competenţe lingvistice;
o competenţe profesionale în domeniul didacticii;
o competenţe interculturale.
Rapoartele şcolilor gazdă pun în evidenţă beneficiile acestora rezultate ca urmare a găzduirii de
Asistenţi Comenius. Atât şcolile care au găzduit asistenţi români cât şi şcolile româneşti care au
găzduit asistenţi străini au avut beneficii în mai multe direcţii:
o rezolvarea unor probleme curriculare şi/sau extracurriculare prin activitatea de voluntariat
a asistenţilor;
o dezvoltarea de competenţe lingvistice în cazul elevilor şi profesorilor care au interacţionat
cu asistenţii;
o
o
colectarea de informaţii despre ţările de provenienţă ale Asistenţilor Comenius;
educaţie interculturală, atât la nivelul elevilor cât şi al profesorilor şi uneori al părinţilor
elevilor.
În anul 2012 s-au încheiat 516 Mobilităţi individuale – formare continuă pentru personalul implicat
în educaţie, din învăţământul preuniversitar, unele aprobate şi contractate în anul 2011 (57) şi altele
în anul 2012 (459). Mobilitățile au avut loc în 24 țări europene: Austria, Belgia, Cipru, Elveția,
Germania, Danemarca, Estonia, Spania, Finlanda, Franța, Marea Britanie, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia,
Lituania, Letonia, Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Slovenia și Turcia.
După încheierea mobilităţilor, participanţii au avut obligaţia să raporteze asupra activităţilor
derulate. Forma raportului final a fost impusă de Comisia Europeană, iar fişa de evaluare a acestui
raport a fost concepută de experţii departamentului. Fişa de evaluare conţine două părţi: o parte
care se prezintă sub forma unei liste de verificare şi la care răspunsurile sunt închise (DA/NU), şi o
altă parte care este dedicată evaluării calităţii implementării mobilităţii, pe baza raportului final.
Categoriile avute în vedere în evaluare sunt:
o Pregătirea beneficiarului pentru participarea la mobilitate;
o Programul de formare din perioada de mobilitate;
60

o Modul în care participantul îşi continuă învăţarea după revenirea din mobilitate;
o Activităţile de diseminare şi exploatare pe care le-a derulat sau urmează să le deruleze;
o Calitatea activităţilor de formare;
o Percepţia argumentată a beneficiarului cu privire la impactul determinat de participarea la
activitatea de formare;
o Certificarea participării la activitatea de formare.
Pentru fiecare dintre aceste categorii au fost prevăzute 4 niveluri de valoare (nesatisfăcător,
satisfăcător, bine şi foarte bine). Pentru a nu se evalua impactul doar pe baza percepţiei
beneficiarului, experţii departamentului au solicitat beneficiarilor planuri de diseminare
Din evaluarea mobilităţilor de formare derulate în anul 2012 au rezultat următoarele:
Majoritatea mobilităţilor de formare (96,91%) au fost participări la cursuri de formare
cu teme variate, cele mai multe fiind:
o cursuri generale:
• TIC în educaţie (12,52%);
• Pedagogie şi didactică (12,34%);
• Combaterea insuccesului în educaţie(7,08%);
• Educaţie interculturală (6,35%);
• Metode de creştere a motivaţiei învăţării(5,08%);
• Matematică (4,54%);
• Ştiinţele naturii și geografie (3,65%);
• Mediu (2,90%);
• Management de proiecte europene (2,18%);
• Cetăţenie activă /cetăţenie europeană (2 %);
• Istorie și științe sociale (1,63%);
• Educație artistică (1,45%);
• Consiliere/orientare în vederea carierei (1,27%);
• Calitatea și evaluarea educației (0,91%);
o cursuri de limbi străine:
• Metodologie (23,05%);
• CLIL (1,45%);
• Competențe lingvistice (0,91%);
2,9% au fost participări la conferințe și seminare;
0,18% au fost ”Job shadowing”.
Majoritatea beneficiarilor efectuează - după terminarea mobilităţii - activităţi de diseminare
organizate pe baza unor planuri de diseminare, activități care au constat în:
Prezentări ale experiențelor de învățare făcute cu ocazia:
• Consiliilor profesorale;
• Activităților în cadrul Comisiilor metodice;
Articole prezentate în ziare tipărite sau on-line;
Punerea la dispoziția celor interesați a portofoliilor cursurilor;
Derularea de activități demonstrative;
Implementarea la nivelul claselor a metodelor didactice învățate.
Majoritatea beneficiarilor declară că au fost plăcut impresionaţi de noutatea metodelor
didactice şi a aparaturii folosite pe durata activităţilor de formare și că activitățile de formare
au coincis cu cele descrise în catalogul de cursuri.
61

Număr mobilități
PROGRAMUL SECTORIAL
ERASMUS
Programul Erasmus a cunoscut pe parcursul celor 5 ani universitari de implementare o dezvoltare
remarcabilă în cazul tuturor acțiunilor sale. Evoluția pe parcursul perioadei 2007-2012 a numărului
de participanți la mobilități Erasmus este prezenată în tabelul și diagrama următoare:
Mobilități Erasmus 2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 Total
Mobilităţi studenţeşti pentru studii (SMS); 2953 3064 3129 3503 3380 16029
Mobilităţi studenţeşti pentru plasament (SMP); 426 680 865 1101 1198 4270
Mobilităţi de personal- Misiuni de predare (STA); 952 1001 1151 1184 1273 5561
Mobilităţi de personal – Formarea personalului (STT). 185 262 491 566 709 2213
Total 4516 5007 5636 6354 6560 28073
Evoluția numărului de mobilități Erasmus în perioada 2007-2012
30000
28073
25000
20000
15000
16029
10000
5000
0
6354 6560
5561
5636
5007
4516
4270
2953 3064 3129
3503 3380
865 1151
1184 1273
2213
952 1001
680
1101 1198
185 426 262
491
566
709
2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 Total
Anul universitar
Mobilităţi studenţeşti pentru studii (SMS);
Mobilităţi studenţeşti pentru plasament (SMP);
Mobilităţi de personal- Misiuni de predare (STA); Mobilităţi de personal – Formarea personalului (STT).
Total
62

În perioada 2008-2012 a crescut anual și numărul de candidaturi și proiecte aprobate pentru
Programe Intensive Erasmus și Cursuri intensive de limbă Erasmus. Modul în care a evoluat
numărul candidaturilor aprobate în cadrul acestor 2 acțiuni este prezentat în tabelul următor
Tip acțiune 2008 2009 2010 2011 2012 Total
Programe Intensive Erasmus 1 4 6 8 11 30
Cursuri intensive de limbi străine Erasmus 3 5 5 7 8 28
În anul 2012, departamentul ERASMUS a gestionat următoarele proiecte/activităţi:
Tip de proiect/activitate
Număr de
proiecte/activităţi
selectate şi contractate
Număr de proiecte /activităţi
aflate în diverse etape de
implementare în diverse perioade
din 2012
Număr de
proiecte/activităţi
finalizate în 2012
Proiecte de Mobilităţi Erasmus 69 137 68
Programe Intensive Erasmus 11 19 8
Cursuri intensive de limbă Erasmus 8 15 7
Activitatea departamentului a constat în:
o organizarea şi coordonarea procesului de selecţie pentru candidaturi privind:
• Mobilităţi Erasmus pentru anul universitar 2012-2013;
• Programe intensive Erasmus;
• Cursuri intensive de limbi străine Erasmus;
o Contractarea candidaturilor aprobate în procesul de selecţie 2012;
o Monitorizare, verificare şi consultanţă acordată proiectelor/activităţilor în curs de
desfăşurare (proiecte/activităţi aprobate în anii 2011 şi 2012);
o Evaluare de rapoarte finale pentru proiectele/activităţile încheiate în anul 2012
(Mobilităţi Erasmus 2011, Programe intensive 2011 şi Cursuri intensive de limbă
Erasmus 2011).
Procesul de selecţie 2012
În anul 2012, pentru finanţarea Mobilităţilor Erasmus au candidat 69 de universităţi. Toate cele 69
de candidaturi depuse au fost declarate eligibile, dar numai în 49 dintre ele s-a solicitat finanţare
pentru toate cele 4 tipuri de mobilități Erasmus:
o Mobilităţi studenţeşti pentru studii (SMS);
o Mobilităţi studenţeşti pentru plasament (SMP);
o Mobilităţi de personal – Misiuni de predare (STA);
o Mobilităţi de personal – Formarea porsonalului (STT).
În tabelul următor este prezentată situația solicitărilor de finanțare pentru fiecare tip de mobilitate:
SMS SMP STA STT
Număr de universități care au solicitat finanțare 68 51 68 60
Ţinînd cont de:
faptul că:
• bugetul total alocat României pentru programul Erasmus a crescut în anul 2012
cu 2010000 Euro faţă de anul 2011 (1508800 Euro în 2011 şi 17098000 Euro în
2012);
• în Apelul naţional pentru propuneri de proiecte s-a prevăzut ca sumă minimă de
care poate beneficia un student participant la o mobilitate:
de studiu (275 Euro/lună);
pentru plasament (325 Euro/lună);
• în anul 2011-2012 cu o finanțare de:
91910070 Euro, o durată medie a mobilității de studiu de 5,88 luni și o
sumă medie de care a beneficiat un student participant la o mobilitate de
63

462,31Euro/lună, s-au efectuat 3380 mobilităţi studenţeşti pentru
studiu,
2962869 Euro, o durată medie a mobilității pentru plasament de 3,56
luni și o sumă medie de care a beneficiat un student participant la o
astfel de mobilitate de 554,70 Euro/lună, s-au efectuat 1198 mobilităţi
studenţeşti pentru plasament,
888888,5 Euro, o durată medie a mobilității pentru personal-misiune de
predare de 7,10 zile și o sumă medie de care a beneficiat un cadru
didactic universitar participant la mobilitate de 98,7 Euro/zi, s-au
efectuat 1268 mobilităţi ale profesorilor români și 5 mobilități ale unor
profesori din alte țări invitați în Romănia,
568998,7Euro, o durată medie a mobilității de personal-formarea
personalului de 8,07 zile și o sumă medie de care a beneficiat un
participant la mobilitate de 99,41 Euro/zi, s-au efectuat 709 mobilităţi,
numărul de mobilități efectuate în anul anterior de studenții și personalul
universităților beneficiare,
numărul total de mobilități solicitat de universitățile candidate,
experţii Agenţiei Naţionale au estimat și transmis spre aprobare Comitetului de selecție, sumele
care urmează să fie alocate fiecărei universități care a candidat pentru finanțare în anul 2012.
Sumele aprobate (în euro) de către Comitetul de selecție sunt următoarele:
Localitatea Universitatea SMS SMP STA STT TOTAL
Alba-Iulia Universitatea "1 Decembrie 1918" 91502 184773 6187 4023 286485
Arad Univeristatea "Aurel Vlaicu" 79567 0 1904 1150 82621
Arad Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” 19892 0 952 575 21419
Bacau Universitatea "Vasile Alecsandri" 123328 40314 31411 4598 199651
Bacau Universitatea ”George Bacovia” 21881 3359 952 1150 27342
Brasov Universitatea ”Transilvania” 487346 221727 38549 14369 761991
Brasov Academia Forţelor Aeriene ”Henri Coandă” 5967 0 476 0 6443
Bucuresti Universitatea ”Spiru Haret” 47740 0 952 0 48692
Bucuresti Universitatea de Arhitectura și Urbanism "Ion Mincu" 157144 40314 4283 1149 202890
Bucuresti Academia de Studii Economice 660404 0 5711 5173 671288
Bucuresti Universitatea Nationala de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” 0 23517 0 0 23517
Bucuresti Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară 17903 0 2855 0 20758
Bucuresti Academia Tehnică Militară 41773 94066 2380 3448 141667
Bucuresti Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir” 27848 0 952 1149 29949
Bucuresti Universitatea "Titu Maiorescu" 47740 23517 3331 1149 75737
Bucuresti Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" 3978 0 1428 575 5981
Bucuresti Universitatea Națională de Arte 79567 0 1428 0 80995
Bucuresti Universitatea Ecologică 23870 13438 3331 2299 42938
Bucuresti Universitatea Politehnică din București 367996 50393 58538 575 477502
Bucuresti Universitatea Romano-Americană 85534 63831 6187 9771 165323
Bucuresti Universitatea din Bucuresti 761852 50393 26176 2299 840720
Bucuresti Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” 57686 0 2380 0 60066
Bucuresti Școala Națională de Studii Politice și Administrative 161123 16797 1428 1724 181072
Bucuresti Universitatea Tehnica de Construcții Bucuresti 57686 13438 8566 1724 81414
București Universitatea Națională De Muzică București 27848 10078 7139 1724 46789
București Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport 35805 0 1428 2874 40107
București Universitatea "Nicolae Titulescu" 7957 0 952 1150 10059
Cluj-Napoca Universitatea Tehnică Cluj Napoca 278484 231806 16181 9196 535667
Cluj-Napoca Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară 99458 26876 21892 2874 151100
64

Cluj-Napoca Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațeganu" 184993 174694 13326 11495 384508
Cluj-Napoca Universitatea ”Babeș-Bolyai” 907061 262042 61870 36209 1267182
Cluj-Napoca Universitatea de Artã și Design 230744 43674 11898 9771 296087
Cluj-Napoca Academia De Muzica "Gheorghe Dima" 15913 0 2380 2299 20592
Constanta Universitatea ”Andrei Șaguna” 5967 0 1428 1724 9119
Constanta Universitatea Maritimă 31827 514005 3807 2299 551938
Constanta Academia Navala "Mircea Cel Bătrân" 11935 154537 952 1724 169148
Constanta Universitatea Ovidius 151177 0 4759 2874 158810
Craiova Universitatea din Craiova 334180 208289 19513 22415 584397
Craiova Universitatea de Medicină și Farmacie 21881 10078 952 575 33486
Galati Universitatea "DANUBIUS" 21881 23517 952 1149 47499
GALATI Universitatea "Dunarea De Jos" 165101 50393 21892 17242 254628
Iasi Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" 55697 20157 16657 6897 99408
Iasi Universitatea "Mihail Kogalniceanu" 3978 0 476 0 4454
Iasi Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr.T.Popa" 73599 6719 4283 1724 86325
Iasi Universitatea de Arte ,,George Enescu" 61664 20157 5711 2874 90406
Iasi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" 851364 490488 54255 9771 1405878
Iasi Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" 232733 94066 44261 5747 376807
Oradea Universitatea din Oradea 373964 100785 98515 85637 658901
Oradea Universitatea Creștină ”Partium” 69621 33595 5235 2299 110750
Petrosani Universitatea din Petroșani 15913 141099 5235 22415 184662
Pitesti Universitatea din Pitești 151177 87347 20465 3448 262437
Pitesti Universitatea ”Constantin Brâncoveanu” 41773 110864 2855 2874 158366
Ploiesti Universitatea "Petrol-Gaze" 29838 3359 13802 1150 48149
Resita Universitatea "Eftimie Murgu" 19892 13438 4759 8046 46135
Sibiu Universitatea "Lucian Blaga" 276494 47033 8566 6322 338415
Sibiu Academia Forțelor Terestre "Nicolae Balcescu" 9946 43674 952 4598 59170
Sibiu Universitatea Romano-Germană 11935 36955 1428 575 50893
Suceava Universitatea "Ștefan cel Mare" 137253 36955 15229 12070 201507
Targoviste Universitatea ”Valahia” 87523 0 19513 0 107036
Targu Mures Universitatea ”Dimitrie Cantemir” 87523 0 5235 2874 95632
Targu-Mures Universitatea de Medicină și Farmacie 51718 90707 4283 0 146708
Targu-Mures Universitatea "Petru Maior" 113383 23517 11422 4598 152920
Targu-Mures Universitatea de Arte Târgu Mureș 9946 13438 952 1149 25485
Tg Jiu Universitatea „Constantin Brâncuși” 21881 10078 1904 1150 35013
Timisoara Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” 43762 33595 952 575 78884
Timisoara Universitatea de Vest 451541 57112 30459 7472 546584
Timisoara Universitatea "Politehnica" din Timisoara 268538 238525 49496 8046 564605
Timisoara Universitatea ”Tibiscus” 13924 57112 952 5747 77735
Timisoara Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului 21881 3359 10470 3448 39158
9550000 4364000 840000 396000 15150000
Estimând o durată medie de 6 luni pentru mobilități studențești de studiu și pentru plasament și de
o finanțare medie pe student de 500Euro/lună, rezultă că vor putea fi finanțate 4638 mobilități
studențești ceea ce reprezintă 0,68% din numărul total de studenți la nivel național, înscriși la toate
forrmele de învățământ (licență, master, doctorat): 683611 (conform datelor de la Institutul
Național de Statistică pentru anul 2011-2012) .
65

Centrul
universitar
SMS
Distribuția fondurilor alocate pe centre universitare este următoarea:
Procent din SMP Procent din STA Procent din STT
total SMS
total SMP
total STA
Procent din
total STT
TOTAL
Procent
din Total
Alba-Iulia 91502 0.96% 184773 4.23% 6187 0.74% 4023 1.02% 286485 1.89%
Arad 99459 1.04% 0 0.00% 2856 0.34% 1725 0.44% 104040 0.69%
Bacau 145209 1.52% 43673 1.00% 32363 3.85% 5748 1.45% 226993 1.50%
Brasov 493313 5.17% 221727 5.08% 39025 4.65% 14369 3.63% 768434 5.07%
București 2671454 27.97% 399782 9.16% 139445 16.60% 36783 9.29% 3247464 21.44%
Cluj-Napoca 1716653 17.98% 739092 16.94% 127547 15.18% 71844 18.14% 2655136 17.53%
Constanta 200906 2.10% 668542 15.32% 10946 1.30% 8621 2.18% 889015 5.87%
Craiova 356061 3.73% 218367 5.00% 20465 2.44% 22990 5.81% 617883 4.08%
Galati 186982 1.96% 73910 1.69% 22844 2.72% 18391 4.64% 302127 1.99%
Iasi 1279035 13.39% 631587 14.47% 125643 14.96% 27013 6.82% 2063278 13.62%
Oradea 443585 4.64% 134380 3.08% 103750 12.35% 87936 22.21% 769651 5.08%
Petrosani 15913 0.17% 141099 3.23% 5235 0.62% 22415 5.66% 184662 1.22%
Pitesti 192950 2.02% 198211 4.54% 23320 2.78% 6322 1.60% 420803 2.78%
Ploiesti 29838 0.31% 3359 0.08% 13802 1.64% 1150 0.29% 48149 0.32%
Resita 19892 0.21% 13438 0.31% 4759 0.57% 8046 2.03% 46135 0.30%
Sibiu 298375 3.12% 127662 2.93% 10946 1.30% 11495 2.90% 448478 2.96%
Suceava 137253 1.44% 36955 0.85% 15229 1.81% 12070 3.05% 201507 1.33%
Targoviste 87523 0.92% 0 0.00% 19513 2.32% 0 0.00% 107036 0.71%
Targu-Mures 262570 2.75% 127662 2.93% 21892 2.61% 8621 2.18% 420745 2.78%
Tg Jiu 21881 0.23% 10078 0.23% 1904 0.23% 1150 0.29% 35013 0.23%
Timișoara 799646 8.37% 389703 8.93% 92329 10.99% 25288 6.39% 1306966 8.63%
9550000 4364000 840000 396000 15150000
66

În anul 2012 au fost depuse 8 candidaturi pentru Acţiunea EILC – Cursuri Intensive de Limba, (cu
1 candidatură mai mult decât anul trecut) și toate candidaturile au fost aprobate cu punctaje între
86,5 si 97,5 și cu o finanțare totală de 76000 euro. Instituțiile de învățământ superior care au primit
finanțare sunt:
Nume candidat/institutie Localitate Număr de cursuri
Universitatea Romano-Americana Bucuresti 3
Universitatea Politehnica Timisoara 2
Universitatea Bucuresti Bucuresti 4
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi 1
Universitatea "Babes Bolyai" Cluj Napoca 4
Universitatea de Vest Timisoara 1
Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu 2
Universitatea "Ovidius" Constanta 1
18
Candidaturile au fost evaluate de doi experţi, un expert al Agenţiei Naţionale şi un expert
independent. Cei 7 beneficiari au solicitat fonduri pentru derularea unor cursuri de limba română
pentru studenţi Erasmus veniţi în România, după cum urmează:
o Universitatea Româno Americană din București:
• 2 cursuri pentru începători în perioada 10-28.09.2012 și 1 curs în perioada 28.01-
15.02.2013;
• S-a estimat că vor participa la fiecare curs câte 15 studenţi;
• 1 curs cuprinde 40 de ore de predare, 22 ore de practică şi 18 ore de
atelier/activităţi culturale;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 4 credite.
o Universitatea Politehnică din Timişoara:
• 2 cursuri pentru începători în perioadele septembrie 2012 şi februarie 2013;
• S-a estimat că la fiecare curs vor participa 15 studenţi;
• Fiecare curs cuprinde 26 de ore de predare, 21 ore de practică, 21 activităţi
laborator lingvistic şi 16 ore activităţi culturale;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 6 credite.
o Universitatea din Bucureşti:
• 4 cursuri pentru începători, în perioada 29.08.2012-19.09.2012;
• S-a estimat că la fiecare curs vor participa 10-15 studenţi;
• Fiecare curs cuprinde 70 de ore de predare şi activităţi culturale;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 6 credite.
o Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi:
• 1 curs pentru începători în luna septembrie 2011.
• S-a estimat că vor participa la curs 30 studenţi;
• 1 curs cuprinde 80 de ore de predare, 20 ore de practică şi 40 de ore de activităţi
culturale;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 5 credite.
o Universitatea Babeş Bolyai din Cluj:
• 4 cursuri pentru începători: 3 cursuri în perioada 29.08-23.09.2012 şi un curs în
perioada 21.01-15.02.2013;
• S-a estimat că la fiecare curs vor participa 15 studenţi;
• Fiecare curs cuprinde 76 de ore de predare, 60 ore activităţi extra-curriculare;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 5 credite.
o Universitatea de Vest din Timișoara
• 1 curs pentru începători în perioada 07-29.09.2012;
• S-a estimat că vor participa la curs 10 studenţi;
67

Coordonator
• Cursul cuprinde 30 de ore de predare a limbii române, 30 de ore de predare în
domeniul culturii române şi activităţi culturale;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 5 credite.
o Universitatea Lucian Blaga din Sibiu:
• 2 cursuri pentru începători în perioadele 03-30.09.2012 şi 28.01-14.02.2013;
• S-a estimat că la fiecare curs vor participa 15 studenţi;
• Fiecare curs cuprinde 80 de ore de predare şi activităţi culturale;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 5 credite.
o Universitatea ”Ovidius” din Constanța:
• 1 curs pentru începători în perioada 27.08-21.09.2012;
• S-a estimat că vor participa la curs 20 studenţi;
• Cursul cuprinde 100ore de predare a limbii române, 40 de ore de practică și 20
ore în domeniul culturii române şi activităţi culturale;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 5 credite.
Numărul candidaturilor (15) depuse în anul 2012 pentru Acţiunea Programe Intensive a crescut cu
4 față de anul 2011. Proiectele au fost evaluate de doi evaluatori externi independenți și au primit
urmatorul statut:
o Proiecte noi (8 candidaturi):
6 proiecte aprobate;
0 proiecte cu statut de rezerva;
2 proiecte respinse.
o Proiecte reinnoite (7 candidaturi):
5 proiecte aprobate;
2 proiecte respinse.
Numărul proiectelor aprobate a crescut cu 3 față de anul 2011.
În tabelul următor sunt prezentate câteva caracteristici ale Programelor Intensive aprobate pentru
finanţare:
Teme/domenii profesionale
abordate în programului
intensiv
Tări din care
provin Partenerii
Număr de studenti
participanţi estimat
Număr de
profesori
participanţi
estimat
Durată program Dată de început
intensiv(zile)
a programului
intensiv
Candidatură
nouă/
reînnoită
Universitatea
"Transilvania" din
Brasov
Universitatea din
Pitesti
Universitatea din
Oradea
Telemonitoring and
telediagnostic for Life
Sciences
DEMOcratic governance
and Social responsibility
for a better and secure
EUROPE
Spatial planning and
sustainable urban transport
systems
FR, CZ, SI,
HU, RO 45 20 10 13.05.2013 nouă
DK, IT, PL, PT 25 6 10 12.05.2013 nouă
FR, DE, IT,
NL, UK
36 14 10 06.03.2013 nouă
Universitatea
"Stefan cel Mare"
din Suceava
Universitatea "1
Decembrie 1918"
din Alba Iulia
Self- knowledge, personal
development and
adaptation to the European
labour market
FI, DK, SK, ES 28 12 10 05.06.2013 nouă
Urban and cultic space in
roman apulum: an
archaeological fieldschool DE, HU, RO 50 14 28 06.07.2013 nouă
Universitatea
"Babes-Bolyai"
din Cluj Napoca
Summer school on domain
specific languages 2013
HU, EE, AT,
BG, UK, NL,
PT, SK 75 22 10 07.08.2013 nouă
68

Coordonator
Teme/domenii profesionale
abordate în programului
intensiv
Tări din care
provin Partenerii
Număr de studenti
participanţi estimat
Număr de
profesori
participanţi
estimat
Durată program Dată de început
intensiv(zile) a programului
intensiv
Candidatură
nouă/
reînnoită
Universitatea
"Transilvania" din
Brasov
Universitatea
"George Bacovia"
din Bacau
Classic and modern
methods for molecular
diagnostics in human
pathology
Value Driven Management
Training
NL, TR, CZ,
HU, RO
BE, HU, ES,
PL, NL
27 11 10 13.05.2013 reînnoită
30 11 10 05.05.2013 reînnoită
Universitatea
"Lucian Blaga"
din Sibiu
Knowledge-based Green
Economy: challenges,
constraints and
opportunities
DE, SI, ES 30 8 10 01.07.2013 reînnoită
Universitatea din
Bucuresti
European seminar in
sustainable development
NL, PT, AT,
GR, BE, DE,
RO
28 14 11 01.04.2013 reînnoită
Universitatea din
Pitesti
EDUCATion for
sustainable development:
Environmentally-friendly
technologies, materials and
socio-economic activities
BG, CY, DK,
PT
50 6 10 12.05.2013 reînnoită
424 138 129
Este de remarcat faptul că:
numărul estimat de studenți participanți este de 424, cu 161 mai mare decât cel estimat în
anul 2011,
numărul estimat de cadre didactice participante este de 138, cu 47 mai mare decât cel
estimat în anul 2011,
durata totală a activităților în cadrul programelor intensive este de 129 zile, cu 15 zile mai
mult decât în anul anterior.
În anul 2012 s-au încheiat:
Activităţile de mobilităţi derulate în anul universitar 2011-2012. Au derulat mobilități
Erasmus 66 universități din 22 centre universitare, iar situația mobilităților încheiate este
prezentată în tabelele și diagramele următoare:
Număr mobilități efectuate în
anul universitar 2011-2012
Nr.crt.
Universitatea
SMS SMP STA STT
1 Universitatea "1 decembrie 1918" din Alba-Iulia 42 33 12 8
2 Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad 31 0 5 3
3 Universitatea de Nord din Baia-Mare 19 9 9 7
4 Universitatea "Vasile Alecsandri"din Bacau 55 11 50 6
5 Universitatea "George Bacovia"din Bacau 7 0 1 3
6 Universitatea "Transilvania" din Brasov 157 53 50 12
7 Academia Tehnica Militara din Bucuresti 20 32 7 8
8 Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti 10 4 3 9
9 Academia de Studii Economice din Bucuresti 253 0 12 5
10 Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti 13 0 0 4
11 Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti 59 10 6 1
12 Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti 16 1 15 2
13 Universitatea din Bucuresti 255 0 41 0
69

Nr.crt.
Universitatea
Număr mobilități efectuate în
anul universitar 2011-2012
SMS SMP STA STT
14 Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti 32 0 5 0
15 Universitatea Politehnica din Bucuresti 126 23 67 3
16 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti 16 0 2 0
17 Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti 82 6 3 1
18 Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucuresti 2 0 3 0
19 Universitatea "Titu Maiorescu" din Bucuresti 21 6 5 2
20 Universitatea "Nicolae Titulescu" din Bucuresti 2 0 1 0
21 Universitatea Romano-Americana din Bucuresti 37 25 18 43
22 Universitatea "Spiru Haret" din Bucuresti 11 0 4 0
23 Universitatea Ecologica din Bucuresti 5 14 0 6
24 Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti 31 0 3 0
25 Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti 8 0 0 0
26 Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca 307 86 101 82
27 Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca 9 0 3 10
28 Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca 71 41 12 19
29 Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca 52 0 40 2
30 Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca 70 56 15 17
31 Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca 76 21 19 12
32 Academia Navala "Mircea cel Batran" din Constanta 4 51 4 0
33 Universitatea "Ovidius" din Constanta 53 0 9 10
34 Universitatea Maritima din Constanta 0 144 11 0
35 Unversitatea "Andrei Saguna" din Constanta 3 0 2 2
36 Universitatea din Craiova 122 39 38 40
37 Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova 11 1 1 0
38 Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati 38 0 28 33
39 Universitatea Danubius din Galati 2 6 2 2
40 Universitatea de Arte "George Enescu" din Iasi 32 5 12 13
41 Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi 345 106 85 23
42 Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" din Iasi 26 9 24 7
43 Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" din Iasi 32 3 11 1
44 Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi 77 38 74 14
45 Universitatea din Oradea 114 22 141 111
46 Universitatea Crestina Partium din Oradea 23 41 11 5
47 Universitatea din Petrosani 0 40 4 20
48 Universitatea din Pitesti 48 16 20 5
49 Universitatea "Constantin Brancoveanu" din Pitesti 19 30 2 4
50 Universitatea "Petrol-Gaze" din Ploiesti 3 1 13 2
51 Universitatea "Eftimie Murgu" din Resita 8 3 8 16
52 Universitatea "Stefan Cel Mare" din Suceava 50 15 15 37
53 Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 89 15 25 19
54 Universitatea Romano-Germana din Sibiu 7 4 4 4
55 Academia Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" din Sibiu 4 8 4 0
56 Universitatea Valahia din Targoviste 26 0 30 0
57 Universitatea de Arte din Targu-Mures 3 6 4 0
58 Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu-Mures 44 43 7 0
59 Universitatea "Petru Maior" din Targu-Mures 42 10 32 9
60 Universitatea "Constantin Brancusi" din Targu- Jiu 19 0 7 8
61 Universitatea "Dimitrie Cantemir" din Targu-Mures 28 0 1 1
62 Universitatea de Vest din Timisoara 119 9 41 14
63 Universitatea de Medicina si Farmacie" Victor Babes" din Timisoara 18 8 2 1
64 Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara 12 2 10 7
65 Universitatea "Politehnica" din Timisoara 63 74 73 28
66 Universitatea Tibiscus din Timisoara 1 18 6 8
70
3380 1198 1273 709

Universitatea Maritima din Constanta
Universitatea din Petrosani
Universitatea Tibiscus din Timisoara
Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucuresti
Universitatea "Nicolae Titulescu" din Bucuresti
Universitatea Danubius din Galati
Unversitatea "Andrei Saguna" din Constanta
Universitatea "Petrol-Gaze" din Ploiesti
Universitatea de Arte din Targu-Mures
Academia Navala "Mircea cel Batran" din Constanta
Academia Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" din Sibiu
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Universitatea "George Bacovia"din Bacau
Universitatea Romano-Germana din Sibiu
Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti
Universitatea "Eftimie Murgu" din Resita
Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti
Universitatea "Spiru Haret" din Bucuresti
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti
Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
Universitatea de Medicina si Farmacie" Victor Babes" din Timisoara
Universitatea de Nord din Baia-Mare
Universitatea "Constantin Brancoveanu" din Pitesti
Universitatea "Constantin Brancusi" din Targu- Jiu
Academia Tehnica Militara din Bucuresti
Universitatea "Titu Maiorescu" din Bucuresti
Universitatea Crestina Partium din Oradea
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" din Iasi
Universitatea Valahia din Targoviste
Universitatea "Dimitrie Cantemir" din Targu-Mures
Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti
Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti
Universitatea de Arte "George Enescu" din Iasi
Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" din Iasi
Universitatea Romano-Americana din Bucuresti
Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati
Universitatea "1 decembrie 1918" din Alba-Iulia
Universitatea "Petru Maior" din Targu-Mures
Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu-Mures
Universitatea din Pitesti
Universitatea "Stefan Cel Mare" din Suceava
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
Universitatea "Ovidius" din Constanta
Universitatea "Vasile Alecsandri"din Bacau
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti
Universitatea "Politehnica" din Timisoara
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca
Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Universitatea din Oradea
Universitatea de Vest din Timisoara
Universitatea din Craiova
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea "Transilvania" din Brasov
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi
Număr mobilități
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Distribuția numărului de Mobilități Erasmus 2011-2012 pe universități
144
157
114 119 122 126
0 0 1 2 2 2 3 3 3 4 4 5 7 7 8 8 9 10 11 11 12 13 16 16 18 19 19 19 20 21 23 26 26 28 31 31 32 32 32 37 38 42 42 44 48 50 52 53 55 59 63 70 71 76 77 82 89 51
40
41
43
30 32
33
18
6
0 0 0 1
6 8 14 24 30 33
25
11 13
0 3 0 4 8 0 2 1
6 9
0
0
0 0 0 0 0
5
10
4 6 3 1 4 4 4 0 1 8
3 3 4 1 10 15
9 7 7
0 2 2 2 5 11 5 3 5 12 3
11 18 28 32
20
16
8
12
0 0 0 2 2 2 6 10
0 0 0 3 4 9 7
0
0 0 4 7
2 0 1 4 8 8
13
2 5 7
0 1 3
8 9
0 0 1 0
43
37 40
20 15
50
16 15
9 11 10
0 2 0
10 6
141
74 73
74
56
41 38
28
21
15 12 19 6 15 25
17 19 22 12 14
19
9
3 1
41 39 38 40
253 255
67
23
53 50
41
12
3 12 0
5
0
345
307
101
86 82
106
85
7
0
6
1
5
111
14
23
0
Universitate
SMS SMP STA STT
71

Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucuresti
Universitatea "Nicolae Titulescu" din Bucuresti
Unversitatea "Andrei Saguna" din Constanta
Universitatea "Petrol-Gaze" din Ploiesti
Universitatea "George Bacovia"din Bacau
Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti
Universitatea Danubius din Galati
Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca
Universitatea de Arte din Targu-Mures
Universitatea "Spiru Haret" din Bucuresti
Universitatea "Eftimie Murgu" din Resita
Universitatea Romano-Germana din Sibiu
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova
Academia Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" din Sibiu
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti
Universitatea Ecologica din Bucuresti
Universitatea "Constantin Brancusi" din Targu- Jiu
Universitatea Tibiscus din Timisoara
Universitatea Valahia din Targoviste
Universitatea de Medicina si Farmacie" Victor Babes" din Timisoara
Universitatea "Titu Maiorescu" din Bucuresti
Universitatea de Nord din Baia-Mare
Universitatea "Dimitrie Cantemir" din Targu-Mures
Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti
Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la
Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" din Iasi
Universitatea de Arte "George Enescu" din Iasi
Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati
Universitatea din Petrosani
Universitatea "Constantin Brancoveanu" din Pitesti
Academia Tehnica Militara din Bucuresti
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
Universitatea "Petru Maior" din Targu-Mures
Universitatea "Ovidius" din Constanta
Academia Navala "Mircea cel Batran" din Constanta
Universitatea Romano-Americana din Bucuresti
Universitatea Crestina Partium din Oradea
Universitatea din Pitesti
Universitatea "Stefan Cel Mare" din Suceava
Universitatea "Vasile Alecsandri"din Bacau
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti
Universitatea "1 decembrie 1918" din Alba-Iulia
Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu-Mures
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca
Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Universitatea de Vest din Timisoara
Universitatea din Oradea
Universitatea "Politehnica" din Timisoara
Universitatea Maritima din Constanta
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea din Craiova
Universitatea "Transilvania" din Brasov
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi
Număr mobilități
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Distribuția pe universități a mobilităților Erasmus 2011-2012 ale studenților și ale personalului din universități
252
210
115 126128136137144149161
2 2 3 4 7 8 8 9 9 1111 11 1212 13 14 1416 19 1919 26 2627 28 28 3131 32 35 3537 38 40 49 52 52 5253 55 62 6464 65 6669 75 87 8897104112 101
88
61
61
52
4241
56 70 78
3 1 4 15 4 0 4 13 24
30
31
4 4 8 1 4 4 1217 17 15 14
2 6 3 7 16 2 8 3 5
12 25 24
6 15 19 16 25
4
7 20 31 44 55
62
31 32
7 11
4
Universitate
Mobilități ale studenților Mobilități ale personalului universității
451
393
253255
183
108
41
17
72

Ploiești
Arad
Galați
Târgoviște
Reșița
Târgu Mureș
București
Baia Mare
Sibiu
Suceava
Craiova
Pitești
Timișoara
Brașov
Constanța
Petroșani
Bacău
Oradea
Iași
Cluj Napoca
Alba Iulia
Targu Jiu
Rata de participare
Nr.crt. Centrul universitar SMS SMP STA STT
Număr
total
studenți
Număr
total cadre
didactice
Rata de participare
a studenților pe
centru universitar
Rata de participare a
personalului didactic
pe centru universitar
1 Alba Iulia 42 33 12 8 3631 164 2.07% 12.20%
2 Arad 31 0 5 3 18973 527 0.16% 1.52%
3 Baia Mare 19 9 9 7 3917 211 0.71% 7.58%
4 Bacău 62 11 51 9 5776 285 1.26% 21.05%
5 Brașov 157 53 50 12 19335 900 1.09% 6.89%
6 București 999 121 195 84 190488 9431 0.59% 2.96%
7 Cluj Napoca 585 204 190 142 60611 3749 1.30% 8.86%
8 Constanța 60 195 26 12 23333 931 1.09% 4.08%
9 Craiova 133 40 39 40 21086 1338 0.82% 5.90%
10 Galați 40 6 30 35 16082 747 0.29% 8.70%
11 Iași 512 161 206 58 52087 3016 1.29% 8.75%
12 Oradea 137 63 152 116 15610 1409 1.28% 19.02%
13 Petroșani 0 40 4 20 3352 201 1.19% 11.94%
14 Pitești 67 46 22 9 13060 552 0.87% 5.62%
15 Ploiești 3 1 13 2 7652 325 0.05% 4.62%
16 Reșița 8 3 8 16 2341 113 0.47% 21.24%
17 Suceava 50 15 15 37 8278 338 0.79% 15.38%
18 Sibiu 100 27 33 23 17596 820 0.72% 6.83%
19 Târgoviște 26 0 30 0 6269 296 0.41% 10.14%
20 Târgu Jiu 89 59 43 9 3408 139 4.34% 37.41%
21 Târgu Mureș 47 0 8 9 9705 686 0.48% 2.48%
22 Timișoara 213 111 132 58 35784 2106 0.91% 9.02%
3380 1198 1273 709 538374 28284
Variația ratei de participare a studenților la mobilități Erasmus 2011-2012, în funcție de centrul
universitar
5.00%
4.50%
4.34%
4.00%
3.50%
3.00%
2.50%
2.00%
2.07%
1.50%
1.00%
0.50%
0.00%
0.05%
0.29%
0.16%
0.41%
0.47%
0.48%
0.79%
0.71%
0.72%
0.59%
0.82%
0.87%
0.91%
1.09%
1.19%
1.26%
1.28%
1.29%
1.30%
Centrul universitar
Rata de participare a studenților pe centru universitar
Rata medie de participare a studenților la mobilități Erasmus 2011-2012 pe centre universitare implicate în program
Rata medie pe țară de participare a studenților la mobilități Erasmus 2011- 2012
73

Arad
Târgu Mureș
București
Constanța
Ploiești
Pitești
Craiova
Sibiu
Brașov
Baia Mare
Galați
Iași
Cluj Napoca
Timișoara
Târgoviște
Petroșani
Alba Iulia
Suceava
Oradea
Bacău
Reșița
Targu Jiu
Rata de participare .
Variația ratei de participare a personalului didactic la mobilități Erasmus 2011-2012, în funcție de
centrul universitar
40.00%
37.41%
35.00%
30.00%
25.00%
20.00%
19.02%
21.05% 21.24%
15.00%
15.38%
11.94% 12.20%
10.00%
5.00%
0.00%
1.52%
2.48% 2.96% 4.08% 4.62% 5.62% 5.90% 6.83% 6.89% 7.58% 8.70% 8.75% 8.86% 9.02%
10.14%
Centrul universitar
Rata de participare a personalului didactic pe centru universitar
Rata medie de participare la mobilități Erasmus 2011-2012 a personalului didactic din centre universitare implicate în program
Rata medie pe țară de participare la mobilități Erasmus 2011-2012 a personalului didactic
În anul universitar 2011-2012 au beneficiat de mobilităţi ERASMUS, la nivelul ţării:
• în medie 0,85% din numărul total de studenţi ai centrelor universitare în
care se află universități participante la programul Erasmus și 0,67% din
numărul total al studenților pe țară;
• în ceea ce privește personalul didactic din universități, rata de
participare la mobilități Erasmus 2011-2012 a fost de 7,01% în raport
cu numărul total al personalului didactic din centre universitare în care
se află universități participante la program şi de 6,99% în raport cu
numărul total al personalului didactic pe țară;
Mobilitățile studențești de studiu (SMS) efectuate în anul universitar 2011-2012
prezintă următoarele caracteristici:
o au beneficiat de finanțare pentru astfel de mobilități 3380 studenți;
o durată medie a mobilităților studențești a fost de 5,88 luni;
o
o
finanțarea medie acordată pe lună unui student a fost de 462,31 Euro;
studenții participanți la mobilități au fost în diferite cicluri de studiu, după cum
urmează:
Ciclul 1 - Licență Ciclul 2 - Master Ciclul 3 - Doctorat
Număr de studenți 2410 936 34
74

Liechtenstein
Bulgaria
Cipru
Islanda
Estonia
Croația
Letonia
Slovenia
Elveția
Irlanda
Lituania
Slovacia
Suedia
Finlanda
Norvegia
Republica Cehă
Marea Britanie
Grecia
Danemarca
Olanda
Turcia
Austria
Polonia
Belgia
Ungaria
Portugalia
Germania
Italia
Spania
Franța
Numpr de studenți
o mobilitățile au avut loc în 30 de țări europene, așa cum se poate vedea în tabelul
și diagrama următoare:
Număr
Țara de studenți
Nr.crt. destinație participanți
1 Liechtenstein 1
2 Bulgaria 2
3 Cipru 3
4 Islanda 3
5 Estonia 4
6 Croația 4
7 Letonia 9
8 Slovenia 10
9 Elveția 10
10 Irlanda 15
11 Lituania 20
12 Slovacia 20
13 Suedia 22
14 Finlanda 24
15 Norvegia 24
16 Republica Cehă 49
17 Marea Britanie 64
18 Grecia 71
19 Danemarca 76
20 Olanda 93
21 Turcia 96
22 Austria 104
23 Polonia 121
24 Belgia 123
25 Ungaria 168
26 Portugalia 192
27 Germania 343
28 Italia 378
29 Spania 443
30 Franța 888
3380
Distribuția numărului de studenți participanți la mobilități de studiu Erasmus 2011-2012 pe țări de destinație
1000
888
900
800
700
600
443
500
378
343
400
300
192
168
200
121 123
49 64 71 76 93 96 104
1 2 3 3 4 4 9 10 10 15 20 20 22 24 24
100
0
Țara de destinație
o ariile tematice vizate în perioada de studiu au fost :
Arii tematice
Număr participanți la mobilități de studiu
Programe generale 7
Educație 20
Științe umaniste și Artă 784
Științe sociale, afaceri și drept 1245
Științele naturii, Matematică și Informatică 376
Inginerie și Construcții 505
Agricultură și Medicină veterinară 118
Sănătate 257
Servicii 68
3380
75

Distribuția numărului de participanți pe arii tematice
Servicii, 68, 2.01%
Program general, 7,
0.21% Educație, 20, 0.59%
Sănătate, 257, 7.60%
Agricultură și
Medicină veterinară,
118, 3.49%
Științe umaniste și
Artă, 784, 23.20%
Inginerie și
Construcții, 505,
14.94%
Științele naturii,
Matematică și
Informatică, 376,
11.12%
Științe sociale,
afaceri și drept, 1245,
36.83%
o
studenții au primit în medie peste 6 credite ECTS pe lună. În tabelul următor sunt
prezentate, în funcţie de domeniul profesional vizat în mobilitatea de studiu,
numărul mediu de credite ECTS acordare unui student pe lună de mobilitate:
ECTS/student pe lună
Număr mediu
Arii tematice
credite Licenţă Master Doctorat
Programe generale 6.86 7.76 6.04
Educație 6.49 6.73 5.71 6.00
Științe umaniste și Artă 6.85 6.86 6.89 5.63
Științe sociale, Afaceri și Drept 6.47 6.52 6.41 4.52
Științele naturii, Matematică și Informatică 6.29 6.33 6.28 4.39
Inginerie și Construcții 6.11 6.15 6.02 6.00
Agricultură și Medicină veterinară 6.36 6.38 6.23 7.50
Sănătate 6.07 6.14 4.96 3.00
Servicii 6.78 6.88 6.45
o În cadrul acestor arii studenţii au efectuat studii cu conţinuturi care au abordat 70 de
tematici/subiecte. Numărul de studenți care au abordat fiecare tematică este prezentat în
tabelul următor :
Număr participanți la
Arii tematice
Subiecte/Teme
mobilități de studiu
Programe
generale Competențe personale 7
76

Arii tematice
Subiecte/Teme
Număr participanți la
mobilități de studiu
Formarea profesorilor și științele educației 6
Predare și formare 2
Științele educației 7
Formare pentru educatori 3
Educație Formare pentru profesori începători 2
Artă 18
Artă plastică 80
Muzică și arta spectacolului 45
Tehnici audio-vizuale și producție Media 22
Design 47
Competențe manufacturiere 2
Alte arte 2
Științe umaniste 18
Religie 35
Limbi străine 364
Limba maternă 4
Științe umaniste Istorie și arheologie 90
și Artă Filozofie și etică 57
Științe sociale și comportamentale 54
Psihologie 46
Sociologie și studii culturale 25
Științe politice și civism 126
Economie 110
Jurnalism 91
Afaceri și administrație 554
Vînzări 4
Marketing și publicitate 22
Finanțe, bănci asigurări 17
Contabilitate și taxe 14
Științe sociale, Management și administrare 33
afaceri și drept Juridic 149
Biologie și biochimie 22
Științele mediului 11
Fizică 18
Chimie 19
Științele Pământului 106
Științele naturii, Matematică și statistică 2
Matematică și Matematică 24
Informatică IT 174
Inginerie 67
Mecanică și metalurgie 74
Electricitate și energetică 42
Electronică și automatizări 60
Tehnologie chimică 24
Mașini, vehicole, vapoare, avioane 9
Prelucrarea materialelor 5
Industrie alimentară 6
Industrie textilă, pielărie, confecții 4
Materiale (lemn, hârtie, plastic , sticlă) 8
Extracții miniere 2
Arhitectură 65
Inginerie și Urbanism 97
Construcții Construcții civile 42
Agricultură și Agricultură, Silvicultură și Piscicultură 42
77

Arii tematice
Medicină
veterinară
Sănătate
Servicii
Număr participanți la
Subiecte/Teme
mobilități de studiu
Cultură și producție animală 2
Horticultură 18
Silvicultură 9
Medicină veterinară 47
Sănătate 12
Medicină 200
Îngrijirea bolnavului 7
Stomatologie 8
Terapie și recuperare 7
Farmacie 18
Activitate socială și consiliere 5
Hoteluri, restaurante catering 7
Sport 45
Servicii de transport 6
Protecția mediului 10
3380
Engleză Galică, 2,
0.06%
o
Distribuția numărului de studenți participanți la mobilități de studiu Erasmus 2011-
2012 după limba în care au studiat
Turcă, 6, 0.18%
Poloneză, 9, 0.27%
Slovacă, 4, 0.12%
Suedeză, 2, 0.06%
Olandeză, 8, 0.24%
Portugheză, 47, Daneză, 1, 0.03%
Letonă, 3, 0.09%
1.39%
Cehă, 2, 0.06%
Greacă, 3, 0.09%
Germană, 326,
Italiană, 334, 9.88% 9.64%
Maghiară, 138,
4.08%
Franceză, 915,
27.07%
Spaniolă, 378,
11.18%
Finlandeză, 5, 0.15%
studenții participanți la mobilități de studiu au studiat într-una dintre următoarele
18 limbi străine
Engleză, 1197,
35.41%
Limba de studiu Număr studenţi
Erasmus SMS
1. Cehă 2
2. Daneză 1
3. Germană 326
4. Greacă 3
5. Engleză 1197
6. Spaniolă 378
7. Finlandeză 5
8. Franceză 915
9. Engleză Galică 2
10. Maghiară 138
11. Italiană 334
12. Letonă 3
13. Olandeză 8
14. Poloneză 9
15. Portugheză 47
16. Slovacă 4
17. Suedeză 2
18. Turcă 6
3380
Mobilitățile studențești de plasament (SMP) efectuate în anul universitar 2011-2012
prezintă următoarele caracteristici:
o au beneficiat de finanțare pentru astfel de mobilități 1198 studenți;
o durată medie a mobilităților studențești a fost de 3,56 luni;
o finanțarea medie acordată pe lună unui student a fost de 554,70 Euro;
o studenții participanți la mobilități au fost în diferite cicluri de studiu, după cum
urmează:
78

Irlanda
Lituania
Bulgaria
Elveția
Norvegia
Finlanda
Republica Cehă
Polonia
Slovacia
Malta
Danemarca
Olanda
Austria
Cipru
Turcia
Belgia
Grecia
Portugalia
Italia
Marea Britanie
Ungaria
Spania
Germania
Franța
Numărul de studenți
Ciclul 1 - Licență Ciclul 2 - Master Ciclul 3 - Doctorat Ciclu de scurtă durată
Număr de studenți 842 315 40 1
o
mobilitățile de plasament au avut loc în 24 de țări europene, așa cum se poate
vedea în tabelul și diagrama următoare:
Număr
Nr.crt.
Țara de
destinație
studenți
participanți
1. Irlanda 1
2. Lituania 1
3. Bulgaria 2
4. Elveția 3
5. Norvegia 4
6. Finlanda 5
7. Republica Cehă 7
8. Polonia 10
9. Slovacia 11
10. Malta 11
11. Danemarca 12
12. Olanda 19
13. Austria 23
14. Cipru 25
15. Turcia 33
16. Belgia 36
17. Grecia 63
18. Portugalia 65
19. Italia 82
20. Marea Britanie 107
21. Ungaria 123
22. Spania 163
23. Germania 186
24. Franța 206
1198
Distribuția numărului de studenți participanți la mobilități de pasament Erasmus 2011-2012 pe țări de
destinație
250
206
186
163
123
107
82
63 65
33 36
1 1 2 3 4 5 7 10 11 11 12
19 23 25
200
150
100
50
0
Țara de destinație
o Sectoarele în care au avut loc plasamentele studenților au fost :
Sectorul în care a avut loc plasamentul
Număr de Durată în luni
mobilităţi
Agricultură, Piscicultură şi domeniul Forestier 10 30
Minierit şi Industrie extractivă 1 3
Manufactura 11 33
Electricitate, Gaz, Aburi şi Aer Condiţionat 2 6
Alimentare cu Apă, Canalizare, Gestionarea deşeurilor 5 15
Construcţii 17 54
Transport şi depozitare 201 858.75
Servicii de cazare şi alimentaţie 50 151
Informare şi comunicare 79 252.5
Financiar şi Asigurări 22 78
Activităţi imobiliare 4 12
79

Sectorul în care a avut loc plasamentul
Număr de
mobilităţi
Durată în luni
Activităţi Profesionale, Tehnice şi de Cercetare 205 738.25
Servicii administrative 27 88.5
Administraţie Publică şi Apărare 2 6
Educaţie 243 865.25
Sănătate şi Servicii sociale 166 552.5
Arte, Divertisment, Recreere 52 180.25
Alte Servicii 101 335.75
1198 4259.75
Distribuția numărului de studenți în funcție de sectorul în care a avut loc plasamentul Erasmus în anul universitar
2011-2012
Alimentare cu Apă, Canalizare,
Gestionarea deşeurilor, 5, 0.42%
Administraţie Publică şi Apărare, 2,
0.17%
Agricultură, Piscicultură şi
domeniul Forestier, 10, 0.83%
Manufactura, 11, 0.92%
Electricitate, Gaz, Aburi şi Aer
Condiţionat, 2, 0.17%
Activităţi imobiliare, 4, 0.33%
Minierit şi Industrie extractivă, 1,
0.08%
Construcţii, 17, 1.42%
Financiar şi Asigurări, 22, 1.84%
Servicii administrative, 27, 2.25%
Educaţie, 243, 20.28%
Servicii de cazare şi alimentaţie, 50,
4.17%
Arte, Divertisment, Recreere, 52,
4.34%
Informare şi comunicare, 79, 6.59%
Activităţi Profesionale, Tehnice şi
de Cercetare , 205, 17.11%
Alte Servicii, 101, 8.43%
Sănătate şi Servicii sociale, 166,
13.86%
Transport şi depozitare, 201, 16.78%
80

o numărul de credite ECTS care se anticipează că vor fi acordate unui student pe
lună de mobilitate de plasament sunt următoarele:
ECTS/student pe lună
Arii de studii
Ciclu de scurtă
Licenţă Masterat Doctorat durată
Agricultură, Piscicultură şi domeniul Forestier 5.56 3.33
Minierit şi Industrie extractivă 10
Manufactura 1.42 2.67
Alimentare cu Apă, Canalizare, Gestionarea deşeurilor 6.67
Construcţii 1 5.83
Transport şi depozitare 1.74 1.48
Servicii de cazare şi alimentaţie 0.99 1.11
Informare şi comunicare 0.91 1.96 0.67
Financiar şi Asigurări 2.02 4.2
Activităţi imobiliare 7.5 10
Activităţi Profesionale, Tehnice şi de Cercetare 2.74 2.2 4.17
Servicii administrative 0.8 0.63
Educaţie 2.8 1.27 1.11 3.75
Sănătate şi Servicii sociale 2.34 1.3 0.22
Arte, Divertisment, Recreere 3 5.26 5.33
Alte servicii 4.94 3.02 5
o
studenții participanți la mobilități pentru plasament au comunicat într-una dintre
următoarele 8 limbi străine:
Număr
Limba de
comunicare
de
studenți
Daneză 1
Portugheză 4
Italiană 41
Spaniolă 56
Germană 72
Maghiară 122
Franceză 171
Engleză 731
1198
Distribuția numărului de studenți participanți la mobilități pentru plasament
Erasmus în anul universitar 2011-2012 în funcție de limba de comunicare
Daneză, 1, 0.08% Portugheză, 4, 0.33%
Italiană, 41, 3.42%
Spaniolă, 56, 4.67%
Germană, 72, 6.01%
Maghiară, 122,
10.18%
Engleză, 731, 61.02%
Franceză, 171,
14.27%
81

Cipru
Irlanda
Islanda
Malta
Liechtenstein
Estonia
Slovenia
Letonia
Suedia
Norvegia
Lituania
Croatia
Elveția
Danemarca
Olanda
Slovacia
Finlanda
Republica
Cehă
Polonia
Marea
Britanie
Austria
Bulgaria
Belgia
Grecia
Portugalia
Turcia
Spania
Germania
Ungaria
Italia
Franța
Număr persoane participante
Mobilitățile personalului din universități efectuate în anul universitar 2011-2012
prezintă următoarele caracteristici:
o s-au efectuat:
• 1268 misiuni de predare în afara României (STA),
• 709 activități de formare a personalului didactic,
o durata medie a mobilităților personalului didactic a fost de:
• 7,10 zile pentru misiuni de predare,
• 8,07 zile pentru activități de formare,
o finanțarea medie a unei zile de mobilitate pentru o persoană a fost:
• 98,70 Euro pentru misiuni de predare,
• 99,41 Euro pentru activități de formare,
o ţările în care s-au derulat misiunile de predare şi /sau activităţile de formare a
personalului sunt următoarele:
Număr de
participanţi
STA
o
Număr de
participanţi
STT
Ţara de destinaţie
Cipru 0 2
Irlanda 1 3
Islanda 1 0
Malta 1 4
Liechtenstein 1 0
Estonia 2 0
Slovenia 2 3
Letonia 3 3
Suedia 3 2
Norvegia 3 2
Lituania 4 4
Croatia 4 4
Elveția 5 2
Danemarca 10 5
Olanda 10 7
Slovacia 13 6
Finlanda 13 3
Republica Cehă 16 6
Polonia 20 14
Marea Britanie 23 35
Austria 32 27
Bulgaria 36 9
Belgia 43 17
Grecia 59 27
Portugalia 70 41
Turcia 79 40
Spania 102 78
Germania 107 68
Ungaria 148 118
Italia 163 72
Franța 294 107
1268 709
82
Distribuția numărului de mobilități Erasmus ale personalului universităților în anul universitar 2011-2012 în
funcție de țara de destinație
294
148 163
118 107
72
59 70 79 102 107
0 1 1 1 1 2 2 3 3 3 4 4 5 10 10 13 13 16 20 23 35 32 36 43
2 3 0 4 0 0 3 3 2 2 4 4 2 5 7 6 3 6 14 27
9 17 27
41 40
78 68
350
300
250
200
150
100
50
0
Cele 1268 misiuni de predare ale cadrelor didactice au însumat 9746 ore de
predare în 66 domenii/sub-domenii profesionale, așa cum se poate vedea în
tabelul următor:
Țara de destinație
Număr de participanţi STA Număr de participanţi STT

Arii tematice
Subiecte/Teme
Număr participanți la
misiuni de predare
Program general 1
Formarea profesorilor și științele educației 10
Predare și formare 1
Științele educației 1
Educație Predare pentru profesori de diferite specialități 4
Științe
umaniste și
Artă
Științe sociale,
afaceri și drept
Științele
naturii,
Matematică și
Informatică
Inginerie și
Construcții
Agricultură și
Medicină
veterinară
Artă 3
Artă plastică 12
Muzică și arta spectacolului 24
Tehnici audio-vizuale și producție Media 2
Design 6
Alte arte 6
Științe umaniste 5
Religie 39
Limbi străine 120
Limba maternă 1
Istorie și arheologie 32
Filozofie și etică 11
Științe sociale și comportamentale 5
Psihologie 22
Sociologie și studii culturale 4
Științe politice și civism 25
Economie 25
Jurnalism 19
Biblioteconomie și arhivare 2
Afaceri și administrație 104
Marketing și publicitate 2
Finanțe, bănci asigurări 3
Contabilitate și taxe 6
Management și administrare 7
Juridic 37
Științele vieții 3
Biologie și biochimie 5
Științele mediului 8
Fizică 26
Chimie 27
Științele Pământului 32
Matematică și statistică 7
Matematică 21
IT 39
Inginerie 80
Mecanică și metalurgie 90
Electricitate și energetică 54
Electronică și automatizări 38
Tehnologie chimică 33
Mașini, vehicole, vapoare, avioane 9
Prelucrarea materialelor 10
Industrie alimentară 6
Industrie textilă, pielărie, confecții 12
Materiale (lemn, hârtie, plastic , sticlă) 10
Urbanism 15
Construcții civile 12
Agricultură, Silvicultură și Piscicultură 45
Cultură și producție animală 4
Horticultură 15
83

Arii tematice
Subiecte/Teme
Număr participanți la
misiuni de predare
Silvicultură 5
Medicină veterinară 24
Sănătate 31
Îngrijirea bolnavului 5
Stomatologie 2
Terapie și recuperare 2
Farmacie 8
Sănătate Servicii sociale 3
Sport 42
Servicii de transport 2
Protecția mediului 3
Servicii Servicii de securitate 1
1268
o din punctul de vedere al experienţei didactice, persoanele care au participat la
misiuni de predare se împart în următoarele categorii:
• 228 persoane cu activitate didactică sub 10 ani;
• 515 persoane cu activitate didactică între 10 şi 20 de ani;
• 525 persoane cu activitate didactică de peste 20 ani.
o profesorii care au participat la misiuni de predare în anul universitar 2011-2012,
au predat în cadrul tuturor ciclurilor universitare:
Ciclul de predare în
misiunile de predare
Numar de profesori care au
predat pentru ciclul respectiv
Licenţă 869
Master 258
Doctorat 73
Mai multe cicluri 62
Studii de scurtă durată 6
1268
Limba de
predare
o Personalul didactic a efectuat predarea în într-una dintre următoarele 12
limbi străine:
Numărul profesori lor care au
predat în limba respectivă
Cehă 1
Daneză 2
Germană 63
Engleză 768
Spaniolă 30
Franceză 272
Maghiară 83
Italiană 40
Poloneză 2
Portugheză 2
Română 4
Turcă 1
1268
Distribuția numărului de profesori care au participat la
misiuni de predare Erasmus în anul universitar 2011-
2012 în funcție de limba în care au predat
Română, 4,
Portugheză, 2,
Turcă, 1, 0.08%
0.32%
Poloneză, 2,
0.16%
Cehă, 1, 0.08%
Franceză, 272,
21.45%
Spaniolă, 30,
2.37%
Italiană, 40,
3.15%
Maghiară, 83,
6.55%
Germană, 63,
4.97%
0.16%
Engleză, 768,
60.57%
Daneză, 2,
0.16%
o
o
Au participat pentru prima dată la misiuni de predare Erasmus, 336 cadre
didactice,
cei 709 participanţi la Mobilităţi de personal – Formarea personalului
(STT), au vechimi diferite în activitate:
84

o
o
o
o
• 251 au vechime mai mică de 10 ani,
• 267 au vechime cuprinse ăntre 10 şi 20 de ani,
• 191 au vechimi mai mari de 20 de ani,
participanții la mobilități de formare au, în cadrul instituțiilor de trimitere,
următoarele ocupaţii:
• Formatori – 3 persoane;
• Angajaţi în domeniul financiar – 33 persoane;
• Personal tehnic şi administrativ – 126 persoane;
• Responsabili cu activităţi internaționale – 71 persoane;
• Furnizori de servicii de informare pentru studenţi – 17persoane;
• Cadre didactice – 444 persoane;
• Alte ocupaţii – 15 persoane.
pe durata mobilităţilor de formare s-au efectuat următoarele tipuri de
activităţi:
• 534 activităţi de formare;
• 76 ateliere;
• 64 activităţi de tip job shadowing;
• 35 alte tipuri de activităţi.
328 persoane au participat pentru prima dată la mobilități Erasmus cu scop
de formare
comunicarea pe durata mobilităţilor de formare s-a făcut în următoarele
limbi:
Distribuția numărului de participanți la mobilități de formare Erasmus, în
anul universitat 2011-2012 în funcție de limba de comunicare
Poloneză, 1, 0.14%
Engleză, 506,
71.37%
Suedeză, 2, 0.28% Spaniolă, 5, 0.71%
Italiană, 15, 2.12%
Germană, 30, 4.23%
Portugheză, 1,
0.14%
Maghiară, 54, 7.62%
Franceză, 95,
13.40%
Nr.
Crt
Numărul
persoanelor
care au
comunicat în
limba
respectivă
Limba de
comunicare
1. Portugheză 1
2. Poloneză 1
3. Suedeză 2
4. Spaniolă 5
5. Italiană 15
6. Germană 30
7. Maghiară 54
8. Franceză 95
9. Engleză 506
709
Programe Intensive Erasmus aprobate în anul 2011. În anul 2012 s-au încheiat cele 8
programe intensive aprobate în anul 2011. La aceste programe au participat 262 studenți
(cu un student mai puțin decât s-a estimat), 91 cadre didactice (cu 3 mai mult decât s-a
estimat), iar durata programelor a coincis cu cea estimată. În afară de modificările
menționate anterior, s-au mai produs (față de ceea ce a fost prevăzut în formularele de
candidatură) modificări cu privire la câțiva parteneri. Astfel, în cazul programului
organizat de:
o
Universitatea din București, doi parteneri prevazuți în formular nu au mai
participat la program (partenerii din Slovenia și Belgia),
85

Coordonator
Universitatea
Politehnică
Timişoara
din
Universitatea din
Bucureşti
o
o
Teme/domenii profesionale
abordate în programului
intensiv
Universitatea ”Transilvania” din Brașov, partenerul din Franța a fost înlocuit cu
un partener din Republica Cehă,
Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, partenerul din Slovenia nu a mai
participat la program, dar au participat la program alți doi parteneri (din Franța și
Slovacia), care nu au fost prevăzuți în formularul de candidatură.
În tabelul următor sunt prezentate detalii referitoare la programele intensive finalizate în anul
2012:
Tări din care Domenii abordate
provin
Partenerii
Actual challenges in logistics
and maintenance of
industrial systems
European seminar in
sustainable development-
ESSD
FR, LT,
PL, SK,
RO, RO
NL, PT,
AT, GR,
DE, RO
Inginerie
Biologie, bio-chimie,
prelucrarea materialelor,
Inginerie și Protecția
mediului
Număr de
studenti
participanţi
estimat
Număr de
profesori
participanţi
estimat
Durată
program
intensiv(zile
program)
Durată totală
program (zile)
33 8 10 14
28 13 10 14
Universitatea
Transilvania
Braşov
din
Classic and modern methods
for molecular diagnostics in
human pathology-MDHP
NL, TR,
HU, CZ,
RO
Biologie, Bio-Chimie,
Medicină 43 20
10 14
Universitatea din
Piteşti
Stability and security for
European sustainable
development-SSESD
AT, BG,
LT, PT,
PL, RO
Științe politice și civism,
Economie, Afaceri,
Management și
administrație,
Contabilitate și taxe,
Legislație
24 6 10 15
Universitarea
Ştefan cel Mare
din Suceava
Innovation in Nature Based
Tourism Services -INNO
NATOUR
FI, IT, BG,
SK, AT,
RO
Economie, Afaceri și
administrație,
Horticultură, Călătorii și
turism, Protecția
mediului
24 17 11 14
Universitatea
"George Bacovia"
din Bacau
Value Driven Management
Training- VADRIMAT
BE, HU,
ES, PL,
NL, RO
Științe sociale, Afaceri și
Legislație 30 10 10 14
Universitatea din
Pitesti
Universitatea
"Lucian Blaga"
din Sibiu
EDUCATion for sustainable
development:
Environmentally-friendly
technologies, materials and
socio-economic activities-
EDUCATE
Knowledge-based Green
Economy: challenges,
constraints and opportunities
BG, CY,
DK, PT,
RO
DE, SK,
ES, RO,
FR
Științele educației,
management și
administrație,
Chimie, Inginerie,
Călătorie, Turism
Științe sociale și
comportamentale,
Formarea profesorilor și
Științele educației,
Limbi străine și limbă
maternă, Afaceri și
administrație, Viața
activă, Călătorii și turism
50 7 10 15
30 10 10 14
262 91 81 114
86

Cursuri intensive de limbi străine Erasmus. În anul 2012 au beneficiat de cursuri de
limba română 255 studenți Erasmus și 3 asistenți Comenius, în cadrul a 16 cursuri dintre
care 2 au fost selectate și contractate în anul 2011, iar 14 în anul 2012. Beneficiarii care
au primit finanţare în anul 2011 sunt:
o Universitatea Babeş Bolyai din Cluj:
Prevăzut în formularul de candidatură cu privire
Realizat
la cursuri
• 4 cursuri pentru începători: 3 cursuri în
perioada 29.08-23.09.2011 şi un curs în
perioada 16.01-10.02.2012;
• S-a estimat că la fiecare curs vor participa
15 studenţi;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 5
credite.
87
• 4 cursuri -3 cursuri de vară şi un curs de
iarnă;
• 57 de studenţi participanţi;
• Participanţii la curs au primit 5 credite.
• La cursul din anul 2012 au fost 11 studenţi
participanţi
o Universitatea Lucian Blaga din Sibiu:
Prevăzut în formularul de candidatură cu privire
Realizat
la cursuri
• 2 cursuri pentru începători în perioadele • 2 cursuri –un curs de vară şi unul de iarnă;
01.09-01.10.2011 şi 24.01-20.02.2012. • 26 de studenţi participanţi;
• S-a estimat că la fiecare curs vor participa • Participanţii la curs au primit 5 credite
15 studenţi;
• La cursul din anul 2012 au fost 23 studenţi
• Participanţii la curs primesc certificate cu 5
credite.
participanţi și 2 asistenți Comenius
În anul 2012 s-au derulat 14 Cursuri intensive de limbi străine finanţate în anul 2012. 4 dintre cele
8 proiecte finanțate în anul 2012 s-au finalizat tot în anul 2012, iar alte 4 se vor finaliza în anul
2013. Stadiul în care se află proiectele finanțate în anul 2012 este prezentat în continuare.
o Universitatea Româno Americană din București:
Prevăzut în formularul de candidatură cu
Realizat
privire la cursuri
• 3 cursuri pentru începători 2 în perioada 10- • 2cursuri de vară;
28.09.2012 și unul în perioada 28.01- • 40 studenţi participanţi;
15.02.2013;
• Participanţii la curs au primit 4 credite
• S-a estimat că vor participa la fiecare curs
câte 15 studenţi;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 4
credite.
o Universitatea Politehnică din Timişoara:
Prevăzut în formularul de candidatură cu privire
Realizat
la cursuri
• 2 cursuri pentru începători în perioadele • 1 curs de vară;
septembrie 2012 şi februarie 2013; • 14 studenţi participanţi;
• S-a estimat că la fiecare curs vor participa
15 studenţi;
• Participanţii la curs au primit 6 credite
• Participanţii la curs primesc certificate cu 6
credite.
o Universitatea din Bucureşti:
Prevăzut în formularul de candidatură cu privire
la cursuri
• 4 cursuri pentru începători, în perioada
29.08.2012-19.09.2012;
• S-a estimat că la fiecare curs vor participa
10-15 studenţi;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 6
credite.
Realizat
• 4 cursuri de vară;
• 47 studenţi participanţi;
• Participanţii la curs au primit 6 credite;
• Proiect finalizat

o Universitatea de Vest din Timișoara
Prevăzut în formularul de candidatură cu privire
la cursuri
• 1 curs pentru începători în perioada 07-
29.09.2012;
• S-a estimat că vor participa la curs 10
studenţi;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 5
credite.
Realizat
• 1 curs de vară;
• 17 studenţi participanţi;
• Participanţii la curs au primit 5 credite.
• Proiect finalizat
o Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi:
Prevăzut în formularul de candidatură cu
Realizat
privire la cursuri
• 1curs pentru începători în luna septembrie • 1 curs de vară;
2011.
• 21 studenţi participanţi;
• S-a estimat că vor participa la curs 30 • Participanţii la curs au primit 5 credite.
studenţi;
• Proiect finalizat
• Participanţii la curs primesc certificate cu 5
credite.
o Universitatea Babeş Bolyai din Cluj:
Prevăzut în formularul de candidatură cu
Realizat
privire la cursuri
• 4 cursuri pentru începători: 3 cursuri în • 3 cursuri de vară-toamnă;
perioada 29.08-23.09.2012 şi un curs în • 55 studenţi participanţi;
perioada 21.01-15.02.2013;
• Participanţii la curs au primit 5 credite.
• S-a estimat că la fiecare curs vor participa
15 studenţi;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 5
credite.
o Universitatea Lucian Blaga din Sibiu:
Prevăzut în formularul de candidatură cu
privire la cursuri
• 2 cursuri pentru începători în perioadele
03-30.09.2012 şi 28.01-14.02.2013;
• S-a estimat că la fiecare curs vor participa
15 studenţi;
• Participanţii la curs primesc certificate cu 5
credite.
Realizat
• 1 curs de vară;
• 15 studenţi participanţi;
• Participanţii la curs au primit 5 credite.
o Universitatea ”Ovidius” din Constanța:
Prevăzut în formularul de candidatură cu privire
Realizat
la cursuri
• 1 curs pentru începători în perioada 27.08- • 1 curs de toamnă;
21.09.2012;
• 14 studenţi participanţi și un asistent
• S-a estimat că vor participa la un curs câte Comenius;
20 studenţi;
• Participanţii la curs au primit 5 credite.
• Participanţii la curs primesc certificate cu 5
credite.
• Proiect finalizat
88

În anul 2012 au candidat pentru Carta Erasmus sau pentru extinderi ale Cartei 7
universități. Dintre acestea, 3 universități au candidat pentru prima dată. Toate candidaturile
au fost aprobate, așa cum se poate vedea în tabelul următor:
Organizația candidată Localitate Rezultat
Reînoire/
Candidat nou
UNIVERSITATEA DE VEST
"VASILE GOLDIS" DIN ARAD
Arad
Extindere
Reînnoire
ACADEMIA DE POLITIE
"ALEXANDRU IOAN CUZA"
București
Extintere
Reînnoire
UNIVERSITATEA "DIMITRIE
CANTEMIR" DIN TARGU MURES
Târgu Mureș
Extindere
Reînnoire
UNIVERSITATEA NATIONALA DE
ARTA TEATRALA SI
CINEMATOGRAFICA
"I.L.CARAGIALE"
București
Extindere
Reînnoire
UNIVERSITATEA FINANCIAR
BANCARA
București
Carta pentru
plasament
Candidat nou
UNIVERSITATEA ARTIFEX București Carta extinsă
UNIVERSITATEA SAPIENTIA DIN
CLUJ-NAPOCA
Cluj-Napoca
Carta extinsă
Candidat nou
Candidat nou
89

Rata de succes
Număr candidaturi
PROGRAMUL SECTORIAL
LEONARDO DA VINCI
De-a lungul celor 6 ani de implementare a programului LLP, numărul de candidaturi depuse și de
proiecte Leonardo da Vinci aprobate a variat așa după cum se poate vedea în tabelele și graficele
următoare:
Proiecte de Mobilități Leonardo da Vinci
2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total
Candidaturi depuse 211 244 218 224 337 357 1591
Proiecte aprobate 104 83 110 119 120 117 649
Rata de succes 49,29% 34,02% 50,46% 53,13% 34,72% 32,49% 40.79%
Evoluția numărului de candidaturi depuse/aprobate pentru proiecte de
Mobilități Leonardo da Vinci
400
350
300
250
200
150
100
50
0
357
337
244
211
218 224
104
110 119 120 117
83
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Anul Apelului
Candidaturi depuse
Proiecte aprobate
Evoluția ratei de succes a candidaturilor depuse în perioada 2007-2012 pentru
proiecte de Mobilități Leonardo da Vinci
60.00%
50.00%
49.29%
50.46%
53.13%
40.00%
30.00%
34.02%
34.72%
32.77%
20.00%
10.00%
0.00%
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Anul Apelului
Rata de succes
Rata medie de succes
90

Număr candidaturi
Rata de succes
Proiecte Transfer de inovație Leonardo da Vinci
2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total
Candidaturi depuse 17 32 20 23 28 42 162
Proiecte aprobate 4 9 6 7 9 9 44
Rata de succes 23.53% 28.13% 30.00% 30.43% 32.14% 21.43% 27.16%
Evoluția numărului de candidaturi depuse/aprobate pentru proiecte de Transfer de
Inovație Leonardo da Vinci
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
42
32
28
23
20
17
9
4
6 7
9 9
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Anul Apelului
Candidaturi depuse
Proiecte aprobate
Evoluția ratei de succes a candidaturilor depuse în perioada 2007-2012
pentru proiecte de Transfer de Inovație Leonardo da Vinci
35.00%
30.00%
28.13% 30.00% 30.43%
32.14%
25.00%
20.00%
23.53%
21.43%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Anul Apelului
Rata de succes
Rata medie de succes
Proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci
2008 2009 2010 2011 2012 Total
Candidaturi depuse 82 105 161 231 286 865
Proiecte aprobate 26 36 35 36 36 169
Rata de succes 31,71% 34,29% 21,74% 15,58% 12.50% 19.49%
91

Număr candidaturi .
Rata de succes
Evoluția numărului de candidaturi depuse/aprobate pentru proiecte de Parteneriat
Leonardo da Vinci
350
300
250
200
150
100
50
0
286
231
161
82
105
26
36
35
36
36
2008 2009 2010 2011 2012
Anul Apelului
Candidaturi depuse
Proiecte aprobate
Evoluția ratei de succes a candidaturilor depuse în perioada 2007-2012
pentru proiecte de Parteneriat Leonardo da Vinci
40.00%
35.00%
30.00%
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
34.29%
31.71%
21.74%
15.58%
12.50%
2008 2009 2010 2011 2012
Anul Apelului
Rata de succes
Rata medie de succes
În cazul proiectelor de Parteneriat Leonardo da Vinci, deși atât numărul de candidaturi cât și
calitatea acestora au crescut considerabil de la an la an, numărul de proiecte aprobate a rămas
același și în mod implicit rata de succes a scăzut descurajator de mult, ajungând în anul 2012 la
doar 12,50%, din cauza fondurilor insuficiente.
Proiectele de Mobilități Leonardo da Vinci aprobate în cei 6 ani au permis/vor permite formarea
profesională, prin mobilități transnaționale, a unui număr 9808 persoane dintre care 6354 elevi. Cu
toate acestea, din cauza finanțării limitate, au beneficiat de astfel de formări doar 1,16% din
numărul total de elevi din învățământul vocațional și cel profesional și tehnic și 5,47% din numărul
total de profesori din învățământul vocațional și cel profesional și tehnic 1 . În tabelul următor sunt
prezentate informaţii cu privire la numărul de participanţi la mobilităţi de formare profesională în
cadrul programului sectorial Leonardo da Vinci în perioada 2007-2012. Situația mobilităților
efectuate/aprobate în perioada 2007-2012 este prezentată în tabelul următor:
1
În cazul mobilităților finanțate în anii 2011 și 2012, deoarece nu s-au încheiat toate proiectele, valorile sunt cele
contractate p\n[ la data de 31.12.2012, nu cele realizate.
92

Nr.
Numar total
participanti
Numar total
participanti
Rata de
participare pe 6
ani la mobilități
IVT a elevilor
crt. Județ
IVT VETPRO din VET
VET
IVT VETPRO 6 ani LdV
1 Alba 164 30 1.59% 3.47% 2.58% 1.40% 194 1.98%
2 Arad 691 242 5.33% 33.20% 10.88% 11.27% 991 10.10%
3 Arges 196 32 1.08% 2.31% 3.08% 1.49% 240 2.45%
4 Bacau 130 26 0.86% 1.90% 2.05% 1.21% 167 1.70%
5 Bihor 7 10 0.04% 0.80% 0.11% 0.47% 99 1.01%
6 Bistrita Nasaud 103 20 1.05% 3.60% 1.62% 0.93% 143 1.46%
7 Botosani 18 74 0.22% 8.17% 0.28% 3.45% 102 1.04%
8 Braila 32 0 0.41% 0.00% 0.50% 0.00% 32 0.33%
9 Brasov 199 87 1.41% 7.41% 3.13% 4.05% 578 5.89%
10 Bucuresti 59 399 0.14% 14.02% 0.93% 18.58% 765 7.80%
11 Buzau 59 0 0.50% 0.00% 0.93% 0.00% 69 0.70%
12 Calarasi 16 60 0.22% 14.39% 0.25% 2.79% 76 0.77%
13 Caras Severin 593 59 6.64% 7.35% 9.33% 2.75% 654 6.67%
14 Cluj 21 14 0.12% 1.01% 0.33% 0.65% 87 0.89%
15 Constanta 206 109 1.04% 7.73% 3.24% 5.08% 365 3.72%
16 Covasna 15 0 0.28% 0.00% 0.24% 0.00% 43 0.44%
17 Dambovita 42 14 0.37% 1.64% 0.66% 0.65% 56 0.57%
18 Dolj 602 21 3.09% 1.36% 9.47% 0.98% 731 7.45%
19 Galati 91 42 0.54% 4.16% 1.43% 1.96% 165 1.68%
20 Giurgiu 45 6 1.19% 3.61% 0.71% 0.28% 51 0.52%
21 Gorj 100 14 0.62% 1.39% 1.57% 0.65% 114 1.16%
22 Harghita 371 23 4.19% 2.74% 5.84% 1.07% 414 4.22%
23 Hunedoara 67 86 0.43% 8.80% 1.05% 4.01% 163 1.66%
24 Ialomita 43 4 0.64% 0.75% 0.68% 0.19% 47 0.48%
25 Iasi 478 337 2.08% 21.22% 7.52% 15.70% 895 9.13%
26 Ilfov 0 20 0.00% 7.22% 0.00% 0.93% 20 0.20%
27 Maramures 92 0 0.65% 0.00% 1.45% 0.00% 92 0.94%
28 Mehedinti 69 11 0.85% 1.83% 1.09% 0.51% 80 0.82%
29 Mures 33 0 0.23% 0.00% 0.52% 0.00% 45 0.46%
30 Neamt 168 43 1.18% 3.87% 2.64% 2.00% 239 2.44%
31 Olt 14 32 0.11% 4.83% 0.22% 1.49% 46 0.47%
32 Prahova 30 0 0.14% 0.00% 0.47% 0.00% 30 0.31%
33 Salaj 55 10 0.94% 2.00% 0.87% 0.47% 65 0.66%
34 Satu Mare 14 0 0.15% 0.00% 0.22% 0.00% 14 0.14%
35 Sibiu 71 0 0.67% 0.00% 1.12% 0.00% 80 0.82%
36 Suceava 178 185 0.90% 15.44% 2.80% 8.62% 401 4.09%
37 Teleorman 31 0 0.46% 0.00% 0.49% 0.00% 31 0.32%
38 Timis 787 73 3.52% 5.48% 12.39% 3.40% 868 8.85%
39 Tulcea 80 8 1.61% 2.31% 1.26% 0.37% 88 0.90%
40 Valcea 112 56 1.12% 7.63% 1.76% 2.61% 196 2.00%
41 Vaslui 168 0 1.64% 0.00% 2.64% 0.00% 168 1.71%
42 Vrancea 104 0 1.09% 0.00% 1.64% 0.00% 104 1.06%
6354 2147 9808
În anul 2012, Departamentul Leonardo da Vinci a gestionat următoarele tipuri de proiecte:
93
Rata de
participare pe 6
ani la mobilități
VETPRO a
profesorilor din
Procent
participanti
IVT din
total
participanti
Procent
participanti
VETPRO
din total
participanti
Număr
total de
mobilități
(IVT, PLM
și
VETPRO)
efectuate în
Procent de
participanți
din număr
total de
participanți la
mobilități

Tip de proiect
Număr de
proiecte selectate
în 2012
Număr de proiecte aflate
în diverse etape de
implementare în anul 2012
94
Număr de
proiecte
încheiate în 2012
Mobilităţi IVT 77 156 64
Mobilităţi PLM 17 42 13
Mobilităţi VETPRO 23 75 28
Transfer de inovatie 9 31 7
Parteneriate 36 107 35
Total 162 411 146
În anul 2012 proiectele Leonardo da Vinci au parcurs următoarele etape:
Mobilităţi Leonardo da Vinci:
o
au fost contractate până la sfârșitul anului 2012 148 proiecte selectate în anul:
• 2012 – 118 proiecte:
75 proiecte de mobilități IVT aprobate (beneficiarii a 2
proiecte aprobate au renunțat la finanțare),
4 proiecte IVT din lista de rezerve,
16 proiecte de mobilități PLM aprobate (unul dintre
beneficiarii aprobați nu a contractat proiectul până la sfărșitul
anului 2012),
23 proiecte de mobilități VETPRO aprobate,
• 2011 – 30 proiecte:
7 proiecte de mobilități IVT aprobate,
7 proiecte de mobilități PLM (2 din lista de aprobate și 5 din
lista de rezerve),
16 proiecte de mobilități VETPRO (2 din lista de aprobate și 14
din lista de rezerve),
o au fost în curs de implementare proiecte selectate în anii 2010, 2011 şi 2012,
după cum urmează:
• proiecte selectate în anul 2010 – 12 proiecte IVT, 4 proiecte PLM, 4
proiecte VETPRO dintre care 17 proiecte în stadiul de evaluare a
raportului final și 3 proiecte IVT în cadrul cărora s-au efectuat mobilități
în anul 2012 și apoi s-a primit și evaluat raportul final,
• proiecte selectate în anul 2011 – 65 proiecte de mobilități IVT, 19
proiecte de mobilități PLM și 36 proiecte de mobilități VETPRO,
• proiectele selectate și contractate în anul 2012 – 79 proiecte IVT, 16
proiecte PLM și 23 proiecte VETPRO,
o au fost primite și evaluate rapoarte finale ale unor proiecte selectate în anii 2010 și 2011:
• proiecte selectate în anul 2010 – 20 rapoarte finale: 12 ale unor proiecte
de mobilități IVT, 4 ale unor proiecte de mobilități PLM și 4 ale unor
proiecte de mobilități VETPRO,
• proiecte selectate în anul 2011 – 85 rapoarte finale: 52 ale unor proiecte
de mobilități IVT, 9 ale unor proiecte de mobilități PLM și 24 ale unor
proiecte de mobilități VETPRO,
Parteneriate Leonardo da Vinci:
o au fost contractate cele 36 proiectele selectate în anul 2012,
o au fost în curs de implementare în diferite etape 107 proiecte:
• 35 proiecte selectate în anul 2010,
• 36 proiectele selectate în anul 2011,
• 36 proiecte selectate în anul 2012,
o s-au încheiat toate cele 35 proiecte selectate în anul 2010.
Proiecte de Transfer de inovație Leonardo da Vinci:
o au fost contractate 13 proiecte:
• 4 proiecte selectate în anul 2011,
• 9 proiecte selectate în anul 2012,
o
s-au aflat în etape diferite de implementare 31 proiecte:

o
• 6 proiecte selectate în anul 2009,
• 7 proiecte selectate în anul 2010,
• 9 proiecte selectate în anul 2011,
• 9 proiecte selectate în anul 2012.
s-au încheiat 7 proiecte:
• 6 proiecte selectate în anul 2009,
• 1 proiect selectat în anul 2011 (a fost reziliat).
Procesul de selecție 2012 prezintă următoarele caracteristici:
• a fost depusă o singură candidatură pentru primirea Certificatului Institutional
pentru Proiecte de Mobilitate Leonardo da Vinci, dar nu a fost aprobată.
• Proiecte de mobilități Leonardo da Vinci :
• au fost depuse 357 candidaturi, cu 20 (5,93%) mai multe decât în anul 2011,
• numărul candidaturilor depuse pentru fiecare tip de mobilitate a fost:
• 213 candidaturi pentru mobilități IVT,
• 61 candidaturi pentru mobilități PLM,
• 83 candidaturi pentru mobilități VETPRO.
• în candidaturile depuse s-a solicitat finanțare pentru 6645 participanți la
mobilități:
• 4135 participanți la mobilități IVT,
• 1265 participanți la mobilități PLM,
• 1245 participanți la mobilități VETPRO.
• au fost aprobate 119 candidaturi. Inițial au fost aprobate 117 proiecte și apoi au
fost retrase 2 proiecte, aprobate din lista de rezerve 4 proiecte,
• proiectele aprobate inițial au fost:
• 77 proiecte IVT cu punctaje între 98 și 80,5,
• 17 proiecte PLM cu punctaje între 98 și 81,5,
• 23 proiecte VETPRO cu punctaje între 94,5 și 81.
• au fost aprobate din lista de rezerve 4 proiecte IVT cu punctaje între 80 și 79,
• în cadrul proiectelor aprobate sunt prevăzute mobilități pentru 2292 participanți :
• 1558 participanți la mobilități IVT,
• 317 participanți la mobilități PLM,
• 417 participanți la mobilități VETPRO.
• durata medie a mobilităților pentru proiectele aprobate este de:
• 2,8036 săptămâni pentru proiecte IVT,
• 3,3281 săptămâni pentru proiecte PLM,
• 1,5947 săptămâni pentru proiecte VETPRO.
• finanțarea medie pentru un participant pe săptâmână este de:
• 1092,53 Euro pentru participanți din grupul țintă IVT,
• 905 Euro pentru participanți din grupul țintă PLM,
• 1425,22 Euro pentru participanți din grupul țintă VETPRO.
• în raport cu procesul de selecţie 2011, ţinînd cont şi de proiectele introduse din
lista de rezerve, în anul 2012 s-au înregistrat următoarele îmbunătăţiri referitoare
la proiectele aprobate:
• numărul participanţilor la plasamente IVT a crescut faţă de anul 2011 cu
33,94% ( de la 1152 în anul 2011 la 1558 în anul 2012),
• numărul participanţilor la plasamente PLM a crescut faţă de anul 2011 cu
8,93% ( de la 291 în anul 2011 la 317 în anul 2012),
• 134 instituții candidate (37,54% din numărul total de candidaturi) nu au mai
derulat proiecte Leonardo da Vinci până în prezent (cu 50 mai multe decât în
anul 2011).
• candidaturile depuse provin din 41 județe, iar cele aprobate din 36 județe.
Singurul județ din care nu au fost depuse candidaturi este județul Giurgiu. În
tabelul următor sunt prezentate date referitoare la distribuția pe județe a
candidaturilor depuse/aprobate și a participanților planificați/finanțați.
95

Candidaturi depuse
Candidaturi depuse/aprobate pentru proiecte de Mobilități Leonardo da Vinci 2012
Candidaturi aprobate
7IVT PLM VETPRO Total depuse IVT PLM VETPRO Total aprobat inițial Total aprobat actualizat
Proi ecte
actualizat
Participanti
actualizat Proiecte Participanți
Proi ecte
actualizat
Participanti
actualizat Proiecte Participanți
Proi ecte
actualizat
Participanti
actualizat Proiecte Participanți
Județ
Proiecte Participanți Proiecte Participanți Proiecte Participanți Proiecte Participanți Proiecte Participanți
Alba 5 95 1 18 6 113 3 49 3 49 0 0 1 18 1 18 4 67 4 67
Arad 12 263 2 24 4 56 18 343 4 64 5 78 2 24 2 24 2 30 2 30 8 118 9 132
Arges 5 106 3 28 8 134 1 12 1 12 0 0 1 9 1 9 1 12 1 12
Bacau 7 98 2 20 9 118 2 34 2 34 0 0 0 0 2 34 2 34
Bihor 6 94 3 70 1 10 10 174 1 7 1 7 0 0 0 0 1 7 1 7
Bistrita Nasaud 3 43 1 20 1 16 5 79 2 36 2 36 1 20 1 20 0 0 3 56 3 56
Botosani 2 31 2 25 4 56 0 0 0 0 1 10 1 10 1 10 1 10
Braila 3 40 1 6 4 46 1 10 1 10 0 0 0 0 1 10 1 10
Brasov 7 110 13 156 3 14 23 280 4 60 4 60 3 35 3 35 0 0 7 95 7 95
Bucuresti 4 100 9 316 12 317 25 733 0 0 2 66 2 66 4 139 4 139 6 205 6 205
Buzau 1 40 1 7 1 8 3 55 1 40 1 40 0 0 0 0 1 40 1 40
Calarasi 1 47 3 95 4 142 0 0 0 0 1 40 1 40 1 40 1 40
Caras Severin 12 231 1 7 13 238 10 195 10 195 0 0 0 0 10 195 10 195
Cluj 5 87 1 40 1 10 7 137 0 0 1 40 1 40 0 0 1 40 1 40
Constanta 5 73 4 172 1 20 10 265 4 59 5 73 0 0 1 20 1 20 5 79 6 93
Covasna 1 40 2 44 3 84 0 0 1 14 1 14 0 0 1 14 1 14
Dambovita 3 55 3 55 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dolj 13 229 4 80 17 309 6 105 6 105 2 45 2 45 0 0 8 150 8 150
Galati 2 54 1 56 1 10 4 120 1 30 1 30 0 0 1 10 1 10 2 40 2 40
Giurgiu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Gorj 3 55 2 28 3 27 8 110 3 55 3 55 0 0 0 0 3 55 3 55
Harghita 6 119 3 45 9 164 6 119 6 119 0 0 0 0 6 119 6 119
Hunedoara 7 97 6 58 13 155 2 23 3 39 0 0 0 0 2 23 3 39
Ialomita 4 69 4 69 2 43 2 43 0 0 0 0 2 43 2 43
Iasi 19 369 3 52 12 190 34 611 5 99 5 99 2 42 2 42 4 72 4 72 11 213 11 213
Ilfov 1 10 2 52 2 40 5 102 0 0 0 0 1 20 1 20 1 20 1 20
Maramures 12 239 2 7 1 6 15 252 1 30 1 30 0 0 0 0 1 30 1 30
Mehedinti 1 20 1 20 1 20 1 20 0 0 0 0 1 20 1 20
Mures 3 48 1 6 4 54 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Neamt 8 165 2 16 2 50 12 231 2 49 1 21 1 8 1 8 0 0 3 57 2 29
Olt 3 33 3 33 1 14 1 14 0 0 0 0 1 14 1 14
Prahova 2 64 2 64 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Salaj 1 10 2 15 3 25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Satu Mare 5 81 1 15 6 96 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Sibiu 3 80 1 9 1 7 5 96 0 0 1 9 1 9 0 0 1 9 1 9
Suceava 12 221 2 15 7 65 21 301 2 31 3 55 0 0 3 30 3 30 5 61 6 85
Teleorman 1 30 1 30 1 30 1 31 0 0 0 0 1 30 1 31
Timis 10 281 3 44 13 325 5 178 5 178 0 0 2 20 2 20 7 198 7 198
Tulcea 2 50 1 8 3 58 2 50 2 50 0 0 1 8 1 8 3 58 3 58
Valcea 8 119 2 46 10 165 1 14 1 14 1 14 1 14 0 0 2 28 2 28
Vaslui 4 86 2 34 6 120 2 42 1 16 0 0 0 0 2 42 1 16
Vrancea 2 63 1 20 3 83 1 45 1 45 0 0 0 0 1 45 1 45
213 4135 61 1265 83 1245 357 6645 77 1543 79 1558 17 317 17 317 23 426 23 426 117 2277 118 2301
Proi ecte
actualizat
Participanti
actualizat

IVT
PLM
VETPRO
TOTAL
Alba
Bistrita Nasaud
Botosani
Covasna
Dambovita
Ialomita
Mures
Salaj
Vrancea
Bacau
Braila
Caras Severin
Galati
Gorj
Neamt
Olt
Satu Mare
Sibiu
Vaslui
Cluj
Harghita
Arges
Suceava
Constanta
Valcea
Arad
Bihor
Brasov
Timis
Dolj
Hunedoara
Bucuresti
Iasi
Giurgiu
Mehedinti
Teleorman
Prahova
Buzau
Covasna
Dambovita
Olt
Salaj
Tulcea
Vrancea
Botosani
Braila
Calarasi
Galati
Ialomita
Mures
Bistrita Nasaud
Ilfov
Sibiu
Alba
Satu Mare
Vaslui
Cluj
Arges
Gorj
Bacau
Harghita
Bihor
Constanta
Valcea
Neamt
Caras Severin
Hunedoara
Timis
Maramures
Dolj
Arad
Suceava
Brasov
Bucuresti
Iasi
Număr de candidaturi
Distribuția pe județe a numărului de candidaturi pentru proiecte de Mobilități Leonardo da Vinci
depuse/aprobate în anul 2012
40
35
34
30
25
20
15
10
5
0
00
11 11
2
0
4 4 4 4 4 4
3 3 3 3 3 33
3
2 2
1 1
0
1
0
1 1 1 1
0
5 5 5
3
1 1
6 6 6
4
2
0
7
8 8
3
1 1
25
23
21
17 18
15
12 13 13 13
9 9 10 10 10 10
8 8
6
7
7
6
5
5
3
2
2
2
1
1
11
Județ
Depuse
Aprobate
Distribuția pe județe a numărului de candidaturi pentru proiecte de mobilități
Leonardo da Vinci 2012
40
35
30
25
20
15
10
5
0
97

Ialomita
Ilfov
Teleorman
Bistrita Nasaud
Botosani
Calarasi
Olt
Tulcea
Alba
Braila
Cluj
Dambovita
Giurgiu
Gorj
Mehedinti
Bihor
Mures
Vrancea
Bucuresti
Buzau
Covasna
Galati
Prahova
Salaj
Satu Mare
Sibiu
Valcea
Hunedoara
Suceava
Vaslui
Arges
Constanta
Bacau
Brasov
Neamt
Caras Severin
Dolj
Harghita
Maramures
Timis
Arad
Iasi
Număr candidaturi
Ialomita
Ilfov
Calarasi
Tulcea
Alba
Bistrita Nasaud
Braila
Giurgiu
Gorj
Mehedinti
Olt
Teleorman
Dambovita
Vrancea
Cluj
Mures
Satu Mare
Bihor
Prahova
Valcea
Botosani
Buzau
Covasna
Galati
Salaj
Sibiu
Vaslui
Bacau
Arges
Constanta
Maramures
Caras Severin
Harghita
Neamt
Timis
Dolj
Suceava
Arad
Hunedoara
Brasov
Bucuresti
Iasi
Număr candidaturi .
Evoluția distribuției pe județe a numărului de candidaturi pentru proiecte de Mobilități Leonardo da Vinci
40
35
30
25
20
15
10
5
0
4
5
0 0
4
3
1 1
8
6
5
4
3
2 2 2 2 2 2 2 2
1 1
0
3 3
7
6
4 4 4
10 10
5 5 5
2
6 6 6 6 6 6 6
5
4
4
3 3 3
9
8
10
9 9
8
12
13
13
15
18
19
21
22 23
25
23 36
34
16
17
18
9
Județ
Numar candidaturi 2011 Numar candidaturi 2012
Evoluția distribuției pe județe a numărului de candidaturi pentru proiecte de Mobilități Leonardo da Vinci IVT
25
20
21
19
15
14
13
10
12
12 12
11 11 11 11
12
10
12
5
0
4
1 1
0 0 0
3
3
2
2
1 1 1 1 1
5 5
3 3 3
2 2 2 2 2 2 2
1
0
6
3 3 3
2
5
4 4 4 4 4 4 4 4
3
2 2
1 1
0
8
5
7
6 6 6
4
7 7
5 5
8 8 8
7 7
6
Județ
2011 2012
98

Bihor
Botosani
Buzau
Cluj
Dambovita
Hunedoara
Ialomita
Ilfov
Neamt
Olt
Prahova
Satu Mare
Teleorman
Alba
Bucuresti
Brasov
Braila
Suceava
Bistrita Nasaud
Giurgiu
Vrancea
Covasna
Tulcea
Calarasi
Valcea
Mehedinti
Bacau
Salaj
Gorj
Harghita
Mures
Maramures
Galati
Sibiu
Constanta
Dolj
Vaslui
Arges
Arad
Caras Severin
Iasi
Timis
Număr de participanti
Ialomita
Ilfov
Teleorman
Olt
Bucuresti
Bistrita Nasaud
Botosani
Cluj
Gorj
Calarasi
Bihor
Dambovita
Alba
Prahova
Tulcea
Mures
Galati
Mehedinti
Braila
Suceava
Vrancea
Buzau
Constanta
Arges
Sibiu
Hunedoara
Satu Mare
Valcea
Bacau
Timis
Giurgiu
Neamt
Vaslui
Brasov
Dolj
Salaj
Maramures
Covasna
Iasi
Arad
Caras Severin
Harghita
Procent
Evoluția distribuției pe județe a ratei de participare
(număr candidaturi depuse/număr de școli VET)
pentru proiecte de Mobilitați Leonardo da Vinci IVT,
Media ratei de participare a fost 0,043% in 2011 si 2012
0.16%
0.14%
0.12%
0.10%
0.08%
0.06%
0.04%
0.02%
0.14%
0.13%
0.13%
0.11%
0.11%
0.10% 0.10%
0.09%
0.09%
0.09% 0.09%
0.08%
0.07%
0.07%
0.06%
0.06%
0.06%
0.06%0.07%0.07% 0.06%
0.05% 0.06%0.06%0.06% 0.06% 0.06%
0.05%
0.05%
0.05%
0.05%
0.04%0.04%0.04% 0.05% 0.04%
0.04%
0.04% 0.04%0.04%
0.03% 0.03%
0.03%
0.03%
0.03% 0.03%0.03% 0.03%
0.03%
0.02%
0.02%
0.02%
0.02%
0.02%
0.02%
0.01% 0.01%0.01%0.01%0.01%0.01%0.02%0.02%0.02%0.02%0.02%0.02%0.03%0.03%0.03%0.03%0.03% 0.01% 0.01% 0.01%
0.05% 0.05%
0.00%
0.00%
0.00%0.00%0.00%
0.00%
Județ
2011 2012 Media
Evoluția distribuției pe județe a numărului de elevi din VET participanți la plasamente IVT Leonardo da Vinci
250
200
195
178
170
150
100
119
105
105 107 116
99
50
0
49
40
39 43 31
21
14
7
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
60
7 8
0
55
12 10 12
50
45
36
14 14 14 15 15 16 16 14
0 0 0
18
20
34
20
55
30 31 31 33 34 35 35
30 30
0
0
0
73
51
55
68
16
70
12
78
Județ
2011 2012
99

Alba
Arges
Bacau
Bihor
Bistrita Nasaud
Braila
Buzau
Calarasi
Caras Severin
Cluj
Covasna
Dolj
Galati
Giurgiu
Gorj
Harghita
Ialomita
Ilfov
Maramures
Mehedinti
Mures
Prahova
Salaj
Satu Mare
Sibiu
Teleorman
Tulcea
Valcea
Vaslui
Vrancea
Constanta
Botosani
Timis
Brasov
Iasi
Dambovita
Hunedoara
Arad
Bucuresti
Suceava
Neamt
Olt
Rata de participare
Alba
Bacau
Bihor
Braila
Buzau
Calarasi
Cluj
Covasna
Dolj
Galati
Giurgiu
Gorj
Harghita
Ialomita
Ilfov
Maramures
Mehedinti
Mures
Prahova
Salaj
Satu Mare
Sibiu
Teleorman
Tulcea
Valcea
Vaslui
Vrancea
Constanta
Dambovita
Caras Severin
Timis
Brasov
Arges
Bistrita Nasaud
Botosani
Olt
Hunedoara
Neamt
Arad
Iasi
Suceava
Bucuresti
Număr participanți
Evoluția distribuției pe județe a numărului de participanți la mobilități VETPRO în perioada 2011-2012
160
140
139
120
100
80
76
72
60
59
40
40
40 41 42
20
18
10
20
8
20
12
20
14 15 15 16
20 20
25
10
32
34
30
30
0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0
0 0 0
0 0 0
Județ
2011 2012
Evoluția distribuției pe județe a ratei de participare a profesorilor din VET la proiecte de mobilități VETPRO în perioada
2011 - 2012
0.12
0.1
0.096
0.08
0.072
0.06
0.04
0.045
0.041
0.049
0.048
0.036
0.033
0.02
0.021
0.010
0.023
0.025 0.025
0.019
0.0160.0160.016
0.014 0.015
0.0110.011 0.014 0.009
0
0.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.0000.000
0.000
0.0000.000
0.000
Județ
2011 2012 Rata medie pe țara in 2011 Rata medie pe tara in 2012
100

• distribuţia pe Euro-regiuni a proiectelor aprobate, până la sfârșitul
anului 2012 şi a numărului de participanţi aprobat nu a fost
echilibrată, după cum se poate vedea în tabelul şi diagramele de mai
jos.
Număr
candidaturi
depuse
Număr
participanţi
propus
Număr
candidaturi
aprobate
Număr
participanţi
aprobat
Euro regiune
Vest 57 1061 29 564
Nord Vest 46 763 6 133
Nord Est 86 1437 23 387
Sud Est 27 627 14 286
Sud Muntenia 22 371 6 126
Sud Oltenia 39 637 15 267
Centru 50 791 19 304
Bucuresti -Ilfov 30 835 7 225
357 6522 119 2301
Distribuția pe euro-regiuni a numărului de candidaturi depuse
în anul 2012 pentru proiecte de Mobilități Leonardo da Vinci
Distribuția pe euro-regiuni a numărului de candidaturi aprobate
în anul 2012 pentru proiecte de Mobilități Leonardo da Vinci
Bucuresti -Ilfov,
30, 8.40%
Vest, 57, 15.97%
Bucuresti -Ilfov, 7,
5.93%
Centru, 50,
14.01%
Centru, 19,
16.10%
Vest, 29, 24.58%
Nord Vest, 46,
12.89%
Sud Oltenia, 39,
10.92%
Sud Oltenia, 15,
12.71%
Nord Vest, 6,
5.08%
Sud Muntenia, 22,
6.16%
Sud Est, 27,
7.56%
Nord Est, 86,
24.09%
Sud Muntenia, 5,
4.24%
Sud Est, 14,
11.86%
Nord Est, 23,
19.49%
Distribuția pe euro-regiuni a numărului de participanți propus
în candidaturile depuse în anul 2012 pentru proiecte de
Mobilități Leonardo da Vinci
Distribuția pe euro-regiuni a numărului de participanți propus
în candidaturile aprobate în anul 2012 pentru proiecte de
Mobilități Leonardo da Vinci
Bucuresti -Ilfov, 835,
13%
Vest, 1061, 16%
Bucuresti -Ilfov,
225, 10%
Centru, 304, 13%
Vest, 564, 25%
Centru, 791, 12%
Nord Vest, 763, 12%
Sud Oltenia, 637,
10%
Sud Oltenia, 267,
12% Nord Vest, 133, 6%
Sud Muntenia, 371,
6%
Nord Est, 1437, 21%
Sud Muntenia, 126,
5%
Nord Est, 387, 17%
Sud Est, 627, 10%
Sud Est, 286, 12%
101

• au fost depuse candidaturi de către 26 tipuri de instituții și au fost
aprobate până la sfărșitul anului 2012 candidaturi depuse de 15 tipuri de
instituții:
Număr candidaturi IVT
Număr candidaturi
PLM
Număr candidaturi
VETPRO
Tip de instituție Depuse Aprobate Depuse Aprobate Depuse Aprobate
Liceu/Colegiu/Grup școlar
tehnic/tehnologic/Vocațional 170 71 6 2 34 10
Liceu/Colegiu Teoretic 26 4 5 1
Școală Postliceală 8 3 1
Asociație 3 18 2 8 1
Fundație 2 1 2 2 1
Inspectorat școlar 6 2 11 7
Casă a Corpului Didactic 6
Universitate 3 1
Școală cu clasele I-VIII 1 1 1
Sindicat 4 1
ONG 3 2 2 1
Centru de Asistență
Psihopedagogică 2
Agentie Locală/Județeană de
Dezvoltare 2 1 1
Agenție Națională/Județeană de
Ocupare a Forței de Muncă 3 2 1
Direcție de Asistență Socială 1
Direcție Județeană pentru
Agricultură 1
Societate pe Acțiuni 1
Centru Școlar pentru Educație
Incluzivă 2 1
S.R.L 11 2 2
Societatea Română de
Radiodifuziune 1
ARACIP 1 1
Bancă 1
Centrul Judeţean de Resurse şi
Asistenţă Educaţională 1
Cameră de Comerț 1
Autoritatea Națională pentru
Calificări 1 1
Penitenciar 1 1
213 79 61 17 83 23
• Domeniile VET în cadrul cărora se implementează proiectele sunt:
o Proiecte IVT:
• Agricultură/agroturism/horticultură/silvicultură – 3 proiecte;
• Medicină veterinară – 1 proiect;
102

o
o
• Economie/Contabilitate/Comerț – 7 proiecte;
• Turism şi alimentaţie publică/Hotelărie – 11 proiecte;
• TIC și CAD – 11 proiecte;
• Electronică şi automatică – 12 proiecte;
• Mecatronică/mecanic auto/electronist auto –7 proiecte;
• Mecanică şi prelucrări mecanice – 6 proiecte;
• Electricitate şi energie/telecomunicaţii – 13 proiecte;
• Textile, croitorie, vestimentaţie – 2 proiecte;
• Sănătate/asistente medicale – 4 proiecte;
• Industria mobilei – 1 proiect;
• Chimie – 1 proiect;
• Construcţii – 3 proiecte;
• Hidro-meteorologie – 1 proiect;
• Transporturi – 1 proiect;
• Resurse naturale, Ecologie și Protecția mediului – 4
proiecte;
• Estetica și igiena corpului omenesc – 2 proiecte;
• Horticultură – 2 proiecte;
• Invățători/Educatori – 2 proiecte;
• Traducători – 1 proiect;
• Managementul calității – 1 proiect.
Proiecte PLM:
• Dezvoltare durabilă – 1 proiect;
• Formare profesională şi predare inclusiv pentru
persoane cu nevoi speciale – 2 proiecte;
• Management și calitate în educație – 2 proiect;
• Management de proiecte din domeniul social – 1 proiect;
• Consiliere și orientare profesională – 1 proiect,
• Tehnici audio-vizuale şi producţie media – 1 proiect;
• Kineto-terapie și recuperare medicală – 4 proiecte;
• Igiena și estetica corpului omenesc – 1 proiect;
• Contabilitate – 1 proiect;
• Construcții – 1 proiect;
• Antreprenoriat social – 1 proiect;
• Activitate educativă în penitenciare – 1 proiect;
Proiecte VETPRO:
• Comerț/Turism – 1 proiect;
• Calitatea în formarea profesională – 1 proiect;
• Strategii/ Metode didactice pentru VET – 3 proiecte;
• Management educațional – 2 proiecte;
• Evaluare instituțională în învățământul preuniversitar-
1 proiect;
• ECVET, EQAVET – 1 proiect;
• Consiliere și orientare profesională/Motivație în
educație – 4 proiecte;
• Metode didactice în industria alimentară – 2 proiecte;
• TIC/CAD – 1 proiect;
• Sport – 1 proiect;
• Marketing – 1 proiect;
• Calitatea vieții în mediul rural – 1 proiect;
• Incluziune – 1 proiect:
• Antreprenoriat – 1 proiect;
• Predarea științelor – 1 proiect;
• Evaluarea schimbării – 1 proiect.
• Proiecte de Parteneriat Leonardo da Vinci:
au fost depuse 286 candidaturi, cu 55 (23,81%) mai multe decât în anul
2011;
103

Austria
Lituania
Letonia
Norvegia
Slovenia
Liechsteinstein
Suedia
Cipru
Olanda
Slovacia
Bulgaria
Republica
Cehă
Portugalia
Grecia
Ungaria
Belgia
Franţa
Polonia
Marea Britanie
Italia
Germania
Spania
România
Turcia
Număr candidaturi
• în urma procesului de selecție:
36 candidaturi cu punctaje cuprinse între 98,05 și 84,21 au fost aprobate
pentru finanțare;
213 candidaturi au fost respinse din cauza;
o bugetului insuficient – 177 candidaturi;
o calității scăzute – 36 candidaturi;
o număruilui insuficient de parteneri eligibili – 12 candidaturi;
19 candidaturi au fost trecute pe lista de rezerve;
6 candidaturi au fost considerate ineligibile.
• în cazul candidaturilor eligibile, organizaţiile coordonatoare provin din 24 de ţări
europene;
• în cazul candidaturilor aprobate, organizațiile coordonatoare provin din 10 țări.
În tabelul următor este prezentată distribuţia pe ţări din care provin organizațiile
coordonatoare în cazul candidaturilor depuse și a celor aprobate. Se poate observa
că au fost aprobate doar 2 proiecte cu coordonatori din România.
Nr.
crt.
Ţara
organizaţiei
coordonatoare
Număr de
candidaturi
1 Austria 1
Număr
proiecte
aprobate
2 Belgia 12 1
3 Bulgaria 4
4 Cipru 3
5 Republica Cehă 4 1
6 Germania 21 3
7 Spania 21 4
8 Franţa 13 1
9 Marea Britanie 18
10 Grecia 6
11 Ungaria 8
12 Italia 19 1
13 Liechsteinstein 2
14 Lituania 1
15 Letonia 1
16 Olanda 3
17 Norvegia 1
18 Polonia 15
19 Portugalia 5
20 România 49 2
21 Suedia 2 1
22 Slovenia 1
23 Slovacia 3 1
24 Turcia 73 21
Distribuția pe țări din care provin instituțiile coordonatoare a candidaturilor
depuse/aprobate pentru proiecte de Parteneriat Leonardo da Vinci 2012
73
49
21
1 1 1 1 1 2 2 3 3 3 4 4 5 6 8
12 13 15 18 19 21 21
1 1 1 1 1 1 3 4 2
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Țara instituției coordonatoare
Număr de candidaturi Număr proiecte aprobate
286 36
În 3 proiecte aprobate sunt câte 2 parteneri români, iar într-un proiect aprobat sunt 3
parteneri români.
• Considerăm că runda de selecţie 2012 a fost un succes deoarece:
o scorul minim al proiectelor aprobate a fost de 84,21 puncte;
o procentul de candidaturi ineligibile a scăzut la 4,96% față de 6,93% cât
a fost în anul 2011;
o numărul minim total de mobilităţi prevăzut a crescut de la 612 mobilităţi
în anul 2011 la 694 mobilităţi în anul 2012;
104

Alba
Ilfov
Salaj
Tulcea
Vaslui
Buzau
Giurgiu
Maramures
Mehedinti
Sibiu
Teleorman
Vrancea
Arad
Bistrita Nasaud
Calarasi
Caras Severin
Covasna
Ialomita
Harghita
Satu Mare
Braila
Olt
Botosani
Galati
Prahova
Brasov
Dambovita
Mures
Neamt
Arges
Constanta
Gorj
Hunedoara
Valcea
Timis
Suceava
Bacau
Bihor
Dolj
Cluj
Iasi
Bucuresti
Număr candidaturi
Nr.
crt.
Judeţ
1. Arad 2
o numărul instituțiilor candidate din domeniul privat a crescut la 45,45%
față de 40,69% în anul 2011.
candidaturile din anul 2012 provin de la instituții din 37 de județe,
candidaturile aprobate au ca beneficiari organizații din 16 județe.
Distribuţia pe judeţe a candidaturilor depuse în anul 2012 şi a celor aprobate
pentru proiecte de Parteneriat Leonardo da Vinci este prezentată în tabelul
următor și diagrama următoare :
Număr
candidaturi
Număr
proiecte
aprobate
2. Arges 7 1
3. Bacau 14 3
4. Bihor 15 2
5. Bistrita Nasaud 2
6. Botosani 5 1
7. Braila 4 1
8. Brasov 6
9. Bucuresti 53 5
10. Buzau 1
11. Calarasi 2
12. Caras Severin 2
13. Cluj 26 1
14. Constanta 7 2
15. Covasna 2
16. Dambovita 6 1
17. Dolj 15 2
18. Galati 5
19. Giurgiu 1
20. Gorj 7
21. Harghita 3
22. Hunedoara 7
23. Ialomita 2
24. Iasi 29 4
25. Maramures 1
26. Mehedinti 1
27. Mures 6 1
28. Neamt 6 2
29. Olt 4
30. Prahova 5
31. Satu Mare 3
32. Sibiu 1
33. Suceava 13 4
34. Teleorman 1
35. Timis 12 3
36. Valcea 9 3
37. Vrancea 1
286 36
Distribuția pe județe a numărului de candidaturi depuse/aprobate pentru proiecte de
Parteneriat Leonardo da Vinci 2012
60
50
40
30
20
10
1 1 1 1 2 1 2 3 3 4 3 2 2 1
4 5
0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 7 9 12 13 14 15 15 26 29 53
0
Județ
Număr candidaturi depuse Număr candidturi aprobate
o
Proiectele de Parteneriat Leonardo da Vinci aprobate în anul 2012 se adresează
tuturor obiectivelor operaţionale ale Acţiunii:
O1. Să îmbunătăţească calitatea şi să crească volumul mobilităţii în toată Europa
a persoanelor angrenate în educaţie şi formare profesională iniţială şi
105

o
o
o
o
o
continuă, astfel încât numărul de plasamente în întreprinderi să crească
până la cel puţin 80.000 pe an până la sfârşitul Programului de Învăţare
pe Tot Parcursul Vieţii;
O2. Să îmbunătăţească calitatea şi să crească volumul cooperării între instituţiile
sau organizaţiile care oferă oportunităţi de învăţare, întreprinderi,
parteneri sociali şi alte organisme din întreaga Europă;
O3 Să faciliteze dezvoltarea de practici inovatoare în domeniul educaţiei şi
formării profesionale, diferite de cele de la nivel terţiar, precum şi
transferul acestora, inclusiv de la o ţară participantă către alte ţări;
O4 Să crească gradul de transparenţă şi recunoaştere a diplomelor şi
competenţelor, inclusiv a celor dobândite prin învăţare non-formală şi
informală;
O5 Să încurajeze învăţarea limbilor străine moderne;
O6 Să sprijine dezvoltarea conţinuturilor, serviciilor, metodelor pedagogice şi
practicilor inovatoare pe baza TIC în învăţarea pe tot parcursul vieţii,
după cum urmează:
Număr de proiecte care se adresează fiecărui obiectiv
O1 O2 O3 O4 O5 O6
22 35 26 17 24 22
Instituţiile care au depus candidaturi pentru proiecte de Parteneriat Leonardo da
Vinci sunt de 23 tipuri, iar cele care au primit finanțare sunt de 9 tipuri, aşa cum
se poate vedea în tabelul următor:
Număr Număr proiecte
Tip de organizaţie
candidaturi aprobate
Liceu /Colegiu/Grup Școlar TVET/vocațional 80 11
Asociaţie 72 7
Universitate 23 3
ONG 22 3
Fundaţie 19 2
Liceu/Colegiu teoretic 17 5
S.R.L. 16 2
Institut Național de Cercetare/ Proiectare/Științe 6
Școală post-liceală 4
Instituţie de formare a profesorilor/CCD 4
Inspectorat şcolar 4 2
Societate pe acțiuni 2
Sindicat 2
Școală de Arte și Meserii 2
Școală cu clasele I-VIII 2
Instituţie pentru formabili cu nevoi speciale 2
Centru Școlar pentru Educație Incluzivă 2
Cameră de comerț 2
Muzeu 1
Federația Română de Baschet 1
Direcție Județeană pentru Agricultură 1 1
Club al copiilor/Palat al copiilor 1
Agenție Județeană de Ocupare a Forței de Muncă 1
106
286 36

Candidaturile depuse abordează 61 teme, iar cele aprobate 31 teme, așa cum este
prezentat în tabelul următor:
Număr
Cod
Tematică
candidaturi
9 Educația consumatorilor 1
16 Etică, religie, filozofie 1
37 Istorie și științe sociale 1
46 Formare în domeniul limbilor străine 1
50 Identitate regională 1
52 Managementul școlii, autonomia școlii 1
54 Integrare socială 1
60 Violența în școală-educație pentru pace 1
20 Luptă împotriva rasismului și xenofobiei 2
22 Oportunități egale 2
28 Învățare intergenerațională 2
33 Managementul educației adulților 2
42 Științele naturii 2
14 Managementul instituțiilor educative 3
31 Educație fizică și sport 3
41 Matematică 3
44 Pedagogia educației persoanelor cu nevoi speciale 3
53 Educație în programul ”Adoua șansă” 3 1
57 Strategii pentru stimularea solicitării de învățare 3
18 Managementul proiectelor europene 4 1
19 Educație parentală 4
32 Dimensiunea de educație permanentă a instituțiilor de învățământ superior 4
35 Altele 4 1
48 Strategii pentru asigurarea calității/indicatori și benchmarking 5 2
61 Voluntariat 5
3 Educație artistică 6
6 Competențe de bază pentru formabili adulți 6
12 Educație pentru grupuri țintă specifice (migranți, roma) 6
29 Învățare despre țări europene 6 1
47 Calitate și evaluare în educație 6 2
56 Strategii pentru comunități de învățare 6
26 Abordări incluzive 7 1
39 MEDIA și comunicare 7 2
49 Creșterea achizițiilor elevilor/formabililor 7 2
27 Educație interculturală 9
36 Pedagogie și didactică 9
21 Predarea și învățarea limbilor străine 10 4
5 Competențe de bază 12
10 Patrimoniu cultural 12 1
24 Educație pentru sănătate 12 1
68 Recunoașterea învățării non-formale și informale 12 2
7 Combaterea eșecului școlar 13 3
1 Cetățenie activă 14
17 Cetățenie europeană și dimensiune europeană 14
70 Testarea și aplicarea de abordări comune, la nivel european, pentru VET 14 2
4 Evaluare, certificare, valorificarea învățării 15 2
30 Oportunități de învățare pentru persoane aflate în risc de marginalizare socială 15 1
71 Învățarea limbilor străine pentru domenii/ocupații specifice 17 3
34 Metode de creștere a motivației elevilor/formabililor 23 6
62 Cooperare în domeniul transparenței instrumentelor VET (ECVET, EQF, EUROPASS) 23 2
15 Mediu/Dezvoltare durabilă 24 4
2 Grupuri țintă persoane cu nevoi speciale 26 2
64 Economie, afaceri, industrie și comerț 26 2
67 Calificarea profesorilor și formatorilor 27 3
11 Dezvoltarea de cursuri de formare 32 4
25 TIC 39 7
8 Compararea sistemelor de educație 41 5
23 Consiliere și orientare în carieră 41 8
69 Întărirea legăturii între educație și piața muncii 44 5
63 Dezvoltarea de conținuturi sau concepte comune pentru formare 75 8
66 Integrarea în VET a abilităților necesare pentru viața activă 94 15
812 103
Proiecte de Transfer de Inovaţie Leonardo da Vinci
au fost depuse 42 candidaturi ( cu 14 mai multe decât în anul 2011).
În urma procesului de selecție:
2 candidaturi au fost declarate ineligibile,
107
Număr proiecte
aprobate

27 candidaturi au fost respinse,
4 candidaturi au fost trecute pe lista de rezerve,
9 candidaturi au fost aprobate pentru finanțare.
• organizaţiile care au depus candidature au sediile în 17 județe, iar cele
care au fost aprobate pentru finanțare au sediile în 6 județe, după cum se
poate vedea în tabelul următor:
Număr proiecte
Județ Număr candidaturi aprobate
Arad 1
Bihor 1
Brasov 1
Constanta 1 1
Dolj 1
Harghita 1
Maramures 1
Mehedinti 1
Neamt 1
Satu Mare 1 1
Sibiu 1
Suceava 1
Cluj 2 1
Galati 3
Mures 3 1
Timis 8 3
Bucuresti 14 2
42 9
• organizațiile candidate sunt 18 din domeniul privat şi 24 din domeniul
public, iar cele care au fost aprobate pentru finanțare sunt 5 din domeniul
privat și 4 din domeniul public. În tabelul următor sunt prezentate
informaţii referitoare la proiectele aprobate.
Denumirea organizaţiei
beneficiare
Titlul proiectului
Număr
parteneri
Ţările
partenerilor Domenii educaţionale Judeţul
Universitatea 'Ovidius'
Constanța
Centrul pentru
Promovarea Învățării
Permanente
Institutul Național de
Cercetare Știintifică în
Domeniul Muncii și
Protecției Sociale
Innovative vocational training
concept for promoting
renewable energy sources in
rural areas in Europe 6
My Community Passport –
Key Competencies for Minor
Offender Reintegration 7
The value of work for
individual position on labour
market 7
RO, ES,
TR, AT
MT, PT,
HU, RO,
LT, CY
ES, TR,
CZ, DE,
PL, IS
Agricultură, Protecția
mediului, Silvicultură
Îngrijirea copilului și servicii
pentru tineri,Formarea
profesorilor, Comunicare,
Didactici, Științele educației,
Științe pedagogice, Practică
pedagogică, Administrație
publică, Servicii sociale
Administrație publică,
Sănătate, Servicii sociale,
Sănătate publică
Constanța
Timiș
București
Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare în
Sudură și Incercări de
Materiale
Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare în
Implementation of
International Guidelines for
Welded Structural Designer
Training 5
Health, Safety and
Environmental Training for 4 PT, IT, PL
NO, SE,
BG, RO Științe aplicate și tehnologie Timiș
108
Formarea instructorilor din
companii, Protecția mediului,
Timiș

Sudură și Încercări de
Materiale
Universitatea
POLITEHNICA
București
Welding Personnel
Educational and Training
System for Clean Coal
Technology 5
RO, UK,
GR
Sănătate, Servicii de
securitate
Electricitate și energie,
Tehnologii pentru protecția
mediului
București
Asociația Centrul de
Resurse CREST
Skills for Quality in
Healthcare at European Level 4
RO, HU,
AT Sănătate Satu Mare
Asociația Bridge
Language Study House
Camera de Comerț și
Industrie a Județului
Mureș
Movies for Vocational
Education and Training 5
Transfer of Innovative
Training Solutions for VET of
quality professionals 4 NO, IT
IT, TR, ES,
HU Limbi străine Cluj
Fabricare și prelucrare,
Formarea profesorilor
Târgu
Mureș
Proiecte în curs de implementare/finalizate în anul 2012
În ceea ce priveşte proiectele de Mobilităţi Leonardo da Vinci, pe parcursul
anului 2012:
o au fost în curs de implementare proiecte selectate în anii 2010, 2011
şi 2012, după cum urmează:
• proiecte selectate în anul 2010 – 12 proiecte IVT, 4
proiecte PLM, 4 proiecte VETPRO dintre care 17 proiecte
în stadiul de evaluare a raportului final și 3 proiecte IVT în
cadrul cărora s-au efectuat mobilități în anul 2012 și apoi s-
a primit și evaluat raportul final,
• proiecte selectate în anul 2011 – 65 proiecte de mobilități
IVT, 19 proiecte de mobilități PLM și 36 proiecte de
mobilități VETPRO,
• proiectele selectate și contractate în anul 2012 – 79
proiecte IVT, 16 proiecte PLM și 23 proiecte VETPRO,
o au fost primite și evaluate rapoarte finale ale unor proiecte selectate
în anii 2010 și 2011:
• proiecte selectate în anul 2010 – 20 rapoarte finale: 12 ale
unor proiecte de mobilități IVT, 4 ale unor proiecte de
mobilități PLM și 4 ale unor proiecte de mobilități
VETPRO,
• proiecte selectate în anul 2011 – 85 rapoarte finale: 52 ale
unor proiecte de mobilități IVT, 9 ale unor proiecte de
mobilități PLM și 24 ale unor proiecte de mobilități
o
VETPRO,
în anul 2012 s-au încheiat toate proiectele Mobilităţi Leonardo da
Vinci selectate în 2010.
În cazul proiectelor de Mobilităţi, după încheierea acestora, beneficiarii au
completat şi trimis la Agenţia Naţională rapoarte finale narative şi financiare
cu format impus de Comisia Europeană. Evaluarea rapoartelor finale
realizată de experții departamentului Leonardo da Vinci constă în:
o
Aprecierea măsurii în care s-au atins obiectivele proiectului și pentru
aceasta sunt analizate:
o raportul final de activitate,
o rapoartele individuale din Mobility Tool pentru 25% din
numarul participanţilor,
o certificatele de mobilitate Europass ale tuturor participanţilor,
o lista nominală a participanților.
În cazul în care proiectele sunt în eșantionul de evaluare aprofundată
sunt verificate și:
109

o Anexa B – privind pregătirea pedagogică, lingvistică și
culturală a participanţilor;
o contractele și acordurile de formare/programele de lucru ale
tuturor participanţilor;
o contractul şi certificatul de participare al unuia dintre profesorii
însoţitori (în cazul proiectelor IVT în care plasamentele se
efectuează cu profesori însoţitori).
o Evaluarea din punct de vedere financiar constând în verificarea:
concordanței dintre costurile aprobate de ANPCDEFP și
cheltuielile eligibile efectuate,
măsurii în care finanțarea acordată a fost cheltuită în
conformitate cu regulile prevăzute în documentele de referință
și corespunzator activităților prevăzute în proiect.
La nivelul departamentului se urmăreşte modul cum programul Leonardo da Vinci
contribuie la dezvoltarea capitalului uman, prin intermediul proiectelor de formare
profesionala şi de schimb de experienţă, în vederea creşterii competitiviţii acestuia pe
piaţa muncii. Datorită acestui fapt, în evaluarea proiectelor implementate au fost
vizate aspecte menite să pună în evidenţă modul în care aceste proiecte au contribuit
la dezvoltarea competenţelor profesionale ale participanţilor şi/sau la dezvoltarea şi
perfecţionarea procesului de predare-învăţare-evaluare în VET şi s-a constatat că toate
proiectele finalizate și-au atins obiectivele.
Situaţia statistică după încheierea tuturor proiectelor finanțate din bugetul anului 2010 este
următoarea:
Grup
ţintă
Număr de
proiecte
Număr de
participanţi
Bărbaţi
Număr de
participanţi
Femei
Persoane
însoţitoare
Total
Participanţi
IVT 66 604 474 85 1163
PLM 13 87 99 0 186
VETPRO 18 60 148 0 208
97 751 721 85 1557
Proiectele finanțate în anul 2010 au avut beneficiari din 25 de județe. Distribuţia geografică a
acestor proiecte și a numărului de participanți la mobilități este prezentată în tabelul și
diagrama următoare 2 .
Nr
Judet
Număr
proiect
e IVT
Număr
participanţi
IVT
Număr de
proiecte
PLM
Număr de
participanţi
PLM
Număr de
proiecte
VETPRO
Număr de
participanţi
VETPRO
Număr
total
proiecte
Număr total
participanti
1 Alba 5 74 1 12 6 86
2 Arad 10 207 1 14 1 3 12 224
3 Arges 2 23 2 23
4 Bacau 2 14 2 14
5 Bihor 1 10 1 10 2 20
6 Bistrita Nasaud 2 32 2 32
7 Botosani 0 0
8 Braila 0 0
9 Brasov 3 41 5 70 1 4 9 115
10 Bucuresti 2 15 2 14 3 50 7 79
11 Buzau 2 19 2 19
12 Calarasi 1 19 1 19
13 Caras Severin 8 158 2 24 10 182
14 Cluj 0 0
2
Nu a fost luat în considerare numărul profesorilor însoţitori.
110

Calarasi
Galati
Salaj
Sibiu
Teleorman
Arges
Bacau
Bihor
Bistrita Nasaud
Buzau
Harghita
Iasi
Valcea
Vaslui
Hunedoara
Neamt
Constanta
Suceava
Alba
Timis
Bucuresti
Brasov
Dolj
Caras Severin
Arad
15 Constanta 2 28 1 50 1 12 4 90
16 Covasna 0 0
17 Dambovita 0 0
18 Dolj 9 156 9 156
19 Galati 1 16 1 16
20 Giurgiu 0 0
21 Gorj 0 0
22 Harghita 2 25 2 25
23 Hunedoara 1 8 1 8 1 8 3 24
24 Ialomita 0 0
25 Iasi 2 40 2 40
26 Ilfov 0 0
27 Maramures 0 0
28 Mehedinti 0 0
29 Mures 0 0
30 Neamt 2 71 1 3 3 74
31 Olt 0 0
32 Prahova 0 0
33 Salaj 1 10 1 10
34 Satu Mare 0 0
35 Sibiu 1 15 1 15
36 Suceava 3 46 1 6 1 7 5 59
37 Teleorman 1 20 1 20
38 Timis 6 82 6 82
39 Tulcea 0 0
40 Valcea 1 14 1 6 2 20
41 Vaslui 2 28 2 28
42 Vrancea 0 0
66 1078 13 186 18 208 97 1472
Distribuția pe județe a numărului de proiecte de Mobilități Leonardo
da Vinci finanțate în anul 2010
14
12
10
8
6
4
2
12
10 10
9 9 9
8
7
6 6 6
5 5 5
4
3 3 3
3 3
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2
2
1 1 1 1 1 1 1 1
1
1 1 1 1 1 1
1
1
0
Număr proiecte IVT Număr proiecte PLM Număr proiecte VETPRO Număr total proiecte
111

Număr participanți
Salaj
Bacau
Sibiu
Galati
Buzau
Calarasi
Bihor
Teleorman
Valcea
Arges
Hunedoara
Harghita
Vaslui
Bistrita Nasaud
Iasi
Suceava
Neamt
Bucuresti
Timis
Alba
Constanta
Brasov
Dolj
Caras Severin
Arad
Distribuția pe județe a numărului de participanți la proiecte de Mobilități Leonardo da
Vinci finanțate în anul 2010
250
200
150
100
50
0
224
207
182
156 156158
115
82
71 74 79 82 86 90
74 70
59
46 50
50
40
41
14 15 16 19 20 23 25 28 32
28
19
24
10 14 15 16 19 19 20 20
10 10 14
20 23 24 25 28 32
15
8
14
14
6 8
67 12 12
3
4
3
Județ
Număr participanți IVT Număr participanți PLM Număr participanți VETPRO Număr total participanți
Domeniile VET abordate în proiectele de Mobilităţi Leonardo da Vinci selectate și finanțate
din bugetul anului 2010 sunt:
Număr participanţi
Nr.
Domeniul de formare
IVT PLM VETPRO Total
1. Predare si formare 87 24 104 215
2. Științele educației 4 10 14
3. Formare pentru profesorii din VET 6 47 53
4. Studii de dezvoltare 20 1 21
5. Design 18 18
6. Muzică și arta spectatolului 25 25
7. Ştiinţe politice şi civism 1 1
8. Economie 11 15 26
9. Jurnalism 10 10
10. Management şi administraţie 1 1
11. Comerţ cu amănuntul şi en gros 35 35
12. Marketing şi managementul vânzărilor 16 10 26
13. Finanţe, bănci, asigurări 10 1 11
14. Contabilitate și taxe 23 23
15. Secretariat 16 16
16. Utilizarea computerului 76 10 86
17. Ştiinţele vieţii 1 1
18. Ştiinţe fizice 18 18
19. Mecanică si prelucrarea metalelor 49 4 53
20. Electricitate şi energetică 59 59
21. Electronică şi automatizări 147 147
22. Motoare de vehicole 25 25
23. Procesarea hranei 46 46
112

Număr participanți
Ştiinţe politice şi civism
Management şi administraţie
Ştiinţele vieţii
Servicii medicale
Silvicultură
Coafura și servicii de
Jurnalism
Finanţe, bănci, asigurări
Farmacie
Științele educației
Terapie și recuperare
Sport
Secretariat
Materiale (lemn, hârtie, plastic,
Arhitectură și urbanism
Construcţii civile
Design
Ştiinţe fizice
Protectia mediului
Agricultură, silvicultură şi
Studii de dezvoltare
Muncă socială şi consiliere
Cultura și producția animală
Contabilitate și taxe
Horticultură
Muzică și arta spectatolului
Motoare de vehicole
Economie
Marketing şi managementul
Medicină veterinară
Textile, îmbrăcăminte, pielărie
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Procesarea hranei
Călătorie, turism şi relaxare
Servicii de transport
Formare pentru profesorii din
Mecanică si prelucrarea
Electricitate şi energetică
Asistenţă medicală şi
Utilizarea computerului
Hotelerie, restaurant şi catering
Electronică şi automatizări
Predare si formare
Nr.
Domeniul de formare
Număr participanţi
IVT PLM VETPRO Total
24. Textile, îmbrăcăminte, pielărie 30 30
25. Materiale (lemn, hârtie, plastic, sticlă) 16 16
26. Arhitectură și urbanism 15 1 16
27. Construcţii civile 16 1 17
28. Agricultură, silvicultură şi piscicultură 19 1 20
29. Cultura și producția animală 22 22
30. Horticultură 24 24
31. Silvicultură 7 7
32. Medicină veterinară 28 28
33. Servicii medicale 1 1
34. Asistenţă medicală şi psihoterapie 55 23 78
35. Terapie și recuperare 15 15
36. Farmacie 12 12
37. Muncă socială şi consiliere 20 1 21
38. Servicii de transport 50 50
39. Hotelerie, restaurant şi catering 82 14 96
40. Călătorie, turism şi relaxare 48 48
41. Sport 15 15
42. Coafura și servicii de înfrumusețare 7 7
43. Protectia mediului 19 19
1078 186 208 1472
Distribuția numărului de participanți la proiecte de Mobilități Leonardo da
Vinci finanțate din bugetul anului 2010, în funcție de domeniul VET
250
200
150
100
50
0
1 1 1 1 7 7 10 11 12 14 15 15 16 16 16 17 18 18 19 20 21 21 22 23 24 25 25 26 26 28 30 35 46 48 50 53 53 59 78 86 96 147
215
Domeniul VET
Participanţii la Proiectele de Mobilităţi Leonardo da Vinci 2010 au completat on-line, în baza de date
Leopass, rapoarte individuale. Sinteza acestor rapoarte este prezentată în rândurile următoare:
113

Pentru grupul ţintă IVT:
Apreciati
Pregătire
de la minim 1 la maxim5
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Pregatirea lingvistica de care am beneficiat mi-a dat posibilitatea de a face faţă situatiilor de zi cu zi 9 2 5 51 1010
Pregatirea lingvistica de care am beneficiat mi-a dat posibilitatea de a lucra în domeniul de activitate ales 9 2 5 83 979
Am primit informatiile necesare pentru a ma putea integra în noul mediu de lucru 2 0 9 44 1023
Apreciere generală privind pregătirea 9 0 5 38 1026
Apreciati
Conţinut
de la minim 1 la maxim5
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Am fost sprijinit în gasirea unei organizatii de primire adecvate 28 2 23 84 941
Organizatia în cadrul careia am realizat plasamentul a fost adecvata nevoilor mele de formare 5 2 5 65 1001
Am stiut clar ce se asteapta de la mine să fac şi să învăţ pe perioada plasamentului 2 0 0 56 1020
Durata plasamentului a fost suficientă pentru atingerea obiectivelor proprii de formare 2 0 12 96 969
Activitatile propuse au fost direct legate de obiectivele mele de formare şi de formarea mea din România 2 0 7 54 1015
Mi s-a pus la dispozitie echipament adecvat 2 0 12 79 985
Am stiut cine este persoana desemnata sa ma ajute în derularea programului şi sa imi evalueze rezultatele obtinute 2 0 5 54 1017
Organizatia de trimitere m-a ajutat pe perioada mobilitatii 2 0 0 37 1039
Apreciere generală privind plasamentul 2 0 0 30 1046
Apreciati
Rezultate
de la minim 1 la maxim5
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Satisfacția generală privind rezultatele 0 0 5 26 1047
Am descoperit noi tehnici, noi metode 0 2 7 49 1020
Am dobandit noi abilitati profesionale 0 0 5 82 991
Ma pot exprima mai bine intr-o limba straina 0 2 16 98 962
Sunt mai increzator 0 0 2 89 987
Acum ii inteleg pe ceilalti mult mai usor 0 0 3 119 956
Sunt mai interesat de formarea mea profesională decat inainte 0 2 7 75 994
Acum ma gandesc şi la a munci în alta tara 49 30 68 175 756
Plasamentul în străinătate ma va ajuta în studiile mele viitoare (doar pentru persoanele aflate în formare initială) 91 5 12 82 889
Plasamentul în străinătate mă va ajuta în gasirea unei slujbe 191 49 119 142 576
Apreciati
Organizare
de la minim 1 la maxim5
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Sunt multumit de grantul alocat pentru cazare şi subzistenţă prin Programul Leonardo da Vinci 0 0 0 47 1031
Sunt multumit de modul în care s-a asigurat/organizat transportul 0 0 2 65 1011
Sunt multumit de asigurarea de care am beneficiat 12 5 14 91 956
Sunt multumit de informatiile pe care le-am primit referitor la protectia mea sociala 7 2 12 63 994
Sunt multumit de asistenta de care am beneficiat referitor la aspectele practice ale formarii/muncii în strainatate 0 5 5 16 1052
Mi s-au oferit oportunitati să mă integrez în comunitatea locala 54 14 40 156 814
Apreciere generală privind sprijinul primit din partea organizatiei de trimitere pentru organizarea practică a plasamentului 0 0 0 10 1068
Apreciere generală privind sprijinul primit din partea organizatiei de primire pentru organizarea practică a plasamentului 2 0 0 49 1027
Apreciere generală privind grantul acordat prin programul Leonardo da Vinci 0 0 0 21 1057
Apreciati
Recunoaştere
de la minim 1 la maxim5
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Apreciere generală privind recunoaşterea plasamentului 0 0 0 19 1059
114

Număr de aprecieri .
Număr de aprecieri
Frecvența aprecierilor făcute în rapoartele finale de participanții la Mobilități
Leonardo da Vinci IVT 2010
1200
1000
1010 979
1023 1026
800
600
400
200
0
51 83
9 2 5 9 2 5 2 0 9 44 9 0 5 38
care am beneficiat mi-a dat
posibilitatea de a face faţă
situatiilor de zi cu zi
care am beneficiat mi-a dat
posibilitatea de a lucra în
domeniul de activitate ales
Aspecte evaluate
Categoria pregătire
necesare pentru a ma putea
integra în noul mediu de
lucru
privind pregătirea
1 2 3 4 5
Frecvența aprecierilor făcute în rapoartele finale de participanții la Mobilități
Leonardo da Vinci IVT 2010
1200
1000
800
600
400
200
0
941
1001 1020 969 1015 985 1017 1039 1046
28
84
2 23 5 2 5
65
2 0 0
56 96
2 0 12 2 0 7 54 79
2 0 12 2 0 5 54
2 0 0 37 2 0 0 30
sprijinit în
gasirea unei
organizatii de
primire
adecvate
în cadrul careia
am realizat
plasamentul a
fost adecvata
nevoilor mele
de formare
clar ce se
asteapta de la
mine să fac şi
să învăţ pe
perioada
plasamentului
plasamentului
a fost
suficientă
pentru
atingerea
obiectivelor
proprii de
propuse au
fost direct
legate de
obiectivele
mele de
formare şi de
formarea mea
Aspecte evaluate
Categoria conținut
la dispozitie
echipament
adecvat
cine este
persoana
desemnata sa
ma ajute în
derularea
programului şi
sa imi evalueze
de trimitere m-a
ajutat pe
perioada
mobilitatii
generală
privind
plasamentul
1 2 3 4 5
115

Număr de aprecieri .
Număr de aprecieri .
Frecvența aprecierilor făcute în rapoartele finale de participanții la Mobilități
Leonardo da Vinci IVT 2010
1200
1000
800
1031 1011
956 994
1052
814
1068
1027 1057
600
400
200
0
156
47 65 91 63
0 0 12
54
0 0 0 2 5 14 7 2 12 0 5 5 16 1440
0 0 0 10
49
2 0 0 0 0 0 21
multumit de multumit de
grantul alocat modul în care s-a
pentru cazare şi asigurat/organizat
subzistenţă prin transportul
Programul
Leonardo da Vinci
multumit de
asigurarea de care
am beneficiat
multumit de
informatiile pe
care le-am primit
referitor la
protectia mea
sociala
multumit de
asistenta de care
am beneficiat
referitor la
aspectele practice
ale
formarii/muncii în
strainatate
Aspecte evaluate
Categoria organizare
1 2 3 4 5
oportunitati să
mă integrez în
comunitatea
locala
generală privind
sprijinul primit
din partea
organizatiei de
trimitere pentru
organizarea
practică a
plasamentului
generală privind
sprijinul primit
din partea
organizatiei de
primire pentru
organizarea
practică a
plasamentului
generală privind
grantul acordat
prin programul
Leonardo da Vinci
Frecvența aprecierilor făcute în rapoartele finale de participanții la Mobilități Leonardo
da Vinci IVT 2010
1200
1000
800
600
400
200
0
1047 1020 991 962 987 956 994
889
756
576
191
0 0 0 0 0 0 0
49 91
0 5 2 7 0 5 2 16 0 2 0 3 2 7 3068
119
26 49 82 98 89 119
175
142
75
82
5 12 49
generală
privind
rezultatele
descoperit noi
tehnici, noi
metode
dobandit noi
abilitati
profesionale
exprima mai
bine intr-o
limba straina
mai increzator
ii inteleg pe
ceilalti mult
mai usor
mai interesat
de formarea
mea
profesională
decat inainte
ma gandesc şi
la a munci în
alta tara
Plasamentul în
străinătate ma
va ajuta în
studiile mele
viitoare (doar
pentru
persoanele
aflate în
formare
initială)
Plasamentul în
străinătate mă
va ajuta în
gasirea unei
slujbe
Aspecte evaluate
Categoria rezultate
1 2 3 4 5
116

Pentru grupul ţintă PLM:
Apreciati
Pregătire
de la minim 1 la maxim5
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Pregatirea lingvistica de care am beneficiat mi-a dat posibilitatea de a face faţă situatiilor de zi cu zi 2 0 1 9 174
Pregatirea lingvistica de care am beneficiat mi-a dat posibilitatea de a lucra în domeniul de activitate ales 2 0 1 14 169
Am primit informatiile necesare pentru a ma putea integra în noul mediu de lucru 0 0 2 8 177
Apreciere generală privind pregătirea 2 0 1 7 177
Apreciati
Conţinut
de la minim 1 la maxim5
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Am fost sprijinit în gasirea unei organizatii de primire adecvate 5 0 4 14 162
Organizatia în cadrul careia am realizat plasamentul a fost adecvata nevoilor mele de formare 1 0 1 11 173
Am stiut clar ce se asteapta de la mine să fac şi să învăţ pe perioada plasamentului 0 0 0 10 176
Durata plasamentului a fost suficientă pentru atingerea obiectivelor proprii de formare 0 0 2 17 167
Activitatile propuse au fost direct legate de obiectivele mele de formare şi de formarea mea din România 0 0 1 9 175
Mi s-a pus la dispozitie echipament adecvat 0 0 2 14 170
Am stiut cine este persoana desemnata sa ma ajute în derularea programului şi sa imi evalueze rezultatele obtinute 0 0 1 9 175
Organizatia de trimitere m-a ajutat pe perioada mobilitatii 0 0 0 6 179
Apreciere generală privind plasamentul 0 0 0 5 180
Apreciati
Rezultate
de la minim 1 la maxim5
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Satisfacția generală privind rezultatele 0 0 1 4 181
Am descoperit noi tehnici, noi metode 0 0 1 8 176
Am dobandit noi abilitati profesionale 0 0 1 14 171
Ma pot exprima mai bine intr-o limba straina 0 0 3 17 166
Sunt mai increzator 0 0 0 15 170
Acum ii inteleg pe ceilalti mult mai usor 0 0 1 21 165
Sunt mai interesat de formarea mea profesională decat inainte 0 0 1 13 172
Acum ma gandesc şi la a munci în alta tara 8 5 12 30 130
Plasamentul în străinătate ma va ajuta în studiile mele viitoare (doar pentru persoanele aflate în formare initială) 16 1 2 14 153
Plasamentul în străinătate mă va ajuta în gasirea unei slujbe 33 8 21 25 99
Apreciati
Organizare
de la minim 1 la maxim5
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Sunt multumit de grantul alocat pentru cazare şi subzistenţă prin Programul Leonardo da Vinci 0 0 0 8 178
Sunt multumit de modul în care s-a asigurat/organizat transportul 0 0 0 11 174
Sunt multumit de asigurarea de care am beneficiat 2 1 2 16 165
Sunt multumit de informatiile pe care le-am primit referitor la protectia mea sociala 1 0 2 11 172
Sunt multumit de asistenta de care am beneficiat referitor la aspectele practice ale formarii/muncii în strainatate 0 1 1 3 182
Mi s-au oferit oportunitati să mă integrez în comunitatea locala 9 2 7 27 140
Apreciere generală privind sprijinul primit din partea organizatiei de trimitere pentru organizarea practică a plasamentului 0 0 0 2 184
Apreciere generală privind sprijinul primit din partea organizatiei de primire pentru organizarea practică a plasamentului 0 0 0 8 177
Apreciere generală privind grantul acordat prin programul Leonardo da Vinci 0 0 0 4 182
Apreciati
Recunoaştere
de la minim 1 la maxim5
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Apreciere generală privind recunoaşterea plasamentului 0 0 0 3 183
117

Număr aprecieri .
Număr de aprecieri .
Frecvența aprecierilor făcute în rapoartele finale de participanții la
Mobilități Leonardo da Vinci PLM 2010
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
174 169 167
2 0 1 9 14 18
2 0 1 0 0 2 2 0 1
7
177
de care am beneficiat mi-a
dat posibilitatea de a face
faţă situatiilor de zi cu zi
de care am beneficiat mi-a
dat posibilitatea de a lucra
în domeniul de activitate
ales
Aspecte evaluate
Categoria pregătire
necesare pentru a ma putea
integra în noul mediu de
lucru
privind pregătirea
1 2 3 4 5
Frecvența aprecierilor făcute în rapoartele finale de participanții la
Mobilități Leonardo da Vinci PLM 2010
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
162 173 176 167 175 170 175 176 180
5 0 414 1 0 1
11
0 0 010 17
0 0 2 0 0 1 9 0 0 2
14
0 0 1 9 0 0 010 0 0 0 5
sprijinit în
gasirea unei
organizatii de
primire
adecvate
în cadrul careia clar ce se plasamentului apropuse au fost
am realizat asteapta de la fost suficientă direct legate de
plasamentul amine să fac şi să pentru obiectivele
fost adecvata
nevoilor mele
de formare
învăţ pe
perioada
plasamentului
atingerea
obiectivelor
proprii de
formare
mele de
formare şi de
formarea mea
din România
Aspecte evaluate
Categoria conținut
la dispozitie
echipament
adecvat
cine este
persoana
desemnata sa
ma ajute în
derularea
programului şi
sa imi evalueze
de trimitere m-
a ajutat pe
perioada
mobilitatii
generală privind
plasamentul
1 2 3 4 5
118

Număr de aprecieri
Număr de aprecieri .
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Frecvența aprecierilor făcute în rapoartele finale de participanții la Mobilități Leonardo
da Vinci PLM 2010
181 176 171 166 170 165
172
153
130
30
8
16
0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 3 0 0 0 0 0 1 0 0 1 5
12
2 8 14 17
21
10
13
14
1 2
99
33
2125
8
generală
privind
rezultatele
descoperit noi
tehnici, noi
metode
dobandit noi
abilitati
profesionale
exprima mai
bine intr-o
limba straina
mai increzator
ii inteleg pe
ceilalti mult
mai usor
mai interesat
de formarea
mea
profesională
decat inainte
ma gandesc şi
la a munci în
alta tara
Plasamentul în
străinătate ma
va ajuta în
studiile mele
viitoare (doar
pentru
persoanele
aflate în
formare
initială)
Plasamentul în
străinătate mă
va ajuta în
gasirea unei
slujbe
Aspecte evaluate
Categoria rezultate
1 2 3 4 5
Frecvența aprecierilor făcute în rapoartele finale de participanții la Mobilități Leonardo
da Vinci PLM 2010
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
178 174
182
184
165 172
177 182
140
27
8 11 16 11
0 0 2
9
0 0 0 0 1 2 1 0 2 0 1 1 3 2 7
0 0 0 2
8
0 0 0 0 0 0 4
multumit de
grantul alocat
pentru cazare şi
subzistenţă prin
Programul
Leonardo da Vinci
multumit de
modul în care s-a
asigurat/organizat
transportul
multumit de
asigurarea de care
am beneficiat
multumit de
informatiile pe
care le-am primit
referitor la
protectia mea
sociala
multumit de
asistenta de care
am beneficiat
referitor la
aspectele practice
ale
formarii/muncii în
strainatate
Aspecte evaluate
Categoria organizare
oportunitati să
mă integrez în
comunitatea
locala
generală privind
sprijinul primit
din partea
organizatiei de
trimitere pentru
organizarea
practică a
plasamentului
generală privind generală privind
sprijinul primit grantul acordat
din partea prin programul
organizatiei de Leonardo da Vinci
primire pentru
organizarea
practică a
plasamentului
1 2 3 4 5
119

Număr aprecieri
Pentru grupul ţintă VETPRO:
Apreciati de la minim 1 la maxim5 +
Pregătire
comentarii
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Apreciere generală privind certificarea 0 0 0 6 202
Apreciati de la minim 1 la maxim5 +
Conţinut
comentarii
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Am fost sprijinit în gasirea unei organizatii de primire adecvate 3 0 3 13 189
Obiectivele şi programul de lucru au fost clar definite 0 0 0 5 203
Durata a fost adecvata atingerii obiectivelor şi indeplinirii programului de schimb 0 0 0 14 194
Supervizarea şi sprijinul din partea organizatiei de trimitere au fost satisfacatoare 0 0 0 8 200
Apreciere generală cu privire la conţinutul mobilităţii 0 0 0 5 203
Apreciati de la minim 1 la maxim5 +
Rezultate
comentarii
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Trebuie sa cunosc un alt sistem de Formare Profesionala si/sau Formare pe tot parcursul vietii si/sau consiliere 0 0 3 22 182
Am descoperit noi tehnici, noi metode, noi tehnologii în domeniul meu de formare profesionala 0 2 0 11 195
Am strans materiale şi documente relevante şi utile 0 0 0 5 203
Mi-am imbunatatit competenţele lingvistice în general 0 0 5 29 174
Mi-am imbunatatit competenţele lingvistice în domeniul meu profesional 0 0 0 34 174
Am dezvoltat contacte utile pentru viitoare parteneriate 0 0 5 21 182
Intentionez sa dezvolt aceste contacte pe viitor 0 0 5 21 182
Acum am o intelegere mai buna asupra formarii şi practicii profesionale 0 0 2 7 199
Acum am o mai buna intelegere a cererii din industrie şi de pe piaţă muncii 0 0 2 29 177
Apreciati de la minim 1 la maxim5 +
Organizare
comentarii
Numar de raspunsuri
1 2 3 4 5
Sunt multumit de grantul acordat pentru sejur prin Programul Leonardo da Vinci 0 0 2 7 199
Sunt multumit de modul în care a fost organizat transportul 0 0 0 9 199
Sunt multumit de modul în care am beneficiat de asigurare 2 2 5 10 189
Sunt multumit de informatiile pe care le-am primit cu privire la protectia sociala 0 0 8 16 184
Sunt multumit de ajutorul acordat cu privire la conditiile de viata / munca în strainatate 8 0 3 18 179
Apreciere generală privind sprijinul primit din partea organizatiei de trimitere pentru organizarea practică a mobilităţii 0 0 0 5 203
Apreciere generală privind sprijinul primit din partea organizatiei de primire pentru organizarea practică a mobilităţii 0 0 0 5 203
Apreciere generală privind grantul acordat prin programul Leonardo da Vinci 0 0 0 2 206
Frecvența aprecierilor făcute în rapoartele finale de participanții la Mobilități
Leonardo da Vinci VETPRO 2010
250
200
189
203 194 200 203
150
100
50
0
3 0 3
13
0 0 0 5 14
0 0 0 0 0 0 8 0 0 0 5
Am fost sprijinit în gasirea
unei organizatii de primire
adecvate
Obiectivele şi programul
de lucru au fost clar
definite
Durata a fost adecvata
atingerii obiectivelor şi
indeplinirii programului de
schimb
Aspecte evaluate
Categoria conținut
Supervizarea şi sprijinul
din partea organizatiei de
trimitere au fost
satisfacatoare
Apreciere generală cu
privire la conţinutul
mobilităţii
1 2 3 4 5
120

Număr aprecieri
Număr aprecieri
Frecvența aprecierilor făcute în rapoartele finale de participanții la Mobilități
Leonardo da Vinci VETPRO 2010
250
200
150
100
50
0
182 195 203
174 174 182 182
22 29 34
0 0 3 0 2 0 11 0 0 0 5 0 0 5 0 0 0 0 0 5
21
0 0 5
21 29
0 0 2 7 0 0 2
Trebuie sa
cunosc un alt
sistem de
Formare
Profesionala
si/sau
Formare pe
Am
descoperit
noi tehnici,
noi metode,
noi tehnologii
în domeniul
meu de
Am strans
materiale şi
documente
relevante şi
utile
Mi-am
imbunatatit
competenţele
lingvistice în
general
Mi-am
imbunatatit
competenţele
lingvistice în
domeniul meu
profesional
Aspecte evaluate
Categoria rezultate
Am dezvoltat
contacte utile
pentru
viitoare
parteneriate
Intentionez
sa dezvolt
aceste
contacte pe
viitor
199
Acum am o
intelegere mai
buna asupra
formarii şi
practicii
profesionale
177
Acum am o
mai buna
intelegere a
cererii din
industrie şi
de pe piaţă
muncii
1 2 3 4 5
Frecvența aprecierilor făcute în rapoartele finale de participanții la Mobilități
Leonardo da Vinci VETPRO 2010
250
200
150
100
50
0
199 199 189 184 179
203 203 206
0 0 2 7 0 0 0 9 2 2 5 10 0 0 8 16 8 0 3 18
0 0 0 5 0 0 0 5 0 0 0 2
Sunt multumit
de grantul
acordat pentru
sejur prin
Programul
Leonardo da
Vinci
Sunt multumit
de modul în care
a fost organizat
transportul
Sunt multumit
de modul în care
am beneficiat de
asigurare
Sunt multumit
de informatiile
pe care le-am
primit cu privire
la protectia
sociala
Sunt multumit
de ajutorul
acordat cu
privire la
conditiile de
viata / munca în
strainatate
Aspecte evaluate
Categoria organizare
Apreciere
generală privind
sprijinul primit
din partea
organizatiei de
trimitere pentru
organizarea
practică a
Apreciere
generală privind
sprijinul primit
din partea
organizatiei de
primire pentru
organizarea
practică a
Apreciere
generală privind
grantul acordat
prin programul
Leonardo da
Vinci
1 2 3 4 5
121

Plasamentele şi schimburile de experienţă au avut loc în 18 ţări europene, aşa cum este
prezentat în tabelul următor.
Țara de destinație
Număr participanți
IVT PLM VETPRO Total
AUSTRIA 10 0 19 29 1,86 %
BELGIA 12 5 0 17 1,09 %
BULGARIA 0 5 0 5 0,32 %
FINLANDA 8 0 20 28 1,80 %
FRANTA 176 18 12 206 13,23 %
GERMANIA 358 0 27 385 24,73 %
GRECIA 0 5 0 5 0,32 %
UNGARIA 12 0 4 16 1,03 %
ITALIA 53 14 59 126 8,09 %
MALTA 0 20 0 20 1,28 %
OLANDA 16 8 10 34 2,18 %
NORVEGIA 0 12 0 12 0,77 %
POLONIA 98 0 0 98 6,29 %
PORTUGALIA 136 33 25 194 12,46 %
SPANIA 245 22 7 274 17,60 %
SUEDIA 8 0 0 8 0,51 %
TURCIA 14 0 15 29 1,86 %
MAREA BRITANIE 17 44 10 71 4,56 %
Total 1163 186 208 1557 100,00 %
În tabelul anterior au fost luaţi în considerare şi profesorii însoţitori.
Distribuția pe țări de destinație a numărului de participanți la
Mobilități Leonardo da Vinci 2010
MAREA BRITANIE,
71, 5%
AUSTRIA, 29, 2%
BELGIA, 17, 1%
%
TURCIA, 29, 2%
SUEDIA, 8, 1%
BULGARIA, 5, 0%
FINLANDA, 28, 2%
FRANTA, 206, 13%
SPANIA, 274, 18%
PORTUGALIA, 194,
12%
GERMANIA, 385,
25%
POLONIA, 98, 6%
NORVEGIA, 12, 1%
OLANDA, 34, 2%
MALTA, 20, 1%
ITALIA, 126, 8%
GRECIA, 5, 0%
UNGARIA, 16, 1%
122

În cazul proiectelor de Parteneriat Leonardo da Vinci în anul 2012:
o Au fost selectate, contractate şi s-a început implementarea a 36 proiecte;
o Au fost în curs de implementare în al 2 lea an, 36 proiecte selectate şi
contractate în anul 2011;
o S-au încheiat 35 de proiecte selectate şi contractate în anul 2010.
Proiectele de Parteneriat Leonardo da Vinci încheiate în anul 2012 au fost
implementate de instituţii care provin din 16 judeţe:
Număr de proiecte de
parteneriat Leonardo da
Vinci 2010 finalizate
Judeţ
1 Alba 1
2 Constanța 1
3 Covasna 1
4 Galați 1
5 Ialomița 1
6 Mehedinți 1
7 Neamț 1
8 Teleorman 1
9 Calarași 2
10 Harghita 2
11 Sibiu 2
12 Timiș 2
13 Bacau 4
14 București 5
15 Cluj 5
16 Iași 5
35
În proiectele finalizate în anul 2012 sunt implicate 222 de organizaţii partenere din 27
de ţări europene, iar organizaţiile coordonatoare provin din 12 ţări europene. În tabelul
următor este prezentată distribuţia pe ţări a numărului de organizaţii partenere şi
organizaţii coordonatoare, din proiectele aprobate.
Nr.
crt.
Ţara organizaţiei
partenere
Număr
parteneri
5 Republica Cehă 1
14 Irlanda 1
17 Luxemburg 1 1
26 Slovacia 1
4 Cipru 2
7 Danemarca 2
8 Estonia 2
19 Olanda 2
20 Norvegia 2 1
25 Slovenia 2
18 Letonia 3
24 Suedia 3
1 Austria 5 1
3 Bulgaria 5
12 Grecia 5
22 Portugalia 7
2 Belgia 8 2
11 Marea Britanie 9
10 Franţa 10 4
16 Lituania 10
13 Ungaria 11 1
21 Polonia 11 1
9 Spania 12 2
6 Germania 14 6
15 Italia 22 4
27 Turcia 30 11
23 România 41 1
222 35
123
Distribuția pe județe a numărului de proiecte de Parteneriat
Leonardo da Vinci finalizate în anul 2012
Cluj, 5, 14%
Bucuresti, 5, 13%
Iasi, 5, 14%
Bacau, 4, 11%
Număr
coordonatori
Alba, 1, 3%
Constanta, 1, 3%
Covasna, 1, 3%
Timis, 2, 6%
Galati, 1, 3%
Ialomita, 1, 3%
Mehedinti, 1, 3%
Neamt, 1, 3%
Teleorman, 1, 3%
Calarasi, 2, 6%
Harghita, 2, 6%
Sibiu, 2, 6%

Domeniul VET
Proiectele de Parteneriat Leonardo da Vinci finalizate în anul 2012 se
adresează tuturor obiectivelor operaţionale ale Acţiunii după cum urmează:
Număr de proiecte care se adresează fiecărui obiectiv
O1 O2 O3 O4 O5 O6
35 35 29 13 15 22
Instituţiile care au implementat proiecte sunt de următoarele tipuri:
Număr
Tip de organizaţie
instituții
Alt tip de organizaţie în domeniul educaţiei 1
Universitate 1
Centru de cercetare din domeniu privat 1
Liceu/Colegiu teoretic 2
Fundaţie 2
Asociaţie non profit 2
Organizaţie sau centru de formare în VET 2
Instituţie pentru formabili cu nevoi speciale 3
Organizaţie non-profit sau non guvernamentală 5
Furnizor de educaţie a adulţilor 3
Liceu/Colegiu/Grup școlar TVET 13
35
Proiectele finalizate în anul 2012 au abordat următoarele domenii VET și tematici:
Nr.
proiecte
Tematici
Artă 1 Învățare și predarea limbilor străine 1
Management şi administraţie 1 Științele naturii 1
Nr.
proiecte
Managementul afacerilor 1 Educație artistică 1
1 Educație pentru grupuri țintă specifice (migranți,
Marketing şi managementul vânzărilor
roma) 1
Ştiinţele vieţii 1 Abordări incluzive 1
Drept 1 Creșterea achizițiilor elevilor/formabililor 1
Mecanică si prelucrarea metalelor 1 Educație pentru sănătate 1
Electricitate şi energetică 1 Combaterea eșecului școlar 1
1 Testarea și aplicarea de abordări comune, la nivel
Arhitectură și urbanism
european, pentru VET 1
Chimie 1 Calificarea profesorilor și formatorilor 1
Servicii medicale 1 Oportunități egale 2
Diagnosticare medicală și tehnologii de tratament 1 Strategii pentru stimularea solicitării de învățare 2
Călătorie, turism şi relaxare 1 Managementul proiectelor europene 2
Protecția persoanelor și a bunurilor 1 Pedagogie și didactică 2
A învăța să înveți 1 Cetățenie europeană și dimensiune europeană 2
Științe sociale și comportamentale 1 Învățare despre țări europene 3
Tehnici MEDIA 1 Educație interculturală 3
Istorie, filozofie, științe sociale 1 Patrimoniu cultural 3
Producție și prelucrare 1 Cetățenie activă 3
1 Învățarea limbilor străine pentru domenii/ocupații
Activități sociale și consiliere
specifice 3
2 Metode de creștere a motivației
Formarea profesorilor și științele educației
elevilor/formabililor 3
2 Cooperare în domeniul transparenței instrumentelor
Agricultură, silvicultură şi piscicultură
VET (ECVET, EQF, EUROPASS) 3
Servicii personale 2 Consiliere și orientare în carieră 3
2 Integrarea în VET a abilităților necesare pentru
Asistenţă medicală şi psihoterapie
viața activă 4
Limbi străine 2 Competențe de bază pentru formabili adulți 5
124

Domeniul VET
Nr.
proiecte
Tematici
Abilități manufacturiere 2 TIC 5
Servicii sociale 2 Compararea sistemelor de educație 5
Electronică şi automatizări 3 Întărirea legăturii între educație și piața muncii 6
Sănătate 3 Dezvoltarea de cursuri de formare 7
Viață activă 3 Grupuri țintă persoane cu nevoi speciale 8
Abilități personale
Formarea profesorilor pentru diferite discipline 3
Îngrijirea copiilor 3
Procesarea hranei 4
Hotelărie, restaurant şi catering 4
Științele educației 5
Utilizarea computerului 6
Predare si formare 8
Formare pentru profesorii din VET 8
3 Dezvoltarea de conținuturi sau concepte comune
pentru formare
Beneficiarii proiectelor încheiate au trimis la Agenţia Naţională rapoarte finale
narative cu format impus de Comisia Europeană, iar evaluarea lor s-a făcut pe
baza unui formular de evaluare realizat de Comisia Europeană. În urma evaluării
s-a ajuns la concluzia că 18 proiecte au fost „foarte bune” şi 17 de proiecte au
fost „bune”.
Numărul total de mobilităţi prevăzut în formularele de candidatură a fost de 596
iar pe durata implementării proiectelor s-au realizat 688 mobilităţi, cu 15,44 %
mai multe decât s-a prevăzut.
Pe durata mobilităţilor s-au derulat activităţi de: realizare de instrumente de
monitorizare şi evaluare, raportare asupra stagiilor de implementare a proiectelor,
vizite la agenţi economici cu care organizaţiile gazdă sunt în relaţii de parteneriat,
învăţare reciprocă, testare de module de formare/materiale didactice, formare
profesională, activităţi culturale, producere de materiale de promovare şi
diseminare, evaluare a materialelor produse.
Rezultatele/produsele obţinute în proiecte sunt variate şi coincid cu cele prevăzute
în formularele de candidatură. Cele mai frecvente rezultate/produse realizate sunt:
• Pagini WEB;
• Materiale didactice şi ghiduri pentru VET atât în format electronic
cât şi în format hârtie;
• Chestionare;
• Module de formare;
• Conferinţe;
• Ateliere;
• Materiale de promovare/diseminare;
• Broşuri.
Pentru diseminarea rezultatelor proiectelor, organizaţiile beneficiare au folosit:
• Afişe, pliante, articole pentru panouri publicitare;
• Emisiuni radio şi/sau TV;
• Internetul;
• Prezentări la reuniuni/conferinte;
• Articole în presă;
• Clipuri publicitare.
Nr.
proiecte
10
În cazul proiectelor de Transfer de inovaţie Leonardo da Vinci, în anul 2012 s-au
încheiat 6 proiecte selectate în anul 2009 (unul s-a finalizat în anul 2011) și un proiect
selectat în anul 2011, proiect care a fost reziliat (proiectul ”ROSE - Romania Self
Evaluation” al fundației EuroDEMOS din Iași) .
În tabelul următor sunt prezentate informații cu privire la proiectele finanțate în anul
2009 și încheiate în anul 2012:
125

Denumirea organizaţiei
beneficiare
Asociatia Forestierilor din
Romania
Fundația EuroEd
Universitatea de Științe
Agronomice și Medicină
Veterinara Bucuresti
Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare în
Sudură și Încercări de
Materiale
Centrul Regional De Formare
Evaluare Atestare
Antreprenoriala Si
Profesionala 'Formatest
Fundatia Romtens
Titlul proiectului
Număr de
parteneri
Sustainable development -
European vocational training for
potential producers of ecological
furniture or components 6 RO, FR, ES, SE
Ţările
partenerilor Domenii educaţionale Judeţul
Educație pentru mediu, Noi
tehnologii, Economie și afaceri,
Competențe personale,
Competențe de comunicare,
Predare și formare, Economie,
Legislație europeană, Protecția
mediului
Bucureşti
Intercultural Communication and
Language Assessment 4 UK, HU, IT Competențe de comunicare Iași
Developing the skills of Organic
Educație pentru mediu, Subiecte
Agriculture Trainers for the
ES, GR, SI, vocaționale, Științele mediului,
Balkans 7
BG, RO
Protecția mediului
Bucureşti
Implementation of European
Guidelines for Joining
Technology Training 6 CZ, DE, IT, PT Alte programe speciale Timișoara
Training for the Future in CEE
countries 4 BG, HU, TR Educație pentru mediu Cluj
Public Health Policies – Training
Romanian staff at Regional level
to develop Public Health Policies 4 IT, ES, DE Educație pentru sănătate București
Rapoartele finale ale proiectelor încheiate au fos evaluate în paralel de experții
departamentului Leonardo da Vinci și de experți evaluatori independenți. În urma
evaluării s-a ajuns la concluzia că toate proiectele și-au realizat obiectivele și că prin
aceasta au contribuit la:
o Reinserția persoanelor pe piața muncii,
o Oportunități egale de formare profesională a persoanelor din grupuri
dezavantajate,
o Consolidarea adaptabilității și antreprenoriatului personalului din
diferite instituții,
o Folosirea eficientă a noilor tehnologii,
o Consolidarea transparenței calificărilor.
Prin implementarea acestor proiecte s-au realizat următoarele tipuri de
produse/materiale:
o Material didacic pentru învățarea la distanță,
o Metode de evaluare,
o Module de formare,
o Curricula,
o Proceduri pentru analiză și prognoză privind cerințele formării
profesionale,
o Website-uri,
o Filme, CD-uri, DVD-uri,
o Centre de excelență în VET.
126

Număr candidaturi
Rata de succes
PROGRAMUL SECTORIAL
GRUNDTVIG
Programul Grundvig este programul sectorial în cadrul căruia s-au produs cele mai importante
dezvoltări pe parcursul celor 5 ani de implementare. Acest program a conţinut până în anul 2008
inclusiv, doar 2 acţiuni, Parteneriate pentru învăţare şi Mobilităţi individuale –Formarea continuă a
personalului implicat în educaţia adulţilor(MOF).
Din anul 2009:
mobilităţile individuale s-au diversificat şi au apărut noi tipuri de mobilităţi:
o Vizite şi schimburi (VISA);
o Asistenţi Grundtvig (GRAS);
o Ateliere Grundtvig (GRAT).
s-a diversificat şi posibilitatea de realizare de parteneriate prin apariţia acţiunii:
Iniţiative pentru voluntari seniori în Europa (GIVE).
În cazul Parteneriatelor pentru învăţare, numărul de candidaturi şi cel de proiecte aprobate în cei 6
ani de program 2007-2012, au evoluat după cum urmează:
Anul de selecţie 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total
Număr de candidaturi pentru Parteneriate Grundtvig 186 169 161 254 318 447 1535
Număr de proiecte aprobate 48 44 84 89 105 110 480
Rata de succes 25.81% 26.04% 52.17% 35.04% 33.02% 24,61% 31,27%
Evoluția numărului de candidaturi depuse/aprobate pentru
proiecte Parteneriat pentru învățare Grundtvig 2007-2012
500
400
300
200
100
0
447
318
186 169
254
48
44
161
105
84 89
110
2007 2008 2009 2010 2011 2012
An Apel pentru propuneri de proiecte
Număr de candidaturi pentru Parteneriate Grundtvig
Număr de proiecte aprobate
Evoluția ratei de succes a candidaturilor depuse pentru proiecte de
Parteneriat pentru învățare Grundtvig în perioada 2007-2012
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
52.17%
35.04% 33.02%
31.27%
26.04%
24.61%
2007 2008 2009 2010 2011 2012
An Apel pentru propuneri de proiecte
Rata de succes 25.81% Rata medie de succes 31.27%
127

Rata de succes
Număr candidaturi
Ca şi în cazul proiectelor şcolare Comenius, anul 2007 a fost an de trecere de la programul Socrates
II la LLP şi Apelul pentru propuneri de proiecte s-a adresat atât unor proiecte noi cât şi proiectelor
aflate în al treilea an de implementare în cadrul programului Socrates II. Din acest motiv, numărul
de candidaturi a fost mai mare decât în anul 2008.
Evoluţia numărului de candidaturi şi a mobilităţilot MOF aprobate în cazul mobilităţilor
individuale este prezentată în tabelul şi graficele următoare:
Anul de selecţie 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total
Număr de candidaturi pentru MOF 175 136 244 419 439 625 2038
Număr de proiecte aprobate 52 44 127 96 138 156 613
Rata de succes 29.71% 32.35% 52.05% 22.91% 31.44% 24.96% 30.08%
Evoluția numărului de candidaturi depuse/aprobate pentru Mobilități
Grundtvig 2007-2012
500
400
419
439
300
200
100
0
244
175
138
136
127
52
96
44
2007 2008 2009 2010 2011
An Apel pentru propuneri de proiecte
Număr de candidaturi pentru MOF
Număr de proiecte aprobate
Evoluția ratei de succes a candidaturilor pentru Mobilități individuale
Grundtvig
60.00%
50.00%
52.05%
40.00%
30.00%
20.00%
29.71%
32.35%
22.91%
31.44%
24.96%
10.00%
0.00%
2007 2008 2009 2010 2011 2012
An apel pentru propuneri de proiecte
Rata de succes
Rata medie de succes
În cazul acţiunilor pentru care s-a început finanţarea în anul 2009 evoluţia numărului de candidaturi
depuse şi aprobate este prezentată în tabelul următor:
Acţiune Vizite si schimburi Voluntaru seniori Asistenti Grundtvig Ateliere Grundtvig Total
Număr
candidaturi Depuse Aprobate Depuse Aprobate Depuse Aprobate Depuse Aprobate Depuse Aprobate
2009 42 24 10 5 5 1 29 10 86 40
2010 50 27 8 5 9 4 39 18 106 54
2011 33 19 20 4 15 3 66 20 134 46
2012 72 37 21 5 24 4 69 34 186 80
Total 197 107 59 19 53 12 203 82 512 220
128

În anul 2012, Departamentul Grundtvig a gestionat următoarele tipuri de proiecte/activităţi:
Tip de proiect/activitate
Numar de
proiecte/activităţi
selectate şi
contractate
Numar de proiecte
/activităţi aflate în
diverse etape de
implementare pe
parcursul anului 2012
Numar de
proiecte/activităţi
finalizate în 2012
Parteneriate de învăţare
(PAR)
Formarea continuă a
personalul implicat în
educaţia adulţilor
GRUNDTVIG (MOF)
Vizite şi schimburi pentru
personalul implicat în
educaţia adulţilor
GRUNDTVIG (VISA)
Asistenţi
(GRAS)
Ateliere
(GRAT)
GRUNDTVIG
GRUNDTVIG
Iniţiative pentru voluntarii
seniori GRUNDTVIG
(GIVE)
110 304 89
155 214 166
36 41 41
4 7 3
34 54 20
5 14 5
În anul 2012 au fost contractate şi au început derularea activităţilor proiecte aprobate în diversele
runde de selecţie, s-au derulat activităţi de mobilitate selectate în anii 2011 şi 2012, au fost în curs
de implementare în al 2 lea an proiectele de parteneriat „Parteneriate de învăţare” Grundtvig
aprobate în anul 2011, s-au încheiat proiectele de parteneriat şi Iniţiative pentru voluntari seniori
aprobate în anul 2010.
Procesul de selecţie 2012
Parteneriate pentru învăţare Grundtvig. Procesul de selecţie a candidaturilor pentru
proiecte de Parteneriat pentru învăţare Grundtvig, în anul 2012, prezintă următoarele
particularităţi:
o s-a înregistrat o creştere considerabilă faţă de anul 2011 a numărului de candidaturi
primite (447 candidaturi în anul 2012 faţă de 318 candidaturi în anul 2011, o creştere cu
40,57%).
o numărul candidaturilor cu coordonatori din România a crescut de la 33 în anul 2011 la 56
în anul 2012 (56 candidaturi cu 46 coordonatori din Romania – există propuneri de
proiecte cu coordonatori din Romania în care sunt parteneri şi alte instituţii din România).
o în urma procesului de selecţie s-au hotărât următoarele:
• 110 candidaturi au fost aprobate pentru finanţare,
• 283 candidaturi au fost respinse,
• 54 candidaturi au fost delcarate ineligibile (dintre care 19 candidaturi au fost
declarate ineligibile din cauza numărului insuficient de parteneri eligibili).
o atât în cazul candidaturilor depuse cât şi al proiectelor aprobate repartiţia geografică este
bună. S-au primit candidaturi din 38 de judeţe şi au fost aprobate proiecte ale unor
instituţii beneficiare din 30 judeţe. Distribuţia pe judeţe a candidaturilor şi proiectelor
aprobate este prezentată în tabelul şi diagrama următoare.
129

Dambovita
Ilfov
Tulcea
Giurgiu
Teleorman
Buzau
Olt
Arad
Botosani
Bistrita Nasaud
Calarasi
Satu Mare
Alba
Braila
Hunedoara
Neamt
Sibiu
Covasna
Prahova
Caras Severin
Maramures
Valcea
Bihor
Gorj
Vaslui
Harghita
Arges
Galati
Brasov
Mures
Bacau
Constanta
Suceava
Timis
Iasi
Cluj
Dolj
Bucuresti
Număr candidaturi
Număr
candidaturi
depuse
Număr
proiecte
aprobate
Judeţ
Dambovita 1 1
Ilfov 1 1
Tulcea 1 1
Giurgiu 2 1
Teleorman 2
Buzau 3
Olt 3 2
Arad 4 2
Botosani 4
Bistrita Nasaud 5 1
Calarasi 5
Satu Mare 5 1
Alba 6 1
Braila 6
Hunedoara 6 2
Neamt 6
Sibiu 6
Covasna 7 2
Prahova 7 1
Caras Severin 8 3
Maramures 9 1
Valcea 9 1
Bihor 10 4
Gorj 10 3
Vaslui 10 4
Harghita 11 5
Arges 12 4
Galati 12 3
Brasov 13 7
Mures 13
Bacau 14 5
Constanta 15 2
Suceava 17 6
Timis 21 4
Iasi 26 6
Cluj 30 8
Dolj 38 5
Bucuresti 89 23
447 110
Distribuția pe județe a numărului de candidaturi depuse/aprobate pentru proiecte de
Parteneriat pentru Învățare Grundtvig 2012
23
89
1 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 6 6 6 7 7 8 9 9 10 10 10 11 12 12 13 13 14 15 17 21 26 30 38
1 1 1 1 2 2 1 1 1 2 2 1 3 1 1 4 3 4 5 4 3
7 5 2
6 4 6 8 5
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Județ
Număr candidaturi depuse Număr proiecte aprobate
o
Instituţiile care au depus proiecte sunt de 29 tipuri, iar cele beneficiare de 15 tipuri, aşa
cum se ăpoate vedea în tabelele şi diagrama următoare:
Nr.crt
Tip instituţie candidată
Număr de
candidaturi
Procent din total
candidaturi
1 Agenţie de Dezvoltare Regională 1 0.22%
2 Şcoală de Arte şi Meserii 1 0.22%
3 Cameră de comerţ 1 0.22%
130

Nr.crt
Tip instituţie candidată
Număr de
candidaturi
Procent din total
candidaturi
4 Direcţie pentru Agricultură 1 0.22%
5 Instituţie a Prefectului 1 0.22%
6 Grădiniţă 1 0.22%
7 Serviciu Public de Asistenţă Socială 1 0.22%
8 Serviciu Public de Management Energetic 1 0.22%
9 Bibliotecă 2 0.45%
10 Centru Judeţean de resurse şi Asistenţă Educaţională 2 0.45%
11 Şcoală Post-liceală 2 0.45%
12 Societate pe Acţiuni 2 0.45%
13 Biserică/Parohie 3 0.67%
14 Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei 3 0.67%
15 Sindicat 3 0.67%
16 Direcţie Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului 4 0.89%
17 Penitenciar 5 1.12%
18 Primărie 5 1.12%
19 Liceu/Şcoală pentru Copii cu Nevoi Speciale 5 1.12%
20 Şcoala Gimnazială 7 1.57%
21 Inspectorat Şcolar 8 1.79%
22 Casă a Corpului Didactic 9 2.01%
23 Liceu/Colegiu Teoretic 12 2.68%
24 Societate cu Răspundere limitată 16 3.58%
25 Universitate 28 6.26%
26 Colegiu Tehnic/Tehnologic/Vocational 40 8.95%
27 Fundaţie 41 9.17%
28 Organizaţie Non-Guvernamentală 49 10.96%
29 Asociatie 193 43.18%
447
Tip de instituţie/organizaţie beneficiară
Număr de
proiecte
aprobate
Procent din total
proiecte aprobate
Bibliotecă 1 0.91%
Penitenciar 1 0.91%
Autoritate Publică Locală 1 0.91%
Inspectorat Şcolar 2 1.82%
Primărie 2 1.82%
Autoritate Publică Judeţeană 2 1.82%
Şcoală Gimnazială 2 1.82%
Casă a Corpului Didactic 3 2.73%
Societate cu Răspundere Limitată 3 2.73%
Liceu/Colegiu Teoretic 4 3.64%
Universitate 6 5.45%
Fundaţie 10 9.09%
Colegiu Tehnic/Tehnologic/Vocational 11 10.00%
Organizaţie Non-Guvernamentală 19 17.27%
Asociaţie 43 39.09%
110
131

Distribuția numărului de proiecte de parteneriat Grundtvig 2012
aprobate, în funcţie de tipul organizaţiilor beneficiare
Asociație, 43,
38%
Bibliotecă, 1, 1%
Penitenciar, 1, 1%
Autoritate Publică
Locală, 1, 1%
Inspectorat
Școlar, 2, 2%
Primărie, 2, 2%
Autoritate Publică
Județeană, 2, 2%
Școală
Gimnazială, 2, 2%
Casă a Corpului
Didactic, 3, 3%
Societate cu
Răspundere
Limitată, 3, 3%
Liceu/Colegiu
Teoretic, 4, 4%
Universitate, 6,
5%
Fundație, 10, 9%
Organizație Non-
Guvernamentală,
19, 17%
Colegiu
Tehnic/Tehnologi
c/Vocational, 11,
10%
o Candidaturile depuse au instituţii coordonatoare din 26 ţări europene şi au fost aprobate
proiecte cu coordonatori din 21 ţări europene.
Nr.crt.
Ţara instituţiei/
organizaţiei coordonatoare
Număr
candidaturi
depuse
Număr
proiecte
aprobate Rata de succes
1 Elveţia 1 0 0.00%
2 Finlanda 1 0 0.00%
3 Irlanda 1 1 100.00%
4 Slovenia 1 1 100.00%
5 Slovacia 2 0 0.00%
6 Letonia 3 3 100.00%
7 Estonia 4 3 75.00%
132

Elveţia
Finlanda
Irlanda
Slovenia
Slovacia
Letonia
Estonia
Croaţia
Belgia
Cipru
Austria
Bulgaria
Grecia
Portugalia
Lituania
Olanda
Republica Cehă
Polonia
Ungaria
Spania
Franţa
Germania
Marea Britanie
Romania
Italia
Turcia
Număr candidaturi
Nr.crt.
Ţara instituţiei/
organizaţiei coordonatoare
Număr
candidaturi
depuse
Număr
proiecte
aprobate
Rata de succes
8 Croaţia 4 2 50.00%
9 Belgia 5 2 40.00%
10 Cipru 5 2 40.00%
11 Austria 6 1 16.67%
12 Bulgaria 7 0 0.00%
13 Grecia 6 3 50.00%
14 Portugalia 6 4 66.67%
15 Lituania 8 7 87.50%
16 Olanda 10 1 10.00%
17 Republica Cehă 11 5 45.45%
18 Polonia 16 1 6.25%
19 Ungaria 17 5 29.41%
20 Spania 22 9 40.91%
21 Franţa 23 9 39.13%
22 Germania 32 8 25.00%
23 Marea Britanie 40 5 12.50%
24 Romania 57 12 21.05%
25 Italia 70 26 37.14%
26 Turcia 89 0 0.00%
447 110
Distribuţia numărului de candidaturi depuse/aprobate perntru proiecte de
Parteneriat pentru Învățare Grundtvig 2012 în funcție de ţările
organizaţiilor/instituţiilor coordonatoare
100
90
89
80
70
60
57
70
50
40
30
20
10
0
1 1 1 1 2 3 4 4 5 5 6 7 6 6
0 0 1 1 3 3
0
2 2 2 1 3 4
0
8 10 11
7
5
1
16 17
1
5
22 23
32
9 9 8
40
5
12
26
0
Ţara de rezidenţă a instituţiei coordonatoare
Număr candidaturi depuse
Număr proiecte aprobate
133

Elveţia
Finlanda
Slovacia
Bulgaria
Turcia
Polonia
Olanda
Marea Britanie
Austria
Romania
Germania
Ungaria
Italia
Franţa
Belgia
Cipru
Spania
Republica Cehă
Croaţia
Grecia
Portugalia
Estonia
Lituania
Slovenia
Irlanda
Letonia
Distribuţia numărului de candidaturi aprobate perntru proiecte
de parteneriat Grundtvig 2012 în funcție de țările
organizaţiilor/instituţiilor coordonatoare
Irlanda, 1, 1%
Austria, 1, 1%
Slovenia, 1, 1%
Olanda, 1, 1%
Polonia, 1, 1%
Croaţia, 2, 2%
Belgia, 2, 2%
Italia, 26, 24%
Cipru, 2, 2%
Letonia, 3, 3%
Estonia, 3, 3%
Grecia, 3, 3%
Portugalia, 4, 4%
Republica Cehă, 5,
5%
Romania, 12, 11%
Ungaria, 5, 5%
Franţa, 9, 8%
Marea Britanie, 5,
5%
Lituania, 7, 6%
Spania, 9, 8%
Germania, 8, 7%
Rata de succes a candidaturilor depuse în anul 2012 pentru proiecte de
Parteneriat Grundtvig, în funcție de țara instituției coordonatoare
120.00%
100.00%
87.50%
100.00% 100.00%
80.00%
75.00%
66.67%
60.00%
40.00%
29.41%
25.00%
37.14% 39.13%
40.00%
40.91%
50.00%
20.00%
21.05%
16.67%
0.00%
0.00% 0.00%
12.50%
10.00%
134

o Proiectele aprobate prezintă următoarele caracteristici:
Se adresează obiectivelor operaţionale ale acţiunii „Parteneriate de Învăţare”
Grundtvig astfel:
o 110 proiecte vizează obiectivul O1: să îmbunătăţească accesibilitatea şi
calitatea mobilităţii în Europa pentru persoanele implicate în educaţia
adulţilor şi să crească volumul mobilităţii astfel încât, până în 2013, cel puţin
7.000 de persoane să beneficieze de această mobilitate în fiecare an;
o 110 proiecte vizează obiectivul O2: să amelioreze calitatea şi să crească
volumul cooperării între organizaţiile implicate în educaţia adulţilor din toată
Europa;
o 73 proiecte vizează obiectivul O3: să ajute persoanele din grupuri sociale
vulnerabile şi care provin din contexte/medii sociale marginalizate, în special
persoanele mai în vârstă şi pe cele care au abandonat sistemul de educaţie
fără o calificare de bază, oferindu-le alternative de acces la educaţia
adulţilor;
o 84 proiecte vizează obiectivul O4: să faciliteze dezvoltarea şi transferul
practicilor inovatoare în educaţia adulţilor dintr-o ţară participantă în alta;
o 47 proiecte vizează obiectivul O5: să sprijine dezvoltarea inovatoare a
conţinuturilor, serviciilor, metodelor pedagogice şi practicilor inovatoare pe
baza TIC în învăţarea pe tot parcursul vieţii;
o 56 proiecte vizează obiectivul O6: să îmbunătăţească metodele/abordările
pedagogice şi managementul organizaţiilor pentru educaţia adulţilor.
Abordează 39 de teme conform tabelului următor:
Cod Tematică Număr proiecte aprobate
39 MEDIA şi comunicare 1
53 Educaţie în programul ”A doua şansă” 1
8 Compararea sistemelor de educaţie 2
4 Evaluare, certificare, valorificarea învăţării 2
37 Istorie şi ştiinţe sociale 2
47 Calitate şi evaluare în educaţie 2
50 Identitate regională 2
64 Economie, afaceri, industrie şi comerţ 2
42 Ştiinţele naturii 3
7 Combaterea eşecului şcolar 3
22 Oportunităţi egale 3
9 Educaţia consumatorilor 3
56 Strategii pentru comunităţi de învăţare 3
21 Predarea şi învăţarea limbilor străine 4
33 Managementul educaţiei adulţilor 4
58 Predarea competenţelor de bază pentru adulţi 4
61 Voluntariat 5
13 Educaţie în închisori sau pentru reinserţia socială a infractorilor 5
24 Educaţie pentru sănătate 6
29 Învăţare despre ţări europene 6
23 Consiliere şi orientare în carieră 6
25 TIC 6
68 Recunoaşterea învăţării non-formale şi informale 7
69 Întărirea legăturii între educaţie şi piaţa muncii 8
11 Dezvoltarea de cursuri de formare 8
20 Luptă împotriva rasismului şi xenofobiei 8
36 Pedagogie şi didactică 9
3 Educaţie artistică 11
6 Competenţe de bază pentru formabili adulţi 12
10 Patrimoniu cultural 13
15 Mediu/Dezvoltare durabilă 13
19 Educaţie parentală 13
17 Cetăţenie europeană şi dimensiune europeană 14
27 Educaţie interculturală 17
1 Cetăţenie activă 17
2 Grupuri ţintă persoane cu nevoi speciale 17
30 Oportunităţi de învăţare pentru persoane aflate în risc de marginalizare socială 18
26 Abordări incluzive 21
28 Învăţare şi predarea limbilor străine 27
135

Caras
Bistrita
Covasna
Ialomita
Salaj
Ilfov
Satu Mare
Maramures
Arad
Olt
Tulcea
Harghita
Bihor
Calarasi
Mures
Alba
Giurgiu
Hunedoara
Mehedinti
Sibiu
Valcea
Arges
Braila
Prahova
Vaslui
Suceava
Buzau
Brasov
Botosani
Vrancea
Neamt
Gorj
Teleorman
Cluj
Galati
Constanta
Dambovita
Iasi
Timis
Bacau
Dolj
Bucuresti
Număr candidaturi
Numărul de mobilităţi pentru care s-a solicitat finanţare în cadrul proiectelor aprobate
este de:
Număr de proiecte
Număr minim
mobilităţi aprobate
Număr total
mobilităţi
1 4 4
82 12 984
27 24 648
110 1636
Formarea continuă a personalul implicat în educaţia adulţilor GRUNDTVIG (MOF).
o Numărul de candidaturi pentru această acţiune a fost în anul 2012 cu 186 mai mare decît
în anul 2011(626 în anul 2012 şi 439 în anul 2011 – creştere cu 42,37%).
o În 592 candidaturi s-a solicitat participarea la cursuri din baza de date a Comisiei, iar în 33
participarea la cursuri/evenimente care nu sunt în baza de date a Comisiei.
o S-au primit candidaturi din toate judeţele ţării şi au fost aprobate candidaturi din 36 judeţe.
Nr.crt
Număr
candidaturi
depuse
Număr
candidaturi
aprobate
Judeţ
1 Alba 9 2
2 Arad 5
3 Arges 11 4
4 Bacau 44 9
5 Bihor 7 3
6 Bistrita Nasaud 2 2
7 Botosani 16 3
8 Braila 11 6
9 Brasov 15 4
10 Bucuresti 89 25
11 Buzau 14 1
12 Calarasi 7 1
13 Caras Severin 1
14 Cluj 19 3
15 Constanta 20 4
16 Covasna 2
17 Dambovita 20 2
18 Dolj 72 25
19 Galati 19 3
20 Giurgiu 9 2
21 Gorj 18 2
22 Harghita 6 2
23 Hunedoara 9 1
24 Ialomita 2
25 Iasi 23 6
26 Ilfov 3 5
27 Maramures 4 2
28 Mehedinti 9 2
29 Mures 7 2
30 Neamt 17 5
31 Olt 5 1
32 Prahova 12 6
33 Salaj 2
34 Satu Mare 3 1
35 Sibiu 10 1
36 Suceava 13 1
37 Teleorman 18 2
38 Timis 29 8
39 Tulcea 5
40 Valcea 10 2
41 Vaslui 12 5
42 Vrancea 16 3
625 156
Distribuția pe județe a numărului de candidaturi depuse/aprobate pentru Mobilități individuale
Grundtvig 2012
89
72
25 25
44
1 2 2 2 2 3 3 4 5 5 5 6 7 7 7 9 9 9 9 10 10 11 11 12 12 13 14 15 16 16 17 18 18 19 19 20 20 23 29
2 5
1 2 1 2 3 1 2 2 2 1 2 1 2 4 6 6 5
1 1 4 3 3 5 2 2 3 3 4 6 8 9
2
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Județ
Număr candidaturi depuse Număr candidaturi aprobate
136

Liechtenstein
Slovenia
Norvegia
Croația
Elveția
Estonia
Slovacia
Islanda
Suedia
Finlanda
Luxemburg
Letonia
Ungaria
Danemarca
Bulgaria
Irlanda
Republica
Cehă
Belgia
Polonia
Austria
Olanda
Portugalia
Germania
Spania
Grecia
Malta
Cipru
Marea
Britanie
Italia
Franța
Număr candidaturi
o
o
Candidaturile au fost evaluate din punct de vedere administrativ de experţi ai agenţiei şi
din punct de vedere calitativ de experţi evaluatori independenţi. Din procesul de evaluare
au rezultat următoarele:
• 70 candidaturi au fost declarate ineligibile ;
• 391candidaturi au fost respinse;
• 8 candidaturi au fost trecute în lista de rezerve;
• 156 candidaturi au fost aprobate (cu 18 candidaturi – 13,04% – mai mult
decât în anul 2011).
Candidaţii au optat pentru mobilităţi de formare profesională în 30 de ţări europene. În tabelul
următor este prezentată distribuţia pe ţări de destinaţie atât a candidaturilor cât şi a mobilităţilor
aprobate. Activităţile de formare a beneficiarilor români se vor derula în 23 ţări europene.
Nr.crt.
Număr de
candidaturi
depuse
Număr de
candidaturi
aprobate
Ţara de
destinaţie
1 Liechtenstein 1 1
2 Slovenia 1
3 Norvegia 1
4 Croaţia 2
5 Elveţia 2
6 Estonia 3 1
7 Slovacia 3
8 Islanda 4 1
9 Suedia 5 1
10 Finlanda 6 2
11 Luxemburg 6 1
12 Letonia 7
13 Ungaria 8 4
14 Danemarca 9 2
15 Bulgaria 10
16 Irlanda 12 5
17 Republica Cehă 14 6
18 Belgia 15 7
19 Polonia 16 6
20 Austria 17 2
21 Olanda 21 9
22 Portugalia 27 3
23 Germania 28 4
24 Spania 30 5
25 Grecia 36 8
26 Malta 47 13
27 Cipru 53 14
28 Marea Britanie 55 11
29 Italia 90 25
30 Franţa 96 25
625 156
Distribuția candidaturilor depuse/aprobate pentru Mobilități Individuale Grundtvig în funcție
de țara de destinație
96
90
53 55
47
36
1 1 1 2 2 3 3 4 5 6 6 7 8 9 10 12 14 15 16 17 21
27 28 30
25 25
1 1 1 1 2 1 4 2 5 6 7 6 9
2 3 4 5 8
13 14 11
120
100
80
60
40
20
0
Țara de destinație
Număr de candidaturi depuse Număr de candidaturi aprobate
Beneficiarii mobilităţilor contractate (155 din cele 156 aprobate) au ocupaţii care se înscriu în 13
categorii distincte.
Organizaţiile din care provin beneficiarii sunt foarte variate. Cei mai mulţi beneficiari provin din:
ONG-uri (35), Licee vocaţionale/tehnologice/tehnice (23), Instituţii furnizoare de servicii de
educaţie a adulţilor (17) .
Tabelul următor conţin informaţii cu privire la ocupaţiile beneficiarilor.
137

25
20
15
10
5
0
Distribuția pe județe a numărului de candidaturi depuse/aprobate
pentru Vizite și schimburi Grundtvig 2012
1 1 1 1 1 2 2 1 2 2 1
7
11
22
10
Bacau
Botosani
Covasna
Dambovita
Harghita
Maramures
Suceava
Bihor
Brasov
Cluj
Giurgiu
Mures
Sibiu
Arad
Buzau
Prahova
Dolj
Iasi
Timis
Bucuresti
Număr candidaturi
Județ
Număr candidaturi depuse Număr candidaturi aprobate
Ocupaţie beneficiar mobilitate
Număr de persoane
Persoană angajată să lucreze în domeniul educaţiei adulţilor 1
Profesor care doreşte să se recalifice ca formator în educaţia adulţilor 7
Persoană angajată care lucrează cu persoane cu nevoi speciale 4
Angajat implicat în educaţie interculturală 4
Inspector 2
Educator/mediator/facilitator de învăţare 10
Consilier de orientare profesională 5
Manager de organizaţie 7
Manager în domeniul educaţiei 9
Alte ocupaţii 16
Formator 36
Profesor pentru adulţi 45
Persoană cu sarcini administrative sau cu altă ocupaţie decât cea de profesor 9
155
o Cele mai multe candidaturi aprobate (124) se referă la cursuri la care limba de comunicare va fi
limba engleză. La 30 de cursuri se va comunica în limba franceză şi la 1 curs în italiană.
o La cursurile pentru care s-au încheiat contracte vor fi abordate 28 de teme. Cele mai
frecvente teme sunt:
o Noi tehnologii;
o Pedagogie şi didactică;
o Predarea şi învăţarea limbilor străine;
o Managementul proiectelor europene;
o Managementul educaţiei adulţilor;
o Teme culturale, inclusiv patrimoniu cultural;
o Consiliere în carieră;
o Educaţie parentală;
o Cetăţenie activă (inclusiv democraţie şi drepturile omului).
Vizite şi schimburi pentru personalul implicat în educaţia adulţilor GRUNDTVIG (VISA).
o Au fost depuse 72 candidaturi, cu 39 mai multe decât în anul 2011;
o În urma procesului de selecţie s-au stabilit următoarele:
• 1 candidatură a fost declarată ineligibilă deoarece a fost depusă de două ori;
• 35 candidaturi au fost respinse;
• 36 candidaturi au fost aprobate.
o Candidaturile provin din 20 judeţe ale ţării, iar cele aprobate din 15 judeţe:
Nr.crt Judeţ
Număr candidaturi
depuse
Număr candidaturi
aprobate
1 Bacau 1
2 Botosani 1
3 Covasna 1
4 Dambovita 1 1
5 Harghita 1 1
6 Maramures 1
7 Suceava 1 1
8 Bihor 2 1
9 Brasov 2 1
10 Cluj 2 2
11 Giurgiu 2 2
12 Mures 2 1
13 Sibiu 2 2
14 Arad 3 2
15 Buzau 3 1
16 Prahova 3
17 Dolj 4 3
18 Iasi 7 4
19 Timis 11 4
20 Bucuresti 22 10
72 36
3 4 4
1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 3 3 3 4
138

o Activităţile pentru care s-a optat în candidaturile depuse/aprobate sunt de mai multe tipuri:
Număr solicitări Număr solicitări
în candidaturi în candidaturi
Tip de activitate VISA
depuse aprobate
Servicii de consiliere în organizaţii implicate în educaţia adulţilor 4 4
Studii referitoare la educaţia adulţilor 8 4
Studierea/furnizarea de expertiză în politici referitoare la educaţia adulţilor 3 3
Formarea personalului care lucrează în domeniul educaţiei adulţilor 1 1
Job shadowing 7 6
Participare la conferinţe/seminare înregistrate în baza de date a Comisiei Europene 31 20
Participarea la alte tipuri de conferinţe 24 7
78 45
o Ţările de destinaţie în cazul candidaturilor depuse/aprobate sunt următoarele:
Ţara de destinaţie Număr de candidaturi depuse Număr de candidaturi aprobate
Slovacia 1 1
Suedia 2
Finlanda 1
Ungaria 4 3
Republica Cehă 6 6
Belgia 2
Austria 3 2
Olanda 7
Portugalia 3 3
Germania 7 3
Spania 1 1
Grecia 7 2
Marea Britanie 1
Italia 14 8
Franţa 9 5
Turcia 3 2
71 36
o Organizaţiile din care provin solicitanţii/beneficiarii sunt:
Tip de instituţie Număr de candidaturi depuse Număr de candidaturi aprobate
Asociaţie furnizoare de servicii de educaţie a adulţilor 1
Centru de consiliere şi orientare în VET 1
Instituţie care se ocupă de educaţia persoanelor cu nevoi speciale 1 1
Organizaţie culturală 1
Fundaţie 1 1
Centru de Cercetare Privat 1
Autoritate publică naţională 2 1
Penitenciar 3 3
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei 2 2
Centru de Cercetare Public 3
Liceu/Colegiu teoretic 4
Liceu/Colegiu Vocaţional/Tehnic/Tehnologic 4 2
Organizaţie furnizoare de educaţie a adulţilor 5 3
ONG 8 2
Alt tip de instituţie 5 1
Asociaţie non-profit 12 6
Universitate 15 12
Centru Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională 1 1
Şcoală Gimnazială 1 1
71 36
139

Botosani
Buzau
Calarasi
Caras
Constanta
Dolj
Galati
Maramures
Mures
Satu Mare
Arges
Cluj
Timis
Vrancea
Bucuresti
Număr candidaturi
Judeţ
o
Organizaţiile de primire/Organizatirii conferinţelor sau seminarelor sunt:
o 17 Universităţi,
o 1 Furnizor deformare în domeniul educaţiei adulţilor,
o 2 Centre de formare pentru profesori;
o 3 Asociaţii,
o 1 Autoritate publică naţională (care a primit 4 beneficiari din Romania),
o 1 Teatru,
o 1 Fundaţie,
o 1 Centru de cercetare,
o 5 ONG-uri,
o 1 Institutul Cultural Romîn din Praga.
• Asistenţi Grundtvig Procesul de selecţie pentru această acţiune prezintă următoarele
caracteristici:
o Au fost primite 24 candidaturi şi în urma procesului de selecţie s-au decis următoarele:
4 candidaturi au fost aprobate,
1 candidatură a fost trecută pe lista de rezerve,
4 candidaturi au fost declarate ineligibile,
15 candidaturi au fost respinse.
Ulterior, datorită fondurilor disponibile a fost contractată şi candidatura din lista de
rezerve, dar unul dintre beneficiarii iniţial aprobaţi a renunţat la finanţare din motive
de sănătate.
o Candidaturile depuse provin din 15 judeţe, iar cele aprobate/contractate din 4 judeţe.
Distribuţia pe judeţe a candidaturilor depuse/aprobate/contractate este prezentată în
tabelul şi diagrama următoare:
Număr
candidaturi
depuse
Botosani 1
Buzau 1
Calarasi 1
Caras
Severin 1
Constanta 1
Dolj 1
Galati 1
Maramures 1
Mures 1
Satu Mare 1
Număr
candidaturi
aprobate
Număr
candidaturi
contractate
Arges 2 1 1
Cluj 2 1
Timis 2 1
Vrancea 2 1 1
Bucuresti 6 1 1
24 4 4
Distribuția pe județe a numărului de candidaturi
depuse/aprobate/contractate pentru Acțiunea
Asistenți Grundtvig 2012
o Tipurile de activităţi pentru care s-a optat în candidaturile depuse/aprobate sunt
următoarele:
Tip activitate
Număr opţiuni în
candidaturi depuse
Număr opţiuni în
candidaturi aprobate
Activităţi de predare în organizaţii care se ocupă de educaţia
adulţilor 19 4
Furnizare de consultanţă în organizaţii care se ocupă de educaţia
adulţilor 17 4
Studierea aspectelor legate de educaţia adulţilor 20 4
Studiu şi furnizare de expertiză privind politici ale sistemului de 5 2
140
6
2 2 2 2
1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
8
6
4
2
0
Județ
Număr candidaturi depuse Număr candidaturi aprobate Număr candidaturi contractate

Austria
Cipru
Danemarca
Spania
Grecia
Ungaria
Luxemburg
Polonia
Portugalia
Olanda
Germania
Franța
Marea
Britanie
Număr candidaturi
Italia
educaţie a adulţilor
Tip activitate
Număr opţiuni în
candidaturi depuse
Număr opţiuni în
candidaturi aprobate
Formarea personalului din instituţii implicate în educaţia adulţilor 13 1
Alte tipuri de activităţi 19 3
o Cei patru beneficiari au următoarele ocupaţii:
Profesor pentru educaţia adulţilor – 2 persoane,
Manager de organizaţie – 1 persoană,
Educator/ mediator/ facilitator – 1 persoană.
o Instituţiile din care provin cei 4 beneficiari sunt:
1 Şcoală gimnazială;
2 Asociaţii;
1 ONG.
o Ţările de destinaţie în candidaturile depuse/contractate sunt prezentate în tabelul şi
diagrama următoare:
Număr
candidaturi
depuse
Număr
candidaturi
contractate
Ţara de
destinaţie
Austria 1 1
Cipru 1
Germania 3
Danemarca 1
Spania 1
Franţa 3
Grecia 1 1
Ungaria 1
Italia 4 1
Luxemburg 1
Olanda 2
Polonia 1
Portugalia 1
Marea Britanie 3 1
24 4
Distribuția numărului de candidaturi depuse/contractate
pentru Asistenți Grundtvig 2012 în funcție de țara de
destinație
4
3 3 3
2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1
5
4
3
2
1
0
Țara de destinație
Număr candidaturi depuse Număr candidaturi contractate
o
o
Instituţiile gazdă pentru cei 4 beneficiari sunt:
1 Organizaţie furnizoare de servicii de formare a adulţilor;
1 ONG;
2 Organizaţii care se ocupă de voluntari.
Domeniile tematice de asistenţă în cazul candidaturilor aprobate sunt:
Număr de
beneficiari
Cod
Tematică
4 Evaluare, certificare, valorificarea învăţării 1
21 Predarea şi învăţarea limbilor străine 1
33 Managementul proiecte europene 1
13 Educaţie în închisori sau pentru reinserţia socială a infractorilor 1
29 Învăţare despre ţări europene 1
27 Educaţie interculturală 3
1 Cetăţenie activă 1
20 Luptă împotriva rasismului şi xenofobiei 1
26 Integrare socială 1
Ateliere Grundtvig În anul 2012 procesul de selecţie a candidaturilor pentru Ateliere
Grundtvig prezintă următoarele caracteristici:
o au fost depuse 69 candidaturi,
141

Bacau
Bihor
Brasov
Caras
Galati
Giurgiu
Gorj
Harghita
Hunedoara
Mehedinti
Sibiu
Timis
Cluj
Neamt
Constanta
Covasna
Valcea
Dolj
Mures
Iasi
Suceava
Bucuresti
Număr candidaturi
o
o
au fost aprobate 34 candidaturi,
candidaturile depuse provin de la organizaţii din 22 judeţe, iar cele aprobate provin de
la organizaţii din 16 judeţe, după cum urmează:
Judeţ
Număr de
candidaturi
Număr de
proiecte
aprobate
18
9
5
3
Bacău 1
Bihor 1 1
Braşov 1 1
Caraş Severin 1 1
Galaţi 1
Giurgiu 1 1
Gorj 1
Harghita 1 1
Hunedoara 1
Mehedinti 1 1
Sibiu 1 1
Timis 1
Cluj 2 2
Neamţ 2
Constanţa 3 1
Covasna 3 2
Vâlcea 3 2
Dolj 5 3
Mureş 5 3
Iasi 7 6
Distribuția numărului de candidaturi depuse/aprobate pentru Ateliere
Grundtvig 2012 în funcție de județul în care se află instituția candidată
7
5 5 6
3 3
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2
3 3 3
1 1 1 1 1 1 1 2 1 2 2
Județ
Număr de candidaturi Număr de proiecte aprobate
Suceava 9 3
20
15
10
5
0
Bucureşti 18 5
69 34
o Conform celor prevăzute în formularele de candidatură, vor participa la cele 34 ateliere
aprobate 340 persoane.
o Instituţiile candidate/beneficiare sunt de următoarele tipuri:
Tip organizaţie/instituţie
Număr de candidaturi Număr de proiecte aprobate
Autoritate publică locală 1
Autoritate publică judeţeană 1 1
Universitate 3 1
S.R.L. 3 3
Alt tip de organizaţie 3
Fundaţie 5 4
Instituţie furnizoare de servicii de educaţie a adulţilor 5
Asociaţie 20 15
ONG 28 10
69 34
o Pe durata atelierelor vor fi abordate 29 de teme dintre care cele mai frecvente sunt:
Educaţia interculturală – în 8 ateliere;
Educaţie artistică – în 7 ateliere;
Voluntariat – în 6 ateliere;
Ed.ucaţie pentru sănătate – în 5 ateliere;
Mediu/Dezvoltare durabilă – în 5 ateliere.
142

o
În 33 de ateliere se va comunica în limba engleză şi în 1 atelier în limba franceză.
Iniţiative pentru voluntari seniori în Europa
o În anul 2012 au fost primite 21 candidaturi dintre care:
o 4 candidaturi au fost aprobate,
o 2 candidaturi se afla pe lista de rezerve,
o 17 candidaturi respinse.
o Candidatuurile depuse/aprobate provin din următoarele judeţe:
Judeţ Număr candidaturi depuse Număr candidaturi aprobate iniţial Număr candidaturi contractate
Cluj 1
Mures 1 1 1
Timis 1
Alba 2
Arges 2
Bucuresti 2 1 1
Covasna 2
Dolj 3
Harghita 3 1 2
Valcea 4 1 1
21 4 5
o Beneficiarii candidaturilor aprobate sunt:
o 1 Parohie,
o 1 Societate de Cruce Roşie,
o 1 Asociaţie,
o 2 Fundaţii.
o În cazul proiectelor aprobate s-a prevăzut trimiterea şi primirea a câte:
o 6 voluntari pentru 4 săptămâni în din România în Marea Britanie și
din Marea Bitanie în România,
o 4 voluntari pentru 3 săptămâni din România în Austria și din Austria
în Romînia,
o 6 voluntari pentru 3 săptămâni din România în Ungaria și din
Ungaria în România,
o 2 voluntari pentru 3 săptămâni din România în Italia și din Italia în
România,
o 4 voluntari pentru 3 săptămâni din România în Polonia și din Polonia
în România.
o Tematicile abordate în perioada de voluntariat sunt:
o Oportunităţi de învăţare pentru persoane cu risc de marginalizare
socială – 3 proiecte,
o Patrimoniu cultural – 2 proiecte;
o Voluntariat – 2 proiecte;
o Învăţare intergeneraţională – 2 proiecte;
o Învăţare despre ţările europene – 1 proiect,
o Educaţie pentru sănătate – 1 proiect.
Proiecte în curs de implementare/finalizate în anul 2012
Pe parcursul anului 2012 s-au derulat proiecte şi activităţi care pot fi grupate în mai multe categorii:
o Proiecte contractate în anul 2010 şi încheiate în anul 2012 – Parteneriate de învăţare şi
Iniţiative pentru Voluntari seniori;
o Proiecte/activităţi/mobilităţi aprobate în anul 2012 şi încheiate în anul 2012 – Formarea
continuă a personalul implicat în educaţia adulţilor GRUNDTVIG, Vizite şi schimburi
pentru personalul implicat în educaţia adulţilor GRUNDTVIG, Ateliere GRUNDTVIG,
Asistenţi Grundtvig;
o Proiecte/activităţi/mobilităţi aprobate în anul 2011 şi în curs de derulare în 2012 –
Parteneriate de învăţare, Iniţiative pentru Voluntari Seniori în Europa;
Anul 2012 a reprezentat an de încheiere a proiectelor Parteneriat pentru Învăţare Grundtvig
aprobate şi contractate în anul 2010. Numărul acestora a fost de 89 proiecte.
o Proiectele încheiate au avut ca beneficiari organizaţii/instituţii din 29 judeţe:
143

Alba
Bacău
Brăila
Constanţa
Giurgiu
Mureş
Neamţ
Olt
Teleorman
Vâlcea
Arad
Bistriţa
Galaţi
Gorj
Maramureş
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Caraş
Hunedoara
Prahova
Vaslui
Harghita
Bihor
Cluj
Timiş
Iaşi
Dolj
Bucuresti
Număr proiecte
Număr
proiecte
Judeţ încheiate
Alba 1
Bacău 1
Brăila 1
Constanţa 1
Giurgiu 1
Mureş 1
Neamţ 1
Olt 1
Teleorman 1
Vâlcea 1
Arad 2
Bistriţa Năsăud 2
Galaţi 2
Gorj 2
Maramureş 2
Satu Mare 2
Sibiu 2
Suceava 2
Caraş Severin 3
Hunedoara 3
Prahova 3
Vaslui 3
Harghita 4
Bihor 5
Cluj 5
Timiş 5
Iaşi 6
Dolj 9
Bucuresti 17
89
Distribuția pe județe a numărului de proiecte Parteneriat pentru Învățare Grundtvig
implementate în perioada 2010-2013
17
9
6
5 5 5
18
16
14
12
10
8
4
3 3 3 3
2 2 2 2 2 2 2 2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
6
4
2
0
Județ
o Organizaţiile care au implementat proiecte selectate şi finanţate în anul 2010 sunt de
următoarele tipuri:
Tip de organizaţie
Număr proiecte aprobate
Asociaţie care furnizează servicii de educaţie a adulţilor 1
Asociaţie a profesorilor 1
Instituţie pentru formabili cu nevoi speciale 1
Autoritate publică regională 1
Centru de cercetare (privat) 1
Companie 1
Organizaţie sau centru de formare în VET 1
Companie publică 1
Alt tip de organizaţie în domeniul educaţiei 2
Şcoală gimnazială 3
Alt tip de organizaţie 3
Organizaţie de voluntariat 4
Fundaţie 4
Autoritate publică locală 5
Liceu tehnologic 6
144

Tip de organizaţie
Număr proiecte aprobate
Universitate 7
Furnizor de educaţie a adulţilor 10
Asociaţie non profit 11
ONG 26
89
o Proiectele s-au adresat tuturor obiectivelor operaţionale ale programului sectorial
Grundtvig, după cum urmenază:
Număr de proiecte care s-au adresat fiecărui obiectiv
o
o
o
o
o
O1 O2 O3 O4 O5 O6
89 89 44 62 40 45
În proiecte au fost abordate 40 de teme, dintre care cele mai frecvente se adresează:
o Oportunităţilor de învăţare pentru persoanele cu risc de marginalizare socială –
20 proiecte;
o Abordării grupurilor cu nevoi speciale – 19 proiecte;
o Educaţiei interculturale – 17 proiecte;
o Cetăţeniei europene şi dimensiunii europene – 16 proiecte;
o Cetăţeniei active (incluzând democraţia şi drepturile omului) – 14 proiecte;
o Educaţiei artistice – 14 proiecte;
o Noilor tehnologii de comunicare şi informare – 13 proiecte;
o Incluziunii – 12 proiecte;
o Predării şi învăţării limbilor străine – 11 proiecte;
o Oportunităţilor egale – 11 proiecte.
În cazul proiectelor de Parteneriat Grundtvig 2010-2012, au fost efectuate 1540 mobilităţi
(801 pentru personalul instituțiilor beneficiare şi 739 pentru persoane care învaţă), cu 257
mobilităţi mai multe decât în proiectele finalizate în anul 2011 şi cu 252 mai multe decât
numărul minim de mobilităţi pentru care s-a acordat finanţare.
Pe durata mobilităţilor, activităţile desfăşurate au fost: reuniuni pe temele proiectelor,
activităţi de formare, activităţi dedicate producerii de materiale şi de instrumente de
monitorizare şi auto-evaluare, vizite la organizaţiile de primire sau la organizaţii din
comunitatea locală, activităţi de voluntariat
Rezultatele proiectelor Parteneriate de învăţare Grundtvig 2010-2012 se remarcă prin
potenţialul lor de transferabilitate. Prin implementarea proiectelor s-au produs materiale
variate, utile şi interesante, reprezentate prin: materiale de învăţare, cărţi, cataloage, CDuri,
DVD-uri cu instrumente didactice, filme, postere, reviste, expoziţii, conferinţe,
spectacole etc.
Pentru promovarea şi diseminarea proiectelor s-au folosit metode variate. Dintre acestea
cele mai folosite au fost: reviste în format electronic sau tipărit, reţele şi/sau platforme
electronice de comunicare, pliante, filme on-line.
În anul 2012 s-au derulat 166 de Mobilităţi de formare continuă a personalul implicat în
educaţia adulţilor GRUNDTVIG. Dintre acestea 59 de mobilităţi au fost aprobate în anul 2011 şi
107 de mobilităţi au fost aprobate în anul 2012. Durata medie a cursurilor la care s-a participat în
anul 2012 este de 7,02 zile.
Din cele 138 mobilităţi individuale aprobate în anul 2011:
o au fost finalizate doar 130 ,
o dintre acestea 59 s-au finalizat în anul 2012,
o au fost abordate 30 tematici dintre care cele mai frecvente au fost:
o TIC – în 17 mobilităţi;
o Tematici culturale – în 11 mobilităţi,
o Managementul proiectelor europene – în 11 mobilităţi,
o Educaţie interculturală – în 10 mobilităţi,
o Cetăţenie activă – în 9 mobilităţi,
o Mediu/ dezvoltare durabilă – în 7 mobilităţi,
o Managementul educaţiei adulţilor – în 7 mobilităţi.
145

Irlanda
Letonia
Olanda
Turcia
Danemarca
Finlanda
Germania
Islanda
Belgia
Grecia
Spania
Suedia
Republica
Malta
Marea
Austria
Portugalia
Franța
Cipru
Italia
Număr beneficiari
o
o
beneficiarii mobilităţilor aprobate au ocupaţii care se înscriu în 11 categorii
(majoritatea fiind profesori sau formatori) şi provin din 21 de tipuri de instituţii,
majoritatea fiind:
o instituţii furnizoare de servicii de educaţie a adulţilor,
o centre de formare pentru profesori,
o ONG-uri,
o asociaţii de adulţi care învaţă ,
o asociaţii non profit , universităţi.
Tabelul următor conţin informaţii cu privire la ocupaţiile beneficiarilor.
Nr.crt.
Ocupaţie beneficiar mobilitate
Număr de
persoane
1. Viitor profesor care doreşte să se implice în educaţia adulţilor 2
2. Persoană angajată care lucrează cu persoane cu nevoi speciale 2
3. Angajat implicat în educaţie interculturală 3
4. Inspector 8
5. Educator/mediator/facilitator de învăţare 10
6. Consilier de orientare profesională 6
7. Manager de organizaţie 16
8. Manager în domeniul educaţiei 9
9. Alte ocupaţii 15
10. Formator 32
11. Profesor pentru adulţi 27
130
o mobilităţile au avut loc în 20 ţări de destinaţie:
Număr
Ţara de destinaţie beneficiati
Irlanda 1
Letonia 1
Olanda 1
Turcia 1
Danemarca 2
Finlanda 2
Germania 3
Islanda 3
Belgia 4
Grecia 4
Spania 4
Suedia 4
Republica cehă 5
Malta 6
Marea Britanie 8
Austria 11
Portugalia 11
Franţa 16
Cipru 18
Italia 25
130
Distribuția numărului de beneficiari ai Mobilităților
individuale Grundtvig 2011 în funcție de țara de destinație
140
120
100
80
60
40
20
0
1 1 1 1 2 2 3 3 4 4 4 4 5 6 8 11 11 16 18 25 130
Țara de destinație
146

o În cazul beneficiarilor de mobilităţi aprobate în anul 2012 (107 beneficiari din 155
total beneficiari) cursurile la care au participat beneficiarii au abordat 33 de teme
dintre care cele mai frecvente sunt:
o Noi tehnologii, TIC – 13 beneficiari,
o Predarea şi învăţarea limbilor străine – 12 beneficiari,
o Managementul proiectelor europene – 7 beneficiari,
o Teme culturale – 7 beneficiari,
o Pedagogie şi didactică – 6 beneficiari,
o Managementul educaţiei adulţilor – 6 beneficiari,
o Educaţie parentală – 5 beneficiari.
În anul 2012 s-au derulat 42 de Vizite şi schimburi pentru personalul implicat în educaţia adulţilor
GRUNDTVIG (VISA), dintre care 5 au fost aprobate în 2011 şi 37 au fost aprobate în 2012.
S-au încheiat toate cele 19 vizitele şi schimburi selectate în anul 2011. La aceste vizite au participat
persoane care provin din următoarele judeţe:
Nr.crt. Judeţ Număr beneficiari
1 Arad 1
3 Braila 1
6 Buzau 1
8 Covasna 1
11 Iasi 1
14 Sibiu 1
17 Valcea 1
10 Dolj 3
16 Timis 3
5 Bucuresti 6
19
Tipurile de activităţi derulate în timpul vizitelor aprobate în exerciţiul 2011 (19 beneficiari) sunt:
o Participări la Conferinţe – 16 candidaturi;
o Job shadowing – 3 candidaturi;
Organizaţiile din care provin beneficiarii sunt:
o 2 organizaţii furnizoare de servicii de educaţia adulţilor;
o 6 universităţi;
o 4 asociaţii non-profit;
o 1 fundaţie;
o 1 autoritate publică regională;
o 5 institute de cercetare.
Organizaţiile de primire sunt:
o 4 instituţii de educaţie a adulţilor;
o 1 organizaţie care furnizează informaţii despre învăşarea continuă;
o 3 universităţi;
o 2 asociaţii non-profit;
o 4 ONG-uri;
o 2 fundaţii;
o 3 alte tipuri de organizaţii.
Ocupaţiile persoanelor beneficiare de finanţare sunt:
o 3 profesori în domeniul educaţiei adulţilor;
o 4 directori de instituţie/organizaţie;
o 2 consilieri în carieră;
o 10 alte ocupaţii.
La finalizarea vizitelor, beneficiarii au trimis la Agenţia Naţională rapoarte care au fost evaluate de
experţii departamentului Grundtvig folosindu-se fişe de evaluare realizate la nivelul
departamentului. Evaluarea rapoartelor finale a pus în evidenţă faptul că peste 75% dintre vizitele
efectuate au fost „bune” sau „foarte bune”.
147

Judeţ
Număr
proiecte
Dolj 1
Mehedinti 1
Sibiu 1
Harghita 2
Valcea 2
Iasi 5
Bucuresti 8
În anul 2012 s-au contractat 4 mobilităţi selectate în 2012 şi s-au finalizat 3 mobilităţi selectate în
anul 2011, în cadrul acţiunii Asistenţi Grundtvig. Participanţii la mobilităţi provin din:
o 1 asociaţie din judeţul Iaşi,
o 1 organizaţie culturală din judeţul Timiş,
o 1 S.R.L. din judeţul Harghita.
Ţările de destinaţie ale celor 3 asistenţi au fost: Italia şi Germania (1 asistent în Italia şi 2 asistenţi
în Germania).
În anul 2012 s-au finalizat 20 Ateliere Grundtvig aprobate în anul 2011.
Evaluarea rapoartelor finale ale Atelierelor încheiate s-a făcut de experţi evaluatori independenţi
folosind fişe de evaluare realizate de experţii departamentului. Toate Atelierele finalizate au fost
apreciate de evaluatori ca „bune” şi „foarte bune”.
Cele 20 ateliere au fost organizate de 16 instituţii din următoarele judeţe:
P e durata atelierelor s-au abordat 23 de teme dintre care cele mai frecvente sunt:
Educaţia interculturală – în 8 ateliere;
Educaţie artistică – în 8 ateliere;
Teme culturale (inclusiv patrimoniu cultural) – în 5 ateliere;
Oportunităţi de învăţare pentru persoane cu risc de marginalizare socială – în 4
ateliere.
În toate atelierele s-a comunica în limba engleză.
Cei 200 participanţi la Ateliere provin din arii sociale şi profesionale diverse: formatori,
persoane cu studii superioare, şomeri, bătrâni, etc. Atelierele au fost foarte bine organizate şi
pe durata lor s-au derulat activităţi diversificate de educație non-formală: ice-breaking,
discuţii libere, jocuri de rol, spectacole.
În anul 2012 au fost în curs de implementare 14 Iniţiative pentru Voluntari Seniori în Europa
(GIVE), 5 aprobate în procesul de selecţie 2010, 4 aprobate în procesul de selecţie 2011 şi 5
aprobate în anul 2012. S-au finalizat proiectele aprobate în anul 2010. În cazul proiectelor
contractate în anul 2011, beneficiarii au completat şi trimis la Agenţia Naţională rapoarte privind
progresul implementării proiectelor, iar în cazul proiectelor aprobate în anul 2010, au fost trimise la
Agenţia Naţională rapoarte finale. Aceste rapoarte au fost evaluate de experţii departamentului şi s-
a constatat că toate proiectele se derulează /s-au derulat conform planificărilor şi că există (pentru
proiectele în curs de derulare) premisele ca obiectivele să fie atinse, iar în cazul proiectelor
finalizate s-a constatat că obiectivele au fost atinse în totalitate.
În cazul proiectelor finalizate, au fost trimişi şi primiţi cîte 25 voluntari seniori după cum urmează:
o 3 instituţii beneficiare au trimis şi primit câte 6 voluntari, pentru o durată de 3 săptămâni.
Ţările în care au fost trimişi voluntari sunt: Italia, Danemarca şi Portugalia;
o 1 instituţie beneficiară a trimis şi primit câte 4 voluntari pe o durată de 3 săptămâni.,
organizaţia parteneră fiind din Portugalia;
o 1 instituţie beneficiară a trimis şi primit câte 3 voluntari pentru o durată de 8 săptămâni,
organizaţia parteneră fiind din Ungaria.
148

Rata de succes
Număr candidaturi
VIZITE DE STUDIU
Vizitele de studiu se organizează la nivel naţional sub coordonarea Agenţiei Naţionale și la nivel
european sub coordonarea CEDEFOP. Pentru fiecare apel se defineşte un cadru de teme,
respectându-se priorităţile convenite de Comitetul Programului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii.
Vizitele de studiu abordează teme din perspectiva:
• educaţiei generale,
• educaţiei şi formării profesionale,
• a învăţării pe tot parcursul vieţii.
Pe parcursul celor 6 ani de implementare a programului LLP numărul candidaturilor
depuse/aprobate/realizate pentru vizite de studiu a evoluat în felul următor:
2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total
Candidaturi depuse 159 112 368 383 426 494 1942
Candidaturi aprobate 80 91 138 117 108 146 680
Rata de succes 50.31% 81.25% 37.50% 30.55% 25.35% 29.55% 35.02%
Evoluția numărului de candidaturi depuse/aprobate pentru Vizite de studiu în
perioada 2007-2012
600
500
400
368
383
426
494
300
200
100
0
159 112
138
117
146
80
108
91
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Anul Apelului
Candidaturi depuse
Candidaturi aprobate
Variația ratei de succes a candidaturilor depuse pentru Vizite de studiu în
perioada 2007-2012
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
81.25%
50.31%
37.50%
35.02%
30.55%
25.35%
29.55%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total
Anul Apelului
149

Procesul de selecţie 2012
Dintre propunerile primite în anul 2012 de Agenţia Naţională pentru organizare de vizite de
studiu au fost selectate 8 în vedera publicării acestora în Catalogul vizitelor de studiu CEDEFOP.
Selecţia acestor candidaturi s-a bazat pe criterii stabilite de CEDEFOP şi care constau în:
o relevanţa instituţiilor ofertante în domeniul educaţiei şi formării profesionale;
o capacitatea instituţiei candidate de a organiza astfel de evenimente la un nivel de calitate
ridicat;
o tematica propusă;
o calitatea propunerii.
Temele vizitelor selectate, care se adresează priorităţilor în educaţie şi formare profesională
stabilite la nivel european, sunt următoarele:
o formarea înniţială a formatorilor şi profesorilor,
o formarea continuă a formatorilor şi profesorilor şi dezvoltarea lor în carieră,
o leadership şi management în şcoli şi în centre de formare,
o predarea şi învăţarea limbilor străine,
o dezvoltarea creativităţii în predare şi învăţare,
o oportunităţi egale pentru grupuri dezavantajate,
o dezvoltarea legăturilor între VET şi învăţământul superior.
În cazul vizitelor selectate, instituţiile organizatoare sunt reprezentative pentru educaţie şi formare
prfesională fie la nivel local, fie la nivel regional sau naţional (2 universităţi, 2 inspectorate şcolare,
1 CCD, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 1 colegiu naţional, o şcoală pentru copii cu nevoi
speciale), iar persoanele care au propus cursurile sunt în majoritate directori de şcoli sau
reprezentanţi ai partenerilor sociali.
În anul 2012 au fost organizate două runde de selecţie pentru candidaturi de participare la vizite
de studiu organizate în ţări participante la LLP. În cadrul acestor runde au fost primite 494
candidaturi dintre care 177 în prima rundă şi 317 în runda a doua. Au fost selectate 147, dar s-au
contractat doar 139 candidaturi (61 în prima rundă şi 78 în runda a doua). Numărul candidaturilor
depuse este cu 68 mai mare decît în anul 2011, iar numărul celor aprobate este cu 36 mai mare
decât în anul 2011. Rata de succes a crescut de la 25,35% (deşi au fost aprobate 111 candidaturi, s-
au contractat şi finalizat doar 108) în anul 2011, la 29,55% în anul 2012. Rata mică de succes s-a
datorat fondurilor insuficiente.
Distribuţia geografică a candidaturilor a fost foarte bună; candidaturile au provenit de la candidaţi
din 40 judeţe. Singurele judeţe din care nu s-au primit candidaturi sunt Tulcea şi Vrancea. În
tabelul următor este prezentată distribuţia pe judeţe a candidaturilor şi a vizitelor de studiu
aprobate:
Număr candidaturi
Judeţ
depuse
Mehedinti 1
Bistrita Nasaud 2
Caras Severin 2 1
Covasna 2 1
Giurgiu 2
Calarasi 3 2
Ilfov 3
Satu Mare 3 3
Vaslui 4 1
Alba 5 1
Bihor 6 2
Maramures 6
Neamt 6 2
Salaj 6 1
Arges 7
Brasov 7 1
Galati 7 3
Ialomita 8 3
150
Număr candidaturi
aprobate

Mehedinti
Bistrita
Caras
Covasna
Giurgiu
Calarasi
Ilfov
Satu Mare
Vaslui
Alba
Bihor
Maramure
Neamt
Salaj
Arges
Brasov
Galati
Ialomita
Botosani
Arad
Cluj
Hunedoar
Mures
Braila
Harghita
Olt
Teleorman
Dambovit
Gorj
Sibiu
Timis
Buzau
Prahova
Valcea
Iasi
Bacau
Dolj
Suceava
Constanta
Bucuresti
Tulcea
Vrancea
Număr candidaturi
Botosani 9 1
Arad 10 4
Cluj 10 4
Hunedoara 10 1
Mures 10 2
Braila 11 2
Harghita 12 2
Olt 12 5
Teleorman 13 8
Dambovita 14 3
Gorj 14 7
Sibiu 15 10
Timis 15 9
Buzu 17 3
Prahova 17 1
Valcea 20 2
Iasi 25 7
Bacau 27 9
Dolj 27 7
Suceava 27 9
Constanta 35 6
Bucuresti 64 23
494 146
Distribuția pe județe a numărului candidaturilor depuse/aprobate în anul 2012
pentru Vizite de studiu
70
60
50
40
30
20
10
0
64
35
272727 23
1 2 2 2 2 3 3 4 5 6 6 6 6 7 7 7 8 9 1010101011 1212131414 1515 17172025
1 1 2 3 1 1 2 2 1 1 3 3 1 4 4 1 2 2 2 5 8 3 7 10 9
3 1 2 7 9 7 9 6
Județ
Număr candidaturi depuse
Număr candidaturi aprobate
Candidaţii provin din tipuri variate de instituţii, care sunt 125 publice şi 21 private,
predominante fiind liceele teoretice tehnologice şi vocaţionale.
Tip instituţie
Număr de beneficiari
Scoală Post-Liceală 1
Universitate 1
Agenţie de Dezvoltare Regională 1
Fundaţie 2
Scoală Primară 2
IMM 2
CCD 3
Autoritate publică naţională 4
151

Grădiniţă 4
Centru de orientare profesională/Centru de informare în vederea carierei 5
Instituţie de învăţământ pentru persoane cu nevoi speciale 5
ONG 7
Asociaţie 8
Liceu/Colegiu Teoretic 10
Inspectorat şcolar 21
Şcoală cu clasele I-VIII 22
Liceu/Colegiu/Grup Şcolat Vocaţional/Tehnic/Tehnologic 48
146
În instituţiile din care provin, beneficiarii ocupă diferite tipuri de funcţii dintre care:
o Directori de centre de formare/Instituţii de învăţământ – 39 beneficiari,
o Inspectori – 21 beneficiari,
o
Formatori – 35 beneficiari,
o Consilieri pedagogici – 9 beneficiari,
o Reprezentanţi a unor reţele profesionale – 4 beneficiari,
o Reprezentanţi ai unor Aurotităţi Publice Naţionale – 4 beneficiari.
În anul 2012 s-au efectuat 90 vizite de studiu în ţările participante la LLP:
o 29 vizite de studiu aprobate pentru finanţare în cadrul Apelului Naţional pentru
Propuneri de Proiecte 2011,
o 61 de vizite de studiu aprobate în cadrul Apelului Naţional pentru Propuneri de
proiecte 2012.
După încheierea vizitelor, beneficiarii au trimis la Agenţia Naţională rapoarte finale care au fost
evaluate de experţii Agenţiei folosind fişe de evaluare realizate în cadrul departamentului. În urma
procesului de evaluare s-a constatat că toate vizitele efectuate pe parcursul anului 2012 şi-au atins
obiectivele şi sunt realizate condiţiile să se obţină rezultate pe termen lung atât la nivel personal cât
şi la nivel instituţional.
Referitor la vizitele aprobate în cadrul Apelului 2011şi încheiate în 2012 se pot afirma următoarele:
Au fost aprobate 111 de vizite de studiu şi s-au efectuat 108.
Beneficiarii provin din tipuri variate de instituţii, predominante fiind liceele teoretice
tehnologice şi vocaţionale. Instituţiile cu reprezentare semnificativă sunt:
o Licee teoretice și vocaționale – 51%;
o Autoritate publică regională – 14%;
o Autoritate publică locală – 8%;
În instituţiile din care provin, candidaţii ocupă 17 tipuri de funcţii dintre care, cele mai
bine reprezentate sunt:
o Directori de centre de formare – 26 ;
o Inspectori în domeniul educaţiei şi formării profesionale – 23;
o Formatori de profesori sau directori de instituţii de învăţământ – 34 ;
o Coordonatori de departamente/arii curriculare/catedre – 17;
o Consilieri pedagogici – 3.
Beneficiarii provin din instituţii din 33 Judeţe.
152

Numar candidaturi depuse/aprobate .
Alba
Arad
Arges
Bacau
Bihor
Bistrita-Nasaud
Botosani
Braila
Brasov
Bucuresti
Buzau
Calarasi
Caras-Severin
Cluj
Constanta
Covasna
Dambovita
Dolj
Galati
Giurgiu
Gorj
Harghita
Hunedoara
Ialomita
Iasi
Ilfov
Maramures
Mehedinti
Mures
Neamt
Olt
Prahova
Salaj
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Teleorman
Timis
Tulcea
Valcea
Vaslui
Vrancea
VIZITE
PREGĂTITOARE
În anul 2012 s-au efectuat vizite pregătitoare finanţate în cadrul:
o Apelului Naţional pentru Vizite pregătitoare 2011 – vizite efectuate în perioada
01.01.2012-30.04.2012;
o Apelului Naţional pentru Vizite pregătitoare 2012 – candidaturi depuse în perioada
01.05.2012-31.12.2012. Vizitele finanţate în cadrul Apelului Naţional 2012 se pot derula
până la 30.04.2013.
Procesul de selecţie 2012
Conform Apelului Naţional pentru Vizite pregătitoare 2012, candidaturile pentru acest tip de
acţiune trebuiau depuse:
o cu cel puţin 6 săptămâni înainte de începerea vizitei, dar nu mai târziu de
31.12.2012 – pentru Vizite Pregătitoare propriu-zise;
o la data limită precizată pe site-ul agenţiei – pentru participarea la Seminare de
contact.
În anul 2012 s-au primit 293 candidaturi dintre care 218 solicitau finanţare pentru participare la
vizite pregătitoare şi 75 pentru participare la Seminare de contact. În urma procesului de selecție s-
au decis următoarele:
SEMINARE DE CONTACT
VIZITE PREGĂTITOARE
Program Total Aprobate Respinse Ineligibile Total Aprobate Respinse Ineligibile
Comenius 37 21 13 3 172 46 55 71
Erasmus 0 0 0 0 0 0 0 0
Leonardo da Vinci 21 10 9 2 24 9 4 11
Grundtvig 17 4 5 8 22 4 1 17
75 35 27 13 218 59 60 99
În continuare este prezentată o situaţie centralizatoare a procesului de selecţie pentru vizite
pregătitoare în anul 2012.
Distribuția pe județe a numarului de candidaturi depuse/aprobate în anul 2012 pentru
Vizite pregatitoare
25
23
20
15
10
5
0
19
12 12 13 13 13 14
0 1 1 1 1 2 2 3 3 3 4 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7 8 9 9 10 10 10 7
4 4 4 4 4 4 4 5 5
0 0 1 0 0 1 0 1 2 2 2 2 2 1 1 1 2 3 3 3 3 3
3 2 2 2 2
1
1 1
1 1
Județ
Depuse
Aprobate
153

Judet
Comenius
Seminar de Contact
Vizită pregătitoare
Leonardi da
Leonardi da
Erasmus
Vinci Grundtvig Comenius Erasmus
Vinci
Grundtvig
Aprobate Respinse Ineligibile Aprobate Respinse Ineligibile Aprobate Respinse Ineligibile Aprobate Respinse Ineligibile Aprobate Respinse Ineligibile Aprobate Respinse Ineligibile Aprobate Respinse Ineligibile Aprobate Respinse Ineligibile
Alba 1 1 1 1 1 3 4 2 50.0%
Arad 2 1 4 1 2 7 3 10 4 40.0%
Arges 1 1 4 2 6 2 8 1 12.5%
Bacau 1 2 1 2 3 2 1 1 9 4 13 4 30.8%
Bihor 1 1 1 4 4 1 10 2 12 2 16.7%
Bistrita-Nasaud 1 1 3 2 1 1 7 2 9 4 44.4%
Botosani 1 1 3 2 3 8 2 10 4 40.0%
Braila 1 1 1 3 0 3 1 33.3%
Brasov 1 1 2 3 1 4 2 50.0%
Bucuresti 1 2 1 4 6 4 1 2 2 19 4 23 7 30.4%
Buzau 1 2 1 3 1 4 2 50.0%
Calarasi 1 1 2 0 2 1 50.0%
Caras-Severin 1 1 0 1 0 0.0%
Cluj 1 1 2 1 3 1 1 1 3 12 2 14 5 35.7%
Constanta 1 2 4 7 0 7 1 14.3%
Covasna 2 1 2 5 0 5 1 20.0%
Dambovita 2 2 1 3 4 5 2 14 5 19 5 26.3%
Dolj 2 2 1 1 1 2 1 4 6 10 2 20.0%
Galati 1 1 1 3 1 1 1 7 2 9 2 22.2%
Giurgiu 1 0 1 1 1 100.0%
Gorj 1 1 1 1 4 0 4 1 25.0%
Harghita 0 0 0 0 0.0%
Hunedoara 1 1 1 1 1 1 5 1 6 3 50.0%
Ialomita 1 1 0 1 0 0.0%
Iasi 1 1 2 2 1 3 1 2 9 4 13 3 23.1%
Ilfov 1 1 0 1 0 0.0%
Maramures 2 1 1 2 1 5 2 7 3 42.9%
Mehedinti 1 1 1 1 2 3 2 66.7%
Mures 1 2 1 1 1 1 4 3 7 3 42.9%
Neamt 1 1 1 1 2 4 2 6 2 33.3%
Olt 1 1 1 3 1 6 1 7 3 42.9%
Prahova 1 1 1 1 1 3 2 5 2 40.0%
Salaj 1 1 2 0 2 0 0.0%
Satu Mare 1 1 3 2 6 1 7 1 14.3%
Sibiu 3 2 1 6 0 6 3 50.0%
Suceava 1 2 3 4 1 1 6 6 12 4 33.3%
Teleorman 1 1 1 2 1 3 3 6 1 16.7%
Timis 1 1 1 1 2 1 5 1 9 4 13 4 30.8%
Tulcea 1 1 1 2 1 3 2 66.7%
Valcea 1 1 3 4 1 5 1 20.0%
Vaslui 1 2 1 4 0 4 1 25.0%
Vrancea 1 1 2 2 1 5 2 7 4 57.1%
Total 21 13 3 0 0 0 10 9 2 4 5 8 46 55 71 0 0 0 9 4 11 4 1 17 218 75 293 94 32.1%
Total
candidaturi
Vizite
Total
candidaturi
Seminare
Total
candidaturi
Total
aprobate
Procent
aprobate
din total
candidaturi
154

Ilfov
Harghita
Vrancea
Neamt
Tulcea
Alba
Covasna
Giurgiu
Ialomita
Mehedinti
Salaj
Satu Mare
Bistrita-Nasaud
Botosani
Buzau
Calarasi
Vaslui
Teleorman
Braila
Constanta
Galati
Gorj
Mures
Bihor
Caras-Severin
Olt
Timis
Valcea
Hunedoara
Maramures
Arges
Brasov
Prahova
Sibiu
Suceava
Arad
Cluj
Dolj
Dambovita
Bacau
Iasi
Bucuresti
Evoluția distribuției pe județe a numarului de candidaturi depuse
pentru Vizite pregatitoare
40
35
30
25
20
15
10
5
0
34
29 29
23
21
19 19
17 17
14 14
15
11 11
12 12
9 9
7 7 7 7 8 8 8
6
0
1
2
3 4 4 4 4 4 4
5 5 5 5 5
3 4 5 7 9 10 12
13
14
13
12
1 0
1 1 3 4 4 6 7 9 13
10
7 7
2
2
3
4
5 6 7 8 10
4 5 6
1
2011 2012
Pe parcursul anului 2012 s-au efectuat 91 vizite pregătitoare dintre care 44 au fost selectate în
procesul de selecţie corespunzător anului 2011 şi 47 au fost selectate în anul 2012.
Referitor la rezultatele vizitelor pregătitoare selectate în anul 2011 s-a constatat că:
72% dintre participanţii la vizite pregătitoare pentru iniţierea de proiecte Comenius,
au depus candidaturi de proiecte de parteneriat în februarie 2012 şi o treime dintre
acestea au fost aprobate.
în cazul programului Grundtvig 75% dintre participanţii la vizite pregătitoare au
depus candidaturi de proiecte în februarie 2012 şi jumătate au fost aprobate.
În cazul programului Leonardo da Vinci, 67% dintre participanţii la vizite
pregătitoare finanţate în anul 2011 au depus candidaturi de proiecte în februarie 2012
şi dintre acestea aau primiit aprobare pentru finanţare o treime.
.
155

Capitolul V. EVENIMENTE ORGANIZATE DE AGENŢIA
NAŢIONALĂ
Tineret în mişcare - Generaţia 2020
Menit să promoveze iniţiativa Uniunii Europene din
cadrul Strategiei Europa 2020 - Tineret în mişcare, în
perioada 26-28 septembrie 2012, a avut loc la Bucureşti
un mega-eveniment Tineret în mişcare - Generaţia
2020, organizat de Agenţia Naţională în colaboare cu
Comisia Europeană. În zilele respective, s-au derulat de
fapt mai multe evenimente care au făcut ca proiectele
europene să prindă viaţă, metodele nonformale să fie în
centrul atenţiei, muzica să adune sute de pasionaţi şi
mişcarea să fie cuvântul de ordine. La cele peste 80 de
activităţi, de a căror desfăşurare s-au ocupat (împreună
cu personalul Agenţiei Naţionale) aproximativ 150
persoane din rândul beneficiarilor şi 15 voluntari, au
participat aproximativ 5500 persoane.
Totul a început în seara zilei de miercuri 26 septembrie,
la Institutul Naţional de Statistică, într-o atmosferă de
sărbătoare, cu gala de lansare.
La lansare au participat 200 de persoane care au avut
ocazia să asculte mesajele
transmise de: şeful
Reprezentanţei Comisiei
Europene în România, Nicolae
Idu, ministrul Educaţiei,
Ecaterina Andronescu, subsecretarul
de stat în Ministerul
Afacerilor Europene Răzvan-
Horaţiu Radu, ambasadorul
"Tineret în mişcare" pentru
România, Dragoş Bucur şi Monica Calota, directorul
ANPCDEFP. Seara s-a continuat cu decernarea
156

premiilor pentru concursul organizat de ANPCDEFP
“Poveşti în mişcare - cea mai frumoasă experienţă de mobilitate” şi cu un moment muzical.
Concursul, care s-a derulat în perioada iulie-august 2012, a avut 8 secţiuni dedicate mobilităţilor
efectuate în cadrul diferitelor acţiuni LLP sau TiA În cazul secţiunilor dedicate mobilităţilor
realizate în cadrul acţiunilor LLP s-au acordat următoarele premii:
o
Formare profesională continuă adulţi (Comenius, Grundtvig, Leonardo
VETPRO, Leonardo PLM, Vizite de studiu)
Premiul 1 – Tudor Piciu, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest
Senzaţia de frumuseţe pură este atât de prezentă şi copleşitoare încât simţi că dincolo de fragilitatea şi
perisabilitatea existenţei, fiecare dintre noi facem parte din frumuseţea lumii. Adăugată managementului
proiectelor, aceasta a fost a doua lecţie pe care am învăţat-o în Atena. Şi pe acestea două am încercat să le
împărtăşesc colegilor şi colaboratorilor la întoarcerea în România. Pe prima prin „prezi”-urile, „mindmap”-urile
şi „slide”-urile de la curs, iar a doua prin pozele pe care am ţinut să le proiectez la finalul
prezentărilor. Îmi vor rămâne mereu în minte ca model şi etalon profesionalismul şi eleganţa lui Nikos. Îmi
va rămâne mereu în suflet cerul albastru al Atenei privit printre coloanele dorice din marmură albă, de
Pentelic. Şi va rămâne, sper şi materialul „Zece paşi pentru scrierea unei propuneri de proiect finanţat din
fonduri de la Comisia Europeană”, pe care cu acceptul lui Nikolaos Floratos l-am tradus, adaptat şi publicat
în Revista Inforegio adresată autorităţilor publice şi instituţiilor din regiune.
Premiul 2 – Loredana Mihăileasa, Centrul pentru Educație Incluzivă Târgu Neamț
Am învăţat că orice poate fi util pentru activitatea pe care o desfăşor. Am învăţat că trebuie să avem
răbdare, să vorbim cu calm copilului, că el poate învăţa singur după modelul profesorului, prin încercare -
eroare. Am învăţat că practica bate teoria, în sensul că nu este de ajuns să cunoaştem teoriile diverşilor
psihologi, dacă nu vedem exact modul în care trebuie să acţionăm pentru a facilita dezvoltarea copilului. În
plus mi-am schimbat modul de a lucra cu copiii cu CES, fiind mai calmă, mai atentă la detalii, propunând
activităţi relativ simple, dar foarte utile pentru copii.
Premiul 3 – Veronica Sandor, Şcoala Generală cu clasele I-VIII, comuna Hodac
Ne-a fost predat inclusiv un curs inedit de limba franceză contemporană, de franceză a străzii cu care te
întâlneşti doar străbătând străzile periferice şi ascultând cu atenţie vocabularul tinerilor adunaţi în găşti.
Trebuie să recunosc că acest lucru m-a fascinat, nicio carte nu avea să îmi prezinte atât de clar, de
armonios aceste elemente.Nu aş fi avut nici posibilitatea să înţeleg într-un timp atât de scurt, de una
singură.Mă gândeam la cum se vor amuza elevii când vor auzi limbajul francez de jargon şi argou. Îmi
pregăteam déjà în minte activităţi pentru atunci când voi ajunge acasa, iar publicul meu va fi format din
elevi de liceu sau chiar elevul rrom sau cel de 10 ani cu ADHD care aştepta bucuros începerea şcolii
157

o Secţiunea formare profesională iniţială elevi (Leonardo IVT)
Premiul 1 – Oana Camelia Mic, Grupul şcolar transporturi auto Craiova
Povestea mea nu e o aşa zisa poveste de succes, este un succes garantat, deoarece a însemnat maturizarea
mea, m-a făcut să înţeleg ce înseamnă să lucrezi, care sunt cerinţele unui loc de muncă în străinătate, ce
înseamnă să faci un lucru cu mâinile tale, ce înseamnă încrederea în angajaţii tăi, ce înseamnă respectul şi
autoritatea unui şef. Povestea mea nu s-a oprit la plecarea din Martos, Spania. Ajunşi în România am
promovat experienţa noastră ca pe cel mai măreţ lucru care ni s-a întâmplat prin toate mijloacele posibile.
Am participat la concursul MADE FOR EUROPE, unde am obţinut premiul II, iar în şcoala noastră s-a mai
depus încă un proiect Leonardo pentru elevi. Povestea mea în mişcare este magica, m-a transformat pe mine
şi pe toţi cei implicaţi în ea. Ne-am urcat în avion speriaţi şi “sălbatici” şi ne-am întors pregătiţi de viata şi
“îmbătaţi” de civilizaţia Uniunii Europene
Premiul 2 – Diana Andreea Dumitrache, Colegiul Tehnic Câmpulung Argeş
În urma acestui proiect am devenit o persoană mai responsabilă, mai sociabilă, mai atrasă de nou și de
necunoscut, mai matură și ... lista poate continua. Participarea mea în cadrul proiectului, le-a influențat
totodată și părerea celor din jurul meu, cu privire la mine. Acum mă văd cu alți ochi și mă tratează cu
mult mai multă încredere și respect. Reușind să fiu unul dintre cei 16 elevi ce au luat parte la acest stagiu,
mi-am demonstrat atât mie cât și celor din jurul meu că pot fi responabilă și mă pot descurca într-o țară
străină, într-o limbă străină, fără a fi legată de familie. De asemenea, participarea noastră la acest proiect a
avut influenţă și asupra colectivului din care provenim. Colegii din clasă sau de la alte clase, acum regretă
că nu au luat parte alături de noi la acest proiect, și speră să aibă ocazia de a o face pe viitor.
o
Studenţi Erasmus
Premiul 1 – Simona Elena Bisboaca, USAMV Cluj-Napoca
Au trecut anii.11 la număr şi parcă totul a fost aşa de recent. Am trăit o experienţa unică, care m-a ajutat să
mă maturizez dar cel mai important, a fost baza realizărilor mele actuale. În 2009 am înregistrat primul
brevet de invenţie ce are la baza cercetările de la aceea vreme. Din 2011 am scos pe piaţă produsul fabricat
după brevetul de invenţie care a adus o bucurie imensa multor oameni care-l consumă. Au urmat încă 3
brevete de invenţie, participări la saloane internaţionale de invenţii şi astfel am reuşit să câştig medalii de
aur, argint şi premii speciale. Totul s-a întâmplat datorita acelui. ”Simona, nu, tu te duci în Italia!”
Mulţumesc programului Erasmus!
Premiul 2 – Silvia-Lorena Carlan, Universitatea de Vest din Timişoara
La început îmi era frică. O frică uşor stupidă, daca mă-ntrebaţi acum. Apoi au urmat curiozitatea şi teama
în proporţii aproape egale. După care a început nebunia şi riscul de a face totul posibil. Da, îţi trebuie şi
putina nebunie, cred eu. ... Erasmus nu este o experienţă de studiu, ci o experienţă de viaţă. O experienţă
care te schimba din rădăcini, te ajuta să te (re)descoperi, să te cunoşti, să te înţelegi, să ştii cine eşti cu
adevărat. Port în mine pe fiecare dintre toţi cei pe care i-am cunoscut în timpul stagiului Erasmus. Vad în
mine o parte din ei, din fiecare şi mă simt că un mozaic... un mozaic, de iubire, de fericire şi de mulţumire
că am avut ocazia să trăiesc aşa ceva pe propria-mi piele.
Nu ai cum să înţelegi decât daca ai trăit-o. Vorba unui foarte drag prieten: „With everyone I left a small
piece of my heart and now I feel a little bit as if I'm shattered all over the globe”.
Premiul 3 – Mihaela Gulias, Universitatea din Bucureşti
Multe de câştigat și mai nimic de pierdut. Cam acesta este rezumatul tuturor ezitărilor mele înainte de a
participa la selecția Erasmus. … Am avut nevoie de această porție de realitate pentru a scăpa de toate
prejudecățile care ne vin de peste tot și care sunt cu atât mai apăsătoare, cu cât știi că ești tot mai departe de
acasă. Am avut nevoie de această confirmare pentru a decide odată pentru totdeauna asupra viitorului meu. Iar
stagiul Erasmus a fost o etapă formatoare și deschizătoare de drumuri. M-a pregătit pentru ceea ce urmează:
un an de studiu în Franța cu o bursă a guvernului francez.
158

o
Asistenţi Comenius
Premiul 1 – Adriana-Monica Velcea, Colegiul Naţional Vocaţional Nicolae Titulescu Slatina
Povestea celei mai frumoase experienţe de mobilitate? Este povestea pe care, de şase ani încoace, o spun la
fiecare început de an şcolar elevilor cărora le devin profesoară de franceză, încercând să le transmit astfel
măcar o fărâmă din dragostea mea pentru cultura franceză. Povestea şi-a atins scopul, a format un profesor de
de . franceză dedicat meseriei pe care o practică, care se preocupă constant să înveţe şi să transmită valori
europene elevilor pe care îi are în grijă şi celor din jur, dar contrar basmelor clasice, acesta nu s-a încheiat
încă.
Premiul 2 – Oana-Dumitrita Termure,
Am început Aventura Comenius, după cum o denumesc eu în ziua de azi, în deja îndepărtatul 2011. La
început nici măcar nu știam de ce aplic pentru mobilitate Asistent Comenius, probabil că simțeam nevoia
de a schimba meseria….Ar mai fi multe alte amintiri, una mai frumoasă decât cealaltă, încă mai sunt atâtea
pe care le-am păstrat cu nesaţ în suflet! Mi-e dor de ei, mi-e dor de toţi acei oameni, copii şi oameni mari,
care mi-au influenţat în bine decizia de a continua pe drumul carierei didactice. Cred că nu sunt departe de
adevăr atunci când spun că datorită lor (de fapt datorită mobilității care mi-a dat ocazia să-i cunosc pe toţi
cei de la SNP Zakladni Skola din Hradec Kralove) azi, sunt profesoară. O foarte fericită profesoară, căci
după multe perindări, mi-am găsit menirea.
Premiul 3 – Ana-Maria Lungu, Bucureşti
În primul rând consider că acest program a constituit o experienţă extraordinară pentru formarea mea
profesională, dar şi socio-culturală. Nu trebuie uitat faptul că practica reprezintă elementul central al unei
profesii, iar posibilitatea pe care mi-a oferit-o acest grant a fost una deosebită, o ocazie perfectă pentru a lua
contact cu modelul de învățământ spaniol. .. Stagiul pe care tocmai l-am încheiat a fost o experienţă utilă atât
pentru activitatea mea ca viitoare profesoră/formatoare cât şi datorită perspectivei diferite pe care mi-am
format-o asupra acestei cariere
o
Elevi în mobilităţi în cadrul parteneriatelor Comenius sau Leonardo da Vinci
Premiul 1 – Andrei Horatiu Maris, Colegiul National “Coriolan Brediceanu” Lugoj
Premiul 2 – Diana-Alexandra Amariei, Liceul Teoretic “Sfantul Nicolae”, Gheorgheni
Premiul 3 – Ionela Cristina Vatavu, Colegiul National “Coriolan Brediceanu” Lugoj
o Mobilitati ale persoanelor cu dizabilitati
Premiul 1 – Alexandru Mihai Balan, Asociatia de Sprijin a Copiilor/Tinerilor Handicapaţi
Fizic din România, filiala Giurgiu
o Voluntari (Grundtvig - voluntari seniori; TIA - Serviciul European de Voluntariat)
Premiul 1 – Bogdan Romanica, Dreams for Life, Cluj-Napoca
Premiul 2 – Ruxandra Borca, Spice of Life Youth Centre, Petrosani
Premiul 3 – Ioana-Maria Bere, Centrul de Jocuri Mirakolix, Cluj-Napoca
o Schimburi de tineri
Premiul 1 – Daniela Bratu, Young Partners for Civil Society Development, Urziceni
Premiul 2 – Denisa Cirt, Asociaţia YMCA Baia Mare
Premiul 3 – Lucian Dabija, Team Work,
159

Zilele de 27 şi 28 septembrie au fost deosebit de încărcate, pe parcursul lor
derulându-se activităţi menite să trezească interesul unor categorii diferite de
persoane, referitor la vastul pachet de iniţiative politice în domeniul educaţiei şi
al ocupării forţei de muncă destinat tinerilor europeni – Tineretul în mişcare,
lansat în anul 2010, ca parte integrantă din strategia Europa 2020 pentru o
creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
"Tinerii sunt viitorul Europei şi sperăm să atragem cât mai mulţi în cadrul evenimentului
“Tineret în mişcare” din Bucureşti. Dorim să le trezim interesul pentru programele noastre şi
totodată să le determinăm constientizarea oportunităţilor viitoare."
Androulla Vassiliou, Comisar european pentru educatie, cultura, multilingvism si tineret
“Acum 22 de ani, libertatea de a călători în jurul lumii era doar un vis în România, astăzi
ne putem bucura de această libertate şi de felul în care oamenii de pe întreg pământul sunt
conectaţi.”
Dragoş Bucur, Actor, ambasadorul "Tineret în mişcare" pentru România,
Cele mai multe activităţi s-au derulat în Parcul Tineretului într-un cort special
amenajat pentru eveniment. Vizitatorii cortului au putut afla:
o poveştile a 50 de proiecte vii (Tineret in Actiune, Comenius, Erasmus,
Leonardo, Grundtvig sau fonduri structurale – selectate ca exemple de
bună practică), aşa cum au fost simţite, trăite şi văzute prin ochii celor
care s-au implicat în ele,
o experienţele care le-au schimbat perspectivele şi lecţiile învăţate în urma
derulării proiectelor respective.
Cei interesaţi au putut învăţa 25 de metode vii de educaţie non-formală. De
exemplu:
o animaţie stradală,
o gimnastică energetică,
o tai chi,
o ateliere de modelat figurine din fimo, de origami si pictat pe fata;
o ateliere de creat portofele din hârtie pliată, rame din materiale reciclate,
vase decorative din hârtie sau borcane şi sticle pictate,
o ateliere de creat păpuşi din tot felul de materiale, noduri decorative sau
figuri din baloane;
o ateliere de handmade, fotografie, animatie video, facilitare grafica, prim
ajutor, aerografie, scurt-metraje,
o atelier de teatru forum,
o ateliere de drumming,
o atelier de dans cu steaguri.
In cadrul evenimentului au fost prezentate două expozitii de Photovoice, din
proiecte Tineret în Acţiune, şi s-a organizat un flashmob în pasajul din Piaţa
Universităţii. Vizitatorii au putut asista la un spectacol de improvizaţie.
160

161

Joi 27 septembrie, cei interesaţi au stat de vorbă cu reprezentanţii a 25 de proiecte vii, menţionate
în continuare.
Proiecte europene văzute prin ochii celor care le-au trăit
COMENIUS
Comenius Regio - Formare de calitate
pentru inserie profesională şi dezvoltare
locală, beneficiar Consiliul Local Rucăr
Parteneriat Şcolar Multilateral - Legends
of My Town, beneficiar Liceul de Arte
Bălașa Doamna din Târgovişte
Stagiu de formare iniţială, Asistent
Comenius, Ana-Maria Lungu.
Eu am avut posibilitatea să beneficiez de
toate acestea în cadrul liceului IES
Aynadamar din Granada. Acestă experiență
de asistentă Comenius mi-a schimbat cursul
vieții profesionale și sunt foarte fericită!
ERASMUS
Program Intensiv - Stabilitate si
securitate pentru dezvoltare
europeană durabilă, beneficiar
Universitatea din Piteşti
Mobilitate de plasament -
beneficiar Universitatea Babeş-
Bolyai din Cluj Napoca
Mobilitate de plasament -
beneficiar Universitatea
Alexandru Ioan Cuza din Iaşi
Mobilitate de studiu – Unic,
uşor, greu, de neuitat, beneficiar
Universitatea din Oradea
LEONARDO DA VINCI
Mobilităţi PLM – SOS4WIRE
Competenţe soft pentru echilibrul dintre
viaţa privată şi cea profesională prin
intermediul experienţelor locale şi
europene , beneficiar Asociaţia pentru
Dezvoltare Comunitară Nehoiu.
SOS4WIRE e un semnal pentru
realizarea de conexiuni personale şi
profesionale, similar asigurării
suplimentare pe care o ai când
escaladezi un munte (cel al domeniului
profesional), dacă deţii mai multe corzi,
legate de puncte de susţinere
(competente, atitudini, respect de sine,
relaţii etc). Scopul principal al
proiectului a fost ca cei 10 participanţi -
tineri şomeri din Nehoiu - să îşi
dezvolte atât abilităţi "soft" cât şi
"hard".
GRUNDTVIG
Transversal programme KA 1 - ECET -
Policy cooperation and innovation - PROALPS
– Sistemul național de dezvoltare a carierei
pentru profesioniștii din educația adulților -
Institutul Român de Educaţie a adulţilor din
Timişoara
Parteneriat Grundtvig - www.tv.deaf.com –
Centrul Şcolar Beethoven din Craiova
Voluntari Seniori – Voluntariatul şi învăţarea
intergeneraţională- Pro-XPERT din Râmnicu
Vâlcea
Atelier Grundtvig – Reţeaua de Artă Socială
–Centrul de resurse şi Consultanţă în
Educaţie din Iaşi
„Îmi doresc ca învățământul
românesc să-și modifice
programele de studiu în
raport cu nevoile elevilor și
ale studenților, să accentueze
asupra creșterii ponderii
activităților practice, a e-
learning-ului și să se
acrediteze cât mai multe
programe de formare. „
Ana Maria Lungu – Asistent
Comenius
TINERET ÎN ACŢIUNE
Acţiunea 4.3 - Laboratorul formatorului,
beneficiar Asociaţia TeamWork
Acţiunea 4.3 - Europa Non-formală , beneficiar
Alternativa Socială şi Capital Uman
Acţiunea 3.1 - NE PASĂ prin voluntariat -
aproape, conştient, responsabil, implicaţi
împreună, beneficiar Centrul de Resurse pentru
Comunitate
Acţiunea 1.2 - Tabăra de excelenţă pentru
adolescenţi diabetici, beneficiar Grup informal
Dora Aczel
Acţiunea 3.1 - Participarea tinerilor prin imagini,
beneficiar Centrul de Resurse pentru
Participarea Publică
FONDURI
STRUCTURALE
Metode inovative în
formarea personalului
didactic pentru
dezvoltarea abilităţilor
de viaţă ale elevilor,
beneficiar Fundaţia
pentru Dezvoltarea
Societăţii Civile în
parteneriat cu MECTS
ALTELE
Cluj-Napoca – Capitală
europeană a tineretului
2015, beneficiar Grupul
POINT
TINERET ÎN ACŢIUNE
Acţiunea 1.1 – România văzută prin aparatul de
fotografiat, beneficiar Asociaţia Sprijin pentru
Dezvoltarea tinerilor
Acţiunea 1.2 - Artform , beneficiar Asociaţia
Macaia
Acţiunea 1.2 – Biciclete în acţiune, beneficiar
Asociaţia de turism ecologic Camera
Acţiunea 1.1 – Sportul ca stil de viaţă, beneficiar
Asociaţia de Tineret Onix
Acţiunea 3.1 - Arta teatrală ca instrument pentru
crearea dialogului intercultural şi Istoria
Parlamentului, beneficiar Federaţia
Organizaţiilor Râmnicene de Tineret,
Educaţie şi Sport FORTES
Acţiunea 2 – Volare, beneficiar Provobis –Centrul
Naţional de Resurse pentru Voluntariat
162

Proiectele vii de care despre care au putut primi informaţii cei interesaţi pe parcursul zilei de vineri
28 septembrie sunt următoarele:
COMENIUS
Parteneriat Şcolar Bilateral – O punte
culturală între două ţări, beneficiar Colegiul
Economic Delta Dunării din Tulcea
Parteneriat Şcolar Multilateral – Predarea
inovativă – cu focus pe TIC – şi impactul
asupra calităţii în educaţie, beneficiar
Colegiul Naţional de Informatică Tudor
Vianu din Bucureşti
Stagiu de formare iniţială, Asistent
Comenius, Szigeti Szidonia.
”Doresc să rămân un proiect viu, să mai pot
povesti şi altora despre experienţele mele şi
poate, cândva, am să ajung să reprezint şi eu
o idee pentru un alt mare proiect conceput de
tine! ”
ERASMUS
Program Intensiv – Economie
verde bazată pe cunoaştere:
provocări, constrângeri şi
oportunităţi,
beneficiar
Universitatea Lucian Blaga din
Sibiu
Mobilitate de plasament -
beneficiar Universitatea
Transilvania din Braşov
Mobilitate de plasament –
Anatomia schimbării, beneficiar
Universitatea din Bucureşti
Mobilitate de studiu – beneficiar
Academia de Studii Economice
din Bucureşti
LEONARDO DA VINCI
Mobilităţi VETPRO – Training pentru
formatori – tehnici de lucru şi dezvoltare
personală cu sportivi de performanţă,
beneficiar Liceul cu Program Sportiv
din Suceava
Dezvoltarea emoţională a antrenorului
este cheia succesului în competiții, am
folosit metodele de la curs cu sportivii de
vârste diferite şi rezultatele sunt
spectaculoase (Marius Lup)
Sportivii mei spun că m-am schimbat
după întoarcerea din Madrid, eu spun că
am o altă perspectivă (Bogdan Macovei)
Mobilităţi IVT – Aplicaţii ale metodelor
de analiză instrumentală în laboratoarele
de chimie, beneficiar Colegiul Tehnic
Costin D. Neniţescu din Piteşti
GRUNDTVIG
Parteneriat Grundtvig - ECHOE,
beneficiar Centrul de Pregătire
Profesională în Cultură din
Bucureşti
Parteneriat Grundtvig – Arta,
cultura, teritoriu în perspectiva unei
Europe interculturale, beneficiar
Colegiul Naţional de Artă Dinu
Lipatti din Bucureşti
Voluntari Seniori – Persoane în
vârstă active în comunitatea locală,
beneficiar Caritas Alba Iulia
”Crezi că de noi depinde viaţa lor?
Răspunsul meu este DA, de tine, de mine,
de noi toţi depinde ceea ce facem şi
rezultatele creaţiei noastre se vor vedea în
viitor şi ne vom bucura de ele. Cu toţii
investim în familie, şi mai ales în copii.
Apariţia acestui proiect vine din dorinţa
de a oferi tinerilor ceea ce ei au nevoie zi
de zi, de la noi, cei care facem parte din
comunitate. Acum 15 ani hoinăream prin
gări... Educatorii mi-au spus atunci că voi
ajunge „un aurolac, un infractor, un
cerşetor...Ciudat, datorită comunităţii
(ong-urilor, a unor oameni deosebiţi),
sunt astăzi un om integru. Stigmatizarea
nu este soluţia. Cu toţii ne dorim ca tineri
instituţionalizaţi să beneficieze de ceva,
de la cineva. Dar câţi dintre noi fac ceva
în acest sens? Nu putem fi fericiţi dacă
cei din jurul nostru sunt nefericiţi!”
Vişinel Costel Balan - Manager de
Proiect
TINERET ÎN ACŢIUNE
Acţiunea 1.2 – Imagini tactile, beneficiar
Asociaţia Pontes
Acţiunea 2 – Joc şi descoperire, beneficiar
Fundaţia Chance for Life
Acţiunea 3.1 – Ce mai faci? beneficiar
Asociaţia 4Young
Acţiunea 2 – Copiii noştri, viitorul nostru,
beneficiar Centrul de Voluntariat Cluj
Napoca
Acţiunea 2 – Dezvoltă solidaritatea,
beneficiar Asociaţia DREPT
Acţiunea 2 – Nu înceta să crezi, beneficiar
Asociaţia ZMCA Baia Mare
FONDURI
STRUCTURALE
Societal – Reper 21
TINERET ÎN ACŢIUNE
Acţiunea 2 – Eu pot, tu poţi, să facem
mai mult împreună, beneficiar
Fundaţia Filantropică Metropolis
Acţiunea 4.3 – Cum să răspundem
provocărilor globale prin voluntariat
şi Şcoala de voluntari at pentru
succes social, beneficiar Asociaţia
Kasta Morrely
TINERET ÎN ACŢIUNE
Acţiunea 3.1 – Democraţia un mod de a
realiza dezvoltarea durabilă, beneficiar
Asociaţia Eurodemos
Acţiunea 3.1 – Instrumente ale artei
dramatice pentru dialog intercultural şi
participare activă, beneficiar Fundaţia
pentru Tineret Buzău
Acţiunea 1.2 - De noi depinde viaţa lor,
beneficiar Asociaţia Împreună Desenăm
Viitorul. Proiectul este dedicat tinerilor
aflaţi în centrele de plasament din Judeţul
Bacău. Prin intermediul acestui proiect, 45
de tineri instituţionalizaţi din Bacău au
participat la şase ateliere de educaţie pentru
viaţă. În cadrul acestor ateliere s-au folosit
exclusiv metode de educaţie non-formală.
163

164

165

În zona de experimentare activă din cortul şi scena plasate în Parcul tineretului s-
au derulat joi şi vineri 27-28 septembrie 2012, între orele 14 şi 22 activităţi de
învăţare prin metode de educaţie non-formală (Metode vii), au avut loc concerte,
s+au proiectat filme, s-au organizat concursuri.
Metode vii experimentate în cort – joi 27 septembrie
14:00-17:00 Atelier de fotografie Centrul de Resurse pentru Organizaţii Studenţeşti,
Atelier de creaţie –metoda COLAJ Fundaţia Chance for Life
14:00-20:00 Figurine din fimo şi quilling Salvaţi copiii
Atelier de creaţie REVERSIBIL Upside Down
Expoziţie PhotoVoice Asociaţia Euroarte şi Centrul de Resurse pentru
Participare Publică – CeRe
Facilitare grafică
16:00-19:00 Activităţi de reciclat hărtie şi realizat obiecte din hârtie reciclată
Asociaţia React
17:00-19:00 Speakers’ Arena Asociaţia Arenas
17:00-20:00 Atelier “Handmade” de creat accesorii Fundaţia Metropolis
17:30 -20:00 Animaţie video Fundaţia Noi Orizonturi
Biblioteca vie (Când cărţile sunt oameni) Asociaţia ArtFusion
18:00-19:00 Gimnastică energetică Incubator 107
19:00-20:00 Tai Chi Incubator 107
18:00-20:00 Atelier de animaţie stradală şi jonglerie Incubator 107
Atelier de creaţie – păpuşi, noduri decorative, figuri din baloane
Organizaţia Naţională Cercetaşii României
Dear World (Mesaje foto către lumea largă –Angajabilitate şi Mobilitate)
GRASP România
În cazul tuturor acestor ateliere, cei prezenţi au putut exersa activităţi menite
să le dezvolte abilităţi în diverse domenii. De exemplu:
o în cadrul “colţului” GRASP a fost organizată o sesiune specială în
care cei prezenti au putut să îşi facă fotografii prin care să transmită
mesaje scrise chiar pe ei.
o la Bibliotecă participanţii au putut citi ”cărţi vii”,
o la Speakers' Arena şi-au putut îmbunătăţi abilităţile de oratorie şi
retorică.
166

Metode vii experimentate în cort – vineri 28 septembrie
14:00-17:00 Atelier de fotografie Centrul de Resurse pentru Organizaţii Studenţeşti,
Atelier de creaţie – metoda COLAJ Fundaţia Chance for Life
14:00-20:00 Face painting Salvaţi copiii
Atelier de creaţie REVERSIBIL Upside Down
Expoziţie PhotoVoice Asociaţia Euroarte şi Centrul de Resurse pentru
Participare Publică – CeRe
Facilitare grafică
16:00-19:00 Atelier de prim ajutor Asociaţia React
17:00-19:00 Speakers’ Arena Asociaţia Arenas
17:00-20:00 Statui vii Fundaţia Metropolis
17:30 -19:00 Aici acolo (Atelier de diversitate culturală) ACTOR
17:30 -20:00 Animaţie video Fundaţia Noi Orizonturi
Biblioteca vie (Când cărţile sunt oameni) Asociaţia ArtFusion
Dear World (Mesaje foto către lumea largă – Educaţie Non-formală şi
Voluntariat) GRASP România
18:00-20:00 Atelier de animaţie stradală şi jonglerie Incubator 107
Atelier de creaţie – păpuşi, noduri decorative, figuri din baloane
Organizaţia Naţională Cercetaşii României
19:00-20:00 Aerografie Incubator 107
In cadrul evenimentului s-au organizat două concursuri:
o
o
EuroQuizz – Roata norocului unde cei care au ştiut să răspundă
corect la întrebări legate de UE au câştigat tricouri, pixuri si stickuri
,
Rucsacul călător – în cadrul căruia călătorii prin lume au venit să îşi
spună povestea rucsacului, la finalul evenimentului fiind desemnaţi,
prin tragere la sorţi, 3 câştigători.
167

168

14:00-17.00 Atelier de drumming
Asociaţia Terre des Hommes
16:00-17:00 Dans cu steaguri ACTOR
17:00-18:30 Atelier de teatru forum
Asociaţia ArtFusion şi
Fundaţia Chance of Life
18:30-19:30 Spectacol de teatru forum
Asociaţia ArtFusion şi
Fundaţia Chance of Life
Joi
27 septembrie
Joi
27 septembrie
20:00-21:00
Concert Butterflies in
My Stomach
21:00-22:00
Concert Les Elephant
Bizarres
20:00-21:00
Concert C.T.C.
21:00-22:00
Concert Şuie Paparude
Pe scena special amenajată în
parcul tineretului s-au derulat
următoarele activităţi
22:00-23:00 Scurt
metraje –ShortsUP
Asociaţia Oricum
22:00-23:30 Ceremonia
de decernare a premiilor
concursului cu rucsacul
Vineri
28 septembrie
Vineri
28 septembrie
14:00-17.00 Atelier de drumming
Asociaţia Terre des Hommes
16:00-17:00 Dans cu steaguri ACTOR
17:00-18:30 Atelier de teatru de improvizaţie
Fundaţia Teatru fără Frontiere
18:30-19:30 Spectacol de teatru dr improvizaţie
Fundaţia Teatru fără Frontiere
169

ERASMUS 15:25 - 15 ani în România, 25 de ani în Europa
În 2012 programul Erasmus a
împlinit 15 ani de viaţă în România şi
25 de ani de existenţă în Europa.
Lansat oficial în anul 1987 prin
participarea a 3244 de studenți tineri
şi aventuroşi la experienţe de studiu
într-una dintre cele 11 țări care erau
inițial în program, Erasmus este cel
mai important program de învăţare şi
formare profesională din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte
mobilitatea şi cooperarea la nivelul învăţământului superior în Europa. În
ultimii 25 de ani, programul a înregistrat o creștere constantă, atât în ceea
ce privește numărul de studenți, cât și în ceea ce privește calitatea și
diversitatea activităților propuse. În prezent, la program participă 33 de țări
- cele 27 de state membre ale UE, Croația, Islanda, Liechtenstein,
Norvegia, Elveția și Turcia,
Diferitele sale acţiuni se adresează nu doar studenţilor care doresc să
studieze şi să muncească în străinătate, ci şi profesorilor şi altor categorii
de personal, chiar din întreprinderi, care intenţionează să predea în
străinătate, ca şi personalului din universităţi care doreşte să urmeze cursuri
de formare în străinătate. În plus, programul sprijină instituţiile de
învăţământ superior care doresc să coopereze prin programe intensive,
reţele academice şi proiecte multilaterale, precum şi să creeze legături cu
mediul de afaceri.
Cu această ocazie, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în
Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP) şi Erasmus
Student Network România (ESN), în parteneriat cu Primăria Municipiului
Bucureşti, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică,
„I.L.CARAGIALE“ şi Teatrul „Nottara“ a organizat la Teatrul “Nottara” în
data de 18 mai 2012 , un eveniment care a celebrat importanţa, utilitatea şi
necesitatea experienţelor academice derulate în ţări europene.
Agenda evenimentului a fost încărcată şi a cuprins:
Prezentări/discursuri susţinute de:
o Monica Ileana Calotă– Director ANPCDEFP,
o Iulia Deutsch – Șef adjunct al Reprezentantei Comisiei Europene
în România,
o Madlena Nen – Coordonator Departament Erasmus ANPCDEFP,
o
o
precizat că:
Laura A. Popa – Ambasador ERASMUS al studenților români,
Camelia Vasile – P.A.U. Education.
În discursul său Monica Ileana Calotă, Director ANPCDEFP, a
„Aniversarea “de argint” a programului Erasmus, cel mai
cunoscut dintre programele europene, este o bună ocazie de a
evidenţia ce poate să îndeplinească Uniunea Europeană atunci
când are o viziune clară, entuziasm şi dorinţa de cooperare. În
cei 25 de ani de derulare, Erasmus a schimbat vieţile a aproape
3.000.000 de tineri (dintre care, în 15 ani de când a fost lansat şi
la noi, 41.000 sunt români!) şi a deschis minţile şi sufletul primei
generaţii cu adevărat europene.“
170

Lansări/premiere de filme:
• Generatia "ERASMUS", produs de ANPCDEFP, cu
sprijinul Erasmus Student Network (ESN) România,
• Alte filme realizate de studenţi români şi străini,
Panel: Ce facem odată întorşi din ERASMUS? Cum te ajută
ERASMUS să găseşti un job mai bun? Discuție cu
reprezentanşi ai societăţii civile, sectorului public şi privat
din România:
• Liliana Comănescu, Reprezentanţa Comisiei
Europene în România
• Radu Jugureanu, Siveco România
• Nicoleta Popa, Preşedinte Erasmus Student Network
(ESN) România
• Ioana Traista, GRASP (Global Romanian Society of
Young Professionals)
• Alexandru Ştefănescu, REVIRO (Educativa)
• Maria Besnea, Petrom România
• Viviana Balasan – Deloitte România
Teatrul Labirint! – Experimentează Erasmus,
Dezbatere la care au participat studenţi români şi străini cu
tema: Ce destinatie de studiu să alegi? Prezentarea de
aspecte pozitive şi dificultăţi privind mobilitatea ERASMUS:
• Mobilitate de studiu outgoing – Alexandra Popescu,
Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti,
• Mobilitate de plasament – Dragoş Scarlat, USAMV
Bucureşti,
• Mobilitate de studiu incoming – Alberto Nieto,
student străin Erasmus la Universitatea
"Transilvania" din Braşov,
• Mobilitate de formare STT – Anca Stoica
Universitatea din Bucureşti.
GRASP: "Dear Romania ERASMUS 15:25”,
Momente muzicale susţinute de studenţii Universităţii
Naţionale de Muzică din Bucuresti,
Moment festiv ERASMUS: 15 ani în România, 25 de ani în
Europa.
171

172

Gala LSRS 2012
Cu ocazia împlinirii a trei ani de activitate (pe parcursul cărora a înregistrat o
evoluţie deosebită pentru sectorul neguvernamental românesc, atrăgând peste
6000 de membri de la universităţi din peste 50 de ţări şi înfiinţând 30 de
filiale în întreaga lume), Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) a
organizat cea de-a treia ediţie a Galei LSRS, eveniment dedicat promovării
tinerilor români din străinătate cu rezultate academice deosebite. Evenimentul
a reprezentat un pas important în consolidarea comunităţii de studenţi şi
absolvenţi români din întreaga lume şi a reunit peste 600 de participanţi,
studenţi şi absolvenţi români, membri LSRS din peste 30 de ţări.
Gala a debutat cu un moment artistic oferit de Tudor Andrei, absolvent al Academiei Regale din
Londra şi de Dragoş Dimitriu, student al Academiei de Muzică din Viena, care au interpretat
Balada pentru vioară şi orchestră OP. 29 de Ciprian Porumbescu.
La Gală au fost prezente personalităţi marcante din domeniile politic, academic, diplomatic,
economic, mediatic şi al societăţii civile, printre care: Traian Băsescu, Preşedintele României,
Vasile Blaga, Preşedintele Senatului României, Teodor Baconschi, Ministrul Afacerilor Externe,
Academician Ionel Haiduc (Preşedintele Academiei Române), Cristian Diaconescu
(Vicepreşedintele Senatului României), Florin Georgescu (Prim-viceguvernator al Băncii Naţionale
a României), Ionuţ Dumitru (Preşedintele Consiliului Fiscal), Vasile Astărăstoaiei (Preşedintele
Colegiului Medicilor din România), Alexandru Lăzescu (Preşedintele Televiziunii Române), Justin
Capră (inventator de renume mondial) Monica Ileana Calotă (Director al Agenţiei Naţionale pentru
Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale) şi Marian Staş (Fundaţia
CODECS). Gala a continuat cu discursul lui Sebastian Burduja, Preşedintele Ligii Studenţilor
Români din Străinătate, care a precizat:
Acest eveniment este dedicat tuturor tinerilor români care se disting prin rezultate academice
şi profesionale atât în ţară, cât şi peste hotare. Cinstim nu doar un grup restrâns de valori
individuale, ci un model de excelenţă al generaţiei tinere şi mai ales o sursă de speranţă şi
optimism pentru România de mâine. În viziunea noastră, Gala rămâne în primul rând o
invitaţie la dialog despre potenţialul uman al ţării noastre şi despre rolul generaţiei tinere în
dezvoltarea României pe termen lung.”
173

În discursul său, Sebastian Burduja a anunţat şi lansarea programului „România Jună 2030.
România în 3 Decenii”. Această lucrare sintetizează concluziile Forumului România Jună,
organizat între 12-14 august 2011, cu sprijinul Băncii Naţionale a României. Volumul prezintă, în
premieră, o viziune a tinerilor de dezvoltare a României în orizontul de timp 2030 şi se doreşte a fi
o platformă deschisă de idei, care pot fi asumate de factorii de decizie din România.
Discursurile invitaţilor au fost urmate de decernarea premiilor pentru studenţii români cu cele mai
bune rezultate în plan academic şi extra-curricular pentru anul academic 2010-2011. Aceştia au fost
selectaţi în două etape, mai întâi de către premianţii ediţiei trecute şi apoi de către un juriu extern
format din personalităţi academice precum: Acad. Ionel Haiduc, Preşedintele Academiei Române,
Raluca-Ioana van Staden, Prof. Univ. Dr. Anton Hadăr, Gabriel Ivan (Education and Science
Projects Manager British Council), Monica Ileana Calotă (Director al Agenţiei Naţionale pentru
Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale – ANPCDEFP), Katja Lasch
(Director DAAD), Gabriela Drăgan (Director Institutul European), Ambasadorul Liviu Bota
(preşedinte FUNDAŢIA Marii Negre) şi Fabien Flori (Ataşat în materie de cooperare universitară
şi ştiinţifică în cadrul Ambasadei Franţei).
Au fost oferite următoarele premii şi menţiuni:
o Marele Premiu a fost decernat Alexandrei Balahur-Dobrescu (Universitatea Alicante,
Spania), cercetător post-doctoral la European Commission Joint Research Centre. A
absolvit Facultatea de Informatică din Iaşi în 2007 şi în 2011 a primit titlul de Doctor
European cu nota maximă (10), fiind autoarea a peste 50 de publicaţii. Vorbeşte fluent 5
limbi străine şi este membră în numeroase proiecte europene, naţionale, private şi comitete
ştiinţifice de specialitate şi jurnale de prestigiu.
o Premiul Studentul Român din Europa – nivel licenţă a fost oferit lui Mihai Leonard
Cîrlănaru, (Jacobs University Bremen, Germania),
o Premiul pentru nivel post-universitar în Europa a fost acordat lui Marian-Daniel
Iordache (Joint Programme între Instituto Superior Tecnico, din Lisabona, Portugalia, şi
Universidad de Extremadura, Caceres, Spania).
o Pentru America de Nord:
o la nivel de licenţă, a fost premiat Dragoş Ionuţ Potîrniche, student la Princeton
University,
o la nivelul post-universitar premiul a revenit Sabinei Ştefania Alistar, de la
Universitatea Stanford din SUA. Sabina este doctorand în Management Science
& Engineering, printr-o bursă oferită primilor 5% dintre studenţi, fiind distinsă
cu numeroase premii la cel mai înalt nivel.
174

o
o
Premiul Studentul Erasmus al Anului 2011 a fost acordat lui Ion Badea, student al
Facultăţii de Energetică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, care a
beneficiat de o mobilitate de studiu ERASMUS la Ecole Nationale Supérieure d’Arts et
Métiers (Cluny, Franţa).
Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării
Profesionale a acordat un Premiu Special ERASMUS 2012. Acesta i-a revenit Alinei
Marcu, absolventă a Facultăţii de Jurnalism si Ştiinţele Comunicării din cadrul
Universităţii din Bucureşti, care a beneficiat de o mobilitate de studiu ERASMUS la
Universitatea Masaryk din Brno, Republica Cehă.
o În premieră, a fost acordat Premiul pentru Studentul Anului în România studentei Mihaela
Diana Aldea (anul 4 la Facultatea de Medicină Generală din Cluj Napoca), pentru
activitatea de cercetare de excepţie inclusiv în cadrul Institutului Oncologic „Ion
Chiricuţă”, unde testează combinaţii medicamentoase capabile să distrugă celulele
tumorale.
Cele şapte menţiuni speciale au fost câştigate de:
Alexandru Eugen Ichim (Jacobs University, Bremen,
Germania), Vadim Radu-Toader (Oxford University,
Marea Britanie), Vlad-Petre Glăveanu (London
School of Economics, Marea Britanie), Anca
Mădălina Farcaş (Oxford University, Marea Britanie),
Ramona Todoca (Savannah College of Art and
Design, S.U.A.), Tudor Alexandru Dumitraş
(Carnegie Mellon, S.U.A.) şi Rareş Vernica
(University of California, Irvine, SUA).
Câstigatorul premiului Studentul Român ERASMUS
al anului: Ion Badea este student al Facultatii de
Energetica din cadrul Universitatii Politehnice din
Bucuresti şi a beneficiat de o mobilitate de studiu
ERASMUS la Ecole Nationale Superieure d’Arts et
Metiers, centrul din Cluny, Franta. Pe durata stagiului,
a vizitat numeroase uzine din regiune şi a remarcat
abordarea ecologistă în proiectarea şi funcţionarea lor,
s-a implicat atât în proiecte de specialitate cât şi în
proiecte sociale şi educative.
175

Câştigatoarea Premiului
Special ERASMUS 2012
oferit de Agenţia Naţională
pentru Programe Comunitare
în Domeniul Educaţiei şi
Formării Profesionale, Alina
Marcu, absolventă a Facultăţii
de Jurnalism şi Ştiintele
Comunicării din cadrul
Universităţii din Bucureşti, a
beneficiat de o mobilitate de
studiu ERASMUS la
Universitatea Masaryk din Brno,
Republica Ceha. Pe durata
mobilităţii a urmat:
o cursuri de comunicare
interculturală, care i-
au prezentat o altă
faţetă a comunităţii internaţionale,
o cursuri de propaganda, în urma cărora a învăţat diferenţa dintre relatii publice şi
manipulare,
o cursuri de PR politic american, care i-au oferit o altă perspectivă a relaţiilor publice
politice.
Pe lângă activităţile din domeniul formal, Alina s-a implicat în proiecte şi activităţi organizate
special pentru studenţii Erasmus. Astfel, a devenit membru voluntar al uneia dintre seţiunile locale
ale Erasmus Student Network, International Students’ Club Brno, o asociaţie non-profit care
colaborează cu universităţile din Brno pentru a le oferi studenţilor străini o experienţă cât mai
plăcută pe durata stagiului lor de studii. Alina Marcu declară despre experienta ei ERASMUS:
"Cuvântul definitoriu pentru întreaga experienţă a fost un verb, "a descoperi". Ii descoperi pe
cei din jur, te descoperi pe tine ca om şi ca viitor profesionist şi apoi îi redescoperi pe cei de
acasă, îi vezi cu alţi ochi, îi inţelegi mai bine."
176

Premiile European Language Label (ELL) 2011 şi 2012
Anul 2012 a fost un an încărcat în ceea ce priveşte organizarea şi derularea activităţilor
specifice pentru evaluarea candidaturilor şi organizarea ceremoniilor (folosirea pluralului nu
este o greşeală pentru că în anul 2012 au fost organizate două ceremonii: una pentru anul
2011 şi alta pentru anul 2012) pentru decernarea premiilor European Language Label.
În data de 01.03.2012 s-a lansat pe Facebook pagina web a Comunităţii ELL, care
prezintă si promovează experienţe şi rezultate ale proiectelor premiate cu European
Language Label în cei 10 ani de existenţă a acestor premii. 16. martie 2012 a fost ziua în care a
avut loc, la sediul Reprezentantei Comisiei Europene, ceremonia de decernare a premiilor ELL pe
anul 2011. La ceremonie, pe lângă reprezentanţii Agenţiei Naţionale şi ai Autorităţii Naţionale
pentru LLP a participat, în calitate de invitat de onoare, scriitorul Mircea Cărtărescu. Ca o
recompensă pentru dezvoltarea de metodologii, tehnici şi instrumente de predare a limbilor străine
au fost premiate următoarele instituţii și proiecte:
177

Numitorul comun al tuturor proiectelor premiate a fost comunicarea în una sau mai multe limbi
diferite de cea maternă - un element esenţial pentru crearea cadrului favorabil asigurării
flexibilităţii şi securităţii sociale.
178

179

În cadrul ceremoniei:
o a fost anunţată iniţiativa Agenţiei Naţionale de a publica o carte de promovare a acţiunii,
carte în care să apară atât poezie cât şi proză a unor scriitori contemporani; s-a menţionat
şi faptul că primul volum va cuprinde texte in RO, EN şi HU de Mircea Cărtarescu şi
Marko Bela
o Mircea Cărtărescu a ţinut un discurs,
o a susţinut un recital Mariana Preda
o echipa Radio Cultural România a înregistrat emisiunea StoryMania.
180

Acordarea premiilor pe anul 2012, a avut loc în
luna septembrie 2012, în cadrul unui
eveniment mai amplu - LinguaFEST, dedicat
celebrării Zilei Europene a Limbilor în scopul
promovării multilingvismului şi
multiculturalităţii, eveniment organizat de
către:
o Reprezentanţa Comisiei Europene în
România (RCE),
o Agenţia Naţională pentru Programe
Comunitare în Domeniul Educaţiei şi
Formării Profesionale (ANPCDEFP),
o Departamentul pentru Relaţii
Interetnice din cadrul Guvernului
României,
o Primăria Municipiului Bucureşti,
o ArCuB,
o Consiliul Britanic,
o Asociaţia pentru Servicii Lingvistice
de Calitate - QUEST România,
o Institutul Francez,
o Centrul Cultural Turc.
Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc
în data de 24 septembrie, începând cu ora 10:00,
la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în
România. Au luat cuvântul Niculae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România;
Christiane Gertrud Cosmatu, subsecretar de stat, Guvernul României - Departamentul pentru
Relaţii Interetnice; Augustin Mihalache, consilier în cadrul MECTS Monica Calotă, director
ANPCDEFP; Emanuel Alecsandru Papagheorghiu, director executiv - Direcţia Cultură, Învăţământ,
181

Turism din Primăria Municipiului Bucureşti, alţi reprezentanţi ai partenerilor. A urmat ceremonia
de acordare a premiilor European Language Label (Certificatul lingvistic european) pentru proiecte
creative şi inovatoare în domeniul predării şi învăţării limbilor străine şi a distincţiilor individuale
European Language Label. Au fost premiate 5 instituţii:
În anul 2012 s-au acordat pentru prima dată distincţii
individuale ELL unor cadre didactice din învăţământul universitar şi preuniversitar.
Distincţia European Language Label - Învăţământ superior a fost acordată Prof. univ. dr. Anca
Cristina Colibaba Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ din Iaşi, Preşedinte
executiv al Fundaţiei EuroEd
182

Distincţia European Language Label - Învăţământ preuniversitar a fost acordată Prof. Elena
Irimescu Şcoala cu clasele I-VIII Nr.6 “Grigore Antipa” din Botoşani.
Cu aceeaşi ocazie s-a lansat „Publicaţia European Language Label”, ediţia 2012, care cuprinde
texte de Mircea Cărtărescu şi Markó Béla, în original şi în traducere.
În zilele de 25 şi 26 septembrie, publicul larg a fost invitat să participe la Festivalul de teatru
şcolar multilingv găzduit de Centrul de Proiecte Culturale ArCuB, precum şi la alte activităţi
organizate în pasajul Universităţii. Pe parcursul celor două zile de festival, în foaierul Centrului
ArCuB, au fost amenajate standuri de promovare a diversităţii culturale şi lingvistice a Europei, cu
sprijinul institutelor culturale participante şi al minorităţilor naţionale prezente la eveniment.
Agenda detaliata a evenimentului a fost următoarea:
o 25 si 26 septembrie în Pasaj Universitate:
o Teatru de improvizaţie
o Proiecţii de filme
183

o
o
o LearnEnglish Mobile – jocuri pe smartphone (British Council)
o Improvizaţie lingvistică (cu trainer de la British Council)
25 septembrie ArCuB
o Festival de teatru şcolar multilingv
o Piesa de teatru a Colegiului Naţional Aprily Lajos (Braşov)
– lb. maghiară
o Moment muzical cu Mihnea Vlădescu (minoritatea
macedoneană)
o Piesa de teatru a Lic. Teoretic Taras Sevcenko (Sighetu
Marmaţiei) – lb. ucraineană
o Moment muzical cu Adnana Halil – Gâdiuţă (minoritatea
turcă)
o Piesa de teatru a Colegiului German Goethe (Bucureşti) – lb.
germană
o Moment muzical cu Maria Crăciun (Galaţi)
o Standuri ale minorităţilor naţionale
o Prezentare de carte, lecţii de limbă
o Hatwalk – confecţionare de pălării din materiale reciclabile.
o 26 septembrie ArCuB (16.00 – 19.00)
o Festival de teatru şcolar multilingv
o Piesa de teatru a Liceului Internaţional de Informatică (Bucureşti) – lb.
engleză, turcă, română
o Moment muzical cu Grupul ucrainean Zorea din Bucureşti
o Piesa de teatru a Colegiului Naţional Ion Neculce (Bucureşti) – lb. italiană
Standuri ale minorităţilor naţionale
184

o
o
o
o
o
Prezentare de carte, lecţii de limbi străine
Hatwalk – confecţionare de pălării din
materiale reciclabile.
Proiecţie de filme documentare
Acordarea diplomelor de participare
Moment de muzică şi dans cu ansamblul
Uniunii Elene din România
Tot în luna septembrie, Comisia Europeană a organizat o conferinţă la Limassol în Cipru, pentru a
aniversa Consiliul European de la Barcelona. Cu ocazia acestei conferinţe s-au acordat, la nivel
European, distinţii unui număr de 5 proiecte care în ţările lor au primit certificatul ELL. Una dintre
aceste distincţii a fost atribuită proiectului din România "Equal Chances to European Integration
through the Use of the European Language Portfolio" (EuroIntegrELP), coordonat de Prosper-ASE
Language Center, Bucuresti.
185

Conferinţa finală a proiectului CityM - Creative, Innovative and Transferable
Methods in the Training of Teachers and Training Staff
Conferinţa finală a proiectului CityM (proiect de reţea
tematică, implementat de 13 Agenţii Naţionale care
administrează Programul de Invăţare pe tot parcursul vieţii
în 12 ţări, finanţat de Comisia Europeană şi coordonat de
ANPCDEFP) s-a desfăşurat la Bucureşti, în perioada 6-8
martie 2012 şi a avut ca obiective principale:
o să prezinte participantilor unul din rezultatele
proiectului - Kitul de metode creative, inovatoare
şi transferabile în domeniul formarii cadrelor
o
didactice şi a formatorilor,
să lanseze o dezbatere privind o mai bună integrare
a rezultatelor proiectelor LLP în practica
educaţională şi în politicile în domeniul educaţiei
şi formării profesionale.
Evenimentul a reunit 130 de participanţi din 12 ţări
europene : Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Germania,
Lituania, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, Olanda, Suedia
şi Romania. Participanţii au fost reprezentanţi ai proiectelor
incluse ca exemple de bună practică în kit, cadre didactice,
formatori, studenţi care urmează să devină cadre didactice,
factori de decizie în educaţie şi formare profesională.
Conferinţa a fost vie, interactivă şi dinamică. S-au folosit
tehnici inovatoare de facilitare şi metode participative cum
ar fi:
o Open Space Technology,
o Knowledge Safari,
o Digital Mosaic.
Aceste metode şi calitatea moderării tuturor activităţilor au
făcut ca atelierele organizate în cadrul conferinţei să îşi
realizeze obiectivele şi toţi participanţii să lucreze şi să se
manifeste într-o atmosferă destinsă şi plăcută.
A fost foarte apreciată şi productivă metoda Open Space
care prezintă caracteristicile prezentate în continuare.
Metoda Open-space este o metodă pentru activităţi de
formare şi/sau ateliere care implică un grup divers de
participanţi. Această metodă facilitează identificarea
problemelor specifice unui subiect dat, auto-selectarea
grupurilor de discuţii şi dezbateri referitoare la problema în
cauză, cu persoane preocupate de ea.
Persoanele participante sunt aşezate în cerc/cercuri
concentrice. Aranjamentul circular de scaune înseamnă că
toţi sunt egali, atât în calitate de formatori cât şi în calitate
de formabili. Participanţii discută de la egal la egal, având
posibilitatea de a lucra împreună pentru a rezolva
problemele vizate.
Open space funcţionează pe două principii:
pasiune,
responsabilitate.
Fără pasiune, nimeni nu este interesat, iar fără
responsabilitate, nu se face nimic. Evident, fiecare este
pasionat de lucruri diferite, şi este, de asemenea, evident că
oamenii nu îşi vor asuma responsabilitatea pentru ceva de
186

care nu sunt pasionaţi. În Open space, oamenii discută despre subiecte pe care le consideră
importante.
Facilitatorul:
Prezintă tema, solicită participanţii să se gândească la subiecte de discuţie în cadrul
temei şi:
precizează că nu este o problemă dacă o persoană nu ştie ce să propună pentru
discuţie sau dacă o persoană propune mai mult de un singur aspect.
prezintă conceptele specifice metodei Open-space:
Cele patru principii:
Oricine participă este persoana potrivită;
Orice se întâmplă este exact ce şi cât trebuia să se întample;
Oricând începe este exact ora potrivită;
Oricând se termină, se termină.
”Legea picioarelor”:
Dacă în orice moment vă găsiţi într-o situaţie în care nici nu învăţaţi şi
nici nu contribuiţi: salutaţi, ridicaţi-vă, şi mergeţi să faceţi ceva util.
Această lege implică posibilitatea dumneavoastră de a vă retrage dintr-o
sesiune de formare organizată după metoda Open-space în momentul în care
consideraţi că nu vă mai este de folos sau când nu mai sunteţi interesat.
”Bondari şi fluturi”
Acest concept se referă la cei care vor să se plimbe de la grup la grup,
acţionând ca polenizatori şi fertilizatori, îmbogăţind şi diversificând
discuţiile (bondarii), sau numai observând şi acumulând (fluturii).
Facilitează determinarea subiectelor de discuţie: informează participanţii că, după ce
s-au hotărât asupra unei probleme sau oportunităţi specifice temei anunţate, pe care
vor să o discute, trebuie să scrie pe o coală de hârtie un titlu scurt al problemei de
discuţie propuse şi să lipească coala respectivă pe un perete sau panou. Propunerea
unei probleme de discuţie nu presupune ca cel care o propune să fie un expert în
domeniu sau să poată face o prezentare formală.
187

Oferă sprijin pentru realizarea agendei de grup. Se acordă participanţilor timpul necesar
pentru a discuta, a negocia, a combina subiecte de discuţie similare în sesiuni comune şi a
determina agenda sesiunilor în aşa fel încât majoritatea participanţilor să poată asista la
sesiunile pe care le consideră importante. După determinarea agendei se stabilesc:
grupuri de discuţie specifice;
un loc de discuţii pentru fiecare grup;
un program pentru fiecare grup.
În general mai multe grupuri își desfășoară activitatea simultan.
188

Obiectivele atelierelor desfăşurate în cadrul conferinţei au fost:
o Să stimuleze obţinerea unui conţinut de calitate: noi perspective şi recomandări pentru
factorii de decizie de la nivel naţional şi European;
o Să implice activ participanţii în valorizarea de bune practici, dar şi în schimbul de
informaţii şi experienţă;
o Să fie agreabile, creative şi eficiente!
Şi aşa au şi fost, fapt pus în evidenţă de feedback-ul dat de participanţi la finalul conferinţei:
"Romania really ROCKS!",
"Amazing, beautiful, tremendous!",
"Stimulating",
"Fantastic"
…şi multe aplauze la finalul conferinţei.
189

Capitolul VI. EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ
« Je découvre, je me découvre… » (Le monde par le théâtre)
Proiectul de parteneriat Şcolar Bilateral Comenius la au participat ŞCOALA “ANASTASIA
POPESCU“ din Bucureşti şi Şcoala
EL SALVADOR de ENSEÑANZA
SOCIEDAD COOPERATIVA
LIMITADA din Torrelavega, Spania,
şi-a propus să determine elevii să se
desprindă de contextul formal al sălii
de clasă şi să-şi exprime liber ideile
într-un context intercultural.
Obiectivele proiectului au fost:
190
Dezvoltarea la elevi a unor
competenţe de comunicare
în limba franceză şi în
limbile ţărilor partenere,
oferindu-le poşibilitatea de
a continua demersul de a
învăţa o limbă străină, prin
alte mijloace, decât cele
tradiţionale.
Dirijarea elevilor către
descoperirea unor elemente
de cultură şi civilizaţie
representative pentru
Franţa şi ţările implicate.
Stimularea şi dezvoltarea
imaginaţiei şi creativităţii elevilor prin intermediul instrumentelor de expreşie teatrală.
Abordarea creativă a relaţiei cu şine, cu alţii şi cu mediul înconjurător.
Rezultate şi produse finale:
Mobilitatea (deplasarea) unui număr de zece elevi români însoţiţi de două cadre didactice la şcoala
parteneră, EL SALVADOR de ENSEÑANZA SOCIEDAD COOPERATIVA LIMITADA –
Torrelavega, Spania, pentru zece zile;

Mobilitatea unui număr de doisprezece elevi spanioli însoţiţi de două cadre didactice, la
ŞCOALA “ANASTASIA POPESCU “, pentru zece zile;
Schimb intercultural, deprinderi de comunicare în limba franceză consolidate şi cunoştinţe
de limbă spaniolă/română;
Pagina web a proiectului care conţine în secţiune intitulată “Jurnal de proiect”, aspecte din
activităţile desfăşurate în cadrul proiectului;
Mini-spectacole regizate şi puse în scenă în fiecare şcoală parteneră (spectacole care au
fost înregistrate video);
Programă de curs opţional “Franceza prin teatru” care a fost introdusă în curriculumul
celor două şcoli în anul şcolar 2012-2013;
Afişe şi caiete program pentru spectacolul final din cele două şcoli partenere;
“Lada de zestre a proiectului” conţinând produse realizate , CD însoţit de un livret.
Cum dimensiunea lingvistica este una dintre componentele esenţiale ale unui astfel de parteneriat,
elevii români implicaţi în proiect au început pregătirea la limba spaniolă, iniţial prin lecţiile predate
de asistentul Comenius spaniol prezent în şcoala din România şi apoi cu ajutorul unui profesor
calificat. Familiarizarea elevilor cu elemente ale limbii şi culturii spaniole a continuat prin
intermediul unei întâlniri virtuale pe SKYPE cu elevii spanioli.
Realizarea unui schimb de legende specifice celor două culturi, traduse în limba franceză şi apoi
dramatizate - Juicio en el fondo del mar şi Dochia şi Mărţisor - a solicitat imaginaţia elevilor şi le-a
191

stimulat creativitatea. Elevii de la Colegio El Salvador au făcut cunoştinţă cu primele noţiuni de
limba română şi au exersat lectura acestei dramatizări cu ocazia mobilităţii desfăşurate de cadrele
didactice de la Şcoala "Anastasia Popescu" în Spania.
Evenimentele cele mai apreciate de elevi au fost cele două vizite ale elevilor
în ţările partenere. Vizita elevilor români în Spania a avut loc în noiembrie
2011, iar vizita elevilor spanioli în România a avut loc în mai 2012. Elevii au
fost găzduiţi în familii şi au venit la şcoală împreună cu corespondenţii lor.
În timpul vizitei în Spania atât elevii, cât şi profesorii români, au făcut
cunoştinţă nemijlocit cu şcoala, limba, cultura şi civilizaţia spaniolă, au
participat la toate activităţile de zi cu zi: cursuri, ateliere, evenimente şi
sărbătoarea castanelor (Magosta). In cadrul atelierelor, elevii români şi
spanioli au realizat afişele şi invitaţiile pentru spectacolul comun de teatru în
care, sub genericul Decouvre la terre et la mer par les legendes, au
interpretat cele două legende la care lucrasera timp de mai multe luni. Pe
durata vizitei, fiecare elev a avut în bagaj un livret de projet în care a descris
activităţile de zi cu zi şi şi-a consemnat impresiile.
Elevii spanioli s-au bucurat de ospitalitatea familiilor copiilor din România
şi s-au implicat în activităţile curriculare şi extra-curriculare derulate în
şcoala ”Anastasia
Popescu”. Pe durata
vizitei lor în
România au
participat la:
o un curs de dans
tradiţional românesc,
o programul "Şcoala altfel" în cadrul
căruia elevii Şcolii "Anastasia
Popescu" au prezentat piesa "Cardito
Caracol", după un text adaptat de
colegii lor, spanioli (costumele au
fost realizate în totalitate de copii, din
materiale reciclabile),
o
o
ateliere de artă plastică,
vizite la diferite obiective culturale din Bucureşti şi din împrejurimi
şi au asistat la un joc de «Oină » .
În loc de concluzie, elevii au
propus cuvintele cheie, substantive
şi adjective calificative care, în
viziunea lor, ar putea defini
proiectul Je découvre, je me
découvre :
Substantive:
experiencia, descoperire, noutate,
culture, provocare, ingénioşité,
amigos, développement, felicidad.
Adjective calificative:
enrichissant, especial, complex,
imprevizibil, unique, créatif,
beneficioso, surprinzător, innovant,
inedit.
192

Cântecul de leagăn - Limbaj universal al dragostei
Cântecul de leagăn este primul cântec pe care, în trecut,
mama îl cânta copilului ei. Fiecare ţară are în folclorul ei zeci
chiar sute de cântece de leagăn. Cântecul de leagăn reprezintă
interacţiunea dintre mamă şi copil.
Condiţiile actuale sunt total diferite de cele din trecut iar rolul
mamei în societate a fost profund modificat faţă de cel din
deceniile anterioare. Copiii ascultă acum cântece de leagăn
înregistrate electronic, nu cântate de părinţii lor. Aceasta a
fost premisa de la care s-a pornit iîn derularea proiectului.
Din analiza chestionarelor completate la începutul proiectului
de mamele copiilor implicaţi în proiect, a reieşit că
aproximativ 60% dintre acestea nu cunosc nici un cântec de
leagăn.
Proiectul s-a bazat pe un parteneriat între 6 instituţii de
învăţământ din Turcia, Letonia, Portugalia, Ungaria, Bulgaria
şi România şi a avut ca scop:
o însuşirea de către copiii de vârstă preşcolară şi de
către părinţii acestora a cântecelor de leagăn din
zona geografică în care trăiesc,
o constituirea unei relaţii stabile şi de calitate între
mediul educogen al grădiniţei şi părinţii şi bunicii
copiilor,
o dezvoltarea competenţelor de comunicare într-o
limbă străină a celor implicaţi în proiect,
o constituirea unui mediu atractiv de învăţare în
193

grădiniţă,
o dezvoltarea competenţelor profeşionale ale cadrelor
didactice.
Activităţile derulate au fost din cele mai diverse:
o ateliere cu părintii,
o activităţi de voluntariat,
o serbări, spectacole, concursuri interdisciplinare,
o şimpozioane,
o expoziţii,
o târguri,
o editarea de cărţi, afişe, pliante,
o realizarea şite-ului proiectului.
Prin intermediul acestui proiect profesorii şi părinţii au redevenit copii,
şi-au însuşit noi cunoştinţe despre toleranţă şi prietenie europeană şi
au pătruns într-o lume nouă, a copilăriei, în care au descoperit că au
atât lucruri în comun cât şi lucruri noi de învăţat de la parteneri.
194

“Enrichment of Teaching Methods of Romanic Languages as The Mother
Tongue Language”
Proiectul Comenius Regio “ENRICHMENT OF TEACHING METHODS OF ROMANIC
LANGUAGES AS THE MOTHER TONGUE LANGUAGE” s-a derulat pe o perioada de doi ani
(2010-2012) şi a avut drept parteneri:
Regiunea 1 – Botoşani, Romania:
Inspectoratul Scolar Judeţean Botoşani;
Şcoala cu clasele I-VIII nr. 11 Botoşani;
Biblioteca Judeţeana “Mihai Eminescu” Botoşani;
Regiunea 2 – Campania, Italia:
Department of Work, Instruction and Training of
Regione Campania (Giunta Regionale Della
Campania);
Instituto Comprenşivo Statale “P.A.G. Martini”;
Biblioteca Comunale di Castel Baronia "P.S. Mancini.
Prin derularea acestui proiect, ne-am dorit: dezvoltarea
compeţentelor de comunicare în limbile română şi italiană, pentru a-i
face pe elevi să conştientizeze importanţa limbilor materne în Uniunea Europeana, adaptarea,
dezvoltarea, testarea, implementarea şi diseminarea noilor metodologii de predare a limbilor
română şi italiană folosite în sălile de clasă, incluzând şi TIC, precum şi intensificarea întelegerii de
către elevi şi profesori a diversităţii valorilor culturale şi lingvistice din regiunile şi ţările partenere,
întărirea legăturii dintre şcoală şi bibliotecă.
Rezultatele principale pe care am reuşit să le obţinem sunt:
pagini pe site-urile şcolilor dedicate proiectului, ex:
http://no11botosani.scoli.edu.ro/comeniusregio.html;
http://icmartinicastelbaronia.135.it/;
două spectacole lirice (unul pentru fiecare ţară
parteneră) cu fragmente în limbile materne şi limba
engleză;
un mini-dicţionar romano-italiano-englez pe teme
ale toleranţei, educaţie civică, educaţie europeană,
relaţii interculturale;
povestiri în lant create de către elevii români şi
italieni intitulate „Extraordinarele Intamplari ale
lui Pacala şi Pinocchio;
un portofoliu metodologic care include planuri
didactice, teste, exerciţii, recomandări
metodologice şi un scurt studiu comparativ despre
metodele didactice folosite pentru predarea
limbilor romană şi italienă;
un calendar 2012 ilustrat cu desene ale elevilor şi
fragmente din mini-dictionarul romano-italianoenglez
mai sus menţionat.
In ceea ce priveşte impactul proiectului putem face
referire la:
o
o
o
imbunătăţirea cunoştinţelor generale despre
regiunea şi ţara parteneră, despre valorile sale
culturale,
creşterea gradului de toleranţă şi acceptare
reciprocă,
promovarea metodelor active de predare a limbilor materne în medii de învăţare
formală şi non formală,
195

o
dezvoltarea abilităţilor de comunicare în limba ţării partenere şi în limba de
comunicare a proiectului,
o creşterea vizibilităţii celor
două biblioteci partenere în
regiune şi în comunitatea
locală,
o utilizarea mai bună a bunurilor
din patrimoniul cultural al
bibliotecilor.
Rezultatele şi experientele din parteneriat
sunt ilustrate pe site-urile instituţiilor
implicate (fotografii, articole); au fost
publicate articole în presa din cele doua
regiuni partenere, a fost prezentat proiectul
în cadrul întâlnirilor cu cadrele didactice, au
fost distribuite produsele finale pentru a fi
utilizate pe scară largă, fiind astfel asigurată
diseminarea şi valorizarea lor la nivel
regional, naţional şi European.
Numeşte Jocul
Vreţi să vă jucaţi cu noi?
Copiii vor! Ei învaţă prin joc! Acesta a
fost punctul de pornire al proiectului
care s-a adresat copiilor preşcolari dar a
implicat şi copii mai mari. Implicarea
tehnologiilor în activitatea copiilor şi
îmbunătăţirea abilităţilor sociale ca
bază pentru educaţia civică in contextul
identităţii europene au fost obiective
ale acestui proiect.
Şcoala coordonatoare a acestui proiect
a fost GVBS DE GRAANKORREL
din oraşul Herselt, Belgia şi a avut
următoarele şcoli partenere:
Bassischool de Linde, Deurne, Belgia; Maratinniemen Paivakoti, Martinniemi, Finlanda; Grup
Şcolar “Preda Buzescu”, Berbeşti, România; Materska Skola, Olomouc, Cehia; Internationaler
Kindergarten Turmweg, Hamburg, Germania; Grădiniţa de Copii nr. 87 “Spiriduşii”, Bucureşti.
Pe parcursul proiectului s-au creat 4 jocuri cu următoarele teme:
o Viaţa cotidiană (transport, mâncare, grădiniţă, animale, oraş, hobby),
o Cele 4 elemente (apă, pământ, aer, foc),
o Tehnologii ,
o Libera alegere.
Fiecare joc în parte a fost creat în timpul întâlnirilor de proiect de reprezentanţii şcolilor partenere
împreună cu CIS (Institutul de creare jocuri pentru copii – Bruxelles). Apoi, fiecare echipă a avut
sarcina să confecţioneze jocul, adăugând particularităţile ţării sale. După ce jocul a fost finalizat, s-a
jucat în ţara de origine şi apoi s-a trimis altei şcoli partenere, conform unui grafic prestabilit.
Fiecare şcoală a jucat jocul timp de o săptămână şi apoi l-a trimis mai departe.
Cuvintele cheie din jocuri au fost pronunţate de către copii în limba maternă şi în limba engleză,
astfel încât copiii să se obişnuiască cu elemente lingvistice ale ţărilor partenere şi să conştientizeze
existenţa unei limbi comune de comunicare. Copiii au fost filmaţi şi fotografiaţi în timpul jocului,
196

iar filmele au fost trimise şcolilor partenere. În felul acesta, preşcolarii s-au familiarizat cu copiii
din ţările membre UE, cu obiceiurile acestor ţări, cu limba lor şi au putut vedea asemănările şi
deosebirile între ţări. Evaluarea jocurilor s-a realizat în mai multe feluri:
o prin completarea de fişe de evaluare de către cadrele didactice;
o prin folosirea emoticoanelor de către copii.
La începutul proiectului copiii au făcut poze cu tema „In drum spre grădinita”, care au fost trimise
prin poştă altor copii din ţările partenere şi astfel au aflat câte ceva unii despre alţii şi şi-au format
prima impresie despre fiecare. Apoi s-a creat primul joc, "Aruncă zarul", un joc de interior cu
covoraşe, jetoane cu cuvinte în două limbi, un zar şi o listă de cumparaturi. Jocul s-a derulat sub
forma unei competiţii care a permis schimbul de informaţii.. In al doilea joc realizat în cadrul
proiectului (FEWA") copiii au ales jetoane cu sarcini despre: Foc, Pământ, Apă sau Aer. Jocul s-a
concentrat pe cele 4 elemente ale naturii şi pe impactul copiilor asupra ei. Al treilea joc a avut ca
scop punerea în evidenţă a tehnologiilor şi s+a bazat pe o "cutie cu experimente" on-line despre:
festivităţi, construcţii, mişcare, temperatură, lumină, sunet. Cel mai bun însă a fost al patrulea joc,
"Cumpărături de 5 stele" care se referă la cele 5 ţări partenere şi o listă de cumpărături. Copiii
descoperă diferenţele şi asemănările dintre populaţiile celor 5 ţări, conştientizează diferenţele
lingvistice, necesitatea unei limbi de comunicare, şi exersează curajul de a pronunţa cuvinte în alte
limbi.
O metodă bună de implicare a copiilor a fost filmarea teatrului de păpuşi. La intalnirile de proiect
copiii au fost reprezentaţi de mascote, care întoarse acasă, le-au povestit tot ce au făcut şi văzut în
timpul vizitelor în instituţiile partenere. Ele au devenit şi actori în teatre de păpuşi filmate.
Noi toţi zâmbim în aceeaşi limbă
Proiectul a vizat îmbunătăţirea şi dezvoltarea calităţii
educaţiei şcolare a elevilor, promovarea relaţiilor
interculturale, printr-o varietate de activităţi, care i-a
făcut pe elevi să devină conştienţi de unicitatea lor şi
a identităţii lor naţionale şi să constientizeze
apartenenţa la comunitatea europeană. Parteneriatul
între Şcoala Gimnazială Ştefan cel Mare din
Botoşani şi Istituto Comprensivo Di Lerici, Italia a
avut ca scop cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor în
legătură directă cu basme, mituri şi legende din
cele două ţări. Proiectul s-a adresat elevilor din
învăţământul gimnazial. Principala metodă de
lucru a fost metoda comparativă, subliniind
întotdeauna elementele comune şi diferenţele
dintre cele două culturi. Pentru realizarea
activităţilor de proiect s-a lucrat în grupuri de
lucru tematice, fiecare grup fiind coordonat de
un profesor. Grupurile de lucru din cele doua
şcoli au comunicat permanent şi au schimbat
informaţii pe diferite teme.
197

Toate informaţiile si produsele au fost afişate în cele două şcoli, au fost prezentate reciproc în
timpul video-conferinţelor şi postate pe site-ul proiectului. Cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor din
cele două ţări a fost motivată de dorinţa de a descoperi aceleaşi rădăcini în dezvoltarea spirituala a
celor două popoare, în context european.
Pentru elevi au avut o deosebită importanţă timpul petrecut în şcolile partenere. În luna mai 2011
12 elevi italieni au vizitat şcoala din România şi au învăţat alături de colegii lor români, iar în
martie 2012, 10 elevi români au vizitat şcoala din Italia.
În cadrul proiectului s-au realizat, în colaborarea elevi-profesori mai multe produse:
o Calendar ilustrat,
o Dicţionar “Paşaport pentru Europa”,
o Curs opţional “Cutia cu poveşti pentru Europa”,
o Auxiliare didactice Româno/Italiene,
o Site-ul proiectului.
Cunoştinţele dobândite şi activităţile realizate au condus la perceperea adecvată a realităţii şi la
îmbogăţirea sistemului de valori ale fiecărui elev, profesor şi părinte cu implicare directă sau
indirectă în cadrul proiectului.
198

Peisaje culturale de pe punţile “Drumului Mătăsii”
Proiectul coordonat de Şcoala Eti Sosyal Bilimler Lisesi,
din Eskişehir, Turcia a avut ca parteneri şcolile:
Blaklintskolan din Mjolby, Suedia, Kuldigas Centra
Vidusskola, din Kuldiga, Letonia şi Grupul Şcolar Sântana
din România. Partenerii de proiect şi-au propus să
dezvolte competenţele digitale şi de comunicare ale
elevilor prin realizarea de filme documentare şi broşuri
despre cultura şi viaţa cotidiană în ţările partenere.
Obiectivele proiectului au fost:
o explorarea a culturii şi modurilor de viaţă şi de
gândire din ţările implicate, prin intermediul
procesului de filmare şi descoperirea diferenţelor şi
asemănărilor dintre ţări şi culturi;
o
o promovarea cetăţeniei europene, a
unităţii în diversitate şi
conştientizarea interculturală;
o promovarea unei atmosfere de
învăţare bazată pe comuniune, care
implică elevi, profesori, părinţi şi
rude, membrii comunităţii locale în
procesul de creaţie;
o oportunităţi egale pentru femei şi
bărbaţi şi combaterea tuturor
formelor de discriminare bazate
pe sex, rasă, etnie, religie,
dizabilităţi, vârstă sau orientare
sexuală;
familiarizarea cu limbi mai puţin vorbite, culturi mai puţin cunoscute şi promovarea
199

dorinţei de învăţare a limbilor
străine;
o compararea sistemelor de educaţie
şi de monitorizare a climatului din
şcoli;
o îmbunătăţirea cunoştinţelor de limba
engleză, limba de comunicare pentru
persoanele implicate în proiect.
Profesorii implicaţi în proiect şi-au propus să
stabilească o atmosferă de lucru autentică şi
colaborativă în jurul subiectelor de studiu alese
împreună. Elevii au utilizat dispozitive media
pentru a produce documentare video digitale
care prezintă o imagine interesantă şi exactă a
centrelor de urbane şi a activităţilor din viaţa
de zi cu zi a adolescenţilor. Inainte de a începe
să filmeze, elevii din toate ţările partenere au fost instruiţi în legătură cu realizarea unui film
documentar la Facultatea de Ştiinte ale Comunicării, Cinema şi TV a Universităţii Anatolia din
Eskişehir şi la posturile locale de televiziune din oraşele
partenerilor. Filmând ''O zi din viaţa unui adolescent străin'',
elevii au surprins o zi întreagă din viaţa unui elev din ţara gazdă,
familiarizându-se cu obiceiruile culinare, de imbrăcăminte, de
studiu, de distracţie din alte tari. Activitatea numită ''Centrele
oraşelor'' a presupus filmarea clădirilor din centrele oraşelor
vizitate. Astfel, elevii au intrat în contact cu “cultura străzii” şi au
comparat stiluri arhitecturale din oraşele partenere.
Acest proiect a fost pentru profesorii şi elevii implicati, un prilej
unic de:
o îmbogătire culturală şi spirituală,
o formarea/dezvoltarea competenţelor:
o de utilizare a tehnologiei multimedia,
o lingvistice,
o legare de prietenii,
o colaborare profesională
internatională,
o schimb de bune practici
didactice şi manageriale.
Mobilitatea efectuată în România a
oferit partenerilor oportunitatea
unei cunoaşteri mai bune a
contextului românesc şi a creat o
impresie profund pozitivă cu
privire la ceea ce suntem cu
adevărat, aşa cum se poate constata
din declaraţiile următoare”
Anna Dahlstörm, Suedia: „Aveţi o
ţara frumoasă şi oameni foarte
primitori. Istoria ţării este deosebit
de interesantă şi mi-ar plăcea ca
pe viitor să îmi aprofundez
cunoştiintele despre România.
Aradul este deosebit de interesant
şi este universul cumpărăturilor, în special al pantofilor”.
Dilāne Anna, Letonia: „România este extraordinară. Oamenii sunt ospitalieri. Familia la care am
locuit este cea mai bună. Iubesc că toată lumea este primitoare. Poate singurul inconvenient este
că străzile nu sunt curate”.
200

Segliņa Annija, Letonia: „Îmi place Aradul.
Arhitectura este interesantă cu multe de
oferit. Mulţumesc pentru experienţa deosebită
de care am avut parte”.
Sara Khomassi, Suedia: „România este o ţară
frumoasă şi mă atrage cu atât mai mult cu cât
este diferită. Mă simt ca şi acasă aici.
Oamenii sunt primitori şi se ajută unii pe
alţii”.
Aysun Aydoğmuş, Turcia: „După părerea
mea, România este o ţară istorică şi are o
mulţime de lucruri deosebite. Toată lumea ar
trebuie să vină aici pentru a învăţa ce
înseamnă ospitalitatea, prietenia şi politeţea. Nu vreau să mă întorc acasă. Voi păstra mereu în
suflet experienţa de aici şi amintirile minunate”.
Echipa din Suedia: „Vizita din România este o şansă extraordinară atât pentru profesori cât şi
pentru elevi de a se familiariza cu o realităţile de zi cu zi din ţara gazdă”.
Echipa din Letonia: „Iubesc România. Toti cei pe care i-am întâlnit sunt foarte ospitalieri.
Arhitectura oraşului Arad este foarte frumoasă şi diferită. Această vizită este o experienţă
importantă pentru noi toţi. “
201

Invaţă să dai click pe viitorul tău
Scopul proiectului coordonat de Grupul Şcolar
Eremia Grigorescu din Târgu Bujor a fost de a
produce un model educaţional, în fiecare dintre
ţările participante (România, Bulgaria,
Portugalia, Slovenia şi Turcia), care să asigure
un set potrivit de strategii de predare şi
învăţare a limbilor moderne, care să fie folosit
pentru elevii din învăţământul gimnazial şi
liceal. Modelul a inclus diferite modalităţi de
folosire a calculatorului la orele de limbi
moderne. Prin activităţile acestui parteneriat,
accentul s-a pus pe procesul de învăţare prin
diferite strategii bazate pe mijloacele IT şi
studiu individual.
La sfârşitul fiecărui an de proiect, elevii au lucrat împreună pentru a crea resurse care au fost şi vor
fi folosite în toate ţările participante în proiect. Ei au creat:
o pagini web pentru website-ul şcolii,
o mini-dicţionare multilingvistice,
o postere,
o logo-ul proiectului,
o broşuri, articole pentru revista electronică comună,
o CD-uri cu prezentări media,
o filme scurte,
o tablouri pictate în echipa în timpul întâlnirilor de proiect,
o standuri cu mâncare tradiţională etc.
Proiectul a asigurat oportunităţi pentru elevii şi
comunitatea din şcoală de a învăţa mai multe
despre ţările şi cultura partenerilor şi a încurajat
schimbul şi dialogul prin folosirea a diverse
mijloace de comunicare şi dezvoltare a
abilităţilor de folosire a mijloacelor IT. A fost un
proiect inclusiv care a ţintit să implice toţi elevii,
personalul şi membrii comunităţii şcolare şi
locale. Proiectul a încurajat dezvoltarea abilităţii
de cooperare precum şi alte abilităţi sociale
pentru toţi participanţii, precum şi folosirea în
comun a bunelor practici de predare şi învăţare.
Cele mai importante produse ale proiectului
sunt:
o
o
o
o
Site-ul proiectului;
Prima ediţie a newsletter-rului, care ofera informaţii despre
partneriat, activităţile care au avut loc în primul an de
parteneriat, prezinta prima întâlnire din Adana, Turcia şi oferă
şi câteva informaţii în plus despre Turcia. Include articole ale
elevilor despre experienţa lor în Adana, o pagină de glume,
planuri de lecţie pentru profesori etc. Articolele au fost scrise
de elevii din toate ţările participante, dar a fost editat în
Slovenia;
Cea de-a doua ediţie a newsletter-rului , care se concentrează
pe întâlnirea din Castro Daire din Portugalia şi pe cultura,
geografia şi istoria Portugaliei, prezintă şi activităţile
parteneriatului care s-au desfăşurat în primăvara anului 2011 şi
conţine şi o colecţie de fotografii;
Cea de-a treia ediţie a newsletter-rului, care include articole ale elevilor despre
mobilităţile din Bulgaria şi Slovenia, articole despre cultura bulgară şi slovenă, teste
202

o
o
o
o
despre Romania, Portugalia, Turcia, Bulgaria şi Slovenia de asemenea scrise de elevi, un
mini dictionar în şase limbi etc. ;
Revista electronică care a fost realizata de echipa României folosind materiale din toate
ţările partenere. Este o revistă ce conţine articole despre tradiţii,
sport, artă, poezie, glume etc;
Reţeaua de comunicare realizată de echipa portugheză pentru toţi
elevii şi membrii personalului din şcoli. Grupul facebook al
proiectului a funcţionat pe toată durata proiectului şi a intenţionat să
se constituie într-o modalitate de a cunoaşte oameni noi, de a se
dezvolta abilităţi lingvistice şi de a identifica diferenţele şi
asemănările culturale ale ţărilor partenere;
clasa virtuala, creată de echipa portugheză, care s-a concretizat în
forma unei platforme virtuale cu scopul de a fi folosită de toţi
partenerii, prin publicarea şi folosirea în comun a resurselor de
studiu, planuri de lecţie, site-uri pentru învăţarea şi predarea limbilor
străine, schimburi de idei, opinii şi strategii de învăţare. Această
clasă virtuală va continua să fie actualizată de ţările implicate în
proiect pentru a le putea permite folosirea ei şi in viitor;
Cărtile cu eseuri realizate de elevi pentru comperiţia de eseuri.
Grecia, tărâmul muzelor
Am auzit cu toţii de Marile Piramide, de Marele Zid Chinezesc, de Muntele Olimp. ”Din auzite” a
fost, până nu de mult, cea mai rapidă sursă de propagare a informaţiei. Multe auzi, însă, şi mai
multe îţi imaginezi, asta, până într-o zi, când nu mai rezişti şi mergi să vezi cu ochii tăi ceea ce
auzul ştia de atât de mult timp. Aşa începe aventura mea în Elada, pământul vechii civilizaţii
greceşti, al zeilor, al muzelor, al povestirilor cu eroi neînfricaţi. Grecia, cea din zămislirile minţii
noastre, există oare cu adevărat? Am pornit să aflu, într-o dimineaţă fierbinte de iulie. Prin geamul
autocarului imaginile se perindă prin faţă ochilor ca actele unei piese de teatru scurt. Locurile prin
care treci, deşi nu le-ai mai văazut vreodata, îţi par cunoscute. Specificul balcanic te însoteşte peste
tot, o bună parte din drum. Ajunşi în Grecia, peisajul se schimbă. Câmpiile verzi iau locul unei
vegetaţii uscate, munţilor arizi. Livezile de măslini compensează, totuşi, nevoia ochiului de verde.
Cobor şovăielnic în tumultul capitalei eline. Un amestec pestriţ de naţionalităţi şi limbă
necunoscută te fac să crezi că ai ajuns în Babilon. Nu e timp de pierdut însă, feribotul pleacă într-o
oră.
203

În portul Pireu,
construcţia de metal a
giganţilor plutitori te
face să te simţi ca o
furnică. Pescăruşii
plutesc pe deasupra,
aerul salin îţi invadează
nările, în timp ce
albastrul mării te
distruge şi te întrupează
din nou, în simţire şi
trăire pură. Insulele mari
pe lângă care trece
vaporul sunt invăluite
într-o ceaţă mistică. Te aştepţi parcă, în orice clipă, să auzi cântecul trist al unei sirene sau să vezi
ieşind din mare, furca lui Poseidon. Incredibil! Imi ţin răsuflarea pentru o clipă în faţa spectacolului
grandios... Timpul se comprimă repede în faţa frumuseţii... alunecăm pe valuri... la orizont se
iveşte treptat Insula lui Zeus, Creta. Ochii nu se mai opresc din râs... la hotelul Semiramis unde
suntem cazaţi, primul impuls este să dai inapoi. Ai senzaţia că ai intrat în monitorul de acasă cu
celebrul wallpaper exotic. Ieşim hipnotizaţi pe faleză, oboseala drumului a dispărut ca prin
minune... adormim târziu, în noapte, în zumzetul depărtat al valurilor.
Zorii zilei următoare aduc în prim plan principalul motiv al deplasării în Grecia: cursul Comenius
„Digital Story Telling in the Classroom”. Cursanţi din toate colţurile Europei fac cunoştinţă cu
profesorii. Toată pregătirea pe care o ai în spate (facultăţi, mastere, doctorate, atestate de limbă) e
gâtuită de emoţii. Niciodată în viaţa ta nu te-ai simţit atât de „expus”. Treptat realizezi că şi ceilalţi
participanţi trec prin aceleaşi stări. Capeţi curaj. In amestecul de accente (limba e doar una,
engleza) se leaga o simbioză. Orele încep...
Pentru mine, „Digital story telling in the classroom" a constituit prilejul primei pelerinări în spaţiul
european şi, totodata, prima mea experienţă "digitală". Fascinat de literatură, muzică şi IT, acest
curs a îmbinat într-un mod plăcut şi eficient atât pasiunile mele cât şi dorinţa de cunoaştere şi
dezvoltare profesională. Dacă prima zi a constat în primirea şi cunoaşterea candidaţilor, a doua zi a
debutat cu primele ore de curs şi ateliere de lucru. După prezentareacandidaţilor, a domeniilor de
activitate ale acestora, precum şi a aşteptărilor, profesorul Retalis ne-a introdus în conceptul de
Digital Story telling. A face o poveste digitală mai întâi înseamnă să cunoşti elementele cheie ale
unei povestiri. Pentru a putea exemplifica mai bine, participanţilor li s-a cerut să alcătuiasca o
poveste colectivă (fiecare participant şi-a adus propria contribuţie în cadrul poveştii, rezultând, în
final, o povestire bine legată) şi ulterior o poveste pe echipe. Povestea echipei României, alcătuită
din mine şi profesoara Gabriela Vulturu, s-a numit ”Fata de dincolo de curcubeu” şi a avut ca punct
de plecare, povestirea iniţială, din clasă. După citirea creaţiilor, ni s-au prezentat programele Comic
Lab, Comic strip Creator, kar2ouche, Comic Life. Scopul acestor programe este de a face predarea
204

şi învăţarea mai atractive, mai pe întelesul elevilor, care folosesc intens calculatorul. E, într-un fel,
o a doua limbă, un jargon, am putea spune, al generaţiei actuale...
A treia zi, activităţile culturale au fost pe primul loc, organizatorii propunându-ne găsirea unui
subiect pentru proiectul final. In căutarea inspiraţiei, am vizitat peştera lui Zeus, staţiunile Elounda
şi Agios Nikolaus. In drum spre peştera lui Zeus ghidul ne-a adus aminte fragmente din mitologia
greacă. Drumul spre peşteră e destul de abrupt, însă nu e timp de respirat, întâlnirea cu eposul
grecesc e coplesitoare...
Ziua a patra a constat în ore de curs, prezentări video, folosirea ICT, atelier de lucru. Prezentarea în
detaliu a programelor Comic Lab, Comic strip Creator, kar2ouche, Comic Life cu exemple
concrete de folosire la clasă a fost urmată de utilizarea efectivă a programelor, individual şi pe
echipe. Participanţii au învăţat să foloseacă programele raportând problemele întâlnite şi discutând
despre cum vor putea să le aplice efectiv la clasă. Toate aceste programe favorizează crearea unei
poveşti digitale. Povestile digitale pot fi create atât de profesori cât şi de către elevi. Poveştile
digitale create de profesori pot fi folosite ca mod atractiv la predarea unei noi lecţii, cât şi la
evaluarea cunoştinţelor elevilor. De exemplu (acest exemplu l-am dat şi la curs), pot crea nişte
personaje (desenate, imagini cu animale) care vor vorbi în rime, lăsând, la un moment dat, elevii să
completeze rimele lipsă, ale personajelor, rămase fără inspiraţie. Personajele vor avea deasupra
capului balonaşe (care arată gândirea sau vorbirea) eliptice, permitând elevilor să-şi exprime liber
imaginaţia. Un alt mod de folosire a programelor este de a lasă elevii să-şi creeze propria povestire,
cu propriile poze, pornind de la o anumită temă, de exemplu: alcătuiţi o poveste digitală în care să
naraţi întâmplările imaginare ale animalului vostru preferat.
A cincea zi a prilejuit din nou întâlnirea cu activităţile culturale şi excursiile. Atelierul de olărit,
specific grecesc, muzeul instrumentelor muzicale greceşti (cu un recital din partea artistului local),
ferma viticola Boutari (cu proiecţia filmului despre civilizaţia greacă), casa memoriala Nikos
Kazantsakis, au reprezentat din nou surse de inspiraţie pentru proiectul final.
Ultima zi de cursuri care a constat în prezentarea proiectelor candidatilor (reviste de benzi
desenate realizate în programul ComicLab), a fost un prilej bun pentru echipa României de a se
face remarcată cu proiectul „In căutarea muzelor”. In urma evaluării proiectelor am obţinut cel mai
bun punctaj. Ziua a continuat cu prezentarea unor metode alternative de creare a povestirilor
digitale, cu discuţii şi cu acordarea certificatelor de absolvire a cursului. Nu am uitat să facem
schimb de adrese de e-mail şi să punem la cale un nou proiect. Suntem euforici. De data asta nu
mai avem emoţii...
Oricâte experienţe am avea, parcă niciuna nu e suficienţă... impactul este cu atât mai mare cu cât
elementele de noutate sunt mai multe. Plecând de la cadrul în care s-a desfăşurat, oamenii şi
culturile întâlnite, şi până la programele învăţate, cursul „Digital story telling in the classroom" a
fost o oportunitate deschisă în calea învăţământului modern. Noi portiţe de acces, noi metode de
predare, conştientizarea nevoilor proprii şi dezvoltarea continuă, acestea sunt principalele chei
inerente învăţământului actual. Metodele coercitive sunt de domeniul trecutului. Mijloacele
moderne (calculator, internet) duc educaţia la un nou nivel.
Pentru câteva momente, o echipă de profesori din toate colţurile Europei s-a abandonat în paradisul
Mării Mediterane. Pentru câteva secunde, am fost un singur om: profesorul european.
Semnat, al dumneavoastra călător în ţara lui Zeus,
205

Prof. Adrian-Viorel Gherghe, Palatul Copiilor Vaslui
Poveşti în mişcare – Mobilităţi Comenius de formare continuă
In august 2012 am fost beneficiara unui grant de mobilitate Comenius. Activitatea de formare a
durat 10 zile şi a inclus:
proiecte de cercetare cu scopul cunoaşterii împrejurimilor, prezentarea acestora şi schimb de idei,
atelier pentru realizarea unui referat cu tema ”Austria în prezent”,
analiza/realizarea de materiale pentru îmbogăţirea cunoştinţelor despre ţara gazdă şi
oamenii vorbitori de limba germană,
„Turul literar al Austriei” prin intermediul textului, teatrului, muzicii (Teatru şi muzică),
picturii (Austria, de la imagine la text), artei culinare (Literaturs culinars & arts culinars
literars), însoţite de citire scenică, ateliere de compoziţie poezie-muzică, ateliere de teatru
pedagogic,
seri interculturale cu scopul prezentării de către fiecare participant a unor materiale
specifice ţării de provenienţă,
vizite tematice la Graz cu vizionări de piese de teatru (clandestin, la strada, dramă), vizită
de documentare în regiunea de graniţă dintre Austria şi Slovenia „Grenzgänge” (Bad
Radkersburg) şi Maribor, Capitala Culturala Europeana 2012.
Tematica cursului a reprezentat o
îmbinare între teoria şi practica predării
limbii germane ca limbă străină, prin
intermediul teatrului, muzicii, literaturii şi
a vizat aspecte cu privire la: cunoaşterea
limbii germane, a culturii şi literaturii
austriece. Pentru aceasta s-au făcut
prezentări şi s-au derulat activităţi de
descoperire, metodologia jocului, tehnici
teatrale în lucrul cu elevii, tehnici de
predare prin intermediul poeziei,
dialogului, teatrului improvizat. S-a oferit
astfel, celor 23 de participanţi din 20 de
ţări, oportunitatea de a inter-relaţiona în
limba germană, de a realiza un schimb de idei şi de a-şi împărtăşi aspecte din experienţele
profesionale şi culturale proprii, specifice ţării de provenienţă.
Acest curs mi-a oferit şansa de a:
o mă familiariza în mod practic cu metode pedagogice teatrale,
o conştientiza dimensiunile, etapele pregătirii unei piese de teatru,
o învăţa lucruri noi cu privire la regie, scenă, decoruri, costume, roluri, acţiune, lectura
scenariului cu tipuri de texte, modalităţi de repartizare a rolurilor, mod de exprimare,
o perfecţiona regia de culise,
o învăţa jocul de rol actoricesc şi pe cel al spectatorului,
o fi un bun regizor, scenarist şi costumier,
o învăţa elemente de muzică, literatură, film şi tot ceea ce implică acest domeniu.
In acest fel am conştientizat faptul că pentru a pune în scenă o piesă de teatru, eu, ca dascăl, trebuie
să întrunesc o serie de abilităţi şi competenţe pe care le pot câştiga şi îmbunătăţi, adapta şi aplica
prin parcurgerea acestor etape într-un mediu experimental.
Participarea nemijlocită la experienţa teatrului, trăirea unor evenimente într-un cadru castelan, cu o
dimensiune şi semnificaţie ambientală propice lumii teatrului de epocă, explorarea altor genuri de
teatru, perceperea cu toate simţurile a etapelor pregătirii şi a punerii în practică, în mod avizat, a
unui spectacol, creând un cadru favorabil exprimării libere teatrale, toate acestea au răspuns nevoii
personale de a reveni "acasă" mai "bogată" cultural, lingvistic, didactic, metodic, spiritual şi
emoţional.
Una dintre multiplele activităţi interculturale care a avut un impact deosebit asupra participanţilor a
fost aceea de a pregăti materiale cu privire la specificul ţării de provenienţă, fiecare participant
206

urmând să prezinte ceea ce a pregătit în cadrul activităţii „Heimatliches aus aller Frauen und
Herren Länder”. Fiind inspirată de expresia „Alle gute Dinge sind drei” şi de tematica cursului, am
pregătit:
o propria vstimentaţie astfel încât să sugereze culorile naţionale,
o câte un pandantiv (cu şnur tricolor) pentru fiecare participant - reprezentând astfel originea
geologică a României,
o câte un CD pe care am postat muzică populară, clasică, uşoară, muzică din repertoriul
copiilor, clipuri video reprezentând reţete/artă culinară românească, costum şi dans
popular românesc,
o câţiva paşi de horă.
Am făcut toate acestea din dorinţa de a reprezenta România într-un mod creativ şi potrivit expresiei
germane amintite.
Prin modul de organizare a cursului, prin conţinut, tematică şi metodele utilizate, am reuşit să intru
în contact cu cultura şi civilizatia austriacă, cu diversitatea culturală şi lingvistică, mi-am imbogăţit
„zestrea” didactică.
Am revenit în ţară şi retrăiesc încă evenimentele inedite petrecute în timpul cursului în incinta
minunatului Castel Seggau. Am adus cu mine multe cunoştinte şi idei aplicabile la clasă şi ceea ce
este mai important am dobândit perspectiva necesară pentru a-mi regândi activitatea didactică şi a o
adapta la standarde europene. Contactele stabilite cu dascăli de pe toate continentele m-au ajutat să
iniţiez parteneriate şi proiecte comune. Impărtăşind părinţilor experienţele trăite la acest curs am
reuşit să le stimulez dorinţa de a implementa un nou curriculum la decizia şcolii, astfel că pe
parcursul acestui an şcolar voi desfăşura cu copiii activitatea opţională “Ton Text Theater”.
Daniela Olar
Scoala cu clasele I-VIII „Mihai Viteazu” Selimbar, jud. Sibiu
Cercetarea, o nouă perspectivă de îmbunătăţire a calităţii metodelor de
predare şi învăţare în sistemul educaţional
Prin programul LLP (Lifelong Learning Programme) – Acţiunea Comenius – Mobilitati
individuale de formare continuă, am obţinut finanţarea necesară pentru a participa la un curs de
formare cu titlul ”Evidence Based Teaching and Learning”, la Malaga, Spania, în perioada 20-26
mai 2012. Acest curs a fost organizat de către VZW Nascholing In Het Katholiek Onderwijs,
Brussels, Belgium
Obiectivele cursului au fost următoarele:
207

înţelegerea relaţiei dintre cercetarea academică şi
practica desfăşurată în şcoală,
identificarea rezultatelor relevante pentru practica
cadrelor didactice, ale cercetarii academice în
sistemul educaţional,
întelegerea modului în care iniţierea unei cercetări
poate contribui la creşterea calităţii procesului de
predare şi învăţare,
dezvoltarea competenţelor participanţilor pentru
aplicarea metodelor relevante de colectare, analiză
şi interpretare a datelor,
dezvoltarea capacităţii cursanţilor de a elabora
propriul plan de cercetare în domeniul educaţional
pornind de la nevoile identificate în sistem,
împărtăsirea celorlaltor participanţi a experienţelor proprii privind metodele de
predare/invăţare şi evaluare , cu scopul realizării unui schimb de idei, precum şi a
schimbului intercultural.
Stagiul de formare a reunit la Malaga un număr de 17 participanţi, cadre didactice din 5 şări
europene (Belgia, Franţa, Bulgaria, Lituania şi România).
Tematica acestui curs şi modul de desfăşurare a tuturor activităţilor de învăţare/formare, au permis
dezvoltarea imaginii unui sistem de educaţie:
fără bariere de comunicare, dincolo de orice frontiere,
care să adopte măsuri comune de recunoaştere a importanţei pe care o are implicarea
fiecărui cadru didactic în actul predării şi al învăţării,
care presupune perfecţionarea cadrelor didactice printr-un program de formare continuă
şi aplicarea în practica şcolară a noilor metode însuşite.
Pe parcursul activităţilor de formare s-a insistat asupra faptului că în procesul de predare învăţare
trebuie aplicate metode bazate pe evidenţe, metode specifice particularităţilor identificate ale
grupului ţintă. Formatorii au insistat faptului că opiunea pentu profesia de cadru didactic trebuie să
ia în considerare un ansamblu de calităţi umane şi profesionale cum sunt: competenţa în domeniu
de predare, în didactică,, motivaţia, devotamentul, dedicaţia.
Aspectele importante cu care s-a plecat de la curs sunt cele referitoare la învăţare. Procesul de
învăţare prin activitate didactică, implică două categorii de actori (elevi şi profesori) care învaţă în
mod simultan lucruri diferite în moduri diferite :
pentru elevi învăţarea este încă un pas spre cunoaştere,
pentru cadrele didactice, învăţarea în procesul didactic trebuie să fie un pas spre
cercetare, un nivel superior de studiu, un proces care să-i ajute să afle mai multe
informaţii despre domeniul în care profesează pentru a-l îmbunătăţii în beneficiul elevilor.
Secretul reuşitei are la bază o motivaţie puternică fie că este vorba despre elevi, fie că este vorba
despre profesori implicaţi în actul învăţării.
Profesor Ion State,
Scoala Spectrum Constanta
Stagiul de Asistent Comenius - o provocare profesională şi culturală
Cele 27 de săptămâni petrecute ca asistent Comenius la Zakladni skola Chomutov, NaPrikopech,
au însemnat în primul rând un extraordinar exerciţiu de adaptare prin expunerea la un mediu cu
totul nou şi la situaţii inedite: un mic orăşel din nord-vestul Cehiei, unde engleza reprezenta o
necunoscută pentru o mare parte a comunităţii, elevii şi profesorii unei şcoli ce făceau parte dintrun
sistem de învăţământ diferit de cel pe care-l cunoşteam, elevi ale căror cunoştinţe de limba
engleză şi al căror interes pentru cunoaştere erau destul de reduse şi, nu în ultimul rând, o limbă
dificilă.
Practic, am avut două vieţi: una la şcoală şi una în afara ei, chiar dacă între cele două nu a existat o
linie clară de demarcaţie. La şcoală, am avut ocazia să învăţ ce înseamnă să fi profesor, să-mi
dezvolt abilitatea de a explica acelaşi lucru în diverse moduri şi a-i ajuta pe ceilalţi să înţeleagă prin
208

pregătirea atentă a orelor şi selecţionarea unei game vaste de activităţi şi exerciţii, capacitatea de a
crea o atmosfera care să incurajeze implicarea elevilor, de a coordona activitatea elevilor şi de a
gestiona eficient timpul. In plus, aici am avut şansa de a testa, aplica şi îmbogăti, alături de elevi şi
profesori, toate cunoştintele mele teoretice de pedagogie şi metodică, precum şi de a-mi îmbunătăţi
capacitatea de exprimare în limba engleză. Mai mult chiar, aici am găsit un cadru prielnic pentru a
construi punţi de comunicare cu elevii şi profesorii şi pentru a investi în relaţii de prietenie cu unii
colegi. Motivată de faptul că eram singură, am fost mult mai deschisă spre comunicare şi
relaţionare.
In afara şcolii, am avut parte de timpul necesar pentru a explora o parte a culturii cehe. Mă refer
aici la explorarea teritorială ca turist, la cea culinară şi la cea beletristică (Kafka, J. Hasek, diverse
legende), la interacţiunea cu comunitatea
locală. In aceste situaţii, cea mai grea
provocare a fost învăţarea limbii cehe la
nivel de supravieţuire, adică însuşirea unor
expresii uzuale şi a cuvintelor necesare
pentru a mă putea descurca în viaţa de zi cu
zi. Oricum, chiar dacă am ajuns să înteleg
parţial ceea ce se vorbea în jurul meu şi să
pot lega câteva cuvinte, am învăţat că se
pot construi legături între oameni şi că poţi
supravieţui şi cu puţine cuvinte întrucât
acestea pot fi completate sau chiar
substituite de gesturi, atitudini şi
acţiuni.
Ca rezultat al celor mai sus amintite, stagiul de asistent Comenius înseamnă pentru mine o
experienţă memorabilă presărată cu nenumarate provocări şi situaţii inedite, creşterea încrederii în
forţele şi capacităţile proprii şi descoperirea unor persoane şi a unui loc la care mă voi reîntoarce cu
drag.
Nicoleta-Delia Nicoara
Asistent Comenius Chomutov, Cehia
209

O poveste de succes
Lucrez in cadrul Departamentului de Economie şi Relaţii Internaţionale, la Facultatea de Economie
şi Administrarea Afacerilor, UAIC Iasi şi în semestrul al doilea al anului universitar 2011-2012 am
beneficiat de o mobilitate Erasmus pentru cadrele
didactice la Facultad de Educación y Humanidades,
Universidad de Granada (Ceuta), Spania.
Gazdele din Ceuta au fost foarte amabile şi
primitoare, depunând un efort remarcabil în
organizarea amănunţită a vizitei mele. Cu ajutorul
lor, am putut intra în contact cu diferiti profesori din
cadrul Universităţii cu care am purtat conversaţii
interesante, pe diferite teme, pornind de la subiecte
economice şi până la aspecte administrative legate
de facultăţile noastre şi de cursurile pe care le
predăm. Am avut, de asemenea, oportunitatea de a
face un schimb de opinii privind modalităţile
noastre de predare precum şi domeniile de interes
pe latura cercetării. Intrucât perioada mea de
mobilitate Erasmus a coincis cu cea a altor doi
profesori de la Universitatea Charles din Praga,
veniţi tot la Universidad de Granada (Ceuta), însă la
Facultatea de Arte, multe dintre aceste discuţii nu s-
au desfăşurat neaparat într-un cadru formal ci, spre
exemplu, la o ceaşcă de ceai marocan sau pe
parcursul mesei de prânz într-un restaurant de pe
faleză. Este foarte important de menţionat faptul că
toată lumea a fost atât de atentă şi dornică să îmi
vină în ajutor încât aş putea spune că m-am
simtit„ca acasă”.
Am fost impresionată, de asemenea, de interesul manifestat de studenţi pe parcursul celor 5 ore de
curs, pe teme de Macroeconomie, pe care le-am avut cu ei. Studenţii au prezentat o atenţie sporită
şi astfel i-am putut implica în diferite discuţii pe măsură ce ei adresau întrebări. Aceste cursuri pe
care le-am predat au reprezentat şi o provocare lingvistică pentru mine întrucât le-am susţinut
integral în spaniolă. Deşi pot purta o conversaţie fluentă în spaniolă, fără nici o problemă, nu am
avut niciodată ocazia, până acum, să folosesc această limbă în cadrul predării cursurilor de
specialitate. După susţinerea prelegerilor, profesorii care au fost prezenţi în sală au apreciat
limbajul meu coerent, cursiv, clar precum şi vocabularul bogat în domeniul economic de care am
dat dovadă în limba spaniolă.
Pe lângă experienţa profesională pe care am câştigat-o în Ceuta, am fost foarte impresionată şi de
peisajul extrem de variat, ce încântă privitorul atât cu plajele frumoase cu palmieri cât şi cu
pădurile de pin de pe dealurile şi munţii care înconjoară oraşul. Ceuta este mică dar foarte cochetă,
iar apropierea de Maroc îi conferă o notă aparte din punct de vedere al culturii, gastronomiei şi
chiar a vieţii de zi cu zi. Localnicii sunt foarte prietenoşi şi oricând dornici să te ajute. Mergând dea
lungul coastei, priveliştile sunt minunate atât spre Marea Mediterană cât şi spre Oceanul Atlantic.
Inainte de terminarea perioadei de mobilitate, am fost într-o excursie de o zi in Maroc, organizată
de profesorul coordonator Erasmus din Ceuta, Prof. Juan Miguel Alcántara Pilar, în cadrul căreia
au participat atât profesori cât şi studenţi veniţi cu bursă Erasmus la Universitatea din Granada,
Ceuta.
In concluzie, pot spune că, deşi a fost relativ dificil de ajuns din Iaşi în Ceuta, a meritat pe deplin
efortul! Pentru mine a fost o experienţă minunată şi cu siguranţă aş recomanda oricărei persoane
(student sau cadru didactic) care are posibilitatea să beneficieze de o bursă Erasmus să ia în
considerare Facultad de Educación y Humanidades, Universidad de Granada (Ceuta), Spania.
Laura Diaconu (Maxim)
Asistent doctor, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Universitatea “Alexandru
Ioan Cuza” din Iasi
210

”Privind înapoi, către felul în
care eram înainte de plecare și
comparându-l cu felul în care
am devenit, mai responsabil,
mai prosper și mai aproape de
ceea ce înseamnă a fii
profesionist, pot spune că am
evoluat într-un mod pozitiv.”
Cristea Bogdan-Eugen
O experiență de
neuitat
Student ERASMUS
Anul universitar 2011-2012 a adus cu sine o multitudine de schimbări pentru mine, pe toate planurile,
prin intermediul schimbului de experienţă în calitate de student Erasmus al Universităţii Naţionale de
Muzică din Bucureşti, găzduit de Hochschule fur Musik und Theater, Hamburg. Această experienţă
constituie un punct important din evoluţia mea atât ca muzician, cât şi ca om. Spun asta la prezent,
pentru că încă mai simt că evoluez în urma acestei perioade de timp pe care am petrecut-o în Germania.
Pe plan profesional, stilul german de organizare şi disciplină m-au ajutat să progresez atât în studiul
individual cât şi în managementul timpului. De asemenea, am participat la numeroase activităţi artistice,
concerte şi recitaluri, fiind mereu înconjurat de muzicieni cu un înalt grad de profesionalism.
Aş putea spune că apogeul stagiului meu Erasmus la HfMT Hamburg a fost selecţionarea mea în cadrul
Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră şi Orchestră din Zermatt (Elveţia) în parteneriat cu
HfMT Hamburg, alături de colegi muzicieni atât din HfMT cât şi din alte părţi ale lumii, având unica
şansă de a lucra cu unul dintre cele mai titrate ansambluri de muzică de cameră, Scharoun Ensemble al
berliner Philharmoniker. O altă experienţă de neuitat a fost Academia de vară de la Schloss Hundisburg,
unde am avut şansa să lucrez în cadrul orchestrei academiei cu renumitul dirijor Johannes Klumpp, întro
atmosferă medievală redată de Castelul de la Hundisburg.
Toate concertele în care am cântat şi toate evenimentele la care am luat parte m-au maturizat şi m-au
adus mai aproape de completare, vorbind din punct de vedere profesional şi uman. Viaţa culturală
bogată din Hamburg mi-a deschis noi orizonturi. De asemenea am luat parte la concerte şi în calitate de
spectator, am vizitat locuri noi şi am luat contact cu persoane din diferite colţuri ale lumii. Prin aceasta
experienţă am înţeles că viaţa însăşi este un îndrumător, cu tot ce ne oferă ea. Tocmai din acest motiv
sunt deosebit de recunoscător că am avut şansa să studiez la HfMT Hamburg.
Profesorul sub îndrumarea căruia am studiat viola, domnul Marius Nichiteanu, m-a ajutat să aprofundez
muzica, importanţa conducerii frazelor în interpretare, precum şi folosirea tehnicii instrumentale în
sprijinul muzicii. De asemenea, domnul profesor m-a ajutat şi în plan psihologic, oferindu-mi sprijin
prin sfaturi prietenoase şi o atitudine pozitivă. Pentru că am adus vorba despre planul psihologic,
schimbul de experienţă m-a ajutat să mă cunosc mai bine pe mine însumi şi să îmi dau seama că pot
realiza mult mai mult decât credeam înainte de a pleca. Deşi se spune că o plecare la studii în străinătate
poate fi mai grea datorită distanţei de tot ce a cuprins mediul familiar până atunci, pentru mine această
perioadă în care mi-am organizat singur viaţa s-a dovedit a fii deosebit de productivă şi de tonică.
Un alt lucru care mă bucură este faptul că am legat prietenii cu colegi din diverse locuri ale lumii.
Întotdeauna am crezut că relaţiile cu ceilalţi sunt o bogăţie spirituală, şi perioada de studii la Hamburg
mi-a confirmat această convingere. Prin urmare, mă consider mai bogat din punct de vedere sufletesc.
În ceea ce priveşte partea practică şi organizatorică a perioadei petrecute în Germania, mi-am ordonat
mai bine timpul, proiectele muzicale şi sursele de venit care au apărut în mod miraculos.
Sper că, într-o oarecare măsură, am reuşit cu aceste cuvinte să redau măcar o parte dintr-o experienţă
absolut fantastică. Nu mi-am imaginat la început cât de multe aveau să se întâmple în decursul unui an
universitar, având şansa să experimentez şi alte laturi ale traiului într-o ţară străină, precum aprofundatul
limbii germane.
211

”Ca absolventă a facultății de
Teatru și Televiziune, secția
Cinematografie, Fotografie,
Media din Cluj-Napoca, sunt
în permanentă căutare de noi
direcții, oameni, locuri care
să-mi stimuleze gândirea
creativă. Sunt un om al
întâlnirilor, al zborurilor, al
frumosului și al artei.”
Paula Oneț
Dulce Românie
Student ERASMUS
Încep această scrisoare prin a-ţi spune „te iubesc” iar faptul că am ales să studiez în alte ţări a fost mai
mult o iniţiativă de a mă îndepărta puţin de tine, de rădăcini, de a ieşi din propria colivie. Să-ţi povestesc
puţin de clipele în care am stat despărţite, când ne-am înstrăinat pentru o vreme...
Atunci când faci un film, vorbeşti despre lucrurile pe care le înţelegi însă nu poţi să înţelegi ceva cu
adevărat decât dacă te cunoşti întâi pe tine şi începi să iubeşti lucrurile care te înconjoară. Aceasta este o
vorbă înţeleaptă pe care au spus-o alţii cu mult timp în urmă şi eu am luat-o ca atare. Cum poţi face asta
mai bine decât lărgindu-ţi orizonturile spre alte meleaguri? Am început în Seul, Coreea de Sud şi am
continuat în Turcia prin mobilitatea Erasmus. Experienţa de a studia în culturi diferite, m-a ajutat să trec
uneori de prejudecăţi şi clişee de care nu eram poate conştientă. Încet mi-am creat un stil de viaţă
independent şi am ajuns să cunosc oameni foarte diferiţi, din toate colţurile lumii. În plus, pentru mine
filmul e asemenea unei călătorii, oamenii pe care îi cunoşti şi cei cu care ajungi să lucrezi te schimbă în
permanenţă. Un exemplu în acest sens a fost proiectul din cadrul cursului de fotografie al Universităţii
Anadolu, unde aveam de făcut o serie de portrete pentru portofoliul de examen, tema fiind la liberă
alegere. Cultura turcească (mai ales partea socială a acesteia) m-a fascinat în întregime şi m-a stimulat
să-i cercetez orizonturile. Astfel, sub pretextul unui proiect foto intitulat ”4 Generation Women”, am
ajuns să îmi petrec duminicile de iarnă documentând în imagini stilul de viaţă a patru generaţii de femei
care aparţineau unei singure familii şi locuiau sub acelaşi acoperiş, la diferite etaje. Una dintre cele mai
mari provocări pe durata şederii mele în Turcia a fost găsirea acestei familii, un efort ce mi-a scos în cale
mulţi oameni deosebiţi care mi-au devenit prieteni. Timp de trei luni, duminicile erau zile în care această
familie mi se deschidea prin naturaleţea vieţilor lor modeste, fascinaţi fiind de prezenţa mea şi eu de a
lor. Rezultatul acestei experienţe a fost o expoziţie foto în cadrul universităţii şi dobândirea unei familii
turceşti în sânul căreia mă voi întoarce de fiecare dată când voi avea ocazia. Domnul Prof. Dr.
Levend Kılıç a fost atât de încântat de pasiunea şi abilitatea mea de a înţelege practica socială a
fotografiei, încât mi-a scris diverse scrisori de recomandare pentru workshop-urile şi concursurile la care
am aplicat ulterior şi m-a luat alături de el în cadrul unui atelier de fotografie intitulat ”PINHOLE
Photography Workshop” pe care l-a dezvoltat în România în primăvara acestui an. Şi această iniţiativă s-
a finalizat cu o expoziţie, de data aceasta în cadrul Facultăţii de Teatru şi Televiziune din Cluj-Napoca.
Dragă Românie, să ştii că fiecare ţară are plusurile şi minusurile ei, nicăieri nu pot spune că e ,,mai bine”.
Important este să extragi infomaţii de la profesorii buni pe care îi întâlneşti şi să foloşeşti şcoala ca un mijoc de
a-ţi explora partea creativă în tot ceea ce faci. Am ales două destinaţii foarte diferite pentru a studia, iar această
dublă perspectivă m-a ajutat mult în continua căutare a propriei viziuni despre viaţă. Pe de altă parte, trebuie să
îţi mărturisesc că am avut intenţia de a-mi prelungi perioada de şedere din cadrul mobilităţii Erasmus şi nu am
făcut-o doar pentru că subiectul proiectului meu de licenţă trebuia dezvoltat pe tărâmul tău (al nostru)
românesc. Înregistrând pe Skype, împreună cu Manuela Borza - colega mea de facultate, reacţiile familiilor
noastre la intenţia noastră de a mai sta un semestru în Turcia, a luat contur filmul documentar „Connection
Lost”, ce a primit ulterior premiul „Pensula de Aur” în cadrul competiţiei locale a Festivalului Internaţional de
Film Transilvania (TIFF 2012) şi a intrat în selecţia oficială a Bestivalului Internaţional de Film Experimental
Bucureşti (BIEFF 2012). Şi asta ca să vezi cum viaţa bate filmul…
După finalizarea programului Erasmus, m-am întors din Turcia cu forţe noi şi am început să lucrez la
filmul meu de licenţă, un film documentar ce adună poveşti ale oamenilor care se confruntă cu propria
fotografie de pe piatra de mormânt, fiind încă în viaţă (trailer-ul filmului se poate vedea accesând
următorul link https://vimeo.com/40771851 ). În urma experienţei din Turcia şi Coreea am înţeles cât de
important este să fi deschis să primeşti feedback din perspectivă multiculturală iar de aceea am aplicat cu
proiectul filmul meu de licenţă „după FEL şi CHIP” pentru platforme internaţionale de dezvoltare şi
212

promovare a filmului documentar. Astfel, proiectul a fost selectat printre primele 15 din Europa pentru a
participa la StoryDoc 2012 (The Educational Institute For Documentaries), cu o sesiune în Greacia,
Atena (mai 2012) şi alta în Germania, Leipzig (noiembrie 2012). Proiectul s-a bucurat de un mare succes
în străinătate şi a primit o bursă pentru a participa la sesiunea de pitching Storydoc din cadrul DOK
Leipzig Film Fest (octombrie 2012) şi de a intra în catalogul DOK Market Industry 2012. După aceste
evenimente, urmează a fi înscris în circuitul festivalelor de film din 2013.
Am absolvit facultatea în luna iulie 2012, cu marea onoare de a primi titlul de ,,şef de promoţie”.
Trăgând linia la sfârşitul studiilor, mi-am dat seama că toate aceste experienţe mi-au creat o sete
continuă de a întâlni diverşi oameni, spaţii şi culturi, ceea ce m-a determinat apoi să aplic pentru o bursă
de rezidenţă oferită de ICR Paris, în urma unui concurs dedicat artiştilor din domeniul audio-vizual în
luna august al acestui an. Conştientă fiind de norocul şi şansa de a obţine această bursă, am profitat din
plin de mediul artistic parizian, ajungând să mă lucrez cu actriţa Koumiko – una din eroinele marelui
cineast Chris Marker. În timp ce eram studentă Erasmus în Turcia, documentarul „Gutuiul Japonez” (la
care am lucrat ca monteur şi a fost realizat în cadrul workshop-ului internaţional de film documentar
Aristoteles) a fost nominalizat la premiile GOPO 2012, a câştigat marele premiu al FFEST 2011 şi
TimiShort 2012 şi anul acesta a intrat în selecţia oficială a unuia dintre cele mai mari festivaluri de film
documentar, IDFA în Amsterdam.
Închei acest an tot ca o pasăre călătoare, zburând de la platforma educaţională pentru studenţii cineaşti
de la Bratislava (Visegrad Film Forum) în octombrie 2012, ca mai apoi să mă opresc la Bucuresti la
platformare de formare în filmul documentar oferită de Documentary Campus (noiembrie 2012) şi la
workshopul international de film experimental NISIMASA, organizat de European Network of Young
Cinema şi Bucharest International Experimental Film Festival).
”Ultimul an al specializării
Administrație Europeană
(Universitatea Babeș Bolyai –Cluj
Napoca) l-am petrecut la University
College London. Aici am urmat și
un internship la o companie din
domeniul financiar. În prezent sunt
membru în echipa de organizare al
unuia dintre cele mai bune
programe de antreprenoriat și
leadership, dar și consultant pentru
IBM, interesat de strategie, business
și tehnologie.”
Dan Oros
Woke up in London
yesterday...
Student ERASMUS
Cred cu mare convingere că studenţia este o periodă privilegiată. E momentul în care simţi cu adevărat
bucuria de a experimenta, cu riscul de a fi ridicol uneri, un risc pe care nu ţi-l mai permiţi mai târziu. Mi-ar
plăcea să pot să fiu studentă în permanenţă, să adun cât mai multe cunoştinţe şi experienţe din toate
colţurile lumii pe care să le aplic apoi în proiectele pe care le fac aici, în ţara mea, în dulcea Românie.
Aşa începe piesa „Good life” a celor de la One Republic şi consider că este titlul perfect pentru povestea
mea. Cu toate că este aproape imposibil să descriu în cuvinte experienţa extraordinară de care am avut parte
ca student Erasmus la University College London (UCL), o să accept această provocare cu mare plăcere,
probabil şi din dorinţa de a retrăi măcar o parte din acele momente frumoase. De la fraza „cine m-a pus să
vin aici”, rostită cu acea teamă de necunoscut în prima zi din Anglia, la „a fost unul dintre cei mai frumoşi
ani din viaţa mea”, am trăit o adevărată transformare, o maturizare atât în plan personal cât şi profesional,
ajungând să fiu cu adevărat recunoscător pentru această oportunitate unică.
Posibilitatea de a studia un an la UCL a fost unul dintre motivele pentru care m-am înscris la cea de-a doua
specializare. Eram student la Informatică şi, cu toate că tehnologia mă interesa foarte mult, îmi doream să
studiez şi materii din domeniul economic. Ultimul semestru de la Informatică a coincis cu perioada în care
se făceau aplicaţiile pentru bursa Erasmus. Având în vedere că plănuiam de 2 ani să obţin această bursă,
213

procedura de aplicare îmi era foarte cunoscută. Am început pregătirea dosarului din timp, iar după un
interviu cu comisia de selecţie am primit bursa pe care mi-o doream. Pot să spun că au fost mai multe
motive ce m-au determinat să aplic pentru Erasmus, însă cel mai important a fost renumele universităţii.
UCL este una dintre cele mai bune universităţi din lume, drept urmare am fost extrem de încântat să aflu că
facultatea din Cluj are un parteneriat cu aceasta. Un alt factor important a fost posibilitatea de a studia în
străinătate fără a fi nevoit să plătesc costurile de şcolarizare şi primind lunar o sumă de bani care să îmi
asigure o parte din cheltuieli. Terminând liceul într-un oraş mai mic nu am avut acces la prea multe
informaţii legate accesul la burse, astfel că Erasmus a fost ocazia perfectă de a experimenta educaţia într-o
altă ţară, dar şi de a-mi demonstra ca pot face faţă cu brio unei universităţi de top. Ca sa fiu complet sincer
trebuie să menţionez că şi oraşul în care era situată universitatea a contat destul de mult când am decis să
aplic. Mi se părea ceva de vis să locuiesc 10 luni în Londra şi pot spune că aşteptările mi-au fost chiar
depăşite. Toate aceste lucruri m-au convins că experienţa Erasmus este pasul potrivit pentru mine, astfel că,
după ce am obţinut licenţa la prima specializare, am început să îmi pregătesc bagajele pentru Anglia.
Prima zi a fost cu siguranţă cea mai deprimantă (şi probabil singura de acest fel ) din timpul petrecut acolo.
Combinaţia de bagaje multe, străzi necunoscute, vreme ploioasă, cameră de cămin goală şi internet care nu
funcţiona m-a făcut să mă întreb ce caut aici. Am depăşit însă momentul extrem de repede, fiind încă din
primele zile impresionat atât de universitate, cât şi de oraşul în care mă mutasem. Adaptarea la sistemul lor de
învăţământ a fost o provocare destul de mare deoarece anul universitar este împărţit pe 3 trimestre, iar toate
examenele se dau în ultimul trimestru. Pe de o parte, eşti nevoit să susţii în luna mai examene la materii pe
care le-ai studiat în decembrie, pe de altă parte, după vacanţa de primăvară nu mai sunt cursuri, astfel că ai
timp suficient să te pregăteşti pentru testările finale. În acelaşi timp, la UCL nu se face diferenţă între un
student obişnuit şi unul Erasmus, singurul avantaj de care am beneficiat fiind posibilitatea de a-mi alege
cursuri din mai mulţi ani. Deoarece modul de evaluare este la fel pentru toată lumea, am fost foarte mândru de
obţinerea calificativului 1st ca medie finală, acesta fiind cel mai bun calificativ care se poate obţine.
Pe lângă partea academică care m-a impresionat enorm, am trăit o serie de experienţe extraordinare. În
primul rând, timp de 6 luni am avut posibilitatea de a lucra ca intern la o firmă care oferă servicii pentru
băncile de investiţii. Aici am învăţat numeroase lucruri din domenii precum cel bancar şi IT şi am cunoscut
adevăraţi profesionişti cu care încă mai ţin legătura. În al doilea rând, m-am înscris în mai multe societăţi
din cadrul universităţii, având ocazia de a participa la o serie de evenimente extracurriculare. Înainte de a
ajunge în Londra am fost voluntar timp de 2 ani la Societatea Studenţilor Europenişti din Cluj Napoca,
participând la o serie de proiecte naţionale şi internaţionale, astfel că m-am bucurat să am posibilitatea de a
continua acest gen de activitate. Nu în ultimul rând, am interacţionat cu oameni din diferite colţuri ale lumii,
oameni inteligenţi şi sociabili. Alături de aceştia am vizitat cele mai frumoase locuri din Londra, dar şi
oraşe precum Cambridge, Oxford sau Bath, şi am trăit momente deosebite care s-au transformat în amintiri
de neuitat.
După întoarcerea acasă am primit o ofertă de a lucra în consultanţă pentru IBM, astfel că în prezent lucrez
în Bucuresti, şi în acelaşi timp sunt implicat în organizarea celei de-a treia ediţii Aspire Academy, una
dintre cele mai bune programe de leadership şi antreprenoriat din Estul Europei.
”Mereu mi-a placut să îmi
depășesc limitele și să
descopăr.
Acest caracter m-a ghidat
prima dată pe munte și în
alegerea facultății (Geologie
și Geofizică, Universitatea
din București), iar odată cu
stagiul Erasmus mi-am învins
“frica” de bicicletă.”
Andrei Panaiotu
Din Olanda
spre viitor
Student ERASMUS
Într-un ritm tot mai accelerat, studenţii îşi pun întrebări despre viitor şi în gândurile lor se
conturează studiul sau lucrul în străinătate, însă ei consideră că e dificil să faci aceşti paşi dacă nu
214

te va aştepta nimeni “dincolo de graniţă”. Mobilitatea Erasmus te ajută, în primul rând, să ai
încredere în tine, în oamenii din ţara de origine şi în cei din ţara gazdă. Am fost motivat să particip
la un stagiu Erasmus datorită poveştilor unor colegi care au beneficiat de astfel de stagii. Mi-am
ales Olanda datorită desfăşurării în limba engleză şi nivelului ridicat al cursurilor pe care doream să
le urmez. Posibilitatea să particip şi la activităţi extra-curriculare organizate de comunitatea
Erasmus (ESN) de la Vrije Universiteit şi de o altă asociaţie profesională studenţească, numită
Geo-Vusie AAPG Student Chapter, m-a convins că îmi pot continua „viaţa de student” cu care
eram obişnuit la Bucureşti.
Amsterdam-ul este un oraş multicultural, iar Universitatea nu se putea lăsa mai prejos şi poate
acesta e cel mai important beneficiu pe care l-am avut ca student Erasmus. Am cunoscut studenţi
din diferite ţări şi am experimentat tradiţiile fiecărora (artistice, culinare şi petrecerea timpului
liber). Pentru mine, cel mai important eveniment organizat de ESN a fost Târgul Cultural
Multinaţional, ocazie prin care am aflat de comunitatea studenţilor români de la Amsterdam şi am
reprezentat împreună, cu succes, ţara noastră.
Beneficiile ca student Erasmus nu se termină aici. Am învăţat să merg pe bicicletă! Timid la început, dar
sprijinit de colegi, am parcurs mulţi km, de la clasicul drum spre scoală, centru, pâna la ture în
minunatele poldere, oraşe şi chiar la ţărmul Mării Nordice (80 km). Întors în Bucureşti, mi-am luat
imediat bicicletă fiind implicat acum în asociaţii care promovează transportul alternativ din capitală.
Nu am uitat nici de şcoală, fiind foarte legat atât de activităţile curriculare şi extra-curriculare din
Amsterdam, şi de la Bucureşti. Mi-am continuat proiectul de cercetare din domeniul
paleomagnetismului început la Bucureşti, reuşind să-mi prezint rezultatele la conferinta
„Internaţional Geosciences Student Conference”, organizată la Belgrad în mai, 2012, pentru care
am beneficiat de un grant de călătorie. Am participat în luna iunie la o excursie a chapter-ului
AAPG din Amsterdam şi Delft, desfăşurat în sudul Olandei şi nordul Belgiei. Datorită acestui
chapter, am aflat şi am luat parte la diferitele prezentări ale unor oameni de ştiinţă sau din industrie
şi la un târg de job-uri. Toate aceste activităţi m-au ajutat să îmi lărgesc orizonturile şi să conturez
cât mai bine această experienţă: unică.
Toată experienţa a fost o provocare deoarece am avut o nesiguranţă cu privire la modul în care mă
puteam adapta la un nou stil de predare al cursurilor, la un nou colectiv.
”Fiecare mare vis începe cu un
visător. Amintește-ți mereu că ai
în tine puterea, răbdarea și
pasiunea pentru a atinge cele mai
înalte culmi și a schimba lumea".
Mă numesc Oana, am 23 de ani,
sunt studentă la Facultatea
Economia Turismului Intern și
Internațional- Universitatea
Româno-Americană București și
sunt o visătoare. ”
Oana Pascu
Viata începe la
marginea zonei de
confort
Student ERASMUS
Experienţa mea Erasmus a început într-un mod neaşteptat. Decizia de a candida a venit cu o zi
înainte de termenul limită. Poveştile colegilor mei m-au inspirat căci mulţi dintre ei relatau despre
cât de intens şi condensat este un semestru în strainătate. Mi s-a părut o idee grozavă să accept
provocarea de a pleca într-o ţară nouă şi să experimentez sistemul educaţional într-o nouă cultură.
Am aflat despre faptul că am fost acceptată în momentul în care eram într-un internship în Ungaria.
215

O lună mai târziu mă aflam deja într-un avion ce mă ducea spre o nouă experienţă şi spre
necunoscut. Nu ştiam prea multe despre Lisabona, dar eram deschisă către nou.
La început de Septembrie 2011 mă aflam într-un nou oraş, singură, dar plină de entuziasm. După o
săptămână de căutări mi-am găsit locul într-un apartament în centrul Lisabonei, iar aici am avut o
primă provocare: urma să locuiesc împreună cu 5 băieţi pentru următoarele 5 luni.
Credeam că nu voi avea nicio problemă de comunicare, căci stapâneam limba spaniolă la un nivel
avansat, dar lucrurile nu au stat chiar aşa. Timp de 2 săptămâni nu am înţeles aproape nimic din
ceea ce se vorbea în jurul meu, iar faptul că urma să particip la cursuri exclusiv în limba portugheză
a început să mă sperie. Cred foarte mult în faptul că nu există probleme, ci doar provocări. Astfel, a
înţelege limba în câteva săptămâni a devenit o provocare pe care eram determinată s-o accept.
Universitatea din Lisabona este minunată, la fel a fost şi îndrumătorul meu. După câteva zile au
început şi cursurile de limba portugheză, moment în care am înţeles că urma să studiez într-o limba
superbă, melodioasă ce îmi dă şi acum fiori de fiecare dată când o aud, în mare parte pentru că îmi
trezeşte atât de multe amintiri.
Am avut ocazia să studiez într-un colectiv divers, format din studenţi portughezi, dar şi mulţi
studenţi din majoritatea fostelor colonii. La început a fost foarte dificil, căci eram singurul student
Erasmus din grupă şi nu puteam să vorbesc în limba lor. Profesorii în schimb au fost minunaţi. Toţi
aveau experienţă în domeniu şi mulţi dintre ei încă lucrau pentru mari companii de profil. Este o
adevărată plăcere să auzi poveşti ale profesorilor ce se leagă mult de partea practică deoarece din
păcate sistemul nostru educaţional este foarte mult axat pe teorie. Câţiva dintre ei au observat că
eram foarte interesată de cursurile lor, astfel că mereu primeam teme în plus faţă de colegii mei.
Am fost foarte încântată când una dintre profesoarele mele mi-a propus să redactez o lucrare pe
tema "Percepţia studenţilor Erasmus asupra Lisabonei". A trebuit să creez un chestionar care a avut
120 de respondenţi, studenti Erasmus, iar concluziile studiului vor fi publicate într-o revistă a
Universităţii. De asemenea, membrii ESN Lisabona au arătat interes în a afla concluziile, în scopul
îmbunătăţirii activităţilor dedicate acestora.
O altă lucrare, care a fost poate una dintre cele mai complexe elaborate de mine până acum, "Flying
habits of airline passengers" s-a întins pe 120 de pagini, a cuprins un chestionar cu 260 de
respondenţi şi este în momentul de faţă folosită în compania aeriana TAP în scopul îmbunătăţirii
serviciilor şi ofertelor acestora. Sunt foarte mândră de faptul că am putut vedea aplicabilitatea
cercetărilor mele, lucru care rareori s-a întâmplat acasă.
Cred că fiecare experienţă este conturată în mare parte de oamenii care ne înconjoară, drept pentru
care fiecare dintre ele este unică. Am avut ocazia de a cunoaşte oameni extraordinari şi sunt
recunoscătoare asociaţiei ESN. Încă din prima săptămână au organizat pentru noi un tur în
Lisabona, apoi excursii in sudul Portugaliei, în Porto, în Sintra, dar şi petreceri săptămânale, seri de
film sau întâlniri tandem.
De fiecare dată am cunoscut noi şi noi studenţi şi câţiva dintre ei mi-au devenit prieteni adevăraţi.
Este minunat să te găndeşti că ai măcar o persoană, în aproape fiecare colţişor din Europa, care te
va aştepta cu drag în vizită. Am avut oportunitatea de a învăţa atât de multe lucruri noi, de a
experimenta cu adevărat cultura portugheză şi de a vizita locuri unice.
Sunt puţine lucruri care mă fac să zâmbesc mai sincer decât: amintirea unei zile pe plajă la finele
lunii octombrie, un apus de soare în Cabo de Sao Vicente sau cina de Crăciun acasă la o familie
portugheză.
Deşi am locuit în Lisabona timp de 5 luni, în fiecare weekend m-am simţit precum un turist.
Săptămânal am vizitat câte un muzeu sau o atracţie turistică din Lisabona şi din împrejurimi şi am
ajuns să cunosc această mică ţară din extremitatea vestică a Europei mai bine decât ţara mea natală.
Este incredibilă bogăţia naturală şi culturală a acestei ţări şi îmi pare rău că este umbrită de efectele
crizei şi de către media. Aş recomanda Portugalia oricui.
216

”Mă numesc Greta și sunt
studentă masterandă în anul
II la Facultatea de Științe
Economice, Universitatea
Danubius din Galați. În
paralel urmez și Facultatea
de Arte, specializarea
Canto, la care de asemenea
sunt în an terminal.”
Greta Popovici
Îndrăzneşte să fi
primul
Student ERASMUS
Ajunsesem la vârsta de 21 de ani şi aveam o licenţă în economie – un moment în viaţă în care pentru prima
dată m-am oprit să îmi evaluez situaţia, să realizez unde mă aflu şi cât de mulţumită sunt. Mi-am dat seama
că încă nu vroiam să mă integrez în piaţa muncii, conştientă fiind de faptul că voi fi nevoită să imi dedic tot
timpul unei munci salariate care, la acel nivel profesional incipient la care mă aflam, nu mi-ar fi oferit
satisfacţia dorită. Îmi doream o muncă plină de satisfacţii morale, îmi doream să îmbunătăţesc lumea, să
vorbesc lumii dar în primul rând să învăţ ce este mai bine pentru lume. Locul potrivit pentru a-mi continua
visul era mediul academic care mi-ar fi oferit profesionişti, surse de documentare, timpul necesar studiului
şi îndrăznind a gândi ambiţios – posibilitatea de a deveni profesor universitar şi nu numai… Decisesem:
Studiile de masterat erau treapta următoare în traiectoria aleasă.
Programul Erasmus a venit ca o îmbinare a ambiţiilor mele personale cu cele profesionale la momentul exact
potrivit. Decizia de a pleca era alimentată de mai multe motivaţii. În primul rând, eram conştientă că pentru a-
mi îndeplini visul aveam nevoie de un portofoliu cât mai elaborat. O experienţă academică într-o altă
universitate, cu alte cadre didactice şi alt stil de lucru era menită să îmi lărgească bagajul de cunoştinţe şi
orizontul de perspective. Nevoia continuă de a călători şi cunoaşte alte culturi urma să fie satisfacută. Încă de
pe la 18 ani, când absolvisem liceul îmi propusesem să călătoresc şi să locuiesc temporar în cât mai multe ţări.
Nici aspectul economic nu era de neglijat. O bursă, care se dovedea a fi suficientă să îmi acopere cheltuielile
de întreţinere, era mai mult decât binevenită. Cu scrisoarea de acceptare în mână, cu bursa transferată în cont şi
cu un călduros “drum bun” din partea coordonatorului meu Erasmus, am pornit la drum.
Bun venit în Istanbul - oraşul poveştilor şi al tuturor contrastelor posibile, în care eu - un punct mişcător
începeam să îmi trăiesc experienţa alături de alte 20 de milioane de oameni. În Istanbul am fost întâmpinată
de o mare comunitate ESN care cuprindea oameni din diverse universităţi, alături de care am călătorit
continuu, am practicat sportul Slack-Line, am cântat într-o trupa rock, am urmat un curs de fotografie etc.
Statutul de Erasmus dădea undă verde aproape oriunde şi oricând, numai simpla prezentare de “Erasmus
student” deschidea multe uşi şi îmbia la zâmbete primitoare, ştiut fiind faptul că suntem nişte mici
“ambasadori” inofensivi, plini de viaţă, consumatori de cultură şi purtători de voie bună.
Am legat prietenii cu oameni valoroşi, oameni care au acceptat idea de schimbare şi de învăţare continuă,
oameni care inspiră şi sunt mereu gata să sprijine necondiţionat lucrurile frumoase, iar pentru că
împărtăşim aceleaşi valori morale, mă simt mai bogată sufleteşte.
În cadrul universităţii, am avut colegi-studenţi doctoranzi. Mare a fost provocarea şi volumul de lucru la
care m-am supus ca să le ţin pasul pe parcursul studiilor, dar şi mare mi-a fost satisfacţia la sfârşit de stagiu
când mi-a fost recompesată munca cu note bune, bagaj extins de cunostinţe, noi metode de învăţare şi idei
noi. Am asistat la prelegerile unor personalităţi cu renume în domeniul economiei.
În calitate de student Erasmus am realizat un filmuleţ de promovare pentru înscrierile în următorul an
universitar, filmuleţ postat pe site-ul universităţii Kadir Has. Am avut onoarea să am un coordonator de
excepţie, Dr. Sedat Aybar care datorită atitudinii mele proactive şi interesului meu de a învăţa şi
experimenta lucruri noi, a acceptat să mă includă în echipa unui proiect de cercetare pe care tocmai îl
demarase. Cu această ocazie, am accesat a doua bursă Erasmus şi anume cea de plasament. Experienţa mea
Erasmus continuă dar de acum sub statutul de asistent universitar. Nici nu îmi imaginam în ce lume
intrasem. Rolul meu era să intervievez imigranţi africani pe care trebuia să îi găsesc efectiv în stradă.
Intereviul presupunea o detaliere amplă a vieţii personale şi profesionale care dura aproximativ o oră, lucru
care necesita abilităţi psihologice, de comunicare, curaj şi multă îndrăzneală. După 6 săptămâni de
cutreierat prin fabrici, stadioane, biserici, pieţe, mahalale, am ajuns la o cifra de 112 interviuri realizate şi cu
o vastă experienţă personală. Următoarele 6 săptămâni mi le-am petrecut în birou organizând materialul
obţinut. Era exact ceea ce îmi dorisem: să lucrez alături de academicieni. Lucrurile luau amploare. În urma
217

unei discuţii cu un producător de filme, care activa în cadrul universităţii, am hotărât să fructific rezultatele
cercetării prin realizarea unui film documetar despre imigranţii africani care se pare că este un subiect
controversat în Istanbul. Cu o nouă idee de proiect, o nouă echipă, un nou plan de lucru, aşteptam să
primim fondurile necesare pentru a demara filmările. În acest răstimp stagiul meu Erasmus expirase iar în
aceste condiţii nu rămânea decât să îmi continui munca în această universitate printr-o nouă formă –
aplicarea la studii de doctorat, propunere pe care am primit-o cu încântare, ţinând cont de scopul iniţial pe
care mi l-am propus.
Istanbulul oferă multe oportunităţi iar cea mai mare provocare a fost să îmi dozez resursele materiale cât şi
morale pentru lucrurile pe care doream să le realizez: studii, călătorii, oameni cu care doream să mă
asociez şi multe alte ambiţii.
”Numele meu este Simina şi
sunt studentă la
Facultatea ”Administrarea
Afacerilor”, Academia de
Studii Economice București.
Semestrul petrecut în Oslo nu
numai că mi-a lărgit
orizonturile, dar mi-a dat curaj
să îndrăznesc să ţintesc mereu
mai sus şi să am încredere că pot
aduce o schimbare pozitivă în
jurul meu, oriunde m-aş afla! ”
Simina Valentina Roată
Norvegia
portal spre succes
Student ERASMUS
Acum un an, în aceeaşi zi, pregăteam un discurs pe care aveam să-l susţin în faţa colegilor mei de la BI
Norwegian Business School în cadrul cursului „Persuasion and Dialogue for Leaders”, prin care doream să
atrag atenţia asupra dezavantajelor pe termen lung ale sistemului de taxare progresiv aplicat în prezent de
Norvegia. Nu am avut deloc emoţii prin prisma temerii că audienţa ar putea fi subiectivă. Din contră, eram
foarte dornică să le prezint colegilor şi profesorilor deopotrivă rezultatele cercetării şi opiniile mele.
În acel moment am avut o revelaţie. Am realizat că îmi trăiam visul cu ochii, acela de a avea dârzenia să nu
mă limitez la argumentele şi opiniile academicienilor şi de a construi pe fundaţia deja creată de aceştia. Fără
nicio temere, am pus accentul pe viziunea mea asupra subiectului, deşi contrasta puternic cu opinia
generală a profesorilor, care la final m-au încurajat şi au apreciat aportul meu. Un pas aparent
nesemnificativ din curricula facultăţii a reprezentat pentru mine un imbold definitoriu pentru a încerca pe
viitor să aduc această perspectivă şi în rândurile colegilor, dar şi profesorilor din ASE.
De altfel, motivaţia mea de a studia în străinătate şi în special în Norvegia derivă din curiozitatea
intelectuală de a vedea care este impactul real al unei societăţi egalitariste şi armonioase asupra mediului
academic. Mai mult decât atât, fiind mereu în căutarea unor activităţi care să mă ajute să mă auto-depăşesc,
integrarea într-un mediu intelcultural cu studenţi din 170 de universităţi din întreaga lume m-a ajutat să îmi
conturez o perspectivă internaţională.
Deşi urmez studiile în România la o facultate cu predare în limba engleză din cadrul ASE-ului, şi întradevăr
există un anumit nivel de interculturalitate datorită studenţilor internaţionali, acest fapt a reprezentat
doar un pas premergător experimentării unui mediu cultural divers dintr-o altă ţară. Norvegia şi cultura
scandinavă, care este foarte diferită de cea românească, a reprezentat un catalizator nemaipomenit pentru
unitatea în diversitate a studenţilor din toate colţurile lumii. Spre exemplu, activităţile de cunoaştere din
prima săptămână, workshop-urile intreculturale precum şi tradiţionala cină lunară pentru toţi studenţii
universităţii, au fost mai mult decât momente memorabile pentru că m-au ajutat nu numai să cunosc culturi
diverse, ci şi să mă cunosc pe mine însămi prin reacţiile avute şi prin adaptabilitea mea.
În pofida aspectelor pozitive, dezvoltării personale şi profesionale, a fost o reală provocare să fac faţă cu
bine cheltuielilor financiare. În acest sens, dobândisem Bursa Roland Berger acordată pentru 4 studenţi din
toţi bursierii ERASMUS, dar standardul de viaţă superior al norvegienilor a reprezentat o provocare
218

constantă. Pe de altă parte, având în vedere că mai existau studenţi care întâmpinau aceeaşi dificultate, acest
fapt cred că a consolidat şi mai bine relaţiile de prietenie şi colegialitate dintre noi, care au depăşit şi la
figurat, orice graniţă.
Dacă ar fi să aşez experienţa ERASMUS în Norvegia în piramida dezvoltării mele, aş putea spune că de
anul trecut şi până acum, am reuşit să mai clădesc o etapă şi să depăşesc nivelul dezvoltării mele acumulat
în Norvegia. Astfel, am căpătat şi mai mult curaj şi auto-suficienţă, încât vara aceasta am făcut parte dintrun
program global de internshipuri (AIESEC) şi am fost pentru 2 luni în Shanghai, China, în calitate de
fundraising manager pentru un proiect în colaborare cu Banca Mondiala de strângere de fonduri pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie ale copiilor din zonele limitrofe ale Chinei.
Privind retrospectiv, această mobilitate în Norvegia a contribuit şi la consolidarea programului de
schimburi de experienţă a Asociaţiei Studenţilor Economişti din România – ASER, pentru care am făcut
voluntariat timp de 2 ani. În calitate de reprezentant ASER, am format legături cu alţi voluntari din Spania,
Italia, dar şi Norvegia pentru a colabora la viitoare proiecte de tineret susţinute din fonduri europene.
Despre experienţa în Norvegia ar fi mult mai multe de spus, dar pot conchide cu mândrie că prin
mobilitatea ERAMUS „am spart gheaţa” pentru a continua dezvoltarea mea personală şi profesională.
”Nu văd limite pentru că simt
prea stringent pericolul să mi
le însusesc si să mă identific
mai apoi cu ele. Stiu că pot să
schimb si nu văd ce m-ar putea
împiedica să o fac. Am șansa
de a construi în domeniul pe
care îl iubesc, medicina, și
bucuria de a munci motivată
de o dorință puternică de a
face diferența.”
Andreea Mădălina Şerban
Urcând...
Student ERASMUS
Parisul, muzica lui, Sena, parfumul unor secrete bine păstrate din vremuri în alb şi negru, dar care
apar totuşi de fiecare dată mai bine îmbrăcate în culorile contemporaneităţii perpetue...
Universitatea René Descartes, cu cea mai bună Facultate de Medicină din Paris şi Île-de-France... Tot
atâtea argumente care au făcut din cele două locuri disponibile acolo pentru anul V în cadrul concursului
pentru repartiţia burselor Erasmus un adevărat El Dorado pentru toţi candidaţii. Participarea la un
program de mobilităţi academice constituia deja o prioritate pentru mine încă de la începutul studiilor
universitare (Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti, Facultatea Medicină
Generală), provocarea rămânea doar alegerea anului care să îmi poată aduce beneficiile maxime pe plan
academic. În ceea ce privea locul, nu au existat ezitări.
Îmi doream să cunosc sistemul medical francez, atât de des evocat ca model de cadrele noastre didactice.
Aşteptam şi să cunosc Parisul, despre care citisem atâtea de la vârsta de 6 ani, când am început studiul
limbii franceze. Alegerea s-a dovedit a fi cât se poate de inspirată pentru că experienţa ERASMUS avea
să fie una uimitoare, depăsind asteptările deja înalte.
Am cunoscut acolo oameni minunaţi, motivaţi şi de succes, adevărate modele inspiraţionale. Am
promovat Romania spunându-le francezilor la Trocadero ,,Şi eu sunt român!”. Pe plan academic, am
obţinut aprobarea de a efectua două stagii clinice pe zi, dimineaţa şi după-amiaza, precum şi două gărzi
de 24 de ore în cursul unei săptămâni în secţia de Primiri Urgenţe a Spitalului European Georges
Pompidou.
Distribuirea pe bază de competenţe a sarcinilor de lucru mi-a permis într-o perioadă scurtă de la sosirea
în Franţa gestionarea integrală a cazurilor primite.
219

Cursurile teoretice, cărora li se adăugau formările practice facultative, în domeniul chirurgiei robotice, al
reanimării şi terapiei intensive şi al chirurgiei reparatorii, au întregit prin structurarea lor interactivă
formarea universitară. Conferinţele lunare Rencontres d’Hippocrate, organizate de Universitatea Paris V
în asociaţie cu Universitatea Paris Diderot, sesiunile Şcolii Europene de Chirurgie, Reuniunile
Multidisciplinare ale Departamenului de Cancerologie, toate permiteau şi încurajau participarea
studenţilor. Structurarea diferită a sistemului universitar medical francez care face posibilă validarea
unor cursuri masterale după finalizarea anului al treilea al ciclului de Licenţă, în condiţiile dobândirii
până în acel moment a unui număr suficient de credite transferabile mi-a deschis noi oportunităţi. Pentru
Universitatea René Descartes studiile de Master 1 nu erau teoretic deschise studenţilor ERASMUS. Ele
erau destinate doar studenţilor francezi care îşi opreau pentru un an studiile de Licenţă pentru a urma
această formare specifică necesară unei cariere în domeniul cercetării. Am avut astfel parte de o primă
provocare şi de şansa de a convinge profesorii responsabili de parcursurile masterale că o urmare în
paralel a licenţei şi masterului este posibilă. Am primit dreptul de a candida pentru admitere şi am urmat
cursurile specializării de Genetică, validând în acelaşi an printr-un mixaj de parcurs şi unităţile de
Imunologie şi Statistică aprofundată.
Validarea anului V al studiilor de Licenţă s-a făcut cu punctaj maxim la toate disciplinele, media de 10
obţinută în Paris permiţându-mi să primesc anul acesta bursa de merit pentru performanţe academice a
Universităţii de Medicină din Bucuresti.
Pe planul cercetării, am aplicat şi am fost acceptată ca stagiar la Unitatea INSERM U781, Genetica şi
epigenetica maladiilor metabolice, neurosenzoriale şi de creştere şi dezvoltare, coordonată de Profesorul
Arnold Munnich, o somitate a medicinei franceze care se ocupă personal de selecţia tuturor stagiarilor.
Discuţiile pe un ton firesc, îmbrăcate într-o haină caldă, sfaturile sincere, cu aplicabilitate practică, dar şi
formarea şi activitatea propriu-zisă de laborator, toate au făcut din stagiul de trei luni o experienţă extrem
de utilă.
Perioada ERASMUS nu s-a rezumat însă doar la spaţiul parizian, pe durata sejurului în Franţa primind şi
oportunitatea de a participa la evenimente stiinţifice internaţionale importante. Printre acestea,
Conferinţa MIT M+Vision Consortium din Madrid cu tema Biomedical Innovation. Building
highperformance innovation ecosystems şi cea organizată în Stockholm de Centrul European pentru
Prevenirea si Controlul Bolilor cu titlul ECDC EuroVaccine.
O altă componentă esenţială a stagiului ERASMUS a fost reprezentată de partea de voluntariat. Încă de
la începutul anului universitar am contactat Liga Naţională Împotriva Cancerului, cel mai important
susţinător independent al cercetării în domeniul neoplaziilor. După validarea procedurilor de selecţie au
urmat o etapă intensivă de formare şi mai apoi cea de lucru efectiv. Astfel că, la câteva săptămâni de la
sosirea în Franţa am avut oportunitatea de a mă implica activ în proiectul de Îngrijire paliativă a
pacientului neoplazic în fază terminală al Comitetului Parizian al Ligii. Am luat astfel contact cu oameni
pentru care timpul chiar se măsura în secunde, fiecare dintre ele preţioasă prin oportunitatea de a mai
privi ceva, de a mai rosti un cuvânt sau de a mai auzi o dată ,,Sunt lângă tine...”.
Nicio altă experinţă nu cred că poate fi mai utilă pentru a te face să privesti adânc în fiinţa ta, să îţi
recunosti superficialitatea existenţei si să faci schimbări drastice în priorităţi, opţiuni,
alegeri...Provocarea de a te regăsi pe tine în tine depăseste cu mult ca intensitate si consecinţe orice fel
de formare, cursuri de perfecţionare profesională, stagii sau practici.
Voluntariatul în Franţa a fost în mod cert un punct de referinţă în viaţa mea, ce mi-a întărit dorinţa de a
duce ceea ce am putea defini ca o ,,existenţă profitabilă” pentru Univers, atunci când noi îi lăsăm la
plecare mai mult decât ne-a dat el în vremelnicie.
Colaborarea cu Liga Împotriva Cancerului continuă şi după întoarcerea mea în România cu perspectiva
înfiinţării la noi a unui organism naţional care să sprijine cercetarea în domeniul oncologiei si să
însoţească pe toată perioada terapiei pacienţii cu boală neoplazică.
În Franţa, oameni diferiţi prin limbă, civilizaţie, aspiraţii şi cultură m-au învăţat să învăţ. Mi-a fost
confirmat că tot ce poate părea îngrădire e doar un prilej de a cunoaşte lumea ce se naşte la barieră. Am
aflat că tot ce apare ca un munte înalt, de nepătruns e oportunitatea de a vedea ce se află dincolo, dar mai
ales de a-ţi cunoaste Eul mai bun urcând...
220

”Eu sunt Alexandr Taran,
un tânăr student la
facultatea de Finanţe,
Asigurări, Bănci şi Burse
de Valori, Academia de
Studii Economice
Bucureşti, cu ambiţia de a
deveni un antreprenor de
succes, un profesionist în
domeniul finanţelor
corporative şi un lider
autentic.”
Alexandr Taran
Să fii ERASMUS
e-un lucru serios…
nimic pe lume nu-i mai
frumos!
Student ERASMUS
Totul a început de la visul meu de a deveni antreprenor. Conştientizam încă din liceu că pentru a fi un
businessman de succes trebuie să-mi dezvolt o gândire economică actualizată constant, o viziune
îndrăzneaţă şi critică asupra viitorului şi necesităţilor oamenilor, o bibliotecă cu idei inovative şi să tind spre
a deveni un lider autentic.
Îmi doream să plec la studii în Marea Britanie încă din clasa a-12-a pentru că ştiam că acolo pot obţine
excelenţă academică chiar din nucleul industriei financiare, un mediu multicultural care ar acţiona ca un
imbold pentru dezvoltarea mea personală şi profesională şi oportunitatea de a trăi într-o ţară dezvoltată din
care aş putea prelua idei de afaceri.
Am fost admis cu brio la facultatea pe care mi-am dorit-o dar din motive personale a trebuit să renunţ pe
ultima sută de metri, şi aşa am devenit student la ASE cu ambiţia dar şi condiţia de a deveni ERASMUS.
Experienţele internaţionale pe care le-am avut până atunci mi-au dat un motiv în plus de a candida pentru o
astfel de mobilitate studenţească deoarece am simţit impactul acestora asupra dezvoltării şi descoperii
propriului Eu.
Provocarea cea mai mare pentru mine a fost o relaţie la distanţă, dorul de casă şi familie. Îmi aduceam
aminte recent, pe 3 octombrie 2012 cu o altă colegă Erasmus că exact un an în urmă a fost ziua în care am
ajuns pentru prima dată în Marea Britanie, ziua în care începea cum credeam eu atunci o adevărată
provocare, ca la finele mobilităţii să se adeverească faptul că mă aştepta un an deosebit în care am crescut
exponenţial din punct de vedere academic şi nu numai. De la bun început, mi-am zis: “Spre deosebire de
alţi studenţi, eu voi avea posibilitatea să fac parte din acest mediu academic doar un an şi trebuie să profit la
maxim de oportunitatea care mi s-a oferit.” Zis şi făcut.
De la bun început am fost pur şi simplu impresionat de oportunităţile de care beneficiam. În cadrul ICMA
Centre, una dintre cele mai recunoscute şcoli de business din Europa specializată pe pieţele financiare, am
avut acces la o platformă de tranzacţionare a activelor financiare, terminal Thomson Reuters şi Bloomberg
cu care puteam vizualiza în timp real cotaţii bursiere, indicatori economici, etc dar şi o bibliotecă neprăfuită
care lucra până la 00.00, cu acces la articole ştiinţifice şi desigur lectura ziarului Financial Times dis-dedimineaţă.
Dar cum eu consider că trebuie să existe un echilibru în orice, am zis că pe lângă învăţat o să mă implic în
cât mai multe chestii: aşa că am frecventat regulat Clubul de înot, Clubul de tranzacţionare şi investiţii şi
desigur Asociaţia Studenţilor Erasmus unde am fost implicaţi în diverse activităţi: unele instructive, altele
mai puţin serioase. Am participat la 2 competiţii de business între studenţi: University Business Challenge
şi ulterior BNP Paribas ACE Manager în cadrul unor echipe internaţionale şi deşi nu am câştigat locuri de
frunte, am reuşit să ne clasăm relativ bine şi am acumulat experienţă practică. Am participat şi la câteva
conferinţe: Young Diplo Conference: Romania`s foreign policy in a multipolar world, Startup Britain,
CFA Invesment Management Series.
Pe lângă aceasta, în acelaşi an am reuşit să transpun în realitate idea mea de a crea Parlamentul European al
Tinerilor în Republica Moldova, să obţinem alături de colegii mei recunoaşterea comitetului nostru naţional
la nivel European, prima finanţare şi să dezvoltăm activ organizaţia.
La început aveam doar nişte obiective academice şi profesionale dar de fapt am trăit un an în care m-am
redescoperit pe mine însumi şi nici nu am crezut că la finele anului îmi va fi atât de greu să mă despart de
tot ce a însemnat această experienţă Erasmus: o adevărată familie de prieteni formată din tineri din India,
Chile, China, Malaysia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia şi România care trăiau cu
mine pe acelaşi etaj, găteam împreună, discutam diverse subiecte în bucătărie, ne distram, şi călătoream.
221

Acum pot să spun cu mândrie că am fost un Ambasador al culturii româneşti dar şi al Academiei de Studii
Economice şi chiar aveam această motivaţie de a promova România şi Republica Moldova prin prisma
personalităţii şi succeselor mele. Pe lângă acestea am reuşit să mă implic în diverse activităţi
extracurriculare, să am o viaţă de student şi cetăţean activ cu sport, petreceri şi activităţi în cluburile
studenţeşti. Am avut posibilitatea de a cunoaşte cultura britanica prin prisma experienţei de a trăi într-o
familie engleză, am cunoscut ce înseamnă campus, ce înseamnă mersul pe bicicletă până la facultate,
călăritul şi călătoriile cu o gaşcă de tineri din diverse colţuri ale lumii.
Cred că dacă m-ar întreba cineva acum care a fost cea mai bună decizie a ta până acum, cea mai tare
experienţă şi cel mai frumos an din viaţa ta, aş răspunde simplu Erasmus
”Mă numesc Tripon Robert,
sunt student în anul VI la
Universitatea de Medicină și
Farmacie din Târgu Mureș.
Studiile universitare le-am
început la UMF Tg Mureș,
iar prin burse de cercetare
am avut prilejul să studiez
pentru perioade mai scurte
la diferite universități din
străinătate, prezentându-mi
rezultatele la conferințe
stiințifice.”
Tripon Robert Gabriel
Erasmus la Palermo
Student ERASMUS
Încă din primul an de studiu universitar am căutat oportunităţile de cercetare la Universitatea de
Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, fiind interesat de biologie şi genetică moleculară. Am aflat
de la o prezentare de Burse Erasmus oportunităţile pe care acest schimb de studiu le oferă, şi iniţial
am candidat pentru o Bursă Erasmus de Plasament la Universitatea din Londra. Cu ocazia acestui
schimb de trei luni într-un laborator de cercetare m-am hotărât să candidez şi pentru schimbul
semestrial prin programul Erasmus. Am urmărit un studiu la o universitate din Europa de vest, cu
potenţial de cercetare în domeniul pe care l-am început la Londra. Alegerea a fost dificilă, deoarece
la momentul candidaturii nu vorbeam fluent altă limbă decât engleza, iar posibilităţile oferite de
UMF din Târgu Mureş cereau cunoştinţe de limba spaniolă, italiană sau franceză, în funcţie de ţara
de studiu. Cu toate acestea, am candidat pentru Universitatea din Palermo, străduindu-mă să-mi
îmbunătăţesc cunoştinţele de limba italiană până la începerea programului Erasmus.
În Palermo am început cu o pregătire intensivă de 40 de ore de limbă italiană, iar azi, consider că
pentru mine cel mai mare beneficiu al acestui program de studiu Erasmus este cunoasterea în plus a
unei limbi de circulaţie internaţională. În ceea ce priveşte cursurile şi stagiile Facultăţii de
Medicină din Palermo, nu erau diferenţe semnificative faţă de metodologia predării de acasă.
Totuşi, spre deosebire de unii colegi din Palermo sau din Târgu Mureş, am reuşit să cercetez timp
de patru luni în laboratorul de cercetare de Oncologie Moleculară, datorită profesorului
coordonator din Italia.
Rezultatele au fost prezentat cu succes la Conferinţa Tinerilor Cercetători din Porto, Portugalia.
Această experienţă profesională este cel mai important beneficiu al bursei mele Erasmus, şi sunt
sigur că-mi va fi de mare folos în cariera mea.
222

O experienţă Erasmus
Numele meu este Marius Cătălin Moga, sunt arhitect şi
alături de Silviu Aldea, Camelia Sisak şi Tamasa Sisak,
sunt partener în biroul de arhitectură Ateliert MASS.
Am absolvit Facultatea de Arhitectura din Cluj în anul
2005, iar experienţa Erasmus pentru mine a avut loc în
anul 2004, în ultimul an de studiu, anul 6. In acea
perioadă numărul burselor Erasmus era redus astfel
încât, pentru obţinerea uneia, intrai într-o luptă cu
notele bune şi într-o competiţie pentru a fi printre primii
din an. Bursa venea efectiv ca o răsplată a excelenţei în
facultate. Am ales să merg la Ecole d'Architecture de
Grenoble, Franţa. Experienţa, în ansamblu, a venit cu
părţi bune şi părţi mai puţin bune care, până la final au
făcut-o mai bogată.
Aspectele pozitive au ţinut foarte mult de şcoala de
acolo, mult bine organizată şi mai complexă decât
şcoala din Cluj (bibliotecă foarte mare, atelier de
machetare, sală de calculatoare), care îţi oferea o
varietate mare de studiouri, cursuri şi seminarii. Dintre
acestea unele mi-au folosit foarte mult în viitor:
cursul de grafică web (unde învăţai să-ţi
prezinţi portofoliul şi proiectele online),
cursul de management (unde am înteles buna
organizare din spatele practicii de arhitectură),
cursul de reprezentare şi susţinere a
proiectelor.
La acestea aş adăuga accentul pus pe munca în echipă sau în colective mai numeroase la toate
cursurile şi seminariile. Socializarea şi comunicarea între studenţii din toate colţurile lumii, în
timpul şcolii şi în afara ei, aduceau un farmec aparte şi un schimb cultural important.
Au existat însă şi unele aspecte negative. Primul ar fi numărul scăzut de burse Erasmus la acea
vreme, lucru care te punea în situaţia unei competiţii care punea pe soclu notele şi nu capacitatea şi
talentul pe care îl au mulţi studenţi, nu numai primul şi al doilea din an. Al doilea aspect este cel
financiar. O astfel de mobilitate nu era posibilă fără un efort financiar suplimentar şi din această
cauză mulţi studenţi, care nu aveau surse suplimentare de finanţare, se vedeau nevoiţi să renunţe la
bursa Erasmus insuficientă pentru trai, iar o mare parte a celor care
acceptau bursa duceau un trai la limita existenţei.
Toţi partenerii actuali din biroul de arhitectură au avut o experienţă
Erasmus, mai scurtă sau m ai lungă, care ne-a pus pe toţi în contact
cu un mediu profesional altfel conturat decât cel de la noi din ţară,
mediu din care ne-am găsit parteneri şi care ne-a permis să ne
dezvoltăm biroul de arhitectură. In prezent biroul nostru are doi ani
de existenţă, timp în care am reuşit să realizăm câteva proiecte care
ne-au adus o confirmare profesională.
Cele mai importante proiecte pentru noi nu sunt cele mai mari ca
anvergură, ci trei pe care le menţionez în continuare în ordine
cronologică:
Amenajarea temporară a Palatului Cultural din Blaj, în
cadrul Festivalului Itinerant TransilvaniaFest. Acesta est e
o clădire importantă pentru arhitectura interbelică,
incendiată în anii ‘90 şi lăsată într-o stare de continuă
degradare, care prin intervenţia noastră (noi am realizat
scenografia) a fost reutilizată temporar, pentru două zile,
două cine, într-o ruină care era mărturia unei perioade în
223

care Blajul începea să se dezvolte. Cu acest
proiect a m luat două premii pentru cea mai
bună amenajare interioară la Bienala OAR-
Transilvania şi la Bienala Naţională de
Arhitectură din Bucureşti.
Cafe Papillon, o amenajare interioară în care
ne-am jucat cu ideea de fluture de noapte
atras de mirajul luminii becurilor
incandescente.
HEAD UP!, proiectul cu care am
reprezentat România la Bienala de
Arhitectură din Veneţia în anul 2012.
Expoziţia a fost găzduită de IRCCU
(Institutul Cultural Român din Veneţia), iar
lucrarea noastră vorbeşte de o stare de vis
într-un spaţiu desprins de pământ,
suspendat în aer, în nori, de unde poţi privi
în sus spre un viitor tămăduitor al
problemelor concrete ale prezentului. Pe
scurt o invitaţie la utopie `soft`, moale, dar
şi programatică şi un exercitiu care vorbeşte
de o maturizare a unei societăţi care-şi
permite luxul de a visa.
Toate proiectele noastre pot fi vizualizate online pe
site-ul nostru http://ateliermass.ro/
Sper că experienţa Erasmus împărtăşită de mine va
contribui la îmbunătăţirea programului în viitor.
Marius Cătălin Moga
224

Stability and Security for European Sustainable Development –
SSESD Program Intensiv Erasmus
La Universitatea din Piteşti preocuparea pentru calitatea pregătirii profesionale a
studenţilor reprezintă o coordonată permanentă. Cooperarea academică interinstituţională
include pe lângă universităţi româneşti şi o serie de instituţii de prestigiu
din întreaga Europă, împreună cu care studenţii şi cadrele didactice realizează cercetări
teoretice şi aplicative, dezvoltă programe comune de studiu şi implementează proiecte
educaţionale şi de pregătire profesională, pentru o gamă largă de domenii. În aceste
demersuri ale Universităţii din Piteşti se încadrează şi proiectul cu titlul ”Stabilitate si
securitate pentru dezvoltare europeană durabilă” . Proiectul se materializează într-un
program intensiv de studiu cu durata de 2 săptămâni, şi este finanţat de Comisia
Europeană prin ANPCDEFP în cadrul programului sectorial Erasmus.
Aflat în al treilea an de implementare, programul reuneşte sub coordonarea Conf. univ.
dr. Georgeta Chirleşan 24 de studenţi şi 8 profesori din 6 universităţi europene:
„Johannes Kepler” Universitaet Linz (Austria),
St. Cyril and St. Methodius University of Veliko Turnovo (Bulgaria),
Public Institution College of Social Sciences Klaipeda (Lituania),
Polytechnic Institute of Bragança (Portugalia),
University of Wroclaw (Polonia), Universitatea din Piteşti.
În anul academic 2011-2012, cursurile s-au desfăşurat în perioada 6 - 22 mai şi s-au
adresat studenţilor de la specializările: Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Ştiinţe
Politice, Administrarea Afacerilor şi Drept.
Programul de studiu urmăreşte formarea la studenţii participanţi a unor abilităţi tehnice
de bază şi a unor deprinderi intelectuale necesare pentru a funcţiona, cu un grad ridicat
de autonomie şi responsabilitate, în mediu globalizat şi de securitate actual şi pentru a
gestiona în mod corespunzător situaţii şi contexte aferente profesiei lor viitoare. În acest
sens, tematicile cursurilor vizează globalizarea, politicile şi programele UE, acquis-ul
comunitar, strategiile de dezvoltare economică europeană, instituţionalizarea şi reforma
în UE - într-o abordare ce are în centrul ei asigurarea şi consolidarea securităţii şi
stabilităţii.
Activităţile programului au inclus, pe lângă cursurile de specialitate:
elaborarea de eseuri şi lucrări ştiinţifice,
un atelier de lucru pe tema securitătii şi stabilităţii regionale,
discutii cu experti din domeniu,
evenimente socio-culturale (vizite la Parlamentul României, Castelul Bran,
Muzeul Judetean Arges, Observatorul Astronomic Pitesti, participarea la
spectacole locale de dans si muzică).
Printre rezultatele proiectului se înscriu cunoştinţele şi competenţele dobândite de
studenti asupra mediului actual de securitate, a oportunităţilor de afaceri şi a diferenţelor
culturale la nivel global, abilităţile de comunicare şi interculturale specifice, deschiderea
spre Europa si europenizare, cooperarea academică si spiritul de echipă, dar şi sansele
crescute de a deveni competitivi într-o piaţă a muncii globalizată, în care să fie apţi să
adopte cultura de căutare permanentă a cunoaşterii în domeniul lor de activitate.
Impactul primilor doi ani ai proiectului a fost unul extrem de bun, studentii care au
absolvit deja cursul intensiv apreciind valoarea sa stiintifică, a şcolii românesti în
general şi a cadrelor didactice cu care au lucrat, cultura românească, frumusetea
peisajului, vestigiile istorice si arhitecturale din zona Argesului şi dincolo de câştigul
profesional, prieteniile închegate cu ceilalti studenţi români şi străini.
În total, cei 60 de studenţi străini înregistraţi la cursurile SSESD în anii 2010, 2011 şi
2012 se constituie cu toţii în veritabili ambasadori ai României, ducând înapoi în ţările
lor de origine imaginea Universităţii din Piteşti ca universitate dinamică, modernă,
deschisă spre Europa şi valorile ei, pregătită să facă faţă provocărilor educaţionale ale
secolului XXI.
Calitatea şi performanţa sunt pentru participanţii la acest program intensiv de studiu,
cuvinte cheie pe care le-au întâlnit şi apreciat la Universitatea din Piteşti, prin
profesionalismul cadrelor didactice şi prin rezultatele obţinute, iar declaraţiilor lor de la
225

sfârşitul programului pun în evidenţă acest lucru:
“Thank you for the great 2 weeks, I have really enjoyed them although it has been really
exhausting but I like it to work in this international team, to get to know the city and the Romanian
culture, which was completely new for me. All in all, it was a great experience and I am really
happy that I had the chance to participate! If this project will go on in the next years and I have
finished my studies I also would like to come again, but maybe as a lecturer” (student from
Lithuania).
”The very positive thing is the engagement of University project coordinators that were very kind
and helpful during our entire stay, not as teachers but rather as friends who wanted everything to
be perfect. And I guess everyone enjoyed their stay” (student from Poland)
“Was nice to work with presentations and on the tasks in teams as during my course at uni we
don’t do any of these, it requires just strict knowledge so it was kind of fun. You can get many
ECTS points in the short time. Possibility of getting to know other “national” attitude to life and
studies. The Romanian part of seminar about the national security program was really good for me
as it brought up the matters that I never learnt or thought about before. Something innovational
and presented in a good way. Lithuanian teacher was also very interesting, conducted loose
discussions on adequate topics and was really interested in our opinions”(student from Austria).
Cursuri intensive de limba română pentru studenţi străini la Universitatea
Romano-Americană
În Universitatea Româno-Americană s-a luat
decizia implicării active în organizarea cursurilor
intensive de limba română, ca parte integrantă a
procesului de internaţionalizare şi de recunoaştere
a universităţii în spaţiul european al instituţiilor
de învăţământ superior. În anul universitar 2011-
2012 a fost organizat pentru prima dată un curs
EILC pentru începători şi s-a constatat că
iniţiativa luată a fost foarte bună deoarece s-au
primit un nuăr mare de candidature pentru
participarea la curs, fapt confirmat şi în anul
universitar 2012-2013, când au fost finanţate trei
cursuri pentru începători.
Impactul cursurilor EILC asupra studentilor Erasmus incoming este major deoarece la finalizarea
lor, aceştia:
vor reuşi să comunice mai usor,
vor trece cu uşurinţă peste
anumite prejudecăţi şi
bariere culturale,
vor interacţiona mai bine cu
studenţii locali,
vor dori să participe la
activităţile de socializare
organizate de Erasmus
Student Network,
îşi vor deschide apetitul
pentru cunoaşterea şi
vizitarea României,
vor fi mult mai bine
pregătiţi pentru viitoarea
experienţă Erasmus.
Pentru universităţile organizatoare
sunt identificate multe beneficii
precum:
226

extinderea parteneriatelor şi atragerea de studenţi incoming sau exchange,
dezvoltarea de noi metode de predare pentru profesori,
încurajarea profesorilor de a participa la mobilităţi Erasmus,
îmbunătăţirea curriculei şi crearea unor noi programe de predare,
punerea în comun a practicilor pozitive de management universitar şi crearea unei bogate
activitati de networking.
Trebuie menţionat faptul că echipa care se ocupă de EILC la Universitatea Romano-Americana
este tânără, ambiţioasă şi foarte deschisă către studenţii Erasmus. Între cadrele didactice şi cei 40
studenţi EILC s-a produs o apropiere care a dus la realizarea unui climat plăcut şi propice învăţării
pe toată durata cursului. Cadrele didactice au fost de un real sprijin pentru studenţii stăini pe care i-
au ajutat să îşi resolve diverse probleme. La finalizarea cursurilor toţi studenţii participanţi aveau
un volum minimal de cunoştinţe care să le permită să comunice în limba română. Exemplele
următoare pun în evidenţă această stare de fapt:
”Am ajuns în România în septembrie şi am făcut prieteni încă din prima zi de când am ajuns în
aici la Universitatea Romano Americana. Am văzut Peleş, Castel Bran si am mâncat româneşte.
Imi place mult această ţară şi sper să profit la maxim de şansa care a oferit Programul Erasmus şi
cursuri EILC pentru mine.”(student din Austria).
Spune-mi 3 lucruri care îţi plac la români şi 3 care nu-ţi plac.
”Din România îmi place istoria, fete şi preţurile. Nu îmi place şoferii taxiului nebuni, foarte mult
câini şi frig.”(student din Spania).
Un proiect - o grădină
Proiectulcu numărul LLP-LdV/IVT/2011/RO/178 “Practică să înveti, învaţă să Practici o
agricultură europeană” iniţiat de către Grupul Şcolar “Simion Leonescu” – Luncaviţa în
parteneriat cu asociaţia profesională AFPD Montijo şi două societăţi agricole portugheze, Jadiflor
şi Florineve, a avut ca obiectiv crearea de abilităţi şi deprinderi de specialitate elevilor astfel încât
aceştia să devină competitivi şi eficienţi pe piaţa naţională şi europeană a locurilor de muncă.
Initţativa proiectului s-a impus ca o necesitate care să satisfacă cerinţele cu un grad sporit de
exigenţă ale comunităţii din care face parte furnizorul de educaţie. Astfel, dorinţa partenerilor
sociali ai instituţiei de învăţământ Grupul Şcolar”Simion Leonescu” a fost de a crea o baza de
selecţie validă pentru angajatori, firme cu profil agricol din regiunea Tulcea. Aceştia şi-au
manifestat interesul pentru optimizarea nivelului de pregătire al resurselor umane, existenţa unor
oportunităţi viabile, cum ar fi :
227

deschiderea crescutaăa comunităţii faţă de perspectiva practicării agroturismului,
crearea unui curriculum în dezvoltare locală care să ofere educabililor noţiunile teoretice
referitoare la tehnologia specifică cultivării şi valorificării diverselor specii şi soiuri de flori.
Acest context a reprezentat punctul de plecare al demersului care a făcut posibilă o extindere
transnaţionala a pregătirii practice, astfel încât elevii, prin efectuarea mobilităţii de 3 săptămâni în
Portugalia, să aibă oportunitatea de a observa, înţelege şi participa efectiv la aplicarea
unor tehnologii agricole performante. Prin dobândirea de abilităţi şi deprinderi în domeniul
floriculturii cum ar fi: pregătirea terenului pentru cultura florilor, înfiinţarea culturilor de flori,
aplicarea tehnologiilor de intreţinere a diferitelor specii de flori, recoltarea şi valorificarea
florilor, elevii şi-au creat un fundament informaţional solid care să le permită, în viitor, să devină,
în domeniul ocupaţional specific, persoane competente şi eficiente capabile să îmbunătăţească
randamentul activităţilor intreprinse în agricultură. Mărturie pentru rigurozitatea cu care aceştia şiau
însuşit conşinuturile teoretice şi modul de a le pune în practică stau ofertele de angajare primite
de cinci dintre elevii participanti la stagiul de pregătire practică, chiar din partea firmelor partenere,
Jadiflor si Florineve. Strategia de diseminare a informaşiei dobândite prin derularea mobilităţii,
concepută la nivelul unităţii de învăţământ a cuprins demonstraţii practice făcute în şcoală şi în alte
instituţii de învăţământ cu profil similar (De ex:Colegiul Agricol ”Nicolae Cornăţeanu” din Tulcea),
la societăţi comerciale care au ca obiect de activitate cultivarea florilor sau amenajarea ambientului
specific agroturismului,mediatizarea exemplelor de bune practici prin afişaje în şcoală, în diferite
spaţii din comunitate, pe site-ul comunei Luncaviţa etc. Pentru validarea rezultatelor învăţării
elevilor s-a făcut atât o evaluare iniţială cât şi una finală la care s-a adăugat evaluarea formativă pe
parcursul plasamentului. Acest proces s-a finalizat cu obţinerea de către toţi elevii participanţi la
formare a certificatului Europass Mobility.
228

Un alt beneficiu al mobilităţii a constat în dezvoltarea, în cazul elevilor, a competenţelor de
comunicare într-o limbă străină: engleza şi/sau portugheza. În plus, mobilitatea a oferit elevilor
oportunitatea de a interacţiona nemijlocit cu o altă cultură, de a convietui, pentru o scurtă perioadă
de timp, într-un spaţiu cu caracteristici sociale şi economice diferite, de a relaţiona cu persoane a
căror ierarhie de valori este diferită de a lor. De asemenea, mobilitatea le-a permis celor 15 elevi să
dobândească cunoştinţe despre istoria şi civilizaţia Portugaliei. Astfel, pe lângă informaţiile primite
acasă în cadrul pregătirii culturale, elevii au avurt ocazia să viziteze Fatima, Lisabona, Cascais şi
Sintra.
Rezultatelor obţinute la nivel profesional şi personal de către participanţii la mobilitate, li se adaugă
şi impactul puternic la nivelul comunităţii locale şi la nivel judeţean, pentru că implementarea
proiectului a determinat:
O creştere a prestigiul şi atractivitatea Grupului Şcolar ”Simion Leonescu” din Luncaviţa,
O îmbunătăţire a ofertei educaţionale a şcolii,
O îmbunătăţire a ofertei de forţă de muncă pentru agenţii economici parteneri,
O iniţiere la nivel judetean privind algoritmul conceperii şi implementării unui proiect de
tip Leonardo da Vinci.
O altă dimensiune a desfăşurării proiectului a fost:
crearea unui CDL “Elemente de tehnologie agricolă aplicată la cultura florilor”;
crearea unui set de instrumente suport pentru actul educaţional : fişe de lucru, caiete de
practică, fişe de evaluare etc;
conceperea unui auxiliar didactic “Tehnologii de cultură a florilor”,
elemente care oferă sustenabilitate proiectului şi a căror aplicabilitate va favoriza eficientizarea
actului educaţional la nivelul Grupului Şcolar ”Simion Leonescu” Luncaviţa.
Dezvoltarea de competenţe prin utilizarea unor tehnologii moderne necesare
intrării pe piaţa muncii din industria auto
Proiectul de Mobilitate
IVT Leonardo da Vinci
implementat de Colegiul
Bănăţean din Oţelu Roşu
s-a adresat unui grup ţintă
format din 16 elevi din
clasa a-X-a, nivel 1 de
calificare în domeniul
mecanic, pregătirea de
bază mecanică de motoare,
care au efectuat un număr
de 90 ore de practică din
stagiul de pregatire
practică prevăzut în
curriculum-ul la decizie
locală: :''Diagnosticarea
motoarelor cu ardere
internă în vederea
realizării operaţilor de
întreţinere şi reparaţii utilizând documentaţia tehnică aferentă". Activitatea elevilor care au
beneficiat de plasamentul IVT, s-a derulat în cadrul firmei USLUGI BLACHARSKO din
Wroclaw Polonia, în perioada 26.03.2012-15.04.2012..
Obiectivele specifice ale proiectului, care prin implementarea acestuia s-au realizat în totalitate, au fost:
sprijinirea participanţilor pentru dezvoltarea de competenţe profesionale prin activităţi de
formare într-un mediu organizat, la agenţi economici de pe piaţa europeană a muncii,
dezvoltarea, în cazul participanţilor la formare a competenţelor profesionale care să le
ofere posibilitatea integrării rapide pe piaţa muncii.
229

Pentru atingerea acestor obiective, a
fost conceput în parteneriat (organizaţie de trimitere şi organizaţie de primire) şi implementat un
program de formare în care participanţii au derulat activităţi practice având sarcini de lucru bine
precizate şi trebuind să îşi asume responsabilitatea pentru ceea ce au realizat. Pentru îndeplinirea
sarcinilor de lucru, participanţii au:
utilizat echipamente performante, adaptate tehnologiilor de ultimă oră pe piaţa industriei auto,
citit şi interpreteat documentaţie tehnică spercifică lucrărilor de montare/demontare a
motoarelor,
au executat montare/demontarea şi operaţii .de înlocuire a sub-ansamblelor şi reperelor
uzate ale mecanismului motor şi mecanismului de alimentare,
au executat operaţii de înlocuire sau completare a unor fluide de lucru cu respectarea
NTSM (ulei, lichid de răcire, antigel)
au executat operaţii de măsură şi control necesare stabilirii gradului de uzură aal
diferitelor componete.
Prin derularea acestor activităţi, atât în regim asistat cât şi independent, elevii:
au acumulat cunostinţe de specialitate privind componentele motorului cu ardere interna şi
parametrii tehnici de functionare ai acestuia;
şi-au dezvoltat competenţe specifice domeniului de pregătire generală (mecanica de
motoare) şi anume de:
o identificare a mecanismelor şi instalaţiilor motoarelor termice, a sub-
230

ansamblurilor şi reperelor din componenţa acestora,
o verificare a functionalităţii mecanismului motor,
o utilizare a corectă a sculelor şi dispozitivelor din trusa mecanicului de motoare,
o demontarea şi montarea motoarelor cu ardere internă conform unei documentaţii
tehnice,
o remediere a defectelor apărute datorită uzurii,
o diagnosticare a tipului şi gradului de uzură la mecanismul de distribuţie,
o diagnosticare a tipului şi gradului de uzură la sistemul de ungere,
o manipulare a fluidelor de motor cu respectarea NTSM
şi-au dezvoltat abilităţi de :
o utilizare a unor echipamente performante în raport cu ultimele tehnologii apărute
pe piaţa industriei auto,
o citire şi interpretare a documentaţiei tehnice specifice lucrărilor de
montare/demontare a motoarelor,
o executare a operaţiilor de înlocuire a sub-ansamblelor şi reperelor uzate ale
mecanismului motor, mecanismului de alimentare,
o executare a operaţiilor de înlocuire sau completare a unor fluide de lucru cu
respectarea NTSM(ulei,lichid de racire,antigel),
o executare a operaţiilor de măsură şi control necesare stabilirii gradului de uzură.
Rezultatele imediate obţinute în urma implementării proiectului de către organizaţia beneficiară
cuprind:
un model de practică profesională de calitate şi performantă,
un parteneriat transnaţional de practică cu un agent economic din altă ţară,
16 elevi de la profilul tehnic, din ciclul inferior al liceului cu stagii de practica efectuate la
agenti economici,
un model de realizare a CDL-ului pentru pregtire practica comasată.
Şi organizaţia de primire a obţinut rezultate poyitive din acest parteneriat care a funcţionat pe
principiul Câştig-Câştig:
parteneriat cu mediul de formare şi cu posibilitatea de a transmite în mod util exigenţele
pieţei forţei de muncă,
posibilitatea de a deveni cunoscută în altă ţară ca potenţial angajator,
posibilitatea de a-şi forma viitorea forţă de muncă fără eforturi financiare şi cu riscuri
minime.
Faptul că elevii participanţi la plasament au fost cei care au obţinut cele mai mari beneficii este pus
în evidenţă de declaraţiile acestora după terminarea stagiului:
„Sunt foarte mulţumit atât de cuoştinţele din meseria mea pe care le-am invăţat acolo câtşsi pentru
cunoştinţele de limba
engleză şi cele culturale pe
care mi le-am însuşit în
această
perioadă”.( Curelar Ghita)
„Cu tot ceea ce ştiu cred cş
angajarea mea va fi mult
mai uşoară având în
vedere că se cere
seriozitate şi cunostinţe
solide de către oricare
angajator.” (Barboni
George)
„Am fost apreciat
acolo ,cum am lucrat şi
asta m-a bucurat. Sunt
foarte mulţumit şi
încrezător cu ceea ce am
obţinut în urma acestui stagiu şi cred că mă voi descurca mult mai uşor în viitor.(Gaspar Tibor
Marian)”.
231

Calificare de înaltă clasă într-o ţară cu tradiţie in turism şi alimentaţie,
Portugalia
Grupul Şcolar „Domokos Kazmer” din Sovata a desfăşurat proiectul cu
numărul.LLP-LdV/IVT/2011/RO/220, cu titlul „Formare europeană pentru o
bună tranziţie de la şcoală la viaţa activă şi servicii de calitate în Turism şi
Alimentaţie”, în parteneriat cu instituţia intermediară Casa de Educacao şi două
hoteluri de prestigiu din Lisabona, INATEL şi ACCOR, ca instituţii de primire
portugheze. In cadrul proiectului, grupul ţintă a fost constituit din 20 de elevi aflaţi
în formare profesională iniţială, din care 10 elevi de clasa a X-a cu domeniul de
pregătire generală Turism şi 10 elevi cu domeniul de pregătire Alimentaţie.
Scopul proiectului a fost:
formarea competentelor cheie "Tranziţia de la şcoală la locul de muncă" şi
"Lucrul în echipă"
dezvoltarea de noi competente tehnice specifice domeniului de calificare al
participanţilor,
asigurarea dezvoltării personale în vederea unei bune tranziţii a acestora
spre nivelul 2 sau 3 de calificare şi creşterii şanselor de acces pe piaţa
globalizată a serviciilor în Turism şi alimentaţie.
Competenţele vizate au putut fi atinse prin desfăşurarea de activităţii practice în
cadrul celor două hoteluri din Lisabona, în perioada 09.04.2012-29.04.2012.
Plasamentul de formare a corespuns modulului de CDL-Pregatire practica
comasată de 90 de ore, aprobat de Consiliul de Administraţie al şcolii şi CDLPS
Mureş şi a dat posibilitatea celor 20 participanti la plasament să lucreze într-o ţară
cu o remarcabilă tradiţie în domeniul turismului. In decursul celor 3 săptămâni elevii
de la Turism au lucrat la recepţia hotelurilot şi în compartimentul etaj, iar elevii de
la Alimentaţie au lucrat în sala de servire a restaurantelor gazdă din cadrul
hotelurilor.
Toate activităţile derulate de participanţi au permis dezvoltarea competentelor
profesionale şi abilităţilor avute în vedere în obiectivele proiectului, iar rezultatul acestuia
reprezintă câstigul elevilor materializat în:
exersarea în condiţii reale a unor deprinderi iniţiate în şcoală,
obţinerea:
o certificatelor Mobilitate Europass,
o certificatelor lingvistice la limba
engleză,
care le vor facilita o inserţie mai uşoară pe piaţa muncii
din România şi cea europeană.
Proiectul are impact asupra unor probleme majore cu care
se confruntă în prezent judeţul Mureş. La nivel local a
contribuit la îmbunătăţirea ratei de tranziţie după clasa a
X- a la nivelul 2 sau 3 de calificare şi totodată a asigurat
creşterea prestigiului şi atractivităţii şcolii, fapt reflectat
de realizarea integrală a planului de şcolarizare. La nivel
regional a avut un rol în prevenirea şomajului în rândul
tinerilor de la grupa de vârstă 15-24 de ani, prin
îmbunătăţirea calificării forţei de muncă, contribuind la
asigurarea unei mai mari mobilităţi pe piaţa muncii.
Proiectul a dat şcolii şansa să realizeze pregătirea
practică a elevilor în spaţiul european, într-o ţară cu
experienţă în turism, conform cerinţelor şi standardelor
europene. S-a deschis astfel drumul tinerilor spre locuri de muncă în industria turismului şi a
deservirii, deoarece lucrând într-un oraş modern al unei ţări membre a Uniunii Europene, în unităţi
hoteliere de prestigiu, participanţii au devenit competitivi pe piaţa muncii europene. Trei
participanţi au primit oferte din partea hotelului unde au efectuat stagiul, pentru locuri de muncă
232

sezoniere.. La întoarcerea în România, zece participanţi au fost solicitaţi de către hotelurile din
Sovata pentru a lucra pe perioada de vară, aceasta ca recunoaştere a experienţei şi competenţelor pe
care le-au dobândit şi care le-au mărit considerabil şansele de integrare pe piaţa muncii.
Că proiectul a fost un real success stau mărturie şi declaraţiile participanţilor:
„ Proiectul mi-a dat şansa să ajung într-o ţară unde niciodată n-aş fi putut să ajung
prin propriile mele forţe. Sunt mult mai încrezător în calităţile mele, acum după ce
am reuşit să fac faţă plasamentului din Portugalia. Am verificat in condiţii reale de
muncă dacă corespund profesional meseriei pe care mi-am ales-o. Sunt hotărât să
devin mai bun şi să învăţ mai mult!”
„Niciodată n-am fost plecată din ţară, de
aceea am aşteptat foarte mult să particip la
acest proiect .In urma proiectului am avut
parte de o primă experienţă de muncă pe
plan internaţional, am mai mult încredere în
mine, îi înteleg şi respect mai mult pe străini,
am învăţat să lucrez în echipă, am o mai bună
capacitate de a mă adapta la un mediu străin
şi nu în ultimul rând şi cu colegii mei,
deoarece am stat într-o cameră şi ne-am
cunoscut mai bine. Am dobândit mai bune
abilităţi de comunicare în plan profesional şi
într-o limbă străină .Multumesc din suflet
acelora care mi-au dat această sansă!”
” Fără acest proiect nu aş fi avut ocazia să
plec în străinătate. Certificatele şi diplomele
pe care le-am obţinut mă vor ajuta în viitor să
găsesc un loc de muncă. Cu siguranţă mă voi
întoarce în Portugalia! A fost o experienţă de nedescris!”
Plasamentul a fost un succes atât pentru participanti, cât şi
pentru instituţiile partenere. Ambele organizaţii de primire
portugheze INATEL şi ACCOR şi-au exprimat dorinţa de a
mai primi şi alţi elevi români în stagii de practică şi au
completat scrisori de intentie pentru un viitor proiect in
2013. Drumul spre calificări înalte presupune multă practică, iar Grupul Şcolar „Domokos
Kazmer” Sovata cu sprijinul financiar al Comisiei Europene prin Programul de Invatare pe Tot
Parcursul Vietii , Actiunea Leonardo da Vinci Mobilitati a oferit elevilor săi şansa minunată a
realizării instruirii practice la agenţi economici de prestigiu din industria turistică europeană.
233

Noi abilităţi practice pe piaţa muncii pentru accesul la calitate şi înaltî
tehnologie în electronică
Proiectul cu titlul mai sus menţionat s-a adresat elevilor de la Grupul Şcolar Industrial de
Electrotehnică şi Telecomunicaţii, Constanţa, constituind o oportunitate pentru aceştia, ca urmare
a participării la un stagiu de formare profesională iniţială, de a-şi dezvolta competenţele în
domeniul electronic şi astfel de a creşte şansele acestora în vederea integrării în mod rapid pe
piaţa muncii europene. Proiectul şi-a propus să răspundă unor cerinţe naţionale şi locale de
îmbunătăţire a calităţii învăţământului tehnic profesional şi asigurarea unui nivel de pregătire al
elevilor care să corespundă cerinţelor europene.
Cei opt participanţi la stagiul efectuat în martie 2012 la Istituto Tecnico Industriale Statale
“G.Armellini", Roma, Italia, aveau cunoştinţe generale tehnice, iar pe parcursul anilor au acumulat
experienţe tehnice, şi-au îmbogăţit cunoştinţele profesionale prin participarea la diverse cursuri de
formare profesională. Necesitatea derulării acestui proiect a fost determinată de nevoia grupului
ţintă de a dobândi noi abilităţi practice în domeniul electronic, prin contactul direct cu stilul de
muncă specific unităţilor de învăţământ din UE.
Organizaţia de primire a oferit o bază materială bună, laboratoare de specialitate dotate
corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor practice prevăzute în proiect, profesori de
specialitate implicaţi pentru atingerea obiectivelor proiectului, toate acestea contribuind la
dezvoltarea personală şi profesională a participanţilor şi asigurarea unei educaţii suplimentare.
Programul de formare a fost definitivat printr-un proces complex de negociere. S-a stabilit de
comun acord că domeniul de formare este:domeniul electronic, tehnician electronist, nivel 3.
Programul de lucru al participanţilor, pe durata plasamentului, a fost organizat pe parcursul a trei
săptămâni cu şaşe ore de pregătire de specialitate pe zi, însemnând un număr de 90 de ore în total.
Conţinutul programului de formare a fost în concordanţă cu abilităţile şi competenţele vizate în
curriculum-ul de la modulul IV de practică SPP specifice domeniului electronic. Activităţile
practice ale programului de formare au fost:
-realizarea redresoarelor:monoalternanţă,bialternanţă cu transformator cu priză mediană şi în
punte;
-realizarea stabilizatoarelor de tip parametric şi electronic cu reacţie de tip serie;
-realizarea amplificatoarelor cu tranzistoare bipolare;
-realizarea circuitelor imprimate (cablajelor);
-realizarea sursei de tensiune stabilizată.
În cadrul acestui program elevii au descoperit :
softuri specializate carepot fi folosite la disciplinele tehnice din domeniul electronic, şi anume
EWB, Orcad;
tehnici noi de realizare a proiectelor individuale şi a portofoliului şcolar;
tehnici noi de lucru în echipă, pentru realizarea activităţilor practice şi dezbateri pe
teme de specialitate.
În timpul liber elevii au vizitat în oraşul Roma mai multe obiective culturale: Ostia Antica,
Colosseo, Fontana di Trevi, Pantheonul, Foro Romano, Colonna di Traiano, Piazza Navona,
Piazza di Spagna, toate bazilicile importante din Roma, muzeele Vatican , Capitolini.
La întoarcerea din stagiu, fiecare participant a avut posibilitatea să împărtăşească din experienţa
acumulată în utilizarea acestor programe şi colegilor lor, ceea ce constitue un element de noutate
pentru că în şcoala noastră nu se folosesc aceste programe la orele de activităţi practice şi
laborator.
Proiectul, prin modul în care a fost conceput şi implementat, a adus beneficii la mai multe
niveluri.
Beneficiile instituţiei coordonatoare constau în:
îmbunătăţirea calităţii învăţământului tehnic pentru integrarea cât mai rapidă a
viitorilor absolvenţi pe piaţa forţei de muncă europene;
îmbunătaţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor practice de specialitate prin
implementarea noilor abilităţi dobândite de la partenerii externi;
stabilirea unor relaţii de colaborare avantajoase cu partenerul strain în vederea derulării
unor proiecte europene viitoare.
Beneficiile pentru participanţi constau în:
dobândirea de noi abilităţi practice în electronică, în contact cu realitatea europeană;
234

conştientizarea necesităţii de a-şi îmbunătăţii calitatea muncii şi de a-şi dezvolta spiritul
competitiv în afaceri;
integrarea rapidă a tinerilor pe piaţa muncii după terminarea liceului;
dezvoltarea spiritului de echipă,
conştientizarea apartenenţei la acelaşi sistem de valori europene în educaţie;
Beneficiile partenerului extern constau în:
posibilitatea unui schimb de experienţă în domeniul electronic;
încheierea unor relaţii de parteneriat pe termen lung pentru alte proiecte europene;
oportunitatea de a lua cunoştinţă cu tradiţiile şi cultura românească;
În rapoartele individuale elevii beneficiary ai plasamentului de formare au apreciat experienţa
trăită în felul următor:
“Un proiect de acest gen este o oportunitate pentru fiecare elev, o experienţă plăcută şi benefică
atât pe plan profesional cât şi personal. Mă bucur că am avut ocazia să particip în cadrul unui
astfel de proiect, deoarece am învăţat multe lucruri interesante care mă vor ajuta mai departe în
viaţă.”
“In Italia, pe parcursul stagiului am avut ocazia să lucrez cu echipamente şi aparatură
performantă, dar ceea ce m-a impresionat foarte mult a fost Colosseul, deoarece pentru un
moment am trăit acele vremuri din timpul marelui Imperiu Roman, pe care le văzusem numai în
filme.A fost o experienţă de neuitat, care cu siguranţă îşi va pune amprenta asupra personalităţii
şi viitorului meu.”
“Acest program este important pentru toţi elevii unei şcoli pentru că reprezintă o xperienţă nouă
în care pot să capete mult curaj şi încredere în specializarea pe care o vor continua în următorii
ani.”
“Proiectul Leonardo da Vinci din Italia la care am participat a avut un serios impact asupra
mea. Pe lângă faptul că am dobândit cunoştinţe profesionale importante, am învăţat despre
cultura unei ţări dezvoltate a Occidentului. Extraordinar este faptul că am lucrat cu aparatură
tehnică performantă, lucrul acesta contribuind la lărgirea orizontului meu caăre cunoaştere.Din
punct de vedere cultural am trăit o parte din istoria unui imperiu mareţ şi a unei ţări care a
deschis calea Renaşterii culturale. Spre sfârşitul proiectului am avut o stare de regret că plec,
dar mi-am venit în fire spunându-mi că: “Acesta este doar începutul!””
Improving work experience through mobility in alternative technologic
environment
Grupul Şcolar Industrial Anghel Saligny din Brăila şi Centrul de Educaţie Permanentă "Centrum
Ksztalcenia Ustawicznego w Bialymstokueste" (Polonia) au consimţit formarea unui parteneriat
pentru proiectul Leonardo da Vinci Mobilităţi IVT cu denumirea "IMPROVING WORK
235

EXPERIENCE THROUGH MOBILITY IN ALTERNATIVE TECHNOLOGIC
ENVIRONMENT", prin care un grup de 12 elevi din şcoala beneficiară să efectueze un stagiu de
practică de două săptămâni la instituţia gazdă din Polonia.
Grupul ţintă a fost compus din elevi de clasa a XI-a care urmează profilul tehnologic, domeniul
electronică şi automatizări, specializarea de nivel trei: “Tehnician operator tehnică de calcul”
(COR–grupa de bază 3122).
Pornind de la descrierea calificării din COR şi de la analiza condiţiilor de aplicabilitate din
standardul profesional din România, şcoala beneficiară a identificat necesitatea ca elevii să
dobândeasca competenţe pe o gamă mai largă de echipamente, pentru care nu există dotare
corespunzatoare efectuării practicii în şcoală sau în proximitatea acesteia (softuri, programatoare
pentru microcontrolere, echipamente IT performante ce conţin circuite electronice, echipamente
profesionale pentru realizarea unui portofoliu de calitate,etc)
Proiect a avut ca principal obiectiv: Formarea de abilităţi şi competenţe în domeniul Tehnicii de
calcul prin activităţi practice şi de lucru cu echipamente
performante, în concordanţă cu evoluţia tehnologică şi cu exigenţele de calitate ale utilizatorilor.
Competentele vizate fac parte din modulul Circuite electronice, din stagiul de practica, avand 66 de
ore incluse:
21.1. Identifică tipuri de circuite electronice.
21.2. Evaluează performanţele circuitelor electronice.
21.3. Conectează
circuite electronice în
echipamente şi
instalaţii.
33.1. Creează şi
menţine relaţii
profesionale (care va
fi dobandita partial,
restul de 6 ore vor fi
parcurse in tara)
In prima săptămână a
plasamentului s-au
desfăşurat urmatoarele
activităţi: testare
iniţiala, protecţia
muncii, turul şcolii,
identificarea după
marcaj şi prin
măsurători a
circuitelor bistabile,
montarea şi demontarea de numărătoare, porţi logice digitale, astabile, afisaje, multiplexoare,
codificatoare, memorii digitale şi microcontrolere; folosirea afisajelor electronice, căutarea de date
236

pe site-ul producătorului de circuite; utilizarea de
microcontrolere si afisaje, punerea sub tensiune si
efectuarea de măsuratori.
In a doua săptămână elevii au continuat formarea
derulănd activităţi precum: utilizarea aplicatiei Flow
Code, realizarea şi testarea unui program pentru
comanda unui afisaj; conectarea surselor de tensiune,
măsurarea tensiunilor la ieşire, comparaţii cu
documentaţia şi setari de optimizare; efectuarea de
măsurători pentru a determina factorul de amplificare
al unui circuit de amplificare, montarea şi
demontarea acestuia şi simularea funcţionării cu
softul Yenka; instalarea, configurarea si utilizarea
sistemelor de calcul (inclusiv Apple) si a
echipamentelor periferice. Folosirea softurilor Apple:
Keynote, iPhoto si iWeb pentru completarea fişelor
de lucru şi pentru realizarea unor pagini web.
Participanţii au lucrat în grupe de câte 3 pentru lucrul
cu echipamente electronice şi câte unul la lucrul pe
calculatoare Apple. La final au sustinut un test practic de evaluare.
In timpul liber au fost organizate vizite la Muzeul de artă Alfonso Karnego, la Muzeul stiinţei, la
Catedrală, la Facultatea de medicină şi Filarmonica, excursie la Ticocyn şi sinagoga, alt sediu în
care şcoala are ateliere, etc.
237

Calculatorul din spatele ochilor – un proiect pentru o viziune diferită
Instruirea elevilor cu cerinţe
educaţionale speciale este un lucru
deosebit, fiind necesar ca în primul
rând să se stabilească între
profesori şi elevi o conexiune
sufletească pe lângă cea strict
profesională. De aceea toţi
profesorii care predau în
învăţământul tehnic şi vocaţional
din domeniul special trebuie să fie
bine pregătiţi din punct de vedere
profesional şi psihopedagogic.
Pornind de la aceste premise s-a
propus derularea unui proiect
VETPRO intitulat sugestiv
„Calculatorul din spatele ochilor -
pregătirea pentru viaţa activă”.
In cadrul acestui proiect s-a realizat
profesională a copiilor cu cerinţe
speciale.
Activităţile de proiect, pe durata
schimbului de experienţă s-au
derulat în locuri atent alese de către
organizaţia intermediară Euroyouth
Portugalia.:şcoli, instituţii, asociaţii
ale persoanelor cu CES, ateliere
lucrative, cabinete de informatică –
CEDACF (centru educatţonal
pentru copiii cu deficienţe),
ACAPO (Asociaţia nevăzătorilor
din Portugalia), APEC (Asociaţia
pentru promovarea educaţiei la
persoanele nevăzătoare), APDV
(Asociatia pentru promovarea
integrării pe piaţa muncii a
persoanelor nevăzătoare), HELEN
un schimb de experienţă focalizat pe:
o descoperirea, cunoaşterea,
aprofundarea cunoştinţelor
specialiştilor VET,
o lucrul cu mijloacele speciale în
domeniul IT aplicate copiilor cu
cerinţe speciale,
o dezvoltarea de competenţe
specifice :
• integrării elevilor pe
piata muncii,
• reducerii
abandonului scolar.
Schimbul de experienţă s-a derulat în
Portugalia, în două fluxuri în perioadele
23.04.2012-29.04.2012 şi 14.05.2012-
20.05.2012 . Participanţii au fost specialişti
VET implicaţi în educarea şi formarea
238

KELLER (Şcoală pentru nevăzători),.
Participanţii au asistat la producerea de documente specializate, în formate accesibile persoanelor
cu deficienţe de vedere, au urmărit modul practic de realizare a acestora, au realizat sub îndrumarea
specialiştilor portughezi, materiale, fişe de lucru specifice nevăzătorilor. De asemenea au participat
la ateliere de lucru în care s-au creat obiecte practice, utile în gospodărie şi care pot fi uşor
comercializate. Participanţii au utilizat programe software de tip screen-reader şi magnificator,
imprimanta Braille pentru a redacta documente, dispozitive pentru imprimare în relief,
magnificatoare fixe şi mobile.
Diseminarea s-a realizat în cadrul şedinţei de consiliu profesoral unde au putut fi explicate
metodele observate în timpul mobilităţii. După prezentarea celor două mobilităţi, cei implicati în
participarea la proiect au răspuns întrebărilor colegilor cu ajutorul materialelor audio-video,
pozelor şi a unui material filmat. S-au expus de către persoanele participante la mobilitate,
posibilităţile metodice şi mijloacele didactice existente la nivel european, integrarea elevilor cu
CES şi reducerea abandonului şcolar.
Sistemul educatţonal românesc trebuie să continue să evolueze, nu să rămână blocat la un nivel
mult sub ceea ce ştiinţa şi tehnologia poate oferi în prezent persoanelor cu nevoi speciale. De aceea
trebuie să continuăm efortul de pregătire continuă a tuturor cadrelor didactice, aliniind astfel şcolile
beneficiară la nivel european şi sa le oferim celor care ne trec pragul pentru a fi educati toate
sansele posibile pentrua deveni o parte integrantă pe piata muncii şi în societate.
Creşterea calităţii serviciilor de bibliotecă specializate în relaţia cu publicul
tânăr
In februarie 2011 Delia Balaican, bibliograf în cadrul Serviciul Tehnologia Informaţiei –
Mediatecă, al Bibliotecii Academiei Romane depunea la ANPCDEFP dosarul de candidatură
pentru pentru accesarea de fonduri având ca scop pregătirea profesionala a 18 colegi din Biblioteca
Academiei Române. Tema aleasă: relaţia cu publicul tânăr şi serviciile specializate pe care
biblioteca le oferă acestora. Modalitatea: plasament de două săptămâni, în biblioteci importante din
Spania. Proiectul a avut sorţi de izbândă. De aici a început aventura a ceea ce participanţii numesc
de mai bine de un an Proiectul „Leonardo“. Titlul proiectului este ,,Cresterea calităţii serviciilor de
bibliotecă specializate în relaţia cu publicul tânăr - LLP-LdV/PLM/2011/RO/236 “.
Grupul ţintă al proiectului este format din 18 bibliografi şi bibliotecari ai Bibliotecii Academiei
Romane, cu specializări diferite, care lucrează în diverse compartimente ale bibliotecii.
Participanţii, prin intermediul stagiului european, au conştientizat rolul important al bibliotecarului
în asigurarea calităţii resurselor necesare învăţării/ cercetării/ diseminării, în vederea promovării
239

unei culturi a excelenţei, în sporirea atractivităţii şi accesibilitaăţii informaţiei. Invăţarea pe tot
parcursul vieţii este o necesitate, pentru a ne sincroniza cu exigenţele timpului nostru – cel al
maximei schimbări.
Instituţia de trimitere urmăreşte prin experienţa europeană a participanţilor să îşi modernizeze
serviciile, adaptându-se nevoilor tinerilor cititori, astfel încât sî fie o instituţie de referinţă în
activitatea de învăţare şi cercetare. Biblioteca Academiei Române este şi trebuie să rămână o
institutie etalon, un adevărat centru de cercetare, care sprijină performanţa şi inovaţia şi care se
implică responsabil în construirea unei societăţi a cunoaşterii avansate, mai ales acum, în perioada
crizei economice. Proiectul are în vedere tinerii pentru că participanţii consideră că tinerii sunt
viitorul. iar biblioteca este o punte între trecut şi viitor. In ultimii ani din ce în ce mai mulţi tineri
vin să studieze patrimoniu Bibliotecii Academiei. Au devenit una dintre categoriile cele mai
importante de cititori. Sunt cercetători, doctoranzi, masteranzi, studenţi - o categorie relativ nouă de
public în istoria Bibliotecii, care până de curand permitea accesul doar academicienilor,
profesorilor universitari, cercetătorilor.
Participanţii organizaţi în 3 fluxuri au observat în mod direct cum funcţionează sistemul spaniol de
biblioteci, organizat în consorţii de biblioteci, universitare sau publice, în cadrul cărora îşi
divizeaza munca, economisind resurse importante: bani pentru achiziţionarea cărţilor, spaţiu pentru
240

depozitarea acestora (soluţia fiind rafturile Compactus), timp pentru procesul de catalogare,
indexare etc.
Bibliotecile partenere ale proiectului, acolo unde paricipanţii au observat aceste diferente de
organizare, din care se naste eficienta, sunt: Biblioteca Universităţii din Córdoba, Biblioteca
Infanta Elena din Sevilla (prin intermediul ONECO Movilidad Sevilla), Biblioteca Sagrada
Familia- Barcelona, Biblioteca Jaume Fuster- Barcelona, Biblioteca Vapor Vell- Barcelona,
Biblioteca Ignasi Iglésias-Can Fabra- Barcelona, Biblioteca Publică din Tarragona.
Perfecţionarea profesională, experienţa acumulată, dezvoltarea competenţelor lingvistice (spaniola
şi engleza); unii dintre participanţi au mărturisit că proiectul le-a schimbat viaţa, prin lărgirea
orizontului de cunoaştere, sporirea încrederii în sine, schimbarea de atitudine, doborârea propriilor
prejudecăţi, au căpătat dorinţa de a face, de a creşte calitatea serviciilor de bibliotecă oferite
tinerilor.
Analiza globală a structurii sistemului de sănătate şi de inserţie profesională a
sistemelor VET în structura europeană a sistemului de sănătate
Obiectivul central al acestui proiect parteneriat Leonardo da Vincii,
coordonat De Ludus Sanctius Sl Centre D'estudis Joan
Maragall dinBadalona, Spania şi având ca parteneri:
Stituto Professionale Per I Servizi Sociali G.
Moscati din Salerno, Italia,
Colegiul Tehnic Danubiana Roman, România,
Golbasi Saglik Meslek Lisesi, Ankara, Turcia,
îl constituie cunoaşterea:
diferitelor tipuri de instituţii de sănătate care susțin sistemul
de sănătate în alte ţări europene,
de tipul activităţii desfăşurate de către fiecare dintre ele,
compararea calităţii actului de inserţie profesională a
sistemelor VET şi a practicilor la nivel local şi global.
Printr+o cooperare eficientă, partenerii de proiect şi-a realiyat instrumente pentru învăţare colegială
şi aceasta le-a permis să realiyeye o multitudine de materiale/instrumente care pot fi folosite
ulterior de către cei interesaţi atât pentru informare cât şi pentru învăţare.
Câteva dintre produsele cele mai importante ale proiectului sunt:
241

Platforma Moodle, creată de echipa
Colegiului Tehnic Danubiana Roman, pe
care au fost postate toate materialele
dezvoltate de elevi şi profesori, produsele
finale si materialele de diseminare.
Carta Sanatatii care conţine informaţii
despre ţările partenere în proiect şi are
urmatoarele capitole:
o Campararea sistemelor de
sănătate din cele patru ţări
o
o
Obiceiuri toxice ale elevilor
Asigurarea calităţii în educaţie
și în procesul de instruire
privind sănătatea și securitatea
la locul de muncă în Europa
Prezentări ale sistemelor de sănătate din
ţările partenere,
Chestionare,
Cursuri Moodle pentru elevi şi profesori,
Blogul proiectului,
Ghid de prim ajutor.
Braț robotic telecomandat
Proiectul cu tittlul mai sus menţionat a fost coordonat de: Śląskie Techniczne Zakłady Naukowe w
Katowicach, Polonia şi a avut următorii parteneri:
Franţa Lycee Henri Vincenot Louhans,
Romania: Clubul Copiilor Orsova,
Turcia: Beypazari Teknik Ankara,
Polonia: Wyzsza Szkoła Technologii Informatycznych w Katowicach
Scopul proiectului a fost acela de a dezvolta metode de studiu şi învăţare reciprocă în domeniul
electronicii şi roboticii, prin crearea de braţe robotice care să funcționeze în conformitate cu un
program prestabilit, cât și controlate de la distanță. Parteneriatul a reunit 3 unități de învățământ
tehnic secundar din Polonia (coordonator), Franța și Turcia, o universitate poloneză și un Club al
Copiilor din România (instituție de educație nonformală).
242

În timpul proiectului, toți partenerii au contribuit cu cunoștințele și experiența lor atât în timpul
proiectării cât și în timpul etapelor de producție. Sarcinile de lucru au fost distribuite între parteneri
în funcție de abilitățile și competențele lor.
Timp de 2 ani am creat prototipuri pentru părțile mecanice ale mâinii robotice, sistemul de
comandă și documentație tehnică care poate fi folosită de orice instituție care are resursele
necesare pentru a produce propriile mâini robotice.
Majoritatea părților mecanice au fost produse în Franța și Turcia, sistemul de control a fost creat în
principal în România, Polonia și Franța, iar munca de proiectare a fost realizată inițial în Polonia,
Turcia și România.
În final, a fost dezvoltat conceptul creat de liceul polonez. Elevii au participat la fiecare etapă a
proiectului, contribuind la design, producerea și testarea componentelor hardware și software.
Universitatea a creat pagina web cu informații despre proiect. Produsul proiectului a fost prezentat
la expoziția de robotică INNOROBO 2012 de la Lyon, unde au fost prezentate vizitatorilor ideile
membrilor echipei de proiect,, care au fost primite cu interes atât de fanii roboticii cât și de
profesioniștii din domeniu.
243

Iniţiative educaţionale ale femeilor cu deficienţe de vedere împotriva
cancerului de sân
Proiectul cu acronimul "EIVIWAC", coordonat de
Berufsförderungswerk Düren gGmbH şi având trei
parteneri din Irlanda, Franţa şi România (Liceul
pentru Deficienti de Vedere din Cluj-Napoca), are ca
obiectiv: îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare
pentru femeile nevăzătoare prin promovarea unei noi
ocupaţii în domeniul sistemului de sănătate. Şi pentru
aceasta, în implementarea proiectului s-a urmărit
evaluarea şi stabilirea stadiului preliminar de măsuri
administrative pentru implementarea unui nou curs.
Această nouă ocupaţie propusă în cadrul proiectului
se bazează pe sensibilitatea tactil-kinestezică
sofisticată a femeilor nevăzătoare în scopul depistării
cancerului de sân, prin utilizarea unei metode standard
de diagnosticare prin palpare.
Această metodă a fost dezvoltată şi implementată cu
succes în Germania sub numele de brand
"Discovering Hands". Cursul este destinat exclusiv
femeilor nevăzătoare şi ţine cont de prerechizitele
conform cu cerinţele naţionale, cu cerinţele referitoare
la formarea profesională (VET) şi de specificul
ocupaţiilor din sistemul de sănătate din Germania.
Transferul acestui curs către alte ţări europene nu se
poate realiza foarte simplu doar prin traducerea
cursului şi învăţarea modalităţii de utilizare a
materialelor specifice. Implementarea unui astfel de
curs în ţările europene depinde de specificul
sistemului de sănătate şi de regulile şi condiţiile VET
ale ocupaţiilor din sistemul de sănătate
spercific fiecărei ţări. De asemenea, este
important să se dezvolte noi centre de formare
profesională şi să se instruiască personal care
să ofere acest curs femeilor nevăzătoare.
Aplicaţia de proiect va stimula partenerii în
investigarea, evaluarea şi pregătirea tututot
prerechizitelor administrative legale necesare
pentru implementarea acestei noi ocupaţii în
fiecare din ţările partenere în cadrul unui
proiect de tip Leonardo da Vinci transfer de
inovaţie. Intenţia partenerilor este de a aplica
pentru un astfel de proiect.
Rezultatele cele mai importante ale proiectului
sunt:
o Studii privind situaţia angajării
femeilor nevăzătoare din ţările
partenere,
o
Curriculum de formare profesională
pentru personae nevăzătoare,
o Curs pentru formarea profesională a
femeilor nevăzătoare.
244

Agricultura ecologică în era internetului
Proiectul “Organic.Balkanet - Dezvoltarea abilităţilor formatorilor din agricultura
ecologică pentru regiunea Balcanilor” (http://www.organic-balkanet.eu) , proiect de
Transfer de Inovatie, s-a derulat doi ani în perioada 2009-2012
Consorţiul care a implementat proiectul a constat din şapte parteneri:
o Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
(USAMVB, Romania) – coordonator şi furnizor de conţinut educaţional;
o Universitatea din Alcala (UAH, Spania) – partner tehnic;
o Greek Research and Technology Network (GRNET, Grecia) – partener tehnic;
o Universitatea din Maribor (Slovenia) – furnizor de conţinut educaţional;
o Universitatea din Ruse (Bulgaria) - furnizor de conţinut educaţional şi utilizator
final;
o Asociatia Biomold (Romania) - furnizor de conţinut educaţional şi utilizator final;
o Asociatia pentru Agricultura Ecologica din Nord-Estul Sloveniei (AOANS, Slovenia) –
utilizator final.
De asemenea, pentru sustenabilitatea si valorizarea rezultatelor proiectului după încheierea
perioadei de derulare, s-a alăturat consorţiului existent şi un partner nou, considerat „silent partner”
- Technology & Sustainability Research Institute din Spania (TSRI).
Obiectivul general al proiectului Organic.Balkanet a fost acela de a facilita transferul de practici
inovative de formare şi conţinut educaţional on-line (e-learning) în cazul învăţământului
profesional pentru tinerii şi şomerii din agricultură, precum şi pentru profesioniştii agricoli din
noile state membre ale Uniunii Europene
Activităţile din cadrul proiectului au inclus:
identificarea şi analizarea cerinţelor pentru instruirea utilizatorilor finali dintr-un număr de
ţări balcanice (Bulgaria, România şi Slovenia) privind subiecte relevante despre
Agricultura Ecologică;
adaptarea şi integrarea conţinutului educaţional on-line (e-learning) existent despre
Agricultura Ecologică, elaborat prin iniţiative anterioare (proiectele europene Bioagro şi
Organic.Edunet), pentru a sprijini sistemele de instruire naţionale şi regionale;
proiectarea unor serii de scenarii de instruire si a unei curricule educaţionale care să
utilizeze conţinutul de învăţare on-line, în contextul formării profesionistilor agricoli;
dezvoltarea şi implementarea unor testări pilot concentrate pe validarea scenariilor de
instruire propuse şi conţinutului on-line transferat;
promovarea şi consolidarea cooperării între diverşii actori implicaţi în domeniul instruirii
în Agricultura Ecologică,
clasificarea şi publicarea intr-o arhivă de învăţare on-line - portalul Organic.Balkanet
(http://ob.moleportal.eu) - a resurselor educaţionale de instruire în format digital. Acest
portal utilizează platforma educaţionala MOLE (Mediu Multimedia On-line Deschis
Invăţării), care furnizează infrastructura tehnologică adecvată pentru:
o sprijinirea educaţiei prin implementarea unor tehnologii noi;
o prezentarea uniformă a cursurilor şi suport pentru serii de cursuri;
o prezentarea curriculei programului educaţional;
o organizarea unui volum mare de resurse educaţionale digitale;
o realizarea inter-operabilităţii cu alte sisteme educaţionale.
245

Toate aceste activităţi au condus la implementarea unui mediu on-line multilingual care facilitează
utilizatorilor finali:
căutarea,
accesul şi utilizarea resurselor educaţionale disponibile în limbile: română, engleză,
bulgară şi slovenă, cuprinse în arhivele de învăţare on-line.
Arhivele de învăţare on-line ale proiectului Organic.Balkanet pot fi definite ca un conţinut
educaţional în format digital aparţinând furnizorilor de material de instruire al consorţiului. Acest
conţinut educaţional este destinat formării profesionale a operatorilor din Agricultura Ecologică şi
conţine informaţii referitoare la Agricultura Ecologică şi Agroecologie, sub forma unor fişiere
digitale, cum ar fi: documente, prezentări, imagini, website-uri.
Subiectele programei de formare a proiectului Organic.Balkanet au fost specializate in funcţie de
nevoile de instruire ale fiecarei organizaţii participante in cadrul consorţiului, precum şi de gradul
de competenţe pe care aceştia ar trebui să le aibă, conform Standardelor Europene privind
Calificările . In urma acestor demersuri a rezultat ca nivelul de instruire propus să fie nivelul 4, care
presupune competenţe: manageriale (managementul fermei, input-uri, subvenţii); de producţie
(tehnologii de cultivare, probleme de mediu şi sol, etc.); de tehnologia informaţiei (utilizarea
calculatorului şi a Internetului).
Astfel, au rezultat 126 de cursuri, grupate în 8 module educaţionale:
Pedagogie,
Tehnologie şi Metodologie pentru elaborarea unui scenariu de instruire şi formare într-un
mediu on-line (e-learning);
Principiile Agriculturii Ecologice;
Legislaţie şi Standarde în Agricultura Ecologică;
Tehnologii de Cultivare a Plantelor în Sistem Ecologic;
Tehnologii de Creştere a Animalelor în Sistem Ecologic;
Marketingul Produselor Ecologice.
Selectarea, documentarea, identificarea şi validarea conţinutului educaţional au fost realizate pe
baza:
sesiunilor de testare pilot şi de evaluare din cadrul proiectului,
listelor de competente,
standardelor internationale de Metadata.
In concluzie, in cadrul proiectul Organic.Balkanet, cercetarea, organizaţiile academice, instituţiile
cu experienţă în dezvoltarea avansată a tehnologiilor de învăţare, instituţii care sunt active în
mediul rural şi organizaţiile publice care susţin învătământul profesional agricol, au cooperat
pentru a dezvolta un program de instruire pentru Invăţământul Vocational (VET) a formatorilor
din sectorul de Agricultura Ecologică.
246

Implementation of European Guidelines for Joining Technology Training
In perioada 04.01.2010 – 03.01.2012 au fost derulate activităţile specifice implementării proiectului
LLP-LdV-ToI-2009-RO-003 cu titlul „ Implementation of European Guidelines for Joining
Technology Training” – acronim: EU-Jointraining, proiect cofinantat din fondurile LLP ale
Comisiei Europene, Leonardo da Vinci , Transfer de Inovatie.
Implementarea a fost asigurată de către un consorţiu format din 6 parteneri:
Asociaţia de Sudură din România (ASR) - Romania – aplicant-coordonator,
European Welding Federation / Federaţia Europeană de Sudură (EWF), cu sediul în
Portugalia,
Instituto de Soldadura e Qualidade / Institutul de
Sudură şi Calitate (ISQ)- Portugalia,
Istituto Italiano de la Saldatura (IIS)- Italia,
Česká svářečská společnost/ Asociaţia Cehă de Sudura
(CWS-ANB) – Republica Cehă
Schweisstechnische – Lehr und Versuchsanstalt /
Institutul de Sudură din Duisburg (SLV) - Germania.
Prin proiectul EU-Jointraining s-a urmărit utilizarea unei
abordari comune pentru soluţionarea unei probleme parţial
sociale, parţial economice, devenite stringentă în ultimii ani:
armonizarea procesului de calificare a operatorilor sudori astfel
încât forţa de muncă să fie similar apreciată la nivelul tuturor
ţărilor Uniunii Europene. Astfel, obiectivul principal al
proiectului EU-Jointraining a fost adaptarea şi promovarea
Sistemului European de Calificare a Personalului bazat pe
ghidurile Federatiei Europene de Sudură (EWF) în domeniul
sudării materialelor plastice.
In fapt, implementarea proiectului a constat în transferarea
experienţei Germaniei, Portugaliei şi Republicii Cehe către
Italia şi Romania. Cele 3 ţări utilizau un ghid comun de
calificare, ghid care a fost actualizat cu elemente din specificul
legislaţiei italiene şi româneşti pentru a putea fi acceptat şi pe
pieţele producătorilor de structuri sudate din polimeri ale Italiei şi
României.
Prin realizarea proiectului s-a contribuit semnificativ la expansiunea
implementării certificării armonizate a personalului pentru sudarea
materialelor plastice în ţările partenere, susţinându-se, totodată, o
dezvoltare a aplicării sistemului în alte ţări europene din reţeaua EWF.
In funcţie de experienţa pe care au acumulat-o în timpul implementării
sistemului armonizat, partenerii care au asigurat transferul de inovare,
au condus pachetele tehnice de bază ale proiectului:
o
elaborarea unui nou ghid de calificare care să cuprindă
elementele specifice legislaţiei naţionale din Italia şi
România – coordonator partenerul german
o elaborarea unui pachet cu materiale educaţionale
utilizabil în fiecare dintre ţările UE care utilizează
sistemul armonizat – coordonator partenerul ceh.
o
o
cei doi parteneri portughezi au coordonat pachetele care au vizat calitatea activităţilor
şi a rezultatelor, precum şi diseminarea principalelor elemente obţinute în urma
implementării proiectului.
coordonatorul proiectului, împreună cu partenerul italian au asigurat elementele
provenite din legislaţia naţională şi care au fost utilizate la elaborarea noului ghid
amorsând ulterior sistemul armonizat de calificare.
247

Punerea în mişcare a noului sistem la nivelul Italiei şi Romaniei a constat în organizarea a trei
cursuri pilot: două în România şi unul în Italia. Pentru aceste cursuri pilot au fost contactate
aproximativ 400 de firme specializate în sudarea polimerilor în vederea selectării candidaţilor la
procesul de calificare şi au fost organizate mese rotunde cu reprezentanţii şcolilor de sudori din
cele două ţări în vederea selectării celor care vor organiza cursurile pilot.
Şcolile selectate au fost auditate
conform ghidurilor Federaţiei
Europene de Sudură, iar
evaluările confirmând
capabilitatea acestora de a
organiza cursuri s-au făcut
conform ghidului elaborat.
In urma examinărilor au fost
emise 104 certificate de
calificare, după cum urmează:
1. Curs pilot 1 – locaţie:
Bucureşti – număr
candidaţi: 15 – număr
candidaţi calificaţi: 14 -
număr certificate emise: 28 (2 procedee de sudare)
2. Curs pilot 2 – locaşie: Genoa – număr candidaţi: 27 – număr candidati calificaţi:24 -
număr certificate emise: 48 (2 procedee de sudare)
3. Curs pilot 2 – locaţie: Bucureşti – număr candidaţi: 14 – număr candidaţi calificaţi: 14 -
număr certificate emise: 28 (2 procedee de sudare)
Finalul proiectului a contorizat 39 de rezultate de natură tehnică, un sistem complex de diseminare
a rezultatelor compus din 12 articole în reviste de specialitate, 7 lucrări prezentate la conferinţe
internaţionale (România, Turcia, India şi Republica Moldova), 5 seminarii şi 7 ateliere organizate
în ţările participante la implementarea proiectului, pliante şi roll-up-uri de prezentare. website,-ul
proiectului http://www.eu-jointraining.com/.
Sistemul de calificare este funcţional atât în Romania, cât şi în Italia şi după finalizarea proiectului.
În present, prin continuarea cursurilor, s-a ajuns la 250 certificate emise. Aceasta constituie o
măsură reală a succesului procesului de implementare a proiectului..
248

In-CLASS:Comunicare Internaţională şi Evaluarea Competenţelor
Lingvistice
Sectorul IMM-urilor (SMEs) este, în mod tradiţional, sectorul
care s-a confruntat cu cele mai multe dificultăţi în ceea ce
priveşte barierele lingvistice, dificultăţi care au condus la
scăderea cu până la 11% a procentului de tranzacţii din cadrul
SME-urilor Europene. Pornind de la aceste premise, Fundaţia
EuroEd Romania (www.euroed.ro) a iniţiat proiectul de
Transfer de Inivaţie Leonardo da Vinci In-CLASS, proiect
îndreptat înspre sectorul formării profesionale şi în mod
special înspre sectorul IMM-urilor europene, care a abordat
problemele menţionate anterior prin intermediul evaluării
competenţelor de comunicare. Proiectul s-a concentrat atât pe
decalajul existent în cunoaşterea de limbi străine cât şi pe
înţelegerea diferenţelor culturale e xistente la nivelul statelor
membre ale UE. Prin crearea unui instrument de audit inovativ
proiectat în mod special pentru nevoile IMM-urilor
identificate în cadrul studiului ELAN, proiectul s-a adresat
celor mai urgente probleme din domeniul comunicării cu care majoritatea întreprinderilor se
confruntă. Cele trei domenii mari de interes sunt:
Probleme de comunicare datorate lipsei de competenţe lingvistice;
Probleme de comunicare datorate lipsei de competenţe interculturale;
Probleme de comunicare datorate lipsei de adaptare a site-ului.
Partenerii de proiect au fost::
o Semantica Ltd. – UK (semantica@btinternet.com)
o Inno-Motive – Hungary (www.innomotive.hu)
o IRES - Istituto di Ricerche Economiche e Sociali – Italy (www.ires.it)
Proiectul a fost finanţat în anul 2009 şi s-a derulat într-o perioadă de doi ani.
Scopurile proiectului au fost:
o
creşterea competitivităţii IMM-urilor din ţările partenere prin sprijinirea lor în scopul
identificării barierelor de limbă şi cultură care apar în contextul comerţului extern şi/sau
pentru dezvoltarea unei forţe de muncă multilingve;
o identificarea unor soluţii viabile pentru ameliorarea dificultăţilor de comunicare prin
furnizarea unei structuri de audit lingvistic pentru IMM–uri;
o dezvoltarea şi extinderea succeselor şi exemplelor de bună practică din cadrul proiectelor
anterioare EU Protocol 1, 2, EURICA si ECLAT.
Pentru atingerea acestor scopuri au fost stabilite următoarele obiective operaţionale:
o
o
o
pilotarea unui audit de Comunicare Europeană şi a structurii de pregatire pentru audit pe
baza modelelor dezvoltate în cadrul proiectelor PROTOCOL, EURICA şi ECLAT;
dezvoltarea unor noi seturi de materiale de pregătire a auditului de comunicare pe baza
proiectelor de Protocol (copyright Semantica Ltd care a dezvoltat materialele şi procesele)
în limbile partenerilor de proiect);
implementarea de noi materiale de training, a structurii de audit revizuită şi a unei
structuri model pentru training (urmând un cod comun de practică europeană; proceduri de
asigurare a calităţii; indicaţii; informaţii standard dezvoltate în cadrul proiectelor Eurica şi
ECLAT) utilizată pentru pregatirea consultanţilor şi auditorilor de limbă care vor prelua
“Auditele de limbă şi Comunicare (LCA -urile)” în SME-uri cu obiectivul de a îmbunătăţi
spiritul competitiv şi antreprenorial în cadrul altor pieţe. Proiectul adoptă o abordare
sectorială prin concentrarea nevoilor companiilor de export (SME-urilor);
o pilotarea unor scheme de audit pentru IMM-urile din ţările partenere;
implementarea unui program de training având o componentă de învăţare online pentru
auditorii de limbă din cadrul şi în limbile ţărilor partenere;
o
dezvoltarea de materiale practice, adaptate cadrulului specific fiecărei ţări, pentru
atelierele de training ale Auditului Lingvistic;
249

o indentificarea de sponsori şi/sau unui sistem cu finanţare proprie şi promovarea
conceptului de Audit de limbă prin intermediul sistemului realizat în cadrul proiectului;
realizarea unui website pentru transferul de informaţii şi modele în limbile ţărilor
partenere;
o asigurarea transferării, valorizării şi diseminării experienţei anterioare dobândite de
partenerul britanic în cadrul unor proiecte similare, la nivelul parteneriatului şi grupurilor
ţintă;
o selectarea si pregatirea de auditori de limba în cadrul fiecărei ţări partenere;
pilotarea unor auditări lingvistice în 10 IMM-uri în fiecare ţară parteneră şi raportarea
impactului pe care acestea l-au avut;
o monitorizarea progresului şi realizarea unui raport.
În cadrul proiectului au fost elaborate următoarele produse:
o schemă de audit operaţională în cadrul celor patru ţări, administrată de instituţii sau
structuri guvernamentale care oferă auditări lingvistice IMM-urilor;
o schemă de Pregătire Profesională pentru Auditul Lingvistic, realizată în vederea formării
auditorilor / consultanţilor;
o plan de valorizare pentru promovarea strategiei şi a programului de training;
ateliere de lucru în fiecare ţară parteneră, incluzând schimbul şi dezvoltarea de idei şi noi
metode de lucru între diferitele centre;
o site cu ştiri despre rezultate şi rezumate ale procesului desfăşurat, accesibil în limbile
ţărilor partenere; site-ul va conţine materiale de studiu în limbile ţărilor partenere care pot
fi descărcate şi care vor include o componentă online, pre- şi post- audit pentru IMM-uri;
o ghid adresat auditorilor;
o raport de validare care să revizuiască progresul şi punctele slabe, cu recomandări pentru
acţiunile viitoare;
o două seminarii în fiecare ţară pentru diseminarea produselor proiectului adresate
consilierilor de afaceri şi consultanţilor.
250

Art-terapia în penitenciare
Proiectul de Parteneriat pentru Învăţare Grundtvig cu titlul art-terapia in penitenciare s-a adresat
personalului implicat în educaţia adulţilor din cadrul penitenciarelor şi are ca scop îmbunătăţirea
metodelor şi mijloacelor de utilizare a art-terapiei de către personalul instituţiilor implicate în
parteneriat prin:
o înfiinţarea unor echipe interdisciplinare (specialişti ai departamentului de reintegrare
socială-profesori de specialitate),
o schimbul de bune practici şi experienţe cu instituţiile similare din spaţiul european.
Partenerii implicaţi în proiect au fost::
o Penitenciarul Arad, instituţie coordonatoare
o Liceul de Artă "Sabin Drăgoi" Arad,
o Szegedi Feghaz es Borton, Ungaria,
o Casa Circondariale Verona "Montorio", Italia
o Centrul Corecţional Radece, Slovenia.
Proiectul a urmărit îmbunătăţirea sistemului de integrare/reintegrare a deţinuţilor prin
diversificarea formării de specialitate a membrilor serviciului de educaţie şi asistenţă psihosocială
din penitenciare şi a avut următoarele obiective specifice:
o Dezvoltarea unor competente şi abilitati de utilizare şi aplicare eficientă a terapiilor
ocupaţionale prin artă pentru personalul implicat în serviciul de reintegrare socială;
o Formarea unei echipe interdisciplinare de formatori ai formatorilor, specializată în terapia
prin artă şi în lucrul cu grupuri cu nevoi adaptative speciale;
o Crearea premiselor pentru elaborarea unui strategii de colaborare între penitenciar şi
instituţii educaţionale, după model european.
Parteneriatul a oferit celor implicaţi şansa de a:
o descoperi bune practici întâlnite in sistemul european,
o realiza un schimb de experienţă,
o dobândi noi tehnici artistice de utilizare a art-terapiei,
o
o
învăţa metode de lucru cu grupuri cu nevoi adaptative speciale,
dezvolta o strategie de colaborare între instituţii de tip educaţional şi cele de tip
penitenciar.
Principalele produse ale proiectului au fost:
o site-ul proiectului;
251

o
o
o
o
Workshop-uri organizate in cadrul întâlnirilor de proiect, vizând diverse teme: art-terapia
în penitenciare (Penitenciarul Arad, Centrul Corecţional Radeče şi Penitenciarul Szeged),
deschiderea penitenciarului către comunitate (Penitenciarul Verona – Montorio), tehnicile
artistice care pot fi utilizate în cadrul activităţilor/şedinţelor de art-terapie (Liceul de Artă
Sabin Drăgoi Arad), tehnicile de lucru utilizate de către specialiştii din instituţiile de tip
penitenciar cu deţinuţii (Penitenciarul Arad).
Broşură informativă referitoare la practicile de art-terapie utilizate în cadrul instituţiilor de
tip penitenciar partenere, un produs final comun; fiecare institutie care are în custodie
persoane private de libertate prezentându-şi practicile de art-terapie utilizate. Materialul
prezentat – descrierea practicilor de art-terapie utilizate – este însoţit de fotografii din
cadrul întâlnirilor de proiect, dar şi din cadrul şedinţelor de art-terapie derulate. La acesta
au lucrat membrii echipei de proiect din cadrul penitenciarelor partenere, iar designul şi
corectura aparţine celor de la Liceul de Artă Sabin Drăgoi.
Seminar de formare a profesorilor de artă în tehnici de lucru cu grupuri cu nevoi speciale
În cadrul acestui seminar specialiştii serviciului de reintegrare socială din cadrul
Penitenciarului Arad şi din cadrul Penitenciarului din Szeged au prezentat profesorilor de
artă de la Liceul de Artă Sabin Dragoi tehnici de lucru cu grupurile cu nevoi speciale.
Ghidul de bune practice, un produs final care cuprinde modele de bune practici în artterapie.
Este un auxiliar care poate fi folosit atât de angajaţii penitenciarelor cât şi de
voluntarii şi profesorii care doresc să deruleze activităţi de art-terapie cu grupuri sociale
cu nevoi speciale
Sprijin pentru dezvoltarea zonelor rurale - EU4Us
Meşteşugurile şi produsele tradiţionale joacă un rol important în economia Europei prin:
o furnizarea de produse/servicii vitale pentru economia locală,
o crearea de locuri de munca,
fiind o alternativă economică în contextul actual şi având o importanţă majoră pentru turismul
rural şi dezvoltarea locală durabilă. Datorită unui complex de factori, acest sector se confruntă cu
dificultăţi diverse: de informare, financiare, de protecţie şi valorificare a produselor, privind
competenţele antreprenoriale. Având in vedere acestea, eforturile specifice pentru dezvoltarea
sectorului meştesugurilor este esenţial pentru creşterea economică la nivel regional, naţional şi
European.
Proiectul de Parteneriat pentru Învăţare Grundtvig,
EU4Us, care s-a implementat în perioada 2010- 2012
printr-o colaborare între patru instituţii/organizaşii
europene:
o Camera de Comert si Industrie Bistriţa-
Năsăud- coordinator de proiect,
o Camera de Comert si Industrie Tarsus, Turcia,
o Castlereagh Enterprises Ltd, Irlanda de Nord,
Marea Britanie
o Lawton School, Gijon, Spania,
a vizat susţinerea dezvoltării regionale prin conservarea
şi promovarea produselor şi meşteşugurilor tradiţionale
şi încurajarea dialogului intercultural între grupurile
vulnerabile.
Obiective specifice ale proiectului au fost
o promovarea spiritului antreprenorial şi a
creativităţii în rândul persoanelor din zona
rurală;
o valorificarea moştenirii culturale prin
implicarea persoanelor din zonele rurale în schimburi de bune practici în domeniul
produselor şi meşteşugurilor tradiţionale;
o promovarea produselor şi meşteşugurilor tradiţionale;
252

o
o
o
o
încurajarea activităţilor creative în domeniul produselor şi
meşteşugurilor tradiţionale în rândul tinerilor şi schimbul între
generatii;
creşterea gradului de conştientizare cu privire la protecţia,
calitatea şii marketingul produselor tradiţionale;
susţinerea schimburilor transnaţionale de bune practici menite
să pună în evidenţă rolul formării profesionale pentru
dezvoltarea locală;
creşterea gradului de expertiză al persoanelor implicate în
educaţia adulţilor.
Comunităţile dezavantajate socio-economic au fost principalii beneficiari
ai acestui proiect care a încurajat dezvoltarea de activităţi economice
viabile în special în domeniul meşteşugurilor şi produselor tradiţionale.
Proiectul a inclus următoarele tipuri de activităţi:
Intâlniri de lucru în fiecare ţară parteneră,
Dezvoltare pagina web a proiectului,
Cercetare privind produsele meşteşugăreşti şi tradiţionale la
nivelul fiecărei ţări partenere,
Realizarea de materiale documentare audio-video cu privire la
cele mai relevante produse meşteşugăreşti,
Conferinţe, seminarii, expoziţii şi evenimente
locale/internationale,
Vizite de studiu, împărtăşire de exemple de bună practică.
Principalele rezultate ale proiectului au fost:
o Seminare,
o Expoziţii,
o Studii şi rapoarte privind studiile efectuzate,
o Studii de caz.
253

Comunităţi rurale în proces de cunoaştere
Ci
nci ONG-uri din diferite țări europene ( Fundatia Civitas pentru Societatea Civila, Româniacoordonatoarea
proiectului, Landelijke Gilden vzw, Belgia, SFOF-Djursland, Danemarca,
Laendliche Erwachsenenbildung Thueringen e.V. (LEB), Germania şi Association for Lifelong
Learning, Ungaria) au implementat în perioada 2010-2012 un Parteneriat pentru Învăţare
Grundtvig. Fiecare dintre ele activează în mediul rural şi este interesată de procese de învățare
comunitară de jos în sus, mai presus de abordarea informală în învățarea adulților. Tema principală
a proiectului “Comunităţi rurale în process de
cunoaştere” este dezvoltarea sustenabilă a comunităților
și mediului. Prin acest parteneriat s-au identificat, învățat
şi diseminat diferite metode ale învățării comunitare
practicate de parteneri. Proiectul s-a concentrat pe
procesul de învățare al comunităților rurale prin care
acestea se auto-organizează așa fel încât să asigure
dezvoltarea durabilă a comunității, al satului.
Prin dezvoltare durabilă în cadrul acestui proiect se
înțelege atât dezvoltarea resurselor umane cât și a
mediului înconjurător.
În cadrul proiectului s-a realizat un de schimb de
experiență complexă cu implicarea partenerilor. În
fiecare țară parteneră a avut loc o vizită de studiu în
cadrul căreia au fost prezentate proiecte exemple de bună
practică legate de tematica centrală al proiectului. La
aceste vizite de studiu au participat reprezentanţi ai personalului angajat din organizaţiile partenere
şi cursanții, voluntari din partea fiecărui partener. Organizatorul vizitei a implicat leaderii
exemplelor de bună practică, membrii comunităților, reprezentanții organizațiilor și instituțiilor
locale relevante. Pe durata acestor vizite s-a urmărit găsirea de răspunsuri la următoarele întrebări:
o Cum au pornit aceste proiecte model/bune practici?
o Cum sunt implicați oamenii în acest proces?
o Cum continuă ei procesul?
Pentru a disemina bunele practici și cunoștințele acumulate a fost realizat un CD cu prezentări .ppt
despre cele mai bune practici văzute pe parcursul proiectului.
Prin acest proiect s-a urmărit atât învăţarea din experienţele partenerilor, cât şi punerea în evidenţă
a exemplelor de bună practică din mediul rural care contribuie la dezvoltarea sustenabilă a
comunităților rurale.
Metode noi, europene, pentru formarea adulţilor ca cetăţeni europeni activi
Anul acesta am beneficiat, pentru prima dată, de un Grant
GRUNDTVIG pentru formarea continuaă a personalului implicat în
domeniul educaţiei adulţilor. Aceasta mi-a permis participarea, in
perioada 9-13 aprilie 2012, la cursul “Autobiographical
Methodologies in Adult Education”, desfăşurat in Roma, Italia.
Organizatorul cursului este Asociaţia pentru Educatţa Adulţilor:
Italian Permanent Learning Centre - CIAPE - Centro Italiano per
l’Apprendimento Permanente (membru al CEDEFOP, "European Qualifications Framework -
254

Credit Transfer In VET" si a comunitatii "Quality Assurance in VET") care promovează
dezvoltarea societăţii prin formarea continuă, în special prin educaţia permanentă a adulţilor.
La curs au participat 11 cursanţi din 7 ţări (Cipru-1, Franta-3, Lituania-1, Polonia-1, Portugalia-3,
Romania-1, Ungaria-1), implicati în educatia adulţilor: profesori, formatori din diferite organizaţii
sau asociaţii, lideri sindicali, angajaţi ai unor primării.
Obiectivele acestui curs au fost:
o Utilizarea memoriilor privind trecutul şi prezentul Europei pentru clădirea societatii civile
europene, a cetăţenilor active;
o Creşterea participării/contribuţiei la formarea cetăţeniei europene, prin compararea
experienţelor de viaţa, a amintirilor care prezintă diversitatea culturală în Europa, a
trecutului şi prezentului, care duc la descoperirea trăsăturilor comune ale ţărior europene;
o Sensibilizarea oamenilor privind combaterea sărăciei şi excluderii, în zilele noastre prin
reflectarea perioadelor dificile prin care a trecut omenirea şi care au dus la sărăcie sau
excludere;
o Identificarea de abilităţi şi competenţe la nivel european, de modalităţi prin care acestea
pot fi însuşite, de practici şi soluţii noi, testate în ţările Europene, pentru adaptarea elevilor
adulţi, a profesorilor şi partenerilor la societatea în continuă schimbare;
o Utilizarea de metode atractive, accesibile, eficiente în educaţia adulţilor, cu scopul de a se
o
adapta permanent la piaţa muncii;
Introducerea de metode noi, verificate şi aplicate cu success la nivel european, în educaţia
adulţilor.
Cursul a început şi s-a derulat într-o atmosferă destisă, de incredere şii de creativitate, atractivitate,
colaborare, la nivel inalt, necesare aplicării metodei scrierii şi utilizării memoriilor.
Au fost derulate diferite activităţi care pot fi folosite în consilierea elevilor de la cursuri serale sau
“A doua Şansă” sau în lectoratele cu părinţii. S-au folosit diverse tipuri de metode de predareinvatare
bazate pe autobiografie narativă::
o forme complexe: autobiografia, memoriile, scrisorile, jurnalul;
o forme mai simple, ocazionale: notiţe personale, blog-uri, e-mailuri,
explorând şi investigând viaţa noastră prin intrebări ca:
o Ce ai simţit?
o Dar despre emoţiile tale, ce spui?
o De ce sunt importante, încă, memoriile tale azi?
o Ce a rămas din experienţa ta?
o Cum crezi că învăţătura ta poate să fie interesantă şi utilă pentru alţi oameni, în
general?
Nararea povestirilor proprii/amintirilor reprezintă un mijloc de a face cunoscută istoria recentă,
poate ajuta să construim coexistenţa în pace şi dreptate. Utilizarea naraţiunii poate să faciliteze
relaţiile între popoare, între diferite generaţii. Memoriile trebuie să creeze secvenţe, într-o anumită
ordine, urmând drumul spre concluzie, spre dobândirea experienţei.
Momentele de lucru au fost acompaniate , pe fond, de muzică africană, foarte bine aleasă, ca
stimulent pentru “a deschide cutia memoriei” încât memoriile să vină în cascadă.
Participanţii la curs au beneficiat şi de un bogat program cultural, iar pănă la sfârşitul cursului s-a
conturat un nou proiect GRUNDTVIG.
Stefureac Crina,
profesor la Colegiul Tehnic “Mihai Bravu”, Bucureşti
Legături intergeneraţionale
Vă mai amintiţi cine v-a învăţat să deosebiti cireşele negre de cele de mai, merele de pere, perele de
gutui, cărăbuşii de bondari şi bondarii de albine? S-a întâmplat cumva asta la şcoala? Mai ştiţi cine
v-a arătat cum se coase în urma acului? Sau punctul leneş? A fost mama sau bunica? Şi cine v-a
încurajat primele experimente gastronomice, chiar dacă totul în jur era o explozie de făină?
In cazul meu, răspunsul la tot ce v-am întrebat până acum, e unul singur: bunicii. Bunicii mei sunt
cei care m-au învăţat să cos, să gătesc, să cern adevărul de minciună şi minciuna de confuzie. Din
dragostea cu care mă priveau şi răbdarea cu care mi-au explicat tot ce-am vrut să ştiu, am înţeles
chiar de pe atunci că existenţa mea era suficientă să-i fac fericiţi şi că fericirea consta într-o
255

legatură profundă şi oarecum inexplicabilă pe care o ai cu oamenii de lângă tine care te ajută să
creşti în fiecare zi.
Tradus în termeni pedagogici moderni aş putea spune că de la o vârstă foarte mică, cu ajutorul lor
am achiziţionat cunoştinte, am dezvoltat deprinderi de viaţă zilnică şi abilităţi sociale; că atenţia şi
afecţiunea oferite mi-au consolidat încrederea şi stima de sine. Toate acestea m-au ajutat mai târziu
ca adult să mă automotivez de fiecare dată când am fost confruntată cu un obstacol. Din punct de
vedere a politicilor educaţionale, formarea mea ar putea fi considerată rezultatul educaţiei
intergeneraţionale, un concept apărut în Europa la inceputul anilor 70 şi definit conform
Intergenerational Learning and Contributions of Older People (in Ageing Horizons, 2008) ca
‘transferul permanent de cunoştinţe, abilităţi, competenţe, norme şi valori între generaţii’,
responsabil de perpetuarea tradiţiilor şi valorilor, de stabilirea legăturii între trecut şi prezent.
Pare evident că educaţia intergeneraţională să se desfăşoare spontan în cadrul familiei şi să aducă
multiple beneficii. Cu toate acestea, dinamica schimbărilor sociale, apariţia familiilor
monoparentale, a copiilor cu unul sau ambii părinţi migranţi, a unui stil de viaţă trepidant, pune din
ce in ce mai mult accentul pe implicarea unor factori externi, în creşterea şi educarea celor tineri. In
urma mobilităţii de formare Grundtvig ‘Developing innovation in intergenerational family
learning’ efectuat in Oxford, octombrie 2012, am învăţat că în societatea actuală grupuri de seniori
voluntari fără legături de rudenie cu grupurile de tineri, pot prelua din sarcinile părinţilor, creând un
model nou, extrafamilial. Programele de tipul acesta sunt concepute ca schimburi reciproc
avantajoase, in care tinerii de vârstă şcolară beneficiază de ajutor pentru pregătirea temelor, de
sfaturi practice şi stabilitate emoţională, neuitând ca de cealalta parte, generaţia a treia, văzută ca
mentor, capătă motivaţie, conştiinţa valorii şi utilităţii sale sociale.
Se poate deci în următorii ani când voi reveni cu intrebarea despre cirese, croitorie sau scovergi,
raspunsul vostru să fie: o doamnă drăguţă, fragilă cu ochelari pe care am cunoscut-o la un program
intergeneraţional. Sau, în cazul tinerilor ce-şi vor aminti de mersul pe bicicletă, reparatul jucăriilor,
un domn cărunt, cu voce joasă, blândă, ar fi putut fi bunicul meu…
Otilia Machedon
Profesor de limba engleza , Liceul teoretic “Sfânta Maria”, Gaaţi
Învăţare intergeneraţională pentru incluziune socială
Implicarea Seniorilor în educaţia non-formală este deosebit de importantă în multe
domenii, cum ar fi educaţia de mediu (domeniu în care acești seniori pot împărtăși
experienţa lor din trecut, despre o societate mai puţin consumatoare și mai ecologică -
sau invers: persoanele în vârstă nefiind crescuți în într-o epocă de "reciclare", pot
învăța despre această exigență modernă de la tineri), meșteșuguri tradiționale, gătire,
menaj, observarea naturii și grădinărit. Acestea sunt câteva dintre subiectele care nu
sunt neapărat cele mai importante subiecte şcolare, dar care sunt extrem de importante
pentru a fi învăţate de către tânăra generaţie, în special de cei care sunt într-un sistem de
protecţie a copilului şi care nu sunt crescuți de către familiile lor naturale.
Proiectul a urmărit să atragă atenţia asupra problemelor interculturale. În cadrul acestui
proiect un grup de 4-voluntari seniori din Portugalia şi România au participat într-un
program de voluntariat de trei săptămâni în ţara parteneră. Voluntarii din România au
participat la evenimentul cultural din Portugalia, numit “Luna României”. În timpul
acestor 3 săptămâni ei au vizitat numeroase instituții sociale. Cu aceste ocazii ei au
reușit să înțeleagă cum anume funcționează sistemul social din Portugalia, ce se
înțelege prin voluntariat în țara respectivă și nu în ultimul rând ce s-ar putea face în țara
noastră pentru a schimba ceva în beneficiul comunității. Seniorii au prezentat regiunea
noastră din punct de vedere cultural și istoric. În timpul stagiului de voluntariat din România
voluntarii seniori portughezi, împreună cu voluntarii români au participat activ în programul
zilnic a 2 insituții sociale: un club de bătrâni și o fundație, care ajută adolescenți provenite din
medii sociale dezavantajate. Seniorii au prezentat Portugalia pe plan cultural și istoric cu ocazia unor
evenimente organizate în cadrul insituțiilor sociale la care și-au efectuat stagiul de voluntariat.
256

Arta Socială Arta - activitate socială?
Prin intermediului „Social Art Network” am iniţiat o discuţie la nivel european între instituţii şi
individualităţi interesate de subiectul „Arta Sociala”.
Când putem vorbi de o Arta ce este Socială ? Când putem vorbi de o activitate socială manifestată
prin instrumente ale artei? Care este graniţa dintre Arta Socială - Arta - activitate socială? La aceste
intrebări noi, în cadrul Centrului de Resurse şi Consultantă în Educaţie căutam răspunsuri şi
încercăm să extindem activitatea organizaţiei noastre şi la nivel european prin implicarea celor
interesaţi în acest dialog structurat. Ne-am propus:
o creştere a competenţelor şi abilităţilor în „Managementul resursei umane”
implicate în dezvoltarea departamentelor de educaţie a adulţilor ce folosesc cu
preponderenta Artă pentru proiecte sociale;
o identificare de instrumente şi metode care cresc interesul adulţilor în educaţia
de-a lungul vieţii;
identificarea metodelor, programelor prin care putem să apropiem adulţii care
învaţă de-a lungul vieţii de piaţa muncii şi de dinamica acesteia prin programe
bazate pe Arta Socială.
In cadrul Atelierului Grundtvig „Social Art Network”, am reuşit să îmbinăm sesiunile
teoretice cu practica prezentată de experţii care lucrează în Iaşi sau la nivel naţional şi internaţional
în proiecte specifice de Artă Socială, am avut posibilitatea să cunoaştem instituţiile, programele şi
metodele oaspeţilor noştri din Europa şi am încercat să le oferim o cunoaştere interactivă a Iaşi-ului
nostru drag tuturor celor ce au participat în această sesiune de formare.
Am avut posibilitatea să găzduim şi să facem un schimb intens de experienţă şi cunoştinţe cu zece
participanţi din Europa ( Belgia, Grecia, Slovacia, Turcia, Olanda, Franţa) şi cu trei oaspeţi din
România.
Am schimbat cunoştinţe, ne-am împărtăşit din experienţe în domeniul Artei Sociale şi a
integrării adulţilor în procesul educaţional pentru o mai bună absorbţie pe piaţa muncii,
am înţeles asemănările şi diferenţele instituţionale, de metodă şi de instrumente folosite.
Ne-am iniţiat o reţea de lucru „Social Art Network” functţonabilă pe Facebook prin
intermediul căreia putem să creştem mai departe prin proiecte. Ceea ce vă dorim şi
dumneavoastră!
„Nu am crezut că domeniul Arte Sociale este atât de extins! Am inţeles că multe din ceea
ce lucrez eu in cadrul institutiei mele se pliaza pe Arta Sociala. A fost un workshop
creativ si cred ca mai am inca multe de invatat”. ( Slovacia)
„Remarcabil! Am invatat foarte multe! Am vazut imens! Am trait intr-o saptamana cat as
fi trait intr-o viata de om. Ma duc inapoi cu foarte multe cunostinte dar si cu foarte multe intrebari.
O saptamana este prea putin pentru un asemenea workshop”. ( Olanda)
„Mă specializez în lucrul în cadrul Muzeelor. Sunt expert pe Patrimoniu. Lucrez cu mari companii
din Belgia şi această experienţă a fost una unică pentru mine. Aveţii o ţara foarte frumoasă, aveţi
oameni minuntaţi, aveţii experti cu care te poti dezvolta! Imi doresc o colaborare de lunga durata
cu Centrul Dumneavoasta!”. ( Belgia)
Un director, o vizita de studiu, o experienta....... multe raspunsuri
Utilizarea Tehnologiei Informatiei si Comunicarii : practici si mijloace’’ a fost tema vizitei
de studiu la care am avut şansa să particip în martie 2012. Organizată de Centrul Regional
de Documentare Pedagogica al Academiei Aix Marseille, vizita a reunit 11 participanţi
(directori de instituţii preuniversitare, directori administrativi din instituţii de învăţământ,
consilieri educativi, inspectori, responsabili cu formarea profesorilor, responsabili din
învăţământul confesional, profesori universitari) din 7 ţări şi a avut ca scop cunoaşterea
diferitelor sisteme educaţionale din ţările Uniunii Europene, respectiv a formării profesionale
pentru introducerea cu succes în sistemul administrativ şi educaţional a tehnicilor şi
mijloacelor din domeniul Tehnologiei Informatiei şi Comunicării.
Ce m-a determinat pe mine să-mi doresc o asemenea experienţă? Acesta este tipul de
formare pe care mi-l doream încă de acum doi ani, însă, atunci, nu eram director. Am găsit
257

interesant faptul că vizitele de studiu au ca principal obiectiv cunoşterea a ceea ce este nou, inovant
şi inovator în sistemul educaţional din diferite ţări europene. In această ordine de idei, consider că
este extrem de eficient să învăţăm unii de la ceilalţi şi că din acest punct de vedere surprizele
plăcute pot să vină din partea unor ţări înspre care nu ne îndreptăm interesul, ori despre care nu
ştim aproape nimic. Din perspectiva directorului, a fost extraordinar faptul că am găsit soluţii şi
răspunsuri la situaţii/probleme pe care le întelegeam, dar pentru rezolvarea cărora îmi lipseau unele
elemente cheie. Un exemplu în acest sens, a fost întâlnirea de la primăria Ciotat (în departamentul
Bouches-du-Rhône ) în urma căreia am reuşit să identific soluţiile optime pe care să le pot aplica în
interiorul instituţiei mele în vederea consolidării echilibrului, a comunicării şi colaborării între
membrii acesteia, dar şi în relaţia cu părinţii şi comunitatea locală. Această soluţie se numeşte
platforma numită ,,şcoala web’’ care facilitează comunicarea între actorii educaţionali relevanţi,
inclusiv cu elevii şi părinţii acestora.
Din perspectiva cetăţeanului, a individului, la nivelul relaţiilor inter-umane, a fost o experienţă
extrem de interesantă să văd că specialişti din alt colţ al Europei se confruntă cu aceleaşi probleme,
au aceleaşi nevoi, dar mai ales să simţi căldură şi interes din partea unor oameni pe care îi vezi
pentru prima dată. Este, cred eu, un fel de trezire a dorinţei de a merge mai departe, dorindu-ţi mai
mult de la tine şi oferind mai mult.
Prof. Dr. Ileana Vasilescu
Director Adjunct la Colegiul National ,,Mihai Eminescu”, Baia Mare
Effective leadership skills and competences to improve Quality Management
in schools
Pornind de la bogata experienţă pe care o are în dezvoltarea ofertei educationale, incusiv în aria
Managementului Educaţional, Casa Corpului Didactic a Municipiului Bucureşti a găzduit în
perioada 15-18 octombrie 2012 o vizită de studiu la care au participat 12
experti şi factori de decizie din 10 ţări europene. Aceştia au avut
posibilitatea să cunoască iniţiativele locale şi naţionale privind imbunătătirea
calităţii managementului şcolar şi a formării profesionale a liderilor din
domeniul educaţiei, în contextul politicilor educaţionale şi a strategiilor de
dezvoltare a învăţământului românesc şi european.
Ne-am propus ca prin activităţile vizitei să facem cunoscute initţativele
Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti în domeniul calităţii
managementului şi tototdată să punem în valoare rezultatele unui proiect
POSDRU “Calitate în managementul uniăţtii şcolare” iniţiat de ISJ
Prahova în parteneriat cu ISMB. Acest lucru a stârnit un interes deosebit în
rândul participanţilor. Varietatea instituţiilor vizitate, schimbul de experienţă
şi discuţiile purtate cu reprezentanţii echipelor de management, au dat posibilitatea participanţilor
să cunoască diferite dimensiuni ale calităţii în managementul şcolar, la toate nivelurile de
învăţământ şi, totodată, să interacţioneze cu reprezentanţi ai unor parteneri relevantţ în educaţie.
Organizarea acestei vizite a fost prilejul reconfirmării profesionale a celor implicaţi, a construirii
unei reţele de comunicare profesională cu participanţii şi a unor relaţii profesionale durabile. In
egală măsură, instituţia şi-a lărgit cercul potenţialilor parteneri pentru viitoare colaborări şi
proiecte europene şi a făcut dovada că barierele organizatorice pot fi depăşite prin profesionalismul
echipei de organizarre şi împărtăşirea comună a succesului.
Organizator,
Prof. Metodist, Gabriela Suba
258

Capitolul. VII. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Din analiza documentelor care pun în evidenţă modul de implementare a LLP în România rezultă
că în anul 2012 au fost atinse obiectivele stabilite în programul de lucru al Agenţiei Naţionale.
Valorile majorităţii indicatorilor de realizare au depăşit ţintele stabilite în programul de lucru.
Dintre aceştia sunt de remarcat:
Numărul de candidaturi depuse pentru proiecte, mobilități și activități în anul 2012: 6858
cu 505 mai multe decât în anul 2011 (o creștere cu 7,7%).
Numărul organizațiilor care au candidat în anul 2012 pentru prima dată, fie în cadrul unui
program sectorial, fie la nivelul întregului program LLP: 1571, ceea ce reprezintă 44,73%
din numărul total de organizații (3512) care au candidat în anul 2012.
Rata de absorbţie a bugetului 2009 (dupa finalizarea proiectelor): 98,43% rată cu 1,27%
mai mare decât rata de absorbție a bugetului 2008 (97,16%, rată care a situat România,
pentru exercițiul 2008, pe locul 4 între țările participante la LLP, iar pentru programele
sectoriale Comenius și Leonardo da Vinci pe locul 2).
Numărul proiectelor/activităților derulate și încheiate în anul 2012, evaluate ca „bune” s-au
„foarte bune” reprezintă 76% din numărul total, cu 1% mai mare decât ținta stabilită în
programul de lucru.
Aceste performanţe au fost posibile prin munca de promovare, consultanţă, sprijin şi monitorizare
acordată factorilor interesaţi şi beneficiarilor de către experţii Agenţiei Naţionale. Indicatorii care
pun în evidenţă cele afirmate sunt:
Numărul activităților de promovare/informare organizate de Agenția Națională: 16. La
aceste activități au participat peste 6400 persoane (la evenimentul de promovare și
valorizare Tineret în mișcare au participat aproximativ 5500 persoane).
Numărul de reuniuni în vederea contractării/implementării proiectelor în condiții de
calitate: 31 cu 913 participanți.
Numărul de reuniuni de monitorizare tematică: 6 cu 411 participanți.
Numărul de reuniuni de consiliere în vederea raportării de progres/finale: 8 cu 422
participanți.
Numărul de proiecte LLP aprobate în anul 2012 care se adresează grupurilor ţintă
dezavantajate/persoanelor cu dizabilităţi/persoanelor cu nevoi speciale: 128.
Numărul de exemple de bună practică publicate în buletinul electronic INFOALTFEL
şi/sau prezentate cu ocazia reuniunilor de diseminare/valorizare sau a unor conferinţe: 194
(cu 2,11% mai mare decât în anul 2011).
În cadrul fiecărui program sectorial s-au remarcat performanţe deosebite:
Absorbția de fonduri suplimentare prin redistribuirea de fonduri de catre Comisia Europeană,
din bugetele neconsumate ale altor țări–formă de apreciere de către Comisia Europeană a
calității candidaturilor și a calității activității derulate pentru gestionarea/implementarea
proiectelor de experții agenției și de organizațiile beneficiare:
Programul sectorial Buget alocat Buget total Fonduri suplimentare Procent fonduri
initial de CE alocat alocate de CE suplimentare
Comenius 6066000 7642000 1576000 25.98%
Erasmus 16860000 17098000 238000 1.41%
Leonardo da Vinci 9075000 9346000 271000 2.99%
Grundtvig 1944000 2542000 598000 30.76%
Program transversal 140000 140000 0 0.00%
Total 34085000 36768000 2683000 7.87%
Programul sectorial Comenius:
o Numărul de candidaturi pentru proiecte de Parteneriat școlar Multilateral Comenius a
crescut de la 1091 în anul 2011 la 1215 în anul 2012 (creștere cu 11,37%).
259

o Numărul de candidaturi pentru proiecte de Parteneriat școlar Bilateral Comenius a
crescut de la 136 în anul 2011 la 152 în anul 2012 (creștere cu 12%).
o Numărul de județe din care nu s-au aprobat proiecte de Parteneriat școlar Multilateral
Comenius în 2012 a scăzut (față de anul 2011) cu 100%, de la 4 la 2 județe (proiectele
aprobate se derulează în 40 județe).
Programul sectorial Erasmus:
o Numărul de universități care au depus proiecte pentru finanțarea Mobilităților
Erasmus a crescut de la 68 pentru anul universitar 2011-2012 la 69 candidaturi pentru
anul 2012-2013, iar numărul candidaturilor aprobate a crescut de la 66 la 69.
o
o
o
o
Numărul de candidaturi pentru susținerea de Cursuri de limba română, pentru studenți
străini cu burse Erasmus în România, a crescut în anul 2012 la 8 ( față de 7 în anul
2011).
Numărul de candidaturi depuse în anul 2012 pentru Programe Intensive a crescut față
de anul anterior cu 4 (cu 36,36%).
Interesul studenților pentru plasamente a crescut cu 8,81% (de la 1101 în anul
universitar 2010-2011 la 1198 în anul universitar 2011-2012).
Numărul mobilităților de personal efectuate, atât pentru misiuni de predare (STA), cât
și pentru formarea personalului (STT) a crescut: cu 90 (7,61%) pentru STA și cu 143
(25,27%) pentru STT față de anul universitar anterior.
Programul sectorial Leonardo da Vinci:
o Rata de absorbție în cazul proiectelor de parteneriat Leonardo da Vinci 2010 (proiecte
încheiate în anul 2012) este de 100%.
o Numărul de candidaturi pentru proiecte de mobilități 2012 a crecut cu 5,94% față de
anul 2011 (337 candidaturi în anul 2011 și 357 candidaturi în anul 2012).
o Numărul de candidaturi pentru proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci 2012 a
crecut cu 23,81% față de anul 2011 (231 candidaturi în anul 2011 și 286 candidaturi
în anul 2012).
o
o
S-a îmbunătățit reprezentarea geografică a candidaturilor depuse și aprobate pentru
preoiecte de mobilități Leonardo da Vinci 2012: singurul județ din care nu s-au primit
candidaturi în anul 2012 este județul Giurgiu și doar în 6 județe nu se derulează
proiecte finanțate în exercițiul 2012. În anul 2011 nu s-au depus candidaturi din 2
județe și nu s-au aprobat proiecte în cazul a 8 județe.
Numărul de candidaturi pentru proiecte de Transfer de Inovație Leonardo da Vinci
2012 a crecut cu 50% față de anul 2011 (28 candidaturi în anul 2011 și 42 candidaturi
în anul 2012).
Programul sectorial Grundtvig:
o
o
Numărul de candidaturi pentru proiecte de parteneriat Grundtvig 2012 a crecut cu
40,57% față de anul 2011 (318 candidaturi în anul 2011 și 447 candidaturi în anul
2012).
Numărul de candidaturi pentru Mobilități de formare continuă Grundtvig 2012 a
crecut cu 55,52% față de anul 2011 (439 candidaturi în anul 2011 și 625 candidaturi
în anul 2012).
o Numărul de candidaturi pentru Vizite și schimburi Grundtvig 2012 a crecut cu
118,18% față de anul 2011 (33 candidaturi în anul 2011 și 72 candidaturi în anul
2012).
Din analiza documentelor, procedurilor şi instrumentelor folosite pentru gestionarea programelor şi
evaluarea proiectelor în cadrul Agenţiei Naţionale a reieşit faptul că:
o se desfăşoară o activitate structurată, coerentă şi consistentă, care permite
redistribuirea de sarcini, fără a se produce sincope, în condiţiile reducerii temporare
sau permanente de personal;
o
o
instrumentele de monitorizare şi evaluare folosite de experţi permit în mare măsură
evaluarea premiselor de obţinere a impactului prin proiectele LLP implementate;
instrumentele suport pentru beneficiari realizate de experţii Agenţiei Naţionale oferă
acestora posibilitatea de a implementa şi raporta proiectele LLP în condiţii bune;
o Priorităţile Naţionale precizate în Apelul Naţional pentru Propuneri de Proiecte 2012
sunt corelate cu politicile naţionale în domeniul educaţiei şi formării profesionale.
260

În urma analizei făcute privind implementarea LLP în România în anul 2012 și în perioada 2007-
2012, s-au constatat şi câteva arii/aspecte care trebuie îmbunătăţite:
• Distribuţia geografică a candidaturilor aprobate trebuie îmbunătăţită:
o chiar dacă în cazul candidaturilor depuse s-a constatat o reală
îmbunătățire din punctul de vedere al distribuției geografice, o analiză
atentă a listelor cu instituții beneficiare pune în evidență faptul că există
județe în care rata medie de succes este mare și altele cu rată de succes
mult mai mică decât media pe țară, așa cum se poate vedea în tabelele
următoare.
Judet
Total
proiecte
aprobate in
6 ani
Procent școli
implicate în
proiecte LLP în
6 ani de
implementare
LLP
2007-2012
Media pe 6 ani a
participantilor
LdV/IVT la 100
elevi VET
Rata medie de
participare la
mobilitate a
profesorilor
(IST, VS,MOF,
LDV)
Rata totală de
participare a școlilor
la proiecte LLP
(COM, LdV, GRU) în
2007-2012
1.16% 3.65% 34.57%
Alba 35 20.45 1.62% 2.25% 20.45%
Arad 95 54.24 5.46% 8.17% 54.24%
Arges 66 30.32 1.09% 2.07% 30.32%
Bacau 87 34.25 0.86% 4.69% 34.25%
Bihor 71 33.33 0.04% 2.47% 33.33%
Bistrita Nasaud 31 24.22 1.05% 1.69% 24.22%
Botosani 61 37.42 0.22% 3.50% 37.42%
Braila 54 39.42 0.41% 2.85% 39.42%
Brasov 87 34.66 1.43% 6.64% 34.66%
Bucuresti 289 55.45 0.14% 6.76% 55.45%
Buzau 34 17.09 0.50% 3.16% 17.09%
Calarasi 20 14.39 0.22% 4.29% 14.39%
Caras Severin 79 39.58 6.68% 2.73% 39.58%
Cluj 115 46.56 0.12% 2.94% 46.56%
Constanta 75 25.94 1.04% 3.03% 25.94%
Covasna 21 25.00 0.28% 1.62% 25.00%
Dambovita 71 34.47 0.37% 6.25% 34.47%
Dolj 158 64.75 2.99% 8.09% 64.75%
Galati 66 26.29 0.54% 2.76% 26.29%
Giurgiu 27 25.71 1.19% 3.72% 25.71%
Gorj 58 50.86 0.62% 2.94% 50.86%
Harghita 45 27.44 4.19% 2.34% 27.44%
Hunedoara 70 41.76 0.44% 3.41% 41.76%
Ialomita 16 13.01 0.64% 1.12% 13.01%
Iasi 220 58.47 2.08% 6.39% 58.47%
Ilfov 15 14.71 0.00% 3.92% 14.71%
Maramures 50 24.15 0.65% 0.62% 24.15%
Mehedinti 17 14.53 0.85% 2.04% 14.53%
Mures 21 8.24 0.23% 0.82% 8.24%
Neamt 71 42.29 1.18% 4.59% 42.29%
Olt 33 17.84 0.11% 2.63% 17.84%
Prahova 57 19.86 0.14% 2.83% 19.86%
Salaj 30 22.73 0.94% 1.98% 22.73%
Satu Mare 45 29.80 0.15% 1.21% 29.80%
Sibiu 68 38.20 0.67% 2.27% 38.20%
Suceava 106 51.46 0.91% 4.76% 51.46%
Teleorman 22 11.92 0.76% 1.95% 11.92%
Timis 123 44.85 3.47% 2.77% 44.85%
Tulcea 19 23.46 1.61% 3.09% 23.46%
Valcea 65 39.16 1.12% 3.43% 39.16%
Vaslui 98 81.15 1.64% 2.71% 81.15%
Vrancea 11 7.86 1.09% 2.42% 7.86%
Nu s-a putut face o analiză asemeănătoare pentru:
261

o universități pentru că nu există informații disponibile centralizat cu privire
la numărul de studenți din fiecare universitate;
o ONG-uri pentru că nu există o bază de date accesibilă privind ONG-urile
funcționale din fiecare județ.
• Din răspunsurile la chestionarele completate cu diferite ocazii de beneficiari sau
persoane interesate de LLP, reiese că o parte dintre aceștia/acestea nu sunt în totalitate
mulțumiți/mulțumite de conținutul, sau modalitatea de exprimare, sau gradul de
noutate al unora dintre materialele informative realizate de Agenția Națională, sau că
site-ul Agenției Naționale nu este suficient de prietenos.
• Consistenţa evaluării candidaturilor/rapoartelor finale folosind fişe de evaluare primite de la
Comisia Europeană fără indicatori sau descriptori de nivel, trebuie îmbunătăţită.
• Numărul beneficiarilor de finanțare (instituționali sau individulali) din fonduri LLP este
mult prea mic, în raport cu volumele grupurilor țintă specifice, atât la nivel județean cât și
la nivel național, pentru ca participările la proiecte/activități europene în cadrul LLP să
poată produce impact fără politici locale și regionale coerente în acest sens.
• Numărul vizitelor de monitorizare la sediul beneficiarilor, pe durata implementării
proiectelor a scăzut față de anul 2011.
• Numărul cadrelor didactice care au solicitat recunoașterea în credite a rezultatelor învățării
obținute prin mobilități transnaționale este anual sub 2% deși numărul Certificatelor
Mobilitate Europass (certificate care asigură transparența formării profesionale și a
rezultatelor învățării) este mare, așa cum se poate vedea în tabelul următor:
Anul acordării
Program
2008 2009 2010 2011 2012
COMENIUS 96 632 1077 1146 749
ERASMUS 66 285 1135 956 839
GRUNDTVIG 2 49 141 105 120
LEONARDO DA VINCII 1383 1364 1546 1338 1796
ALTE TIPURI (CE, Clase internaționale,
Vizite de studiu, Vizite pregătitoare) 5 36 10
TOTAL ANUAL 1547 2335 3935 3555 3504
TOTAL ÎN PERIOADA 2008-2012 14876
Ţinând cont de constatările făcute se fac următoarele recomandări:
• realizarea de indicatori sau descriptori de nivel pentru fişele de evaluare impuse de
Comisia Europeană, pentru a se asigura consistenţa proceselor de evaluare;
• adaptarea/actualizarea programului de informare/promovare/formare (referitor la
design și management de proiecte) pentru a se îmbunătăţi distribuţia geografică a
fondurilor europene pentru LLP; pentru aceasta se recomandă realizarea unor reţele
active de promotori locali/regionali pentru toate programele sectoriale;
• îmbunătăţirea programului de monitorizare şi verificare a proiectelor/activităţilor prin
introducerea în eşantioanele de monitorizare/verificare a unor proiecte pe criteriul
priorităţilor naţionale acordate, pentru a verifica în ce măsură se susţine acordarea
punctelor suplimentare;
• actualizarea și îmbunătățirea site-ului Agenției Naționale;
• realizarea de noi materiale informative și folosirea în acestea a unui limbaj adecvat
pentru diferitele tipuri de cititori;
• derularea de activități de informare/formare la nivelul județelor privind beneficiile
implementării ECVET pentru recunoașterea, validarea și transferul rezultatelor
învățării obținute prin mobilități transnaționale;
• inițierea unei colaborări cu universitățile și cu Institutul național de statistică pentru
obținerea unor date oficiale privind numărul de studenți din fiecare universitate și
numărul de ONG-uri funcționale atât la nivel județean cât și național.
• stimularea factorilor de decizie din domeniul educației și formării profesionale din fiecare
județ pentru a concepe și aplica politici coerente de folosire a fondurilor LLP în vederea
îmbunătățirii sistemice a procesului instructiv educativ la nivel județean/național.
262