Descarca revista - Hofigal

Editorial
Importanţa plantelor
în viaţa şi sănătatea
noastră
Există pe acest Pământ, cu excepţia dragostei,
ceva mai frumos decât o floare?
Fără plante nu am putea respira
şi nu am avea ce să mâncăm...
Pe dosul fiecărei frunze, un
milion de „buze” (programul
de respiraţie) se străduiesc să
absoarbă CO 2
şi să expire O 2
.
S-a calculat că 75 de milioane de
km 2 de ţesuturi vegetale realizează miracolul
fotosintezei, produc oxigenul şi
furnizează hrana pentru oameni şi animale.
Din cele 375 miliarde de tone de
hrană care se consumă anual, partea
cea mai importantă provine din plante,
care îşi iau hrana din aer şi din sol cu
ajutorul soarelui; restul de la animale,
care şi ele, sunt dependente de plante.
Alimentele, băuturile şi medicamentele
le avem, direct sau indirect,
tot datorită plantelor (inclusiv medicamentele
de sinteză sunt copiate după
modele naturale). Plantele ne oferă
amidon, grăsimi (uleiuri vegetale), micro
şi macroelemente, ceară, proteine,
vitamine, celuloză.
După ani de cercetări şi studii, lumea
ştiinţifică (inclusiv analiştii economici)
a ajuns la concluzia că “agricultura
este cheia prosperităţii oricărei naţii”.
În mod instinctiv, valoarea spirituală
a plantelor ne conferă o mare satisfacţie.
Oferite de obicei femeilor, cu
sau fără motiv, florile ne bucură pe toţi,
dau viaţă şi culoare evenimentelor din
viaţa noastră. Casele şi grădinile cu
flori sunt visul oricărui om.
Aristotel spunea că „plantele sunt înzestrate
cu suflet, dar nu şi cu senzaţii”.
De-a lungul timpului opinia lui a fost acceptată,
iar Darwin a demonstrat că fiecare
cârcel al unei plante se mişcă independent
de ceilalţi – pe drumul cel mai
scurt. Biologul austriac Raoul France a
emis ipoteza că plantele se mişcă şi ele
la fel ca animalele: rădăcinile plantelor
se înfig în sol explorându-l, mugurii şi ramurile
descriu cercuri precise în aer. Radicelele
sunt asemănate cu viermişorii
– Darwin le compară cu celulele nervoase
cerebrale – se înfig în sol şi merg spre
centrul pământului în căutare de apă, direcţionate
de forţa gravitaţională.
Ştiaţi că…
Dipl. Ing. chim.
ŞTEFAN MANEA
Director General HOFIGAL
O plantă de secară are circa 13 milioane
de radicele, echivalentul a
peste 600 de kilometri? Puful de pe
radicele (cca. 14 miliarde de particule),
însumat, ar da cam 10.000 km, adică
aproximativ distanţa care separă cei
doi poli ai pământului.
Celulele cu care se înfige planta în
pământ se uzează şi mor în contact
cu pietrele, rocile, dar sunt înlocuite
imediat? Hrana trece din celulă în
celulă până la frunze.
Rădăcina funcţionează ca o pompă;
aspiră şi pompează apa (dizolvant
universal)?
Frunzele unei plante elimină tot
atâta apă cât un om prin porii pielii
sale o zi întreagă (transpiraţie)?
Un mesteacăn absoarbe prin rădăcinile
sale până la 40 litri apă zilnic?
Cânepa eliberează oxigen cât 4,5
ha pădure?
Un cârcel face un ocol complet în
aer în exact 67 minute, iar dacă întâlneşte
un suport, în 20 secunde se învârte
în jurul lui? În mişcarea sa cârcelul
poate determina distanţa cea mai
apropiată la care se găseşte un corp de
care se poate agăţa…
Plantele folosesc multe tertipuri
pentru a se apăra de duşmani:
se acoperă de spini;
au gust amar sau toxic la suprafaţă;
simt care furnici le fură nectarul şi îşi închid
florile când acestea urcă pe ele;
salcâmul din contră, găzduieşte furnicile
pentru a-l apăra de insectele
care îl deranjează.
nucul emite o naftochinonă toxică
(juglona) care impiedică dezvoltarea
şi creşterea altor plante la „umbra”
lui. Există totuşi şi plante rezistente
la juglonă: fagul, arţarul şi
mesteacănul.
Unele plante trăiesc în mlaştini şi
nu-şi pot asigura hrana, devenind carnivore.
Există peste 500 de varietăţi
de plante carnivore, dintre care unele
pot fi folosite în culturile eco – bio,
distrugând dăunătorii. Darwin a descoperit
că o astfel de plantă intră în acţiune
numai atunci când este “vizitată”
de vietăţi a căror greutate este a 30-a
parte dintr-un miligram.
- continuare în pagina 40 -
• HOFIGAL - Natură şi Sănătate • Mai / Iunie 2011 •
1