Școala cu su et
27.12.2014 • Views
Share Embed Flag

Școala cu su et

Școala cu su et

Școala cu su et

SHOW MORE
SHOW LESS
ePAPER READ
DOWNLOAD ePAPER
medya.todayszaman.com

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

START NOW

^<br />

Interviu de Ni<strong>cu</strong>lina<br />

Oprea <strong>cu</strong> scriitorul turc<br />

Mustafa Balel<br />

CULTURĂ 14<br />

Un dialog <strong>cu</strong><br />

Alexandru<br />

Pugna(I)<br />

MAGAZIN 16<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 2 RON NR. 20 WWW.ZAMAN.RO<br />

Ce ne aduce sfârșitul de an<br />

PROFİL - CRİTİCUL DE FİLM<br />

ILEANA DĂNĂLACHE 106<br />

Echipa<br />

ziarului<br />

ZAMAN<br />

ROMANIA<br />

vă urează<br />

„Sărbători<br />

fericite „<br />

şi tradiționalul<br />

La mulți ani!<br />

CLEOPATRA LORİNȚİU<br />

Se spune că sărbătorile<br />

1 sfârșitului de an ar trebui<br />

să ne apropie.Să ne apropie<br />

unii de alții, să fim mai <strong>cu</strong>cernici,<br />

mai plini de bunăvoință și<br />

mai răbdători <strong>cu</strong> ceilalți. În limbaj<br />

recent se spune „să fim mai<br />

toleranți”. Prefer limbajul mai<br />

vechi și poate mai demodat și<br />

aplecarea românului către cele<br />

bune, către cele sfinte.<br />

Se spune că aceste clipe ar<br />

trebui să ne ajute să fim mai<br />

aplecați a<strong>su</strong>pra sen<strong>su</strong>rilor profunde<br />

ale existențelor noastre<br />

s<strong>cu</strong>rte și trecătoare.Generația<br />

mea își amintește probabil pregătirile<br />

de sărbători ale părinților<br />

și bunicilor noștri, mai <strong>cu</strong> seamă<br />

cei legați de sat au fără nici o îndoială<br />

amintiri de neșters despre<br />

ritualurile acelea și despre faptele<br />

săvârșite de cei de dinainte.<br />

Oare ce le va rămâne<br />

în minte copiilor și nepoților<br />

noștriCoada de la<br />

<strong>su</strong>permark<strong>et</strong>,înghe<strong>su</strong>iala din<br />

magazin Promoțiile la diferite<br />

produseCursa pentru umplerea<br />

până la refuz a frigiderului<br />

Galopul cadourilor de intreprindere<br />

Nu știu. Prefer să nu<br />

mă gândesc.Sunt frânturi de<br />

griji care cad pre<strong>cu</strong>m niște fulgi<br />

ușori și care se transformă pe<br />

trotuar într-un firicel de apă.<br />

Zilele tre<strong>cu</strong>te am fost la o întâlnire<br />

total neformală și improvizată<br />

și tocmai de aceea plină<br />

de farme<strong>cu</strong>l sincerității(există<br />

așa ceva !) a bistrițenilor și năsăudenilor<br />

stabiliți, trăitori, la<br />

Bu<strong>cu</strong>rești.Există asemenea forme<br />

de reuniune, știu sigur că<br />

oltenii se adună, gorjenii asemenea,<br />

ce să mai vorbim despre<br />

clujeni sau argeșeni sau vâlceni.<br />

Oameni plecați dintr-un oraș<br />

anume și pe care viața i-a adus<br />

aici, simt nevoia să se revadă<br />

din când în când. Se văd ei, românii,<br />

la Los Angeles (<strong>cu</strong>m de<br />

<strong>cu</strong>rând , sărbătorindu-l pe po<strong>et</strong>ul<br />

Toma George Maiores<strong>cu</strong> și<br />

ai săi 85 de ani !) sau la Brest sau<br />

cine știe în ce oraș nemțesc sau<br />

italian. 105<br />

ODİSEEA POSTUMĂ<br />

A LUİ TİTULESCU 108<br />

www.bautechplastic.ro<br />

office@bautechplastic.ro<br />

Dubla sensibilitate a antropologiei<br />

Un eveniment plin de interes<br />

ştiințific a avut loc de<br />

<strong>cu</strong>rând în Amfiteatrul Catedrei<br />

de fiziologie şi neuroştiințe<br />

fundamentale din UMF<br />

„Carol Davila”- Bu<strong>cu</strong>reşti:<br />

Simpozionul național de antropologie<br />

ediția a X-a pusă<br />

<strong>su</strong>b titlul „Creație -evoluție”<br />

<strong>cu</strong> tema „Cunoaştere şi<br />

ştiință”. 104<br />

Tel & faks: 021 352 89 11 021 352 89 12<br />

Neyserv International este o companie ce promoveaza<br />

tehnologii de mediu <strong>cu</strong> avantajul experientei<br />

a<strong>cu</strong>mulate in cei peste 15 ani de activitate.<br />

www.neyserv.com<br />

email: office@neyserv.com

02ACTUALITATI<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

Fondul Propri<strong>et</strong>atea și-a vândut toate<br />

acțiunile deținute la Transgaz<br />

Pentru 303,5 milioane de lei, /<br />

1FP/ și-a vândut toate acțiunile<br />

deținute la Transgaz administratorul<br />

FP, Franklin Templ<strong>et</strong>on Investment<br />

Management Limited United Kingdom,<br />

Su<strong>cu</strong>rsala Bu<strong>cu</strong>rești, în calitate<br />

de administrator unic și soci<strong>et</strong>ate de<br />

administrare a investițiilor Fondului,<br />

înștiințează investitorii de finalizarea<br />

proce<strong>su</strong>lui de 'bookbuilding'<br />

pentru plasamentul privat pe BVB<br />

a unui număr de 1.764.620 acțiuni<br />

ordinare.Prețul nominal pe fiecare<br />

acțiune este 172 lei, valoarea totală<br />

a acțiunilor fiind de 303.514.640<br />

lei. Tranzacția reprezintă vânzarea<br />

întregului pach<strong>et</strong> de acțiuni al Fondului<br />

în Transgaz și a fost <strong>su</strong>pra<strong>su</strong>bscrisă<br />

de mai multe ori.<br />

Citigroup Global Mark<strong>et</strong>s Limited,<br />

Raiffeisen Capital&Investment<br />

S.A. și Wood&Company Financial<br />

Services a.s. au acționat în calitate<br />

de coordonatori globali și de joint<br />

bookrunners în legătură <strong>cu</strong> această<br />

vânzare, potrivit FP.Soci<strong>et</strong>atea Națională<br />

de Transport de Gaze Naturale<br />

Transgaz S.A. Mediaș a fost înființată<br />

prin Hotărârea nr. 334/28 aprilie<br />

2000 a Guvernului României, prin<br />

desprinderea de Romgaz în vederea<br />

restructurării și separării extracției,<br />

transportului, depozitării și distribuției<br />

gazelor naturale.Fondul Propri<strong>et</strong>atea<br />

este o soci<strong>et</strong>ate pe acțiuni<br />

care funcționează ca o soci<strong>et</strong>ate de<br />

investiții de tip închis pe durata nelimitatăîncorporată<br />

în România, listată<br />

la BVB începând <strong>cu</strong> ianuarie 2011.<br />

Soci<strong>et</strong>atea a fost înființată de către<br />

Guvernul României în anul 2005,<br />

iar persoanele eligibile ale căror<br />

propri<strong>et</strong>ăți au fost confiscate <strong>su</strong>b<br />

guvernele comuniste au primit acțiuni<br />

în Fond ca formă de compensație.<br />

AGERPRES/(AS - autor:<br />

Daniel Badea, editor: Andreea<br />

Marines<strong>cu</strong>)<br />

Ministerul Finanțelor<br />

Publice<br />

/MFP/<br />

deține 58,5%<br />

din Transgaz,<br />

Fondul<br />

Propri<strong>et</strong>atea<br />

14,98%, iar<br />

restul de<br />

26,5% din<br />

acțiuni <strong>su</strong>nt<br />

deținute de<br />

către alți<br />

acționari.<br />

Marginalii la amânarea aderării la spațiul Schengen<br />

Amânarea aderării la spațiul<br />

1Schengen provoacă pierderi<br />

atât pentru România, cât și pentru<br />

alți europeni (francezi, germani,<br />

olandezi, reprezentanți ai statelor<br />

care desfășoară o activitate economică<br />

în România, a declarat ministrul<br />

de Externe, Titus Corlățean,<br />

într-un interviu acordat postului de<br />

radio France Inter.<br />

"Libertatea de cir<strong>cu</strong>lație, care<br />

este o valoare fundamentala a UE,<br />

există. A început să existe pentru noi<br />

dupa 1 ianuarie 2007. Amestecăm<br />

destul de frecvent doua lucruri total<br />

diferite. Imigrația ilegală provenind<br />

din exteriorul UE este compl<strong>et</strong> diferita<br />

de libertatea de cir<strong>cu</strong>lație în<br />

interiorul UE.Noi ne-am fă<strong>cu</strong>t toată<br />

treaba. Am alocat peste un miliard<br />

de euro pentru se<strong>cu</strong>rizarea frontierei,<br />

care funcționează. Vă propun să<br />

luați toate rapoartele agenției europene<br />

Frontex pentru a vedea ca 95%<br />

din imigrația ilegală provine de la<br />

frontiera de <strong>su</strong>d, nu de la cea de est.<br />

Noi toti, noi, românii, voi, francezii,<br />

nemții, olandezii, care au o activitate<br />

economică importantă în această<br />

țară, noi pierdem din punct de vedere<br />

economic din cauza acestei decizii<br />

privind aderarea la Schengen. (...)Nu<br />

<strong>su</strong>ntem perfecți, dar România de astăzi<br />

este <strong>cu</strong> totul diferită de România<br />

de a<strong>cu</strong>m 20 de ani, 15 ani. (...) Vrem<br />

ca lucrurile să se amelioreze mai iute,<br />

dar efectiv am fa<strong>cu</strong>t progrese. Mai<br />

<strong>su</strong>nt multe de fă<strong>cu</strong>t, dar apartenența<br />

la familia europeană e o chestiune<br />

specială: am reparat o pagina a istoriei<br />

care a fost foarte dureroasa pentru<br />

noi, pentru români, ca și pentru<br />

bulgari, pentru unguri, pentru cehi,<br />

slovaci , polonezi. Această reparație<br />

este o chestiune legitimă". Ministrul<br />

român a vorbit și despre problema<br />

rromilor, punctând că este nevoie de<br />

o autoritate europeana pentru gestionarea<br />

acestei chestiuni. "Trebuie să<br />

avem o structura instituțională care<br />

să coordoneze aceste eforturi. Nu<br />

există o agenție europeană pentru<br />

problema rromilor. Poate ne gândim<br />

pe viitor sa realizam acest lucru".<br />

Amânarea<br />

aderării<br />

la spațiul<br />

Schengen<br />

provoacă<br />

pierderi<br />

atât pentru<br />

România,<br />

cât şi pentru<br />

alți europeni,<br />

consideră<br />

Titus<br />

Corlățean<br />

Datini și obiceiuri la<br />

Muzeul Satului<br />

Festivalul de datini și obiceiuri de Crăciun<br />

1și Anul Nou, în perioada 14-15 decembrie,<br />

la Muzeul Satului oaspeții au fost întâmpinați de<br />

colindătorii Ansamblului țara Vrancei din Focșani,<br />

și de soliștii Loredana Streche, Alin Suceveanu și<br />

Florin Pârlan, <strong>cu</strong> un buch<strong>et</strong> de cântece populare și<br />

colinde tradiționale. "Ulițele vor ră<strong>su</strong>na de colinde<br />

și urături, zurgălăi și jo<strong>cu</strong>ri <strong>cu</strong> măști, iar de pe<br />

mesele împodobite, vă îmbie vin și cozonaci, covrigi<br />

și colaci, nuci și mere, produse gastronomice<br />

tradiționale românești de sezon, inclusiv produse<br />

bio". C<strong>et</strong>ele de mascați s-au adunat într-o paradă<br />

a obiceiurilor de Anul Nou, după care au colindat<br />

pe la streșinile caselor din muzeu, ca odinioară,<br />

fiind întâmpinate de gazde <strong>cu</strong> mere, nuci și colaci.<br />

AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popes<strong>cu</strong>, editor:<br />

Mihai Simiones<strong>cu</strong>)

03ACTUALITATI<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

LANSAREA GHİDULUİ TURİSTİC Şİ CULTURAL<br />

Cele mai frumoase sate din România<br />

EMIL STANCIU<br />

Reunind lo<strong>cu</strong>ri de poveste,<br />

1tradiții și obiceiuri vii, păstrate<br />

în modul de viață autentic,<br />

în ritmul naturii, care fac din satul<br />

românesc, chiar și astăzi, izvorul<br />

<strong>cu</strong>lturii și simțirii românești, noua<br />

ediție a ghidului apare <strong>cu</strong> <strong>su</strong>sținerea<br />

morală și financiară a ambasadelor<br />

Franței, Elveției, Italiei și Israelului<br />

în România, pre<strong>cu</strong>m și a Delegației<br />

Wallonie - Bruxelles.<br />

Breb (Ocna Sugatag), Drăguș,<br />

Vama, Șiria, Jurilovca, Cin<strong>cu</strong>, Bazna,<br />

Țaga, Cornești, Sucevița, Marginea,<br />

Pojorâta, Ruginoasa, Run<strong>cu</strong>,<br />

Vulcana Băi, Luncavița, Ni<strong>cu</strong>lițel,<br />

Cumpăna, Hobița, Palanca, Dofteana,<br />

Polovragi, Vaideeni, Și<strong>cu</strong>la,<br />

Jidvei, Cârțișoara, Rășinari, Șiria,<br />

Șercaia <strong>su</strong>nt doar câteva dintre satele<br />

promovate în paginile lucrării.<br />

Președintele exe<strong>cu</strong>tiv AFSR,<br />

Nicolae Marghiol, a afirmat că evenimentul<br />

reprezintă un moment<br />

important al asociației, aceasta lansând<br />

o lucrare în care se regăsesc<br />

cele mai frumoase sate românești<br />

- ca peisaj, patrimoniu, obiceiuri -<br />

motor de dezvoltare pentru ruralul<br />

din țara noastră.<br />

Într-un mesaj al premierului<br />

Victor Ponta, transmis celor prezenți<br />

la lansare de Corneliu Vișoianu,<br />

consilier al primului-ministru,<br />

șeful Exe<strong>cu</strong>tivului apreciază că lucrarea<br />

reprezintă "o carte de vizită",<br />

"o oglindă a <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ului românesc".<br />

"România deține o comoară <strong>cu</strong> care<br />

trebuie să se mândrească, dar să o și<br />

îngrijească", se mai arată în mesajul<br />

premierului, care asigură AFSR de<br />

tot sprijinul pentru dezvoltarea satului<br />

românesc.<br />

Președintele Autorității Naționale<br />

de Turism, Răzvan Filipes<strong>cu</strong>,<br />

a declarat că organizarea unor acțiuni<br />

în satul românesc oferă oportunități<br />

pentru promovarea turismului<br />

rural, astfel încât România să se<br />

distingă la nivel internațional.<br />

Șeful Delegației Wallonie -<br />

Bruxelles în România, Benoit<br />

Rutten, a apreciat că noua ediție a<br />

ghidului, un instrument indispensabil<br />

pentru fiecare persoană care<br />

vizitează România, aduce un plus<br />

de informații celor interesați de<br />

tradițiile, peisajul și gastronomia<br />

românească.<br />

Într-o frumoasă limbă română,<br />

ambasadorul Franței la Bu<strong>cu</strong>rești,<br />

Philippe Gustin, a declarat că ghidul,<br />

semnificativ îmbunătățit, va<br />

ajuta pe mai departe turiștii să descopere<br />

România, în timp ce ambasadorul<br />

Elveției, Jean Hubert Leb<strong>et</strong>,<br />

a remarcat că lucrarea reprezintă un<br />

cadou de excepție pentru sărbători.<br />

La eveniment, urmat de un simpozionul<br />

DESPRE FRUMUSETE<br />

și o festivitate de premiere a unora<br />

dintre cei mai buni gospodari din<br />

satele țării, au participat Președintele<br />

Autorității Naționale pentru Turism,<br />

domnul Răzvan Filipes<strong>cu</strong>, consilierul<br />

Primului Ministru Victor Ponta,<br />

domnul Cornel Vișinoiu, delegatul<br />

Wallonie- Bruxelles, domnul Benoit<br />

Rutten, Ambasadorul Franței<br />

în România, Excelența sa, dom-<br />

nul Philipe Gustin, ambasadorul<br />

Elveției în România, Excelența sa,<br />

domnul Jean Hubert Leb<strong>et</strong>, primari ,<br />

reprezentanți ai consiliilor județene,<br />

parteneri, colaboratori, membri ai<br />

ASFR, invitati și pri<strong>et</strong>eni ai satului<br />

românesc. De Mos Nicolae, la<br />

Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”din<br />

Bu<strong>cu</strong>rești a fost lansata ediția a 2 a<br />

a ghidului turistic și <strong>cu</strong>ltural CELE<br />

MAI FRUMOASE SATE DIN RO-<br />

MÂNIA, pre<strong>cu</strong>m și programul de<br />

activități pentru 2014 - SATELE –<br />

COMORILE ROMÂNIEI. Urmeaza<br />

lansarile regionale si expozitiile<br />

nationale SATELE - COMORILE<br />

ROMANIEI, in ianuarie - martie<br />

2014, la Bacau, Baia Mare, Arad,<br />

Cluj Napoca, Suceava, Sibiu, Brasov,<br />

Buzau, Ploiesti, Constanta...<br />

Învățăm şi noi,<br />

înc<strong>et</strong>,înc<strong>et</strong> să<br />

ne prețuim<br />

valorile, să<br />

le scoatem în<br />

lume, să fim<br />

mândri de ele<br />

şi de faptul<br />

că <strong>su</strong>ntem<br />

români.

04EVENIMENTE<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

Dubla sensibilitate a antropologiei<br />

CLEOPATRA LORİNȚİU<br />

Un eveniment plin de interes<br />

1 științific a avut loc de <strong>cu</strong>rând<br />

în Amfiteatrul Catedrei de fiziologie<br />

și neuroștiințe fundamentale<br />

din UMF „Carol Davila”- Bu<strong>cu</strong>rești:<br />

Simpozionul național * ediția a X-a<br />

pusă <strong>su</strong>b titlul „Creație -evoluție” <strong>cu</strong><br />

tema „Cunoaștere și știință”.După<br />

<strong>cu</strong>m prea bine se știe,antropologia<br />

se o<strong>cu</strong>pă <strong>cu</strong> studiul științific al omului<br />

fiind o disciplină holistică din<br />

două puncte de vedere: se o<strong>cu</strong>pă de<br />

studiul tuturor oamenilor, din toate<br />

epocile și tratează toate dimensiunile<br />

umanității. În centrul antropologiei<br />

se află ideea de <strong>cu</strong>ltură și noțiunea că<br />

aceasta reprezintă specia umană, că<br />

specia noastră și-a dezvoltat o capacitate<br />

universală de a concepe lumea<br />

simbolic, de a preda și învăța astfel<br />

de simboluri în mod social și de a<br />

transforma lumea (și pe noi înșine)<br />

pe baza acestor simboluri.<br />

La început, a fost o știință a istoriei.<br />

Inspirată de triumful m<strong>et</strong>odei<br />

științifice în științele naturale, antropologii<br />

secolului al XIX-lea considerau<br />

că fenomenele socio-<strong>cu</strong>lturale<br />

erau guvernate de legi și principii<br />

care pot fi descoperite. Această convingere,<br />

existentă încă înainte ca<br />

științele sociale să-și formeze teorii<br />

și m<strong>et</strong>ode, era dublată de viziunea<br />

iluministă a umanității - concomitent<br />

încrezătoare în emanciparea<br />

socio-<strong>cu</strong>lturală a oamenilor și critică<br />

față de îndepărtarea acestora de natura<br />

lor inocentă. Această dublă sensibilitate,<br />

față de tradițiile <strong>cu</strong>lturale și<br />

față de procesele schimbării sociale<br />

,adică modernizare, va însoți întotdeauna<br />

dis<strong>cu</strong>r<strong>su</strong>l antropologiei.<br />

Recentul simpozion a pus în<br />

valoare exact această dublă sensibilitate.<br />

Academicianul C.Bălăceanu<br />

Stolnici a aruncat în dis<strong>cu</strong>r<strong>su</strong>l său<br />

Academicianul C.Bălăceanu Stolnici Prof. Dr. Cristiana Glavce Prof. Dr. Leon Zăgrean<br />

numeroase provăcări, evident <strong>cu</strong><br />

blândețe și ponderare , lansând în el<br />

ideea <strong>cu</strong>noașterii nu doar prin știință<br />

ci și <strong>cu</strong>noașterii prin transcendență<br />

îndemînd oamenii de știință<br />

„ să fie modești” într-un elan care<br />

se apropia de cel al Papei Francisc.<br />

Universitarea Cristiana Glavce ne-a<br />

plonjat în uluitoarea istorie a lui<br />

Homo Habilis, Homo Rudolfensis,<br />

Homo Cepranensis și mai apoi a<br />

lui Homo Heidelbergensis și Homo<br />

Neanderthalensis , aducând compl<strong>et</strong>ări<br />

și rezultate științifice foarte<br />

recente din care am aflat , <strong>cu</strong> ochii<br />

cât cepele, că de pildă 1 pînă la 4 %<br />

în bagajul nostru gen<strong>et</strong>ic vine de la<br />

Homo Heidelbergensis.<br />

Tot dumneaei( lucrare elaborată<br />

de dr. C.Glavce și prof.dr. Emilia<br />

Ian<strong>cu</strong>, directoarea Muzeului de științele<br />

naturii din Prahova) ne-a vorbit<br />

despre Denisovani , (pariez că nu știți<br />

ce <strong>su</strong>nt )niște pământeni care au trăit<br />

a<strong>cu</strong>m vreo jumate de milion de ani și<br />

ale căror rămășițe s-au identificat în<br />

Siberia . Sunt ei verii noștri, cei de azi<br />

Sunt ei o paralelă a lui Homo Heidelbergensis<br />

În orice caz, bagajul lor<br />

gen<strong>et</strong>ic se regăsește la populații din<br />

Noua Guineea Papua, dovezi clare ale<br />

deplasării lor pe Terra .<br />

Conf. dr.Adrian Lemeni de la<br />

Fa<strong>cu</strong>ltatea de teologie ortodoxă a<br />

UB ne-a plonjat în sîmburle de contradicție<br />

din abordările de azi <strong>cu</strong><br />

proie<strong>cu</strong>l său de „antropologie „iconică”<br />

accentuând întîlnirile dintre<br />

teologie și științe care evident <strong>su</strong>nt<br />

marcate de „limute a<strong>su</strong>mate și mărturisite<br />

dar nu reprezintă închideri<br />

ci deschideri”. Am apreciat spunerea<br />

în care dumnealui afirma „Omul<br />

devine o secvență într-un flux tehnologic”<br />

și ideea că această soci<strong>et</strong>ate<br />

contabilizează valoarea omului<br />

prin coeficientul de „integrare în<br />

sistem”. Lucrările s-au <strong>su</strong>ccedat întrun<br />

maraton de- a dreptul fascinant ,<br />

urmărit <strong>cu</strong> <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ul la gură de o sală<br />

arhiplină.<br />

Profesorul dr. Leon Zăgrean, amfitrionul<br />

manifestării, marele nostru<br />

specialist în neuroștiințe, care ne-a<br />

promis de altfel un interviu amplu<br />

despre acest domeniu uimitor, e cel<br />

care a realizat prin spunerile sale un<br />

fel de concordie științifică în finalul<br />

acestui eveniment științific despre<br />

care vom mai vorbi. C.Lorințiu<br />

Universitatea<br />

de Medicină şi<br />

Farmacie<br />

„Carol<br />

Davila”din<br />

Bu<strong>cu</strong>reşti<br />

ne-a obişnuit<br />

<strong>cu</strong> o serie de<br />

manifestări<br />

ştiințifice de<br />

elită.<br />

Vi<strong>su</strong>l lui Lucian Mustață<br />

Lucian Mustață, tânărul<br />

1ambițios și visător, copilul<br />

minune din centrele instituționalizate,<br />

absolvent al Fa<strong>cu</strong>ltății<br />

de Cibern<strong>et</strong>ică și a două mastere:<br />

Universitatea SNSPA Științe Politice,<br />

Managementul Informației în<br />

cadrul Universității ASE, IT-ist și<br />

programator, își îndeplinește vi<strong>su</strong>l<br />

lansând aplicația Noteaboutalife.<br />

Lansarea platformei a avut loc pe<br />

data de 16 decembrie 2013 în cadrul<br />

Universității Lumina. După<br />

România, aplicația va putea fi lansată<br />

în Turcia, Olanda, Germania<br />

și Franța, urmând să fie utilizată<br />

în limba aferentă fiecărei țări.<br />

Noteaboutalife este o rețea de<br />

socializare care va schimba total<br />

lumea virtuală. Utilizatorii acestei<br />

aplicații își vor împărtăși experiențele<br />

prin care au tre<strong>cu</strong>t de-a<br />

lungul vieții, unind astfel atât oamenii<br />

contemporani, cât și generațiile<br />

între ele. Fiecare persoană<br />

va putea contribui moral prin împărtășirea<br />

exemplului personal și<br />

al lecțiilor de viață. Aplicația este<br />

disponibilă atât pentru PC-uri,<br />

cât și pentru notebook-uri, tabl<strong>et</strong>e<br />

și smartphone-uri. Veli Evghin<br />

Zaman Romania<br />

INTERNATIONAL<br />

NEWSPAPER<br />

S.C. Romzaman<br />

Impex S.R.L.<br />

Representative<br />

in Romania<br />

Bahadýr Van<br />

b.van@zaman.ro<br />

Representative<br />

in Dobrogea<br />

Yu<strong>su</strong>f Küçük<br />

Abonați &Reclamă<br />

0 721 294 265<br />

n.altun@zaman.ro<br />

ISSN: 1224-113X<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 NR. 20<br />

Editor in Chief<br />

Cleopatra Lorințiu Brumberg<br />

Mark<strong>et</strong>ing Manager<br />

Nihat Altun<br />

n.altun@zaman.ro<br />

Graphic Designer<br />

Evghin Veli<br />

Corespondents<br />

Ömer Said Burgazlı<br />

Mirela Popa<br />

CONSTANȚA<br />

Ebubechir Tanior<br />

Str. Þtefan cel Mare,<br />

Nr.128 A, Bl.S1, Sc.B, Ap.20<br />

Tel / Faks: 0341 469676<br />

Mobil: 0 764 337 736<br />

BUCUREŞTI<br />

Tel: 021 / 211 21 31 - 32<br />

Fax: 031 / 103 21 36<br />

e-mail: romanya@zaman.ro<br />

Adresa: Str. C.A. ROSETTÝ, Nr. 34, Sector, 2<br />

TIPOGRAFIE: UNITED PRINT<br />

Sunt responsabili de articole şi reclame, propri<strong>et</strong>arii acestora<br />

Ziarul se distribuie prin intermediul poştei şi a abonaților

05CULTURAL<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

Revista Teatrală RaDIO: PROFESIONALISM<br />

Radioul public rămâne o redută<br />

a apărării valorilor <strong>cu</strong>l-<br />

1<br />

turale de <strong>su</strong>bstanță. Iată un exemplu<br />

de tenacitate și implicare. Ne ține<br />

la <strong>cu</strong>rent <strong>cu</strong> aceste evenimente, colaboratorul<br />

nostru, criti<strong>cu</strong>l Costin<br />

Tuchilă:<br />

Revista Teatrală Radio este un<br />

proiect Radio România Cultural,<br />

realizat de o echipă de redactori<br />

din cadrul redacțiilor Teatru și Radio<br />

România Cultural ale Soci<strong>et</strong>ății<br />

Române de Radiodifuziune. Noua<br />

publicație online, în format multimedia,<br />

s-a lansat <strong>cu</strong> ocazia aniversării<br />

a 85 de ani de existență a Radio<br />

România (1 noiembrie 2013).Primele<br />

apariții pe noul site <strong>su</strong>nt datate 21<br />

octombrie 2013 și au prefațat principalul<br />

eveniment teatral desfășurat la<br />

sfârșitul lunii octombrie și începutul<br />

lunii noiembrie, Festivalul Național<br />

de Teatru, ediția a 23-a, reflectat pe<br />

larg prin informații publicate zilnic,<br />

reportaje și interviuri, cronici<br />

de teatru, cronici de film, relatări<br />

și comentarii ale evenimentelor din<br />

cadrul Festivalului.Revista este dedicată<br />

vieții teatrale românești și<br />

Teatrului Național Radiofonic. Pe<br />

pagina Home citiți informații, articole<br />

de sinteză, cronici de teatru<br />

despre spectacolele care se joacă în<br />

teatrele din România, despre festivalurile<br />

de teatru, interviuri <strong>cu</strong> oameni<br />

de teatru și reportaje audio-video,<br />

cronici de carte, eseuri. Site-ul are<br />

rubrici permanente de Știri, Premieră,<br />

Cronica de teatru, Interviu, Reportaj,<br />

Cartea de teatru, Festivaluri,<br />

Cronică de festival, Proiecte, Campanii,<br />

Conferință ș.a. Intenția redactorilor<br />

și colaboratorilor acestei reviste<br />

online este de a reflecta cât mai<br />

fidel și mai obiectiv viața teatrală din<br />

România, în formule publicistice<br />

atrăgătoare nu în ultimul rând prin<br />

prezentarea grafică și materialul foto<br />

și prin folosirea eficientă a mijloacelor<br />

multimedia (fișiere audio-video,<br />

clipuri publicitare <strong>et</strong>c.).Secțiunea<br />

rezervată Teatrului Național Radiofonic<br />

<strong>cu</strong>prinde d<strong>et</strong>alii referitoare la<br />

premierele și programul săptămânal<br />

al TNR, la programele speciale de<br />

teatru radiofonic legate de aniversări<br />

și comemorări sau prilejuite de sărbătorile<br />

calendaristice, audițiile <strong>cu</strong><br />

public organizate de Redacția Teatru,<br />

festivaluri de teatru radiofonic,<br />

apariții editoriale și discografice, alte<br />

evenimente <strong>cu</strong>lturale în care <strong>su</strong>nt<br />

implicați membrii redacției. Emisiunea,<br />

deja de tradiție, Revista Teatrului<br />

Național Radiofonic, care <strong>cu</strong>prinde<br />

recomandări din programul<br />

săptămânal al teatrului radiofonic<br />

și comentarii, apare începând din 2<br />

noiembrie 2013 într-un nou format,<br />

online. În această secțiune a site-ului<br />

(Teatrul Național Radiofonic) <strong>su</strong>nt<br />

<strong>cu</strong>prinse spectacole, emisiuni publicistice,<br />

de critică și istorie a teatrului<br />

românesc și universal, realizate de<br />

Redacția Teatru: Cinci personaje în<br />

interpr<strong>et</strong>area unui actor, Thaliafest,<br />

Clasicii dramaturgiei universale, De<br />

la arlechin, Cronica unei premiere<br />

anunțate, Oglinda firii. O pagină<br />

este dedicată Istoriei Teatrului<br />

Național Radiofonic, de la apariția<br />

sa în România (1929) până în prezent,<br />

realizată de Costin Tuchilă.O<br />

altă pagină a site-ului este intitulată’’<br />

Din istoria teatrului românesc ‚‚și<br />

va <strong>cu</strong>prinde articole dedicate unor<br />

momente importante și unor mari<br />

personalități din istoria teatrului<br />

românesc, pre<strong>cu</strong>m și do<strong>cu</strong>mente de<br />

arhivă. Revista Teatrală Radio este<br />

deschisă atât specialiștilor, nume<br />

consacrate ale teatrologiei și publicisticii<br />

teatrale, cât și tinerilor care<br />

se specializează în acest domeniu.<br />

Așa <strong>cu</strong>m se observă din primele zile<br />

de funcționare a site-ului, Revista<br />

Teatrală Radio pune la dispoziție un<br />

spațiu practic nelimitat celor mai tineri<br />

condeieri, absolvenți de puțină<br />

vreme sau încă studenți, <strong>cu</strong> gândul<br />

mărturisit al dialogului viu, deschis<br />

între generații.<br />

Revista este<br />

dedicată vieții<br />

teatrale româneşti<br />

şi Teatrului<br />

Național<br />

Radiofonic.<br />

Urmăriți:<br />

http://revistateatrala.<br />

radioromania<strong>cu</strong>ltural.ro/<br />

Ce ne aduce sfârșitul de an<br />

CONTINUARE DE LA PAG 1<br />

Deci o întânire bu<strong>cu</strong>reșteană e ceva<br />

1absolut firesc, iar ea s-a p<strong>et</strong>re<strong>cu</strong>t la<br />

Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică<br />

căci domnul rector,actorul Adrian<br />

Titieni e bistrițean de-al nostru.Lipsea<br />

evident Adrian Pintea, pri<strong>et</strong>enul care, prin<br />

personalitatea lui excepțională a încălzit inimile<br />

a milioane de români. Dar poate că nu<br />

lipsea de tot, și că ne privea de undeva din<br />

străluminare.Vorbind <strong>cu</strong> unii și <strong>cu</strong> alții despre<br />

tre<strong>cu</strong>t, despre ce-a fă<strong>cu</strong>t unul și celălalt,<br />

redeveneam un pic elevii de odinioară. Săreau<br />

amintiri de ici și de colo ca niște lă<strong>cu</strong>ste<br />

voioase în iarba foșnitoare a verii amintirilor,<br />

în contrast <strong>cu</strong> frigul morocănos de afară.<br />

Noi eram <strong>cu</strong> toții în tre<strong>cu</strong>t, în nostalgie, în<br />

bu<strong>cu</strong>ria reîntâlnirii. Aș zice că legăturile <strong>cu</strong><br />

cei din adolescență și copilărie ne pot da un<br />

fel de energie vitală. Privind înapoi, nu <strong>cu</strong><br />

mânie ci <strong>cu</strong> înțelepciune, și observând drumul<br />

vieții, șerpuitor și plin de toate cele. De<br />

bune și de rele căci toate se îmbină între ele<br />

și se compl<strong>et</strong>ează, atrăgându-se una pe alta<br />

într-un șir de întâmplări cărora încercăm să<br />

le dăm sens. Cred că întâlnirea asta( pentru<br />

care îi mulțumesc colegei mele prof.univ.<br />

Dorina Poanta care nu m-a uitat și-a tras de<br />

mine până când am înfruntat orașul aglomerat<br />

de seară și am ajuns la lo<strong>cu</strong>l <strong>cu</strong> pricina)a<br />

fost pentru mine un fel de pregătire a sărbătorilor<br />

de iarnă. Căci sărbătorile <strong>su</strong>nt și asta,<br />

aplecare către tre<strong>cu</strong>t și către sine. Sunt sărbătorile<br />

Nașterii Domnului pentru creștini și<br />

odată <strong>cu</strong> ele, lumea întreagă intră în vîrtejul<br />

sărbătorii,al anului care pleacă, al anului care<br />

vine. Calendaristic, evident. Iar în intimitatea<br />

fiecăruia din noi, e o clipă de reflecție, de<br />

adunare și de evaluare, clipă în care dacă ne<br />

gândim la cei de lângă noi, la cei de departe,<br />

la cei slabi și năcăjiți, la cei fragili și bolnavi,<br />

nu e rău deloc.

06INTERVIU<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

Profil - criti<strong>cu</strong>l de film Ileana Dănălache<br />

Cleopatra Lorințiu: -Ileana Dănă-<br />

la recenta Gală aniversară a Zi-<br />

1lache,<br />

arului nostru, am avut bu<strong>cu</strong>ria și onoarea de<br />

a-ți decerna o plach<strong>et</strong>ă aniversară ca semn de<br />

prețuire pentru întreaga ta activitate. În fine,<br />

pentru ce ai fă<strong>cu</strong>t pînă a<strong>cu</strong>m căci ești în miezul<br />

vieții ca să zic așa și în plină putere creativă.<br />

Pentru că citiorii noștri care îți urmăresc <strong>cu</strong><br />

mare interes serialul „Pagini de aur din istoria<br />

cinematografiei românești”vor să știe mai<br />

multe despre par<strong>cu</strong>r<strong>su</strong>l tău <strong>cu</strong>ltural. Sigur că<br />

nu-l vom putea „acoperi “în dialogul nostru,<br />

dar orice început e bun, nu <br />

Ileana Dănălache: -Buna dimineata,<br />

<strong>su</strong>ntem pe tărâmul turco-român, sau... invers<br />

și ar trebui să mă adresez cititorilor și în limba<br />

turcă, dar te las pe tine, draga Cleo să îi saluți<br />

, din partea mea în limba lor! O vorbă din bătrâni<br />

spune așa :” cei mai vechi pri<strong>et</strong>eni îți <strong>su</strong>nt<br />

și cei mai credincioși”. Noi două putem confirma<br />

acest lucru și așa a fost să fie , să-mi iei<br />

tu primul interviu … Nu <strong>cu</strong>nosc “poziția” de<br />

intervievat... fără să vreau am tendința să pun<br />

tot eu întrebările, obișnunța este a doua natură!<br />

Ți-aș propune să vorbim despre filme, să<br />

evocăm momentele deosebite pe care le-am<br />

trait, unele împreună, și înainte de 1989, dar<br />

și după, să selectăm din multele lucruri care<br />

au fă<strong>cu</strong>t viața noastră (căci <strong>su</strong>ntem ziariste<br />

împătimite de această profesie), interesantă<br />

și deosebita, nu de ieri, de azi, ci preț de<br />

peste trei decenii ... Ne-am <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t în secolul<br />

tre<strong>cu</strong>t, nu-i așa Cum, la acest interviu, tu<br />

întrebi și eu răspund, să mă conformez : Am<br />

iubit dintotdeauna cea de-a șaptea artă și nu<br />

am renunțat la pasiunea mea niciodată, nici<br />

o clipă, în ciuda a tot ceea ce mi-a „ adus” <strong>cu</strong><br />

bune și grele și rele...destule. Am pornit, după<br />

absolvirea secției de teatrologie-filmologie a<br />

I.A.T.C.”I.L.Caragiale” pe drumul criticii de<br />

film <strong>cu</strong> dorința ca în cariera mea profesională<br />

să nu mă confrunt <strong>cu</strong> Marea iluzie...parafrazând<br />

titlul filmului lui Jean Renoir „Grande<br />

Illusion”. Cred ca se poate să vorbesc despre<br />

mine, folosind m<strong>et</strong>oda CV-ului varianta<br />

s<strong>cu</strong>rtă, și să o luăm de la debutul din toamna<br />

anului 1975 până în prezent…<br />

Anii de început au „ rimat” <strong>cu</strong> eforturile de<br />

a face <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t filmul românesc , eram redactor<br />

la „Centrala Româniafilm” și n-am uitat de<br />

pildă, colaborarea <strong>cu</strong> graficiana Klara Tamas<br />

cea care înțelegea din prima clipă mesajul filmului<br />

și, nu de puține ori, afișul ei era mult<br />

mai bine realizat artistic decât însăși “ materia”<br />

de la care pornise. O caracterizau un bun gust<br />

și o intuiție ieșite din comun.Anii p<strong>et</strong>re<strong>cu</strong>ți<br />

împreună <strong>cu</strong> echipa de la Româniafilm mi-au<br />

prilejuit și contactul <strong>cu</strong> cineaștii din spațiul Europei<br />

Centrale și Occidentale.Făcem parte din<br />

echipele de negociatori-<strong>cu</strong>mpărători în sistem<br />

“clearing” al întregii producții pe un an de zile<br />

a unei țări, ca Polonia de pildă , și îmi amintesc<br />

și a<strong>cu</strong>m vitraliile din catedrala de la Torun, lo<strong>cu</strong>l<br />

de botez al lui Copernic, catedrală vizitată<br />

în goana mare, seara târziu după ce vizionasem<br />

“Pădurea de mesteceni”.Sau “experiența<br />

rusească” , când , prin forța împrejurărilor din<br />

întreaga delegație română am ajuns doar eu<br />

, singură-singurică pe aeroportul Serem<strong>et</strong>iv<br />

din Moscova! O deplasare plină de pățanii ,<br />

p<strong>et</strong>re<strong>cu</strong>tă într-o lună decembrie în care temperatura<br />

scade ziua până la – 35 de grade…<br />

Timp de un deceniu am fost titular de rubrică<br />

cinematografică la publicațiile „Viața Studențească<br />

și Amfiteatru”. Cronici de film, participarea<br />

la colocvii , primele poeme publicate la<br />

rubrica Estudiantina, când :“ căutăm și găsim<br />

în respirația amplă a iubirii/ semnul trainic al<br />

tinereții , /Există în dicționarele limbii române<br />

/ atâtea <strong>cu</strong>vinte frumoase/ să durăm <strong>cu</strong> ele/<br />

fundament nepieritor /Vieții”. Tot în anii’80 au<br />

fost verile de “ de foc și rebeliune” la Festivalul<br />

Filmului pentru Tiner<strong>et</strong> de la Costinești,<br />

scriam la “Secvența” cotidianul celor șapte zile<br />

de libertate de exprimare absolută, , a urmat<br />

transferul la revista „Cinema” și odată ajunsă<br />

aici am încheiat <strong>et</strong>apa tinereții , am renunțat<br />

la a mai scrie și“ for fun”și diverse, am intrat,<br />

<strong>cu</strong> adevărat, în lumea marilor profesioniști ai<br />

celei de-a șaptea arte. Ucenicia se încheiase<br />

definitiv. Întâlniri de gradul” trei” pe bandă<br />

rulantă, mereu <strong>cu</strong> <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ul la gură, mereu <strong>cu</strong> o<br />

strîngere de inimă că nu <strong>su</strong>nt <strong>su</strong>ficient de bine<br />

pregătită, <strong>su</strong>ficient de matură să înțeleg exact<br />

mesajul profund, pertinent al marilor creatori.<br />

Interviurile se fac <strong>cu</strong> <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ul, se scriu și se<br />

tipăresc pe hârtie ( să nu uităm, trăiam <strong>cu</strong> toții<br />

în secolul XX, Galaxia Gutenberg ne stăpânea)<br />

și emoția dătătoare de frison pe care am<br />

simțit-o ani și ani înainte să vad un exemplar<br />

din ziarul sau revista care îmi publicaseră articolul<br />

nu m-a părăsit niciodată. Mi-a rămas<br />

și astăzi, viu, tremurător în <strong>su</strong>fl<strong>et</strong> acel freamăt<br />

care însoțeste întrebarea : “A fost bine Pe <strong>cu</strong>vânt<br />

de onoare, a fost bine “<br />

Vreme trece,vreme vine și am <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t<br />

lumea funcționărească de la Biroul de Presă<br />

al Ministerului Culturii și apoi de la Departamentul<br />

Informațiilor Publice din Guvernul<br />

României. Ani de început, era 1991, legislația<br />

cea nouă trebuia să fie introdusă și în sistemul<br />

nostru <strong>cu</strong>ltural, trebuia înființat un Consiliu<br />

Național al Audiovizualului, trebuiau îndeplinite<br />

prevederile Capitolului XXl Cultură și Audiovizual,<br />

trebuia să ne integrăm în Uniunea<br />

Europeană, anul de grație 2007 nu exista nici<br />

măcar în vi<strong>su</strong>l nostru! Dacă d<strong>et</strong>aliez această<br />

experiență europeană întinsă de-a lungul unui<br />

deceniu, mai întâi aș califica-o ca o trăire “ la<br />

cote de intensă emoție”, mai ales după ce am<br />

devenit Coordonator Național al Programului<br />

Interguvernamental „Eureka Audiovizual”<br />

apoi aș spune că a fost o mare, autentică provocare<br />

în cariera mea. Erau negocieri trimestriale<br />

la Comisie, la Bruxelles și bianuale la<br />

Strasbourg la Conseil d’Europe,apoi în 1998,<br />

timp de un an de zile am plecat ca să lucrez<br />

ca expert audiovizual la Bruxelles ,am vazut pe<br />

pielea proprie ce înseamnă să participi la organizarea<br />

a șapte reuniuni care aveau ca temă<br />

modul de finanțare a audiovizualui în Europa,<br />

reuniuni care mi-au purtat pașii înapoi la<br />

Bu<strong>cu</strong>rești, apoi la Budapesta, Varșovia, Praga,<br />

Sofia dar și la Larnaca în Cipru sau la Ankara<br />

în Turcia.Am profitat de această oportunitate,<br />

contactul <strong>cu</strong> cei de la Comisia Europeană și<br />

am sprijinit înființarea, <strong>cu</strong> sprijin comunitar a<br />

„Antenne d’information”în cadrul Ministerul<br />

Culturii .Sunt bu<strong>cu</strong>roasă că funcționează în<br />

continuare, zecile de “valuri, vânturi” care au<br />

măturat conducerile ministerului n-au clintito<br />

și își onoreză numele , îi ajută în comunicare,<br />

punându-i în legătură pe profesioniștii din<br />

domeniu. Anii au tot tre<strong>cu</strong>t, s-au amestecat<br />

și grele și rele în destinul meu, nu-mi place<br />

să-mi amintesc momentele dramatice, tristețile,<br />

dezamăgirile, trădările , <strong>su</strong>nt o persoana “<br />

eminamente” veselă , gândesc și mă exprim<br />

pozitiv poate și pentru că , “ mi-a tors mama<br />

pe limbă” <strong>cu</strong>m spunea Creangă.Am mers si la<br />

radio <strong>cu</strong> rubrica “ Vă recomadăm , pe ecrane”<br />

și așa , prin în <strong>et</strong>er mi-am trimis cronicile, interviurile,<br />

eseurile către as<strong>cu</strong>ltătorii Radio România<br />

Cultural și nu numai.Un deceniu întreg<br />

m-am oprit ca „Head of Communication” la<br />

Consiliul Național al Audiovizualului unde în<br />

calitate de comunicator, meserie nou tre<strong>cu</strong>tă<br />

în nomenclatorul profesiilor, am înțeles <strong>cu</strong>m e<br />

<strong>cu</strong> dezvoltarea explozivă a televiziunilor si radiourilor<br />

ca România, de departe prima situată<br />

în topul absolut la numărului de posturi radio-tv<br />

licențiate dar și a numărului de posturi<br />

difuzate prin cablu. Comunicator și purtător<br />

de <strong>cu</strong>vânt la o instituție “ jandarm” <strong>cu</strong>m o numesc<br />

cei somați, amendați, atenționați nu este<br />

lo<strong>cu</strong>l cel mai plă<strong>cu</strong>t din lume dar, categoric<br />

este lo<strong>cu</strong>l unde se întâmplă mereu câte ceva.<br />

Poate, într-o bună zi, voi așterne pe “ârtie” <strong>cu</strong>m<br />

glumea hâtru portarul, impresiile.Poate.<br />

Cleopatra Lorințiu: -Munca ta de critic<br />

și eu îndrăznesc să spun istoric al filmului, de<br />

păstrător al unor dovezi de aur <strong>cu</strong> adevărat<br />

ale acestui mediu <strong>cu</strong> totul deosebit a fost la un<br />

moment dat răsplătită nu numai de intere<strong>su</strong>l<br />

publi<strong>cu</strong>lui ci și de un premiu.<br />

-Am ajuns la momentul: fără modestie…<br />

vreau să amintesc anul 1987 care mi-a adus<br />

Premiul Național pentru Interviu și Eseu<br />

oferit de colegii jurnaliști în semn de prețuire<br />

pentru modul în care am reușit să dialoghez<br />

<strong>cu</strong> Maestrul Jean Georges<strong>cu</strong>, marele,<br />

fasciantul regizor al cinematografiei noastre,<br />

cel care, după o carieră de <strong>su</strong>cces în Pari<strong>su</strong>l<br />

interbelic a revenit în România, să filmeze<br />

capodopera „O noapte furtunoasă”, ca să se<br />

așeze lângă nenea Ian<strong>cu</strong> Caragiale, în galeria<br />

nemuritorilor.Ziarul Zaman a publicat acest<br />

interviu, aducându-l pe Maestru încă o data<br />

în atenția contemporanilor.<br />

Cleopatra Lorințiu: -Cu toate că ne <strong>cu</strong>noaștem<br />

din anii optzeci și am colaborat alături<br />

la diferite publicații, ceea ce ne-a reunit<br />

de <strong>cu</strong>rând a fost Festivalul “Do<strong>cu</strong>ment. Art”<br />

și personalitatea lui Nicolae Luca, de fapt, personalitatea<br />

<strong>cu</strong>plului Nicolae Luca- Thea Luca,<br />

doi intelectuali fermecători, iubitori de film și<br />

care au pus umărul la crearea unui eveniment<br />

excepțional.Festivalul Internațional de Film<br />

Do<strong>cu</strong>mentar de Artă, Ecologie și Turism “<br />

Do<strong>cu</strong>ment .Art.”Așadar revenim la prezent.-<br />

Ileana Dănălache: -Revenim la prezent.<br />

Prezentul care înseamnă jurii și festivaluri<br />

ca IFFEST"Do<strong>cu</strong>ment.Art", "Dreamfest<br />

Slatina, "Ecofest Oradea și Brăila, “Toamna<br />

la Voroneț” de la Gura Humorului, “Yperia”<br />

din in<strong>su</strong>la Amorgos, “Filmfest” Veliko<br />

Trnovo din Bulgaria, InternationalTourfilm<br />

Festival de la Lecce, Italia, festivalurile de la<br />

Plotz și Varșovia din Polonia, sau cel de la Zabreb<br />

, întâlnirile de final de an la Cifft Viena.<br />

Prezentul care mi-a adus plach<strong>et</strong>a oferită la<br />

Gala aniversară a ziarului „Zaman” pentru<br />

întreaga activitate. A fost onoare deosebită<br />

și, învinsă de emoție aș reaminti vorbele lui<br />

Antoine de Saint Exupery, cel pe care îl cita<br />

Ion Popes<strong>cu</strong> Gopo în unul din interviurile pe<br />

care mi le-a acordat : ”... Saint Exupery măsoară<br />

dimensiunea lucrurilor și a faptelor <strong>cu</strong><br />

un m<strong>et</strong>ru sentimental, <strong>cu</strong> un m<strong>et</strong>ru psihic, <strong>cu</strong><br />

un m<strong>et</strong>ru care aparține mai puțin ochilor și<br />

mai mult inimii”.Îndrăznesc să gândesc la fel.<br />

Revenind la festivalul “Do<strong>cu</strong>ment.Art2”<br />

din 2009, Președintele fondator al Festivalului<br />

Internațional de Film Do<strong>cu</strong>mentar de Artă,<br />

Ecologie și Turism” IFFEST Do<strong>cu</strong>ment.Art,<br />

prof. Nicolae Luca mi-a propus să ne asociem<br />

la fondarea „Asociației Române de Film<br />

„Do<strong>cu</strong>ment.Art”, ca să continuăm organizarea<br />

evenimentului (înființat de el în 1993) an<br />

de an, ediție după ediție și tot așa, cât vom<br />

izbuti să fim sănătoși și <strong>su</strong>ficient de convingători<br />

<strong>cu</strong> partenerii, că merită, chiar merită<br />

să-i sprijinim pe cineaști, să le oferim prilejul<br />

de a-și prezenta rodul muncii lor, o clipă mai<br />

devreme la „judecata criticilor” dar și a publi<strong>cu</strong>lui<br />

„ de festival”, să-i promovăm nu numai<br />

în spațiul nostru <strong>cu</strong>ltural, dar și în lumea largă.<br />

Profesorul Luca împreună <strong>cu</strong> Thea, soția lui ,<br />

o adevărată Doamnă care a iubit festivalul și<br />

și-a demonstrat sentimentele prin sprijinul<br />

permanent pe care l-a acordat întru buna<br />

desfășurare a evenimentului.Doamna Thea<br />

Luca știe că nu există sentimente în stare pură,<br />

există dovezi ale lor… Cu discreție, răbdare,<br />

diplomație , eleganță și bun gust, i-a secondat<br />

pe toți cei care au iubit festivalul și s-au<br />

aventurat să-i fie alături profesorului Luca,<br />

<strong>su</strong>b deviza “ se poate”. Dacă acești doi fermecători<br />

intelectuali <strong>cu</strong>m spui tu, au luptat <strong>cu</strong> tenacitate<br />

pentru o idee care se materializează<br />

în profesionalism adevărat, fără nici un rabat<br />

la calitate și reușita lor a împlinit anul acesta<br />

două decenii, este clar ca se poate să aplicăm<br />

calificativul excepțional… și românilor. Să te<br />

străduiești, începând <strong>cu</strong> 1993 , an de an, ediție<br />

de ediție pentru ca evenimentul cinematografic<br />

numit IFFEST „Do<strong>cu</strong>ment.Art” să existe,<br />

pentru acest efort cred ca merită să ne scoatem,<br />

<strong>cu</strong> respect pălăria în fața amândurora. Să<br />

mai spun ca IFFEST “Do<strong>cu</strong>ment.Art” face<br />

parte din rețeaua CIFFT Viena și este singurul<br />

eveniment de gen din România, promovat de<br />

site-ul UNTWO.<br />

Cleopatra Lorințiu: - Ce mai faci a<strong>cu</strong>m<br />

și ce ai de gând pentru viitorul apropiat<br />

Ileana Dănălache: -A<strong>cu</strong>m Aștept sărbătorile<br />

de iarnă , ninsoarea , ador anotimpul<br />

alb, crizantemele <strong>su</strong>nt florile mele preferate, au<br />

parfumul <strong>su</strong>av și rece al zăpezii, <strong>su</strong>nt categoric<br />

<strong>su</strong>biectivă pentru ca m-am năs<strong>cu</strong>t iarna, apoi<br />

astept magia bradului împodobit. Motto-ul<br />

meu preferat ,preluat de la Brân<strong>cu</strong>și <strong>su</strong>nă așa :”<br />

când nu mai ești copil , ai murit demult”. După<br />

sărbători, mi-am propus să public cartea de interviuri<br />

– evocare, „ Cineaști care au scris timpul”<br />

este vorba despre Elisab<strong>et</strong>a Bostan, Ion<br />

Popes<strong>cu</strong> Gopo, Paul Călines<strong>cu</strong>, Geo Saizes<strong>cu</strong>,<br />

Manole Mar<strong>cu</strong>s, Francisc Munteanu,Titus<br />

Popovici, Andrei Blaier, Sergiu Nicolaes<strong>cu</strong>,<br />

Constantin Vaeni, Gheorghe Vitanidis, Alexandru<br />

Tatos,Tudor Mărăs<strong>cu</strong>, Nell Cobar,<br />

Ernest Maftei, Marga Barbu, Vladimir Găitan,<br />

carte <strong>cu</strong> ilustrațiile( grafică satirică )<br />

semnate de talentatul meu coleg și pri<strong>et</strong>en<br />

de o viață, regizorul de desene animate Dinu<br />

Șerbes<strong>cu</strong>, să fac , în continuare critică de film,<br />

să găsesc interlo<strong>cu</strong>tori pentru o altă carte interviuri,<br />

să văd filme, să scriu. Pentru mine<br />

asta înseamnă să trăiesc frumos și la timpul<br />

prezent. Alături de familia mea, de cele două<br />

fiice Ștefana și Monica, alături de ginerele Gabriel<br />

și, firește, împreună <strong>cu</strong> soțul meu care,<br />

deși are o profesie legată de domeniul tehnic,<br />

este inginer , profesor universitar la Universitatea<br />

Politehnică Bu<strong>cu</strong>rești, este pasionat la<br />

fel de mult ca mine de film, și glumește că el<br />

are privilegiul, să critice… un critic de film<br />

.E, <strong>cu</strong>m se spune… fiecare naș…

07SERIALUL NOSTRU<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

PAGİNİ DE AUR DİN İSTORİA CİNEMATOGRAFULUİ ROMÂNESC DE İLEANA DANALACHE<br />

Sub văzduhul Humuleștiului „Amintiri din Copilărie”<br />

„Parcă voiai să mă întrebi <strong>cu</strong>m am reușit<br />

în Caragiale Aparent simplu, res-<br />

1<br />

pectând litera dar și spiritul textului, încercând<br />

nu să mă inspir din...ci să transcriu cinematografic<br />

un mare autor. E mare păcat să strici un<br />

text apelând la formula: „m-am inspirat din”...<br />

Și, dacă am adăugat vreodată ceva la un text, ei<br />

bine, m-am frământat de o <strong>su</strong>tă de ori, m-am<br />

perpelit de o mie de ori, pînă m-am hotarât la<br />

o modificare mică, mică...”<br />

Această mărturisire a maestrului Jean<br />

Georges<strong>cu</strong> mi-a revenit ca un flash back în<br />

minte după ce am purtat un fructuos dialog<br />

despre „ <strong>cu</strong>m am reușit în Creangă <strong>cu</strong> „Amintiri<br />

din copilărie”, <strong>cu</strong> studenta lui de odinioară,<br />

regizoarea de azi, Elisab<strong>et</strong>a Bostan. Și m-am<br />

gândit că vorbele celui care este re<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t<br />

ca incontestabil maestru al filmului nostru ar<br />

putea fi cel mai potrivit motto al interviului .<br />

-Eu, de felul meu <strong>su</strong>nt moldoveancă,<br />

m-am năs<strong>cu</strong>t nu departe de Humulești și de<br />

multă vreme mă simțeam atrasă de Creangă,<br />

ca de o forță <strong>cu</strong> doi poli : unul în care se <strong>cu</strong>ibărise<br />

gândul meu, fremătând de îngrijorare<br />

că nu voi izbuti „să prind pe peli<strong>cu</strong>lă” ceea ce<br />

era neapărat de prins, și celălalt, în care creștea<br />

dorința, <strong>cu</strong> neputință de stăvilit, de a lua în<br />

piept o asemenea îndrăzneală. Când, în sfârșit,<br />

m-am hotărât, am pornit la drum, la propriu<br />

împreună <strong>cu</strong> redactorul filmului, Vasilica<br />

Istrate am început să colind tărâmul marelui<br />

Creangă și, de la Târgu Neamț la Mănăstirea<br />

Neamțului, a Vărate<strong>cu</strong>lui, a Agapiei, pe toată<br />

Valea Bistriței, nu ne mai ajugeau cărările și<br />

dumbrăvile. Înseram pe la săteni, fără grabă,<br />

întorcând orni<strong>cu</strong>l <strong>cu</strong> aproape o <strong>su</strong>tă de ani în<br />

urmă... Știți ce căutam Lumina din copilăria<br />

lui nemaipomenită. Acel unic evantai al <strong>cu</strong>r<strong>cu</strong>beului<br />

revărsat dea<strong>su</strong>pra Ozanei cea limpede<br />

<strong>cu</strong>rgătoare, razele care săg<strong>et</strong>au văzduhul<br />

Humuleștiului în lungile zile de vară, parfumul<br />

cireșelor din livada mătușii Măriuca, cânte<strong>cu</strong>l<br />

din zori al <strong>cu</strong><strong>cu</strong>lui armenesc. Creangă,<br />

spunea Călines<strong>cu</strong>, povestește copilăria copilului<br />

universal... După mult umbl<strong>et</strong> am tras în<br />

gazdă la un humuleștean și acolo, odaia s<strong>cu</strong>ndă,<br />

podită <strong>cu</strong> lut, lampa de gaz, masa șchioapă<br />

și aroma alivencilor mi-au fost sfătuitori de<br />

nădejde. Eram în ținutul lui Creangă, la el în<br />

ospeție și, ca să nu-i întinăm <strong>cu</strong> zgomotul și<br />

zarva noastră memoria, am construit o că<strong>su</strong>ță<br />

aidoma <strong>cu</strong> cea a părinților lui.<br />

„Îmbibată” de mireasma Humuleștilor,<br />

mi-am fă<strong>cu</strong>t distribuția, mai mult <strong>cu</strong> <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ul<br />

decât <strong>cu</strong> mintea și știința mea de carte și de<br />

aceea, mulți s-au mai minunat văzând cât de<br />

tare semănau interpreții aleși de mine <strong>cu</strong> fotografiile<br />

care s-au păstrat prin vreme. Două<br />

mari încercări a trebuit să birui <strong>cu</strong> această<br />

distribuție : Creangă copil și Creangă matur.<br />

Pe Nică al P<strong>et</strong>rei Ciubotariul l-am căutat prin<br />

sate chemând la „vedere” mii de copii ai plaiului<br />

moldovean. Și l-am găsit în persoana lui<br />

Ionică Bocancea. Scriitorul junimist Creangă<br />

a luat chipul și asemănarea actorului Ștefan<br />

Cibotărașu. Față de Ciubotărașu am avut,<br />

<strong>cu</strong>m să mă exprim, stimă e prea puțin, frică<br />

nu-i tocmai adevărat, știu și eu ce să spun<br />

Neliniște, mare neliniște tăinuită că nu voi<br />

corespunde eu, în calitatea mea de regizor<br />

față de posibilitățile de care dispunea acest<br />

mare actor. I-am povestit <strong>cu</strong>m aș vrea să fac<br />

filmul, mi-am înfrânt timiditatea și am vorbit<br />

mult, convingător probabil iar drept răsplată<br />

am primit ... încredere și calm. A fost unul din<br />

cele mai grozave lucruri din „ laboratorul” de<br />

taină al creației noastre : eu îl înțelegeam, el<br />

mă înțelegea și amândoi înțelegeam că trebuie<br />

să ne depășim propria noastră limită omenească<br />

pentru a-l putea înțelege în adân<strong>cu</strong>l<br />

adân<strong>cu</strong>rilor pe marele povestitor. Spuneam că<br />

am bătut, la propriu, per pedes apostolorum,<br />

toate lo<strong>cu</strong>rile copilăriei lui Creangă și am fă<strong>cu</strong>t<br />

acelși lucru <strong>cu</strong> drumurile maturității lui, Iașul,<br />

Mahalaua Țicăului, bojdeauca de vălătuci <strong>cu</strong><br />

două cerda<strong>cu</strong>ri și două odăițe, proptită de<br />

niște pari ca să nu cadă la vale, privind spre<br />

Dealul Ciri<strong>cu</strong>lui. Nu întâmplător în filmul<br />

meu, toate secvențele care vorbesc despre maturitatea<br />

lui <strong>su</strong>nt alb-negru, iar copilăria, ehei,<br />

copilăria este raza de soare care se sparge de<br />

<strong>su</strong>prafața diamantului, reverberând lumina<br />

aceea colosală, lumina <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ului dintâi, lumina<br />

candorii și a speranței absolute, lumina neasemuitei<br />

copilării care i-a încălzit lui Creangă<br />

și ultimii ani ai vieții. Am avut pe par<strong>cu</strong>r<strong>su</strong>l<br />

realizării acestui film câteva puncte de sprijin,<br />

puncte de care n-am devenit conștientă decât<br />

mult, mult mai târziu. Unul din ele a fost<br />

omul, săteanul humuleștean. Poate nu vă vine<br />

a crede, dar absolut toți <strong>cu</strong>noșteau câte ceva<br />

din „amintirea, amintirii” și îmi tot aduceau<br />

amănunte despre familia lui Ion Torcălău,<br />

despre mamă, tată, frați, <strong>su</strong>rori și chiar despre<br />

pupăza din tei. Cu generozitate și discreție, ei<br />

mi-au sărit în ajutor. Când am pornit din nou<br />

la drum, să caut costume autentice, pe toată<br />

Valea Bistriței mi s-au deschis lăzile de zestre<br />

și mi-au fost oferite adevărate comori de frumusețe<br />

și măiestrie. (va urma)

08ISTORIE<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

Odiseea postumă a lui Nicolae Titules<strong>cu</strong><br />

ŞERBAN CİONOFF<br />

Noiembrie1925,Washington. Nicolae<br />

1Titules<strong>cu</strong>, trimis extraordinar și ministru<br />

plenipotențiar al României la Londra,<br />

negociază <strong>cu</strong> Andrew William Mellon, secr<strong>et</strong>ar<br />

al Trezoreriei Statelor Unite (primul din<br />

stânga) și <strong>cu</strong> F.G. Blair, adjunct al secr<strong>et</strong>arului<br />

Trezoreriei Statelor Unite, termenii acordului<br />

privind datoriile de război ale României față<br />

de Statele Unite ale Americii.<br />

Dureroasă și nedreaptă soartă are Titules<strong>cu</strong><br />

și după moarte! De parcă nu ar fi fost<br />

de ajuns ura și înverșunarea unor contemporani,<br />

între care un rușinos loc de frunte îl au<br />

Carol al II-lea și Gh.Tătăres<strong>cu</strong>, intrigile perfide<br />

țe<strong>su</strong>te pentru a-l îndepărta de la cârma<br />

diplomației românești și în final, de a-l exila<br />

definitiv, a fost nevoie să mai treacă 50 de ani<br />

până când să își găsească odihna veșnică în<br />

pământul țării pe care a iubit-o și a slujit-o <strong>cu</strong><br />

o rară devoțiune.Această odisee postumă se<br />

regăsește, în datele sale esențiale și mai ales în<br />

dede<strong>su</strong>bturile sale, încă puțin știute până azi,<br />

în cartea lui George G.Potra “Titules<strong>cu</strong> după<br />

50 de ani din nou acasă” apărută, recent, <strong>su</strong>b<br />

egida “Fundației Europene Titules<strong>cu</strong>”(Sebeș,<br />

2013)Fără îndoială, Geroge G.Potra era printre<br />

cei mai potriviți pentru a scrie această<br />

carte. Exg<strong>et</strong> și editor devotat- alături de Profesorul<br />

Adrian Năstase- al operei politice și diplomatice<br />

a lui Titules<strong>cu</strong>, director exe<strong>cu</strong>tiv al<br />

fundației de înalță ținută spirituală ce și-a propus<br />

<strong>cu</strong>noașterea și promovarea monumentalului<br />

travaliu al celui care a adus România în<br />

Europa și Europa în România, autorul ne dă,<br />

a<strong>cu</strong>m, o sinteză relevantă a unei adevărate bătălii<br />

pe mai multe fronturi pentru a re<strong>cu</strong>pera<br />

și păstra moștenirea “Marelui Tit.”Am scris,<br />

câtuși de puțin întâmpător,”a re<strong>cu</strong>pera moștenirea”<br />

lui Titules<strong>cu</strong>, pentru că, din păcate,<br />

aceasta fă<strong>cu</strong>t, ani de-a rândul după moartea<br />

lui, obiectul unor <strong>su</strong>sținute, crâncene tentative<br />

a confiscare și de monopolizare. Și, trebuie să<br />

o spun <strong>cu</strong> tristețea <strong>cu</strong>venită, din păcate o mare<br />

parte dintre acestea și-au avut originea în acea<br />

“perioadă neagră” care au fost ultimii ani de<br />

viață ai lui Titules<strong>cu</strong>. Este vorba, ca să spunem<br />

lucrurilor pe nume, despre ruptura <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ească<br />

care intervenise între soții Titules<strong>cu</strong> și care,<br />

deși nu se va finaliza printr-un act de divorț,<br />

s-a păstrat și după dispariția marelui însingurat.Fiind<br />

spe<strong>cu</strong>lată fără scrupule de către anumite<br />

persoane care s-au erijat în “exe<strong>cu</strong>tori<br />

testamentari” ai ilustrului dispărut. Lucrurile<br />

complicându-se mai mult atâta vreme cât<br />

există mai multe Testamente ale lui Titules<strong>cu</strong>,<br />

ceea ce nu a fă<strong>cu</strong>t decât să adauge noi semne<br />

de întrebare și rezerve. Cerc<strong>et</strong>ând <strong>cu</strong> atenție<br />

toate variantele de testament existente, George<br />

G Potra operează fine discocieri, compară<br />

argumente, descoperă erori de interp<strong>et</strong>are<br />

sau chiar denaturări de o crasă rea-credință<br />

a voinței lui Titules<strong>cu</strong>, dintre care cea mai<br />

otrăvită mi se pare aceea că el nu a dorit să fie<br />

îngropat la Brașov, mai brutal spus, nu a dorit<br />

să fie îngropat în România. La capătul unei<br />

analize de o impecabilă rigoare, concluzia lui<br />

George G Potra vine să așeze faptele în orinea<br />

lor morală și juridică firească:” Reînhumarea<br />

sa la Brașov, la jumătate de secol de la terecerea<br />

sa în <strong>et</strong>ernitate, a împlinit gândul marelui<br />

dispărut și o obligație a poporului român, în<br />

fapt uni<strong>cu</strong>l și cel mai imortant exe<strong>cu</strong>tor testamentar<br />

al său.”După <strong>cu</strong>m dovedește și insistă<br />

să o spună răspicat George G Potra, toată<br />

această mascaradă a confiscării moștenirii lui<br />

Titules<strong>cu</strong> a fost urzită și întreținută, prin comportamentul<br />

lor abuziv și imoral, de câteva<br />

rubedenii dinspre partea Ecaterinei Titules<strong>cu</strong>,<br />

soții George și Marie Yvone Antoniade. Decenii<br />

la rând, aceștia s-au erijat în moștenitori<br />

și exe<strong>cu</strong>tori unici ai voinței testamentare a lui<br />

Nicolae Ttiules<strong>cu</strong>, ajungând până acolo încât<br />

Marie Yvone Antoniade și-a permis, atunci<br />

când autoritățile române și, în principal, titularul<br />

Ministerului de Externe, Adrian Năstase,<br />

au demarat demer<strong>su</strong>rile pentru aducerea în<br />

țară a rămășițelor pământești ale lui Titules<strong>cu</strong>,<br />

să propună, mai bine zis să impună, un târg<br />

mârșav: repatrierea osemintelor în schimbul<br />

Casei Titules<strong>cu</strong> din Șoseaua Kiseleff! Totul<br />

garnisit, perfid, <strong>cu</strong> so<strong>su</strong>rile unor anume “considerente<br />

politice”, capacană la care au achiesat,<br />

deopotrivă, oameni de bună credință,<br />

însă, neștiutori ai dede<strong>su</strong>bturilor, dar mai ales<br />

niște așa-ziși lideri de opinie, din țară sau din<br />

străinătate, mânați de resentimente și interese<br />

politicianiste.<br />

Este aici, iar George G Potra o probează<br />

în mod rep<strong>et</strong>at, <strong>cu</strong> argumente și<br />

dovezi zdrobitoare, o gravă încălcare a<br />

normelor juridice și, deopotrivă, a celor<br />

morale. Argumentul <strong>su</strong>prem în această<br />

ordine de demonstrație fiind dorința<br />

testamentară expres menționată de către<br />

Titules<strong>cu</strong> la 5 ianuarie 1940:”Doresc să<br />

fiu îngropat la Brașov într-un loc ceva<br />

mai la o parte. Pri<strong>et</strong>enii mei din Ardeal<br />

vor ști să găsească un loc potrivit dorinței<br />

mele.”Și, mai departe:”Take Iones<strong>cu</strong>,<br />

<strong>su</strong>s la Sinaia și eu la picioarele lui, jos la<br />

Brașov, pentru repau<strong>su</strong>l <strong>et</strong>ern. Este felul<br />

cel mai convenabil și doresc ca lo<strong>cu</strong>itorii<br />

Brașovului să accepte rugămintea<br />

mea.”Tot în categoria tentativelor de<br />

confiscare- de data aceasta “ o confiscare<br />

oficială”,de manipluare în beneficiu politic<br />

a tezaurului național numit Nicolae<br />

Titules<strong>cu</strong>, ar putea fi scotite și preo<strong>cu</strong>pările<br />

autorităților de la Bu<strong>cu</strong>rești din anii<br />

60-80 ai vea<strong>cu</strong>lui tre<strong>cu</strong>t. Inițiate prin<br />

1961 și continuate într-un ritm <strong>su</strong>sținut,<br />

contra-cronom<strong>et</strong>ru parcă, pe par<strong>cu</strong>r<strong>su</strong>l<br />

a două decenii, acestea vor intra<br />

într-un con de umbră prin 1982 și așa<br />

vor rămâne până în 1990! Fără a nega<br />

intenția, altfel evidentă, de a-l a<strong>su</strong>ma pe<br />

Titules<strong>cu</strong> doar pe anumite componente<br />

ale proiectului său-în prima perioadă,<br />

pentru meritele sale în direcția stabilirii<br />

relațiilor <strong>cu</strong> URSS, iar, după 1965, pentru<br />

viziunea sa <strong>cu</strong>rajoasă a<strong>su</strong>pra unei<br />

diplomații active a României în slujba<br />

Intere<strong>su</strong>lui Național-trebuie să adaug<br />

că, această deschidere și a vut și o parte<br />

bună a da întrucât a fă<strong>cu</strong>t posibilă afirmarea<br />

unor tineri diplomați și cerc<strong>et</strong>ători<br />

care au deprins temenic și au continuat<br />

<strong>cu</strong> pricepere lecția lui Titules<strong>cu</strong>.Pe<br />

bună dreptate, cartea lui George G Potra<br />

acordă o atenție aparte eforturilor uriașe<br />

( nu am nici-o reținere ca să folosesc<br />

termenul) ale instituțiilor democratice<br />

ale României de după 1990, în mod <strong>cu</strong><br />

totul deosebit ale Ministrului de Externe,<br />

Adrian Năstase, pentru îndeplinirea<br />

Testamentului lui Nicoae Titules<strong>cu</strong>.<br />

Această secțiune a cărții este plină de<br />

multe întâmplări- unele mai frumoase,<br />

altele mai puțin frumoase- care, împreună,<br />

dau dimensiunile unui impresionant<br />

proiect politic și diplomatic din<br />

care mai avem, încă, mult de învățat.A<br />

doua mențiune se <strong>cu</strong>vine eminentului<br />

jurist și om politic elvețian Jean –Paul<br />

Carteron, președintele Forumului Crans<br />

Montana, cel care, la solicitarea Fundației<br />

Europene Titules<strong>cu</strong> și a președintelui<br />

ei,Adrian Năstase, a pedat, într-un mod<br />

strălucit, nobila cauză românească. Așa<br />

încât,prin hotărâre judecătorească, la<br />

7 martie 1992, Tribunalul din Aix-en-<br />

Provence a re<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t “dreptul Fundației<br />

Europene Titules<strong>cu</strong> de a repatria,<br />

de la Cannes, rămășițele pământești ale<br />

marelui diplomat și patriot”.Lecția acestei<br />

întâmplări este, cred, foarte simplă:<br />

atunci când România vrea <strong>cu</strong> adevărat<br />

să își pledeze cauza și să <strong>su</strong>țină Intere<strong>su</strong>l<br />

Național trebuie să caute și reușește<br />

să își afle, în Europa și în lume, cei mai<br />

buni pledanți!A<strong>cu</strong>m, când Titules<strong>cu</strong> se<br />

odihnește pentru totdeauna în Șcheii<br />

Brașovului, înțelegem <strong>cu</strong> adevărat tâl<strong>cu</strong>l<br />

premonitori al <strong>cu</strong>vintelor lui Ioan<br />

P<strong>et</strong>rovici:”Poate un viitor mai îndepărat<br />

va vedea în Nicolae Titules<strong>cu</strong> mai puțin<br />

stâlpul unei clădiri prăbușite, cât pre<strong>cu</strong>rsorul<br />

unei instituții care va să vie”. Cuvenite<br />

rostie, accentează George G.Potra,<br />

în ședința Academiei Române întrunită-<br />

în mod special și în sfidarea tăcerii<br />

impuse de Ion Antones<strong>cu</strong> și de Germania-<br />

la 21 martie 1941 pentru a cinsti<br />

memoria acestui proscris de geniu.<br />

Exemplară lecție despre verticalitatea<br />

morală a cărturarilor adevărați în fața<br />

abuzurilor unor efemeri prea-puternici!<br />

Cu “Titules<strong>cu</strong> după 50 de ani din<br />

nou acasă” George G. Potra a dat o carte<br />

care poate fi socotită una de excepție în<br />

toată puterea <strong>cu</strong>vântului.

09HUMANITAS<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

Sărbătoarea Crăciunului la români<br />

1<br />

"Din Patrorala de Crăciun<br />

rostită de Preafericitul<br />

Daniel,Patriarhul BOR<br />

Astăzi, când foarte adesea iubirea<br />

și bunătatea din inimi este înlo<strong>cu</strong>ită<br />

<strong>cu</strong> răutatea sau nepăsarea, când<br />

faptele bune se împuținează, iar cele<br />

rele se înmulțesc, când puțini oameni<br />

se îmbogățesc, iar foarte mulți<br />

sărăcesc, Evanghelia Nașterii lui<br />

Hristos Domnul ne cheamă pe noi,<br />

creștinii, care purtăm numele lui<br />

Hristos, la multă rugăciune și priveghere,<br />

la multă responsabilitate și<br />

multă lucrare a faptelor bune""Dacă<br />

am sărăcit material, să avem grijă să<br />

nu ne pierdem și ultima bogăție care<br />

ne-a rămas: bogăția <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ului, adică<br />

dreapta credință și bunătatea inimii,<br />

milostenia, pri<strong>et</strong>enia și omenia". "Să<br />

păstrăm și să înmulțim comoara cea<br />

mare și sfântă a credinței Bisericii<br />

și virtuțile strămoșești: nădejdea și<br />

cinstea, iubirea și dărnicia."<br />

"Într-o vreme în care, foarte adesea,<br />

<strong>cu</strong>vântul folosit în public rănește<br />

mai mult decât vindecă, creează mai<br />

multă confuzie decât comuniune,<br />

seamănă mai multă dezbinare decât<br />

unitate, <strong>su</strong>ntem chemați ca, prin<br />

rugăciune și priveghere, să înlo<strong>cu</strong>im<br />

răutatea și sărăcia <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ului egoist<br />

<strong>cu</strong> bunătatea și bogăția <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ului generos<br />

pe care le aduce în <strong>su</strong>fl<strong>et</strong> credința<br />

vie în Dumnezeu".<br />

Din Pastorala de Crăciun a PS<br />

Alexandru Mesian, Episcop greco-catolic<br />

de Lugoj<br />

Va îndemn, iubiții mei fii <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ești,<br />

să-L adorați pe Cristos care este<br />

prezent în viața noastră; sa va asociași<br />

îngerilor și păstorilor din jurul<br />

B<strong>et</strong>leemului, Magilor veniți de<br />

la mari distanțe pentru a se închina<br />

Lui.Sa alregăm și noi la ieslea în care<br />

Prun<strong>cu</strong>l ne așteapta <strong>cu</strong> mânuțele întinse,<br />

dorind să vină în inimile noastre<br />

ca să le aprindă de iubire, să le<br />

dea <strong>cu</strong>raj pentru lupta vieții.<br />

I<strong>su</strong>s ne așteaptă mereu la Sfânta<br />

Liturghie în taina altarului – care<br />

este B<strong>et</strong>leemul zilelor noastre – adică<br />

în Sfanta Cuminecatură. Să-L adorăm<br />

împreuna <strong>cu</strong> Sfanta Sa Mamă și<br />

să-L primim cât mai des în inimile<br />

noastre printr-o spovedanie bună și<br />

prin <strong>cu</strong>minecare.<br />

Iar a<strong>cu</strong>m, <strong>cu</strong> ocazia Sărbatorilor<br />

de Craciun, Il rugam pe I<strong>su</strong>s Cristos<br />

Care a venit pentru noi, să ne dăruiască<br />

deplină sănătate, bu<strong>cu</strong>rii, adevarata<br />

pace și belșug de haruri.<br />

Iaşi: Invitație la distribuirea "Luminii<br />

păcii de la B<strong>et</strong>leem"<br />

În cadrul proiectului "Lumina păcii<br />

de la B<strong>et</strong>leem", <strong>cu</strong> desfășurare anuală,<br />

este împărtășită lumina aprinsă<br />

în grota unde s-a năs<strong>cu</strong>t I<strong>su</strong>s Cristos.<br />

Sâmbătă, 21 decembrie 2013, la<br />

ora 11.00, la catedrala "Adormirea<br />

Maicii Domnului" din Iași, va fi celebrată<br />

o Liturghie în cadrul căreia<br />

se va distribui, delegațiilor prezente<br />

din Dieceza de Iași, în mod simbolic,<br />

flacăra adusă de la Viena de către o<br />

delegație a scoutiștilor.<br />

Tradiții, obiceiuri, luări aminte<br />

Postul Crăciunului este ținut și în<br />

Biserica Romano-Catolică, unde<br />

este numit "Jejunum Adventus Domini"<br />

(Postul venirii Domnului), dar<br />

durează doar trei săptămâni.<br />

Postul Crăciunului. Tradiții şi<br />

Obiceiuri<br />

În ziua de 24 decembrie numită<br />

Ajunul Crăciunului, credincioșii din<br />

multe zone ale țării pregătesc bucate<br />

pe care le sfințește preotul. Ziua de<br />

Ajun este o zi de post mai aspru de-<br />

cât în celelalte zile. Se ajunează până<br />

la cea<strong>su</strong>l al nouălea, când se obișnuiește<br />

să se mănânce, în unele părți,<br />

grâu fiert amestecat <strong>cu</strong> fructe și miere,<br />

în amintirea postului lui Daniel<br />

și al celor trei tineri din Babilon.<br />

În unele zone se ajunează până la<br />

răsăritul luceafărului de seară, care<br />

amintește de steaua ce a vestit magilor<br />

nașterea Mântuitorului. Această<br />

ajunare amintește, de asemenea, de<br />

postul ținut odinioară de catehumenii<br />

care, în seara acestei zile, primeau<br />

Botezul creștin și apoi prima<br />

împărtășire la Liturghia săvârșită<br />

atunci în acest scop.<br />

Poporul român<br />

sărbătoreşte<br />

Naşterea<br />

Domnului<br />

<strong>cu</strong> emoție şi<br />

smerenie.<br />

Sărbătorile<br />

de iarnă <strong>su</strong>nt<br />

oglinda <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ului<br />

nostru.

10SANATATE<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

Farmacistul, între <strong>et</strong>ică și mercantilism<br />

Farmacistul este acel profe-<br />

al domeniului sanitar<br />

1sionist<br />

care asigură acce<strong>su</strong>l populației la<br />

medicamente și care pune în practică<br />

recomandările medi<strong>cu</strong>lui. Activitatea<br />

farmacistului a fost mult<br />

influențată de-a lungul timpului de<br />

evoluția tehnologiei moderne. În<br />

tre<strong>cu</strong>t, farmacistul elabora majoritatea<br />

remediilor pe care le punea<br />

la dispoziția pacienților, dar pe<br />

mă<strong>su</strong>ră ce tehnica a evoluat, aceste<br />

atribuții au fost treptat preluate<br />

de industria farmaceutică. În acest<br />

context, principala menire a farmacistului<br />

a devenit aceea de a consilia<br />

pacientul <strong>cu</strong> privire la modul de utilizare<br />

al medicamentelor, la modul<br />

de acțiune al acestora, respectiv la<br />

ris<strong>cu</strong>rile apariției reacțiilor adverse.<br />

În România, farmacistul<br />

primește drept de liberă practică<br />

după 5 ani de fa<strong>cu</strong>ltate, timp<br />

în care este instruit în numeroase<br />

domenii pre<strong>cu</strong>m farmacologie,<br />

toxicologie, chimie farmaceutică,<br />

chimie sanitară și multe altele. Cu<br />

toate acestea, el este perceput de<br />

marea masă a c<strong>et</strong>ățenilor, dar și<br />

de colegii de breaslă medici, ca un<br />

simplu vânzător de medicamente.<br />

Această percepție a fost alimentată<br />

chiar de Parlament care, după căderea<br />

comunismului, a considerat<br />

de <strong>cu</strong>viință că oricine poate să fie<br />

propri<strong>et</strong>ar de farmacie, în condițiile<br />

în care cabin<strong>et</strong>e medicale puteau<br />

deține doar medicii, birouri notariale,<br />

doar notarii sau birouri parlamentare<br />

doar parlamentarii...<br />

În aceste condiții, farmacistul a<br />

fost <strong>su</strong>bjugat în mod ireversibil de<br />

interesele economice ale patronilor<br />

săi care nu au nici o legătură <strong>cu</strong> domeniul<br />

sanitar. Astfel au apărut “farmacii<br />

ale inimii” despre care cântă<br />

copiii la televizor, farmacii în care<br />

la 2 produse <strong>cu</strong>mpărate primești un<br />

al-3-lea gratuit, farmacii în care “se<br />

compensează” orice, farmacii care îți<br />

cal<strong>cu</strong>lează reț<strong>et</strong>a încă de la ușa medi<strong>cu</strong>lui<br />

din policlinică sau farmacii<br />

în care farmacistul este obligat să elibereze<br />

cel puțin 2 produse la fiecare<br />

pacient.<br />

Farmacistul, prin natura pregătirii<br />

sale universitare este mult mai<br />

mult decât un vânzător de medicamente.<br />

Pacientul, în general, se<br />

adresează farmacistului prin formule<br />

de tipul “Ce îmi recomandați<br />

pentru durere, pentru febră, pentru<br />

amețeală, <strong>et</strong>c”, re<strong>cu</strong>noscând implicit<br />

nivelul de <strong>cu</strong>noaștere al acestuia.<br />

Când omul merge la piață nu întreabă<br />

“Ce îmi recomandați pentru foame”<br />

Cumpără ce are de <strong>cu</strong>mpărat și<br />

pleacă.<br />

Un alt factor care a indus neîncredere<br />

în rândul populației față de<br />

farmaciști este compl<strong>et</strong> independent<br />

de voința lor și are legătură <strong>cu</strong> modul<br />

de compensare al medicamentelor.<br />

Paradoxul reț<strong>et</strong>elor gratuite<br />

care se plătesc este explicat în zadar<br />

zi de zi de către farmaciști. În acest<br />

context se poate face o paralelă <strong>cu</strong><br />

transportul pe calea ferată... Astfel,<br />

pensionarii au dreptul la un număr<br />

de călătorii gratuite <strong>cu</strong> trenul pe an,<br />

însă <strong>cu</strong> trenul personal, care merge<br />

înc<strong>et</strong> și oprește în toate stațiile. Cine<br />

vrea să călătorească rapid <strong>cu</strong> trenul<br />

intercity, trebuie să achite diferența<br />

de cost. La fel se întâmplă și <strong>cu</strong> medicamentele:<br />

- Statul le oferă gratuit<br />

doar pe cele mai ieftine, cine le<br />

dorește pe cele originale din aceeași<br />

clasă, trebuie să plătească diferența<br />

chiar dacă se încadrează într-o categorie<br />

<strong>cu</strong> drept de gratuitate. Acest<br />

sistem a fost creat de oameni care au<br />

pus interesele economice mai pre<strong>su</strong>s<br />

de cele medicale, iar farmaciștii pot<br />

doar să îl aplice, nu să îl și modifice,<br />

însă ei <strong>su</strong>nt singurii condamnați de<br />

către pacienți.<br />

Birocrația excesivă și <strong>su</strong>bordonarea<br />

involuntară față de interesele<br />

economice ale terților <strong>su</strong>bminează<br />

autoritatea farmaciștilor ca stâlpi ai<br />

sistemului sanitar. Cu toate acestea,<br />

majoritatea farmaciștilor nu și-au<br />

abandonat jurământul și își iau în serios<br />

rolul educativ pe care îl au în instruirea<br />

maselor <strong>cu</strong> privire la caracterul<br />

dual al medicamentului – atât<br />

de pri<strong>et</strong>en prin efectul terapeutic, cât<br />

și de dușman, prin reacțiile adverse.<br />

Pacienții trebuie să înțeleagă că farmacistul<br />

nu este un element <strong>su</strong>bversiv<br />

care încearcă să se căpătuiască de pe<br />

urma lor, ci un factor indispensabil<br />

pentru buna funcționare a sistemului<br />

sanitar, un sfătuitor loial, capabil să<br />

empatizeze <strong>cu</strong> <strong>su</strong>ferința pacientului și<br />

<strong>su</strong>ficient de bine pregătit încât să ofere<br />

toate explicațiile necesare pentru utilizarea<br />

științifică și rațională a medicamentului.<br />

EMİL ŞTEFĂNESCU* 1 ,<br />

ADRİAN JUNGHİNĂ* 2 , ASİST.UNİV.<br />

DR.FARM.SPEC. ÎN CADRUL UMF<br />

CAROL DAVİLA BUCUREŞTİ* 1 ,<br />

FARMACİST PRİMAR* 2 .<br />

Farmacistul,<br />

prin natura<br />

pregătirii sale<br />

universitare<br />

este mult mai<br />

mult decât un<br />

vânzător de<br />

medicamente.<br />

Pacientul,<br />

în general,<br />

se adresează<br />

farmacistului<br />

prin formule<br />

de tipul “Ce<br />

îmi recomandați<br />

pentru<br />

durere,<br />

pentru febră,<br />

pentru amețeală,<br />

<strong>et</strong>c”,<br />

re<strong>cu</strong>noscând<br />

implicit<br />

nivelul de<br />

<strong>cu</strong>noaştere<br />

al acestuia.<br />

Când omul<br />

merge la piață<br />

nu întreabă<br />

“Ce îmi<br />

recomandați<br />

pentru foame”<br />

Cumpără<br />

ce are de<br />

<strong>cu</strong>mpărat şi<br />

pleacă.

prelegeri<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 Pagina 11 Nr. 20<br />

Principiile dialogului creștino-mu<strong>su</strong>lman<br />

DR. KENNETH CRACKNELL<br />

O dată <strong>cu</strong> întâmplarea care a<br />

1avut loc pe 9/11, nimeni nu se<br />

poate îndoi de necesitatea de a înțelege<br />

lumea islamică. Chiar dacă acea<br />

tragedie nu ar fi avut loc, creștinii tot<br />

ar fi fost îndemnați să afle mai multe<br />

lucruri legate de credința și practica a<br />

celor mai mult de 1 miliard de mu<strong>su</strong>lmani<br />

<strong>cu</strong> care împart această plan<strong>et</strong>ă.<br />

Atât tradițiile creștine, cât și cele islamice<br />

își au originile în credința lui<br />

Avraam; în consecință, ambele venerează<br />

același Dumnezeu și împărtășesc<br />

multe valori. Similaritățile, la fel ca și<br />

diferențele dintre ele ne îndeamnă să<br />

creem între noi o înțelegere reciprocă.<br />

Calea către o astfel de înțelegere este<br />

<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>tă ca fiind cea a dialogului.<br />

În cele două ținuturi din Texas,<br />

Tarrant și Dallas, trăiesc mai mult de<br />

200.000 de mu<strong>su</strong>lmani care provin<br />

din toată lumea. Unii dintre ei <strong>su</strong>nt<br />

arabi, însă numai unul din cinci este<br />

din Orientul Mijlociu. Mulți provin<br />

din Indonezia, Pakistan, Bangladesh<br />

(3 cele mai mari țări mu<strong>su</strong>lmane din<br />

lume) și India. Ceilalți vin din Africa și<br />

Europa, iar multe mii <strong>su</strong>nt afro-americani.<br />

În toate orașele mari din Texas <strong>cu</strong><br />

moschei și centre coumunitare mu<strong>su</strong>lmane;<br />

chiar și în zonele rurale, se întâlnesc<br />

mu<strong>su</strong>lmani în număr mare. Dialogul<br />

dintre noi poate începe <strong>cu</strong> vecinii<br />

din comunitățile din care facem parte.<br />

În primăvara anului 2002, o clasă<br />

formată din mai mult de 30 de studenți<br />

din <strong>Școala</strong> Brite Divinity și-au dedicat<br />

un semestru întreg studierii Islamului<br />

și Relațiilor dintre creștini și mu<strong>su</strong>lmani<br />

în cadrul Universității Creștine<br />

din Texas. Aflați <strong>su</strong>b îndrumarea<br />

profesorilor lor, unul creștin și celălalt<br />

mu<strong>su</strong>lman, ei au asistat la dis<strong>cu</strong>r<strong>su</strong>ri,<br />

au luat parte la săvârșirea rugăciunilor<br />

din moscheile locale și au vorbit<br />

<strong>cu</strong> mu<strong>su</strong>lmani din diferite straturi<br />

sociale. Rezultatul acestei experiențe<br />

importante a fost că studenții au creat<br />

un s<strong>et</strong> de principii legate de dialogul<br />

creștino-mu<strong>su</strong>lman, pe care îl oferă<br />

a<strong>cu</strong>m membrilor bisericilor existente<br />

în M<strong>et</strong>roplex și în întregul Texas. Ei se<br />

roagă ca prin dialog creștinii și mu<strong>su</strong>lmanii<br />

de pr<strong>et</strong>utindeni să cadă de acord<br />

a<strong>su</strong>pra unei viziuni mai largi a ideii de<br />

comunitate și a celei conform căreia<br />

religia nu trebuie să devină niciodată<br />

un instrument al urii și separării.<br />

Principiile dialogului<br />

creştino-mu<strong>su</strong>lman<br />

1.Dialogul ne invită să ne alăturăm<br />

unii altora în calitate de oameni și nu<br />

de sisteme de credință. Acesta confirmă<br />

că fiecare tradiție religioasă este<br />

pluralistă în sine și că fiecare partener<br />

de dialog vorbește dintr-o perspectivă<br />

religioasă care nu reprezintă și nu<br />

poate reprezenta toți aderenții la acea<br />

credință. Pe lângă asta, dialogul mai<br />

admite și că fiecare participant are o<br />

perspectivă <strong>cu</strong>lturală, politică și economică<br />

proprie și implică în mod inevitabil<br />

anumite loialități, angajamente<br />

și preconcepții în relație. Prin dialog<br />

noi ajungem să ne <strong>cu</strong>noaștem între noi<br />

ca indivizi.<br />

2.Dialogul, care este caracterizat<br />

prin <strong>cu</strong>rtoazie și respect, dă cele mai<br />

bune rezultate atunci când partenerii<br />

lui au minți deschise, iau în considerare<br />

și părerile celuilalt și <strong>su</strong>nt sinceri<br />

în dorința de a învăța de la celălalt.<br />

Scriptura fiecărei tradiții, credințele și<br />

practicile merită respectul nostru pentru<br />

că au reușit să închege o relație între<br />

Dumnezeu și nenumărate popoare<br />

diferite.<br />

3.Dacă participanții află mai multe<br />

d<strong>et</strong>alii de dinainte despre tradiția<br />

celeilalte credințe, dar și meditează<br />

a<strong>su</strong>pra criticii de sine din perspectiva<br />

propriilor lor credințe, dialogul devine<br />

mai intens. Interlo<strong>cu</strong>torii trebuie să fie<br />

bine pregătiți, căci dialogul pre<strong>su</strong>pune<br />

ca ei să as<strong>cu</strong>lte și să vorbească din inimă,<br />

să fie deschiși, vulnerabili, cinstiți<br />

și sensibili atunci când se confruntă <strong>cu</strong><br />

sentimente de frustrare sau jignire.<br />

4.Dialogul face ca indivizii să stea<br />

față în față <strong>cu</strong> preconcepțiile moștenite.<br />

El ne roagă să ne amintim că creștinii<br />

și mu<strong>su</strong>lmanii împărtășesc o istorie<br />

de schimburi roditoare și de pace,<br />

pre<strong>cu</strong>m și de neînțelegeri și conflicte<br />

aprigi. Atunci când are loc dialogul<br />

ținem cont de faptul că situațiile ambigue<br />

pot uneori fi interpr<strong>et</strong>ate în mod<br />

greșit sau reprezentate greșit. Dialogul<br />

caută să identifice și să spulbere stereotipurile<br />

obișnuite și concepțiile greșite<br />

ce iau naștere din cauza informării<br />

greșite.<br />

5.Pentru a dobândi o înțelegere clară,<br />

dialogul pre<strong>su</strong>pune ca noi să acordăm<br />

atenție vocabularului. Unele <strong>cu</strong>vinte<br />

au înțele<strong>su</strong>ri specializate într-un<br />

anume sistem religios; înțele<strong>su</strong>l altora<br />

variază o dată <strong>cu</strong> trecerea timpului sau<br />

în anumite contexte, ori între <strong>cu</strong>lturi.<br />

Dialogul implică folosirea atentă a limbajului.<br />

6.Prin dialog indivizii trebuie mai<br />

întâi să înțeleagă și abia apoi să fie înțeleși.<br />

Indivizii as<strong>cu</strong>ltă pentru a putea<br />

înțelege punctul de vedere al celuilalt și<br />

caută să înțeleagă fiecare persoană așa<br />

<strong>cu</strong>m se înțeleg pe ei înșiși. Căutăm să<br />

înțelegem fiecare sistem religios „din<br />

interiorul său,” ori prin proprii săi termeni<br />

în timp ce lăsăm la o parte pre<strong>su</strong>punerile<br />

noastre critice.<br />

7.Dialogul este sporit prin convingerile<br />

puternice pe care le are fiecare<br />

participant despre credința sa. În contextul<br />

as<strong>cu</strong>ltării politicoase și încrederii<br />

reciproce noi putem reprezenta propria<br />

noastră credință în mod autentic.<br />

Dialogul înseamnă schimbul umil și<br />

sincer de informații despre călătoria<br />

prin credință a fiecărui participant și<br />

<strong>su</strong>sținerea tradiției religioase.<br />

8.Scopul dialogului este de a împărtăși,<br />

provoca și a fi provocat. Insistarea<br />

a<strong>su</strong>pra <strong>su</strong>periorității tradiției<br />

religioase <strong>su</strong>bminează purtarea unui<br />

dialog roditor. Noi putem fi <strong>cu</strong> adevărat<br />

respectuoși față de integritatea<br />

identității religioase a partenerului de<br />

dialog dacă evităm încercările de a<br />

prozeliti.<br />

9.Dialogul poate avea loc pe mai<br />

multe nivele înafarp de cele teologice.<br />

De exemplu, el poate fi îmbogățit prin<br />

interacțiuni de pri<strong>et</strong>enie și ospitalitate,<br />

prin munca în proiectele și sărbătorile<br />

care au loc pentru comunitate și pentru<br />

a rezolva unele probleme sociale.<br />

Dialogul este cel mai bun și eficient<br />

atunci când ne rugăm împreună, ne<br />

deschidem ușile caselor unii altora și<br />

când ne împărtășim viețile.<br />

10.Dialogul ar trebui să fie transformator,<br />

să deschidă ferestrele minții<br />

și spiritului către o viziune mai largă<br />

a<strong>su</strong>pra prezenței lui Dumnezeu pe<br />

lume.<br />

Dialogul în practică<br />

Urmează prezentarea unor <strong>su</strong>gestii<br />

practice pentru întâlnirile de dialog<br />

între credințe.<br />

1.Plănuirea dreaptă și bine gândită,<br />

fă<strong>cu</strong>tă împreună și <strong>cu</strong> mult timp în<br />

urmă, poate face ca atât creștinii, cât<br />

și mu<strong>su</strong>lmanii să se simtă comfortabili<br />

și bine veniți în cadrul întâlnirilor.<br />

Un moderator priceput și care deține<br />

<strong>cu</strong>noaștere, pre<strong>cu</strong>m și un mediu înconjurător<br />

neutru pot n<strong>et</strong>ezi întâlnirile<br />

inițiale deoarece este importantă<br />

în<strong>cu</strong>rajarea purtării unor dis<strong>cu</strong>ții reale<br />

și interacțiuni între participanți. Dialogul<br />

este îmbogățit prin participarea<br />

la scară largă inclusiv a persoanelor de<br />

vârste diferite, nivele socio-economice,<br />

tipuri de spiritualități și <strong>cu</strong>lturi.<br />

2.Prin anticiparea întâlnirii atât<br />

similarităților cât și diferențelor, dialogul<br />

re<strong>cu</strong>noaște că scopul său principal<br />

nu este doar acceptarea reciprocă și<br />

înțelegerea, ci și acordul absolut. Dialogul<br />

ar trebui să se concentreze în primul<br />

rând pe caracteristici și asemănări<br />

comune, fără a minimiza diferențele,<br />

dar tototdată depunând eforturi pentru<br />

a construi încrederea ce va permite<br />

purtarea unei dis<strong>cu</strong>ții liniștite pe seama<br />

acelor diferențe întâlnite. Teme de<br />

dezbateri pot reprezenta cei cinci stâlpi<br />

ai Islamului și pe cei ai Creștinismului<br />

sau griji legate de dreptatea socială,<br />

ecologie sau provocări produse de se<strong>cu</strong>larism.<br />

3.Noi ar trebui să avem niște așteptări<br />

realiste de la dis<strong>cu</strong>țiile pe care<br />

le purtăm. Dialogul este un proces de<br />

lungă durată și continuu de a construi<br />

o comunitate și nu reprezintă doar câteva<br />

simple întâlniri. Această călătorie<br />

poate fi realizată însă doar <strong>cu</strong> pași<br />

mărunți. Toți participanții la dialog ar<br />

trebui să depună un angajament activ,<br />

stăruitor de a colabora între ei și a<br />

ajunge la înțelegeri și pace.

12INVATAM TURCA<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

CURSURI ȘI LECȚII DE LIMBA TURCĂ<br />

LECȚIA 16<br />

Geniş Zaman / Prezentul simplu sau Aoristul<br />

Timpul Aorist , arata o acțiune care a<br />

început, care continua și care va avea<br />

continuitate. Timpul Aorist, este un<br />

timp care <strong>cu</strong>prinde tre<strong>cu</strong>tul, prezentul<br />

și viitorul. În timpul aorist acțiunea<br />

nu are limită și întrerupere.<br />

Aoristul exprimă:<br />

1.O acțiune care se desfășoară permanent<br />

sau se rep<strong>et</strong>ă regulat conform<br />

unor reguli ale naturii, ale soci<strong>et</strong>ății.<br />

Ay Dünyanın <strong>et</strong>rafında döner.<br />

Luna se rotește în jurul Pământului.<br />

Kıșın kar yağar.<br />

Iarna ninge.<br />

Ekmek undan yapılır.<br />

Pâinea se face din făină.<br />

2. O acțiune care se va desfășura <strong>cu</strong>rând:<br />

Sanırım yarın gelir.<br />

Cred că mâine vine.<br />

Belki haftaya görürüz.<br />

Poate vedem săptămâna viitoare.<br />

3. Folosit la forma interogativă arată<br />

politețe, respect.<br />

Çay alır mısınız<br />

Doriți să serviți ceai<br />

Bir dakika gelir misiniz<br />

Puteți veni un minut<br />

Kahve içer misiniz<br />

Doriți să beți cafea<br />

Kapıyı kapatır mısınız<br />

Puteți închide ușa<br />

4. Timpul aorist se folosește f<br />

oarte des în proverbe<br />

Damlaya damlaya göl olur.<br />

Picatura <strong>cu</strong> picatura se face lac.<br />

Ne ekersen onu biçersin.<br />

Culegi ceea ce semeni<br />

Formarea: Timpul Aorist se formeaza<br />

prin adăugarea <strong>su</strong>fixelor<br />

: “-r, (-ar, -er, -ır, -ir, -ur, -ür)”<br />

la un verb.<br />

Fiil+Geniş zaman eki+Şahıs eki<br />

Biz oku-r-uz Noi citim<br />

Siz oku-r-<strong>su</strong>nuz Voi citiți<br />

Onlar oku-r-lar<br />

Ei-Elecitesc<br />

Not:<br />

1.Verbele care se termina în vocala se<br />

adauga: “-r”<br />

Örnek: söyle-r, oku-r, yürü-r , uyur.<br />

Exemplu: spune, citește, merge, doarme.<br />

2.Verbele care <strong>su</strong>nt formate dintr-o<br />

singură silabă se adaugă <strong>su</strong>fixele: “-ar,<br />

-er”<br />

Örnek: bak-ar, yaz-ar, sor-ar, keser,<br />

Exemplu: se uită, scrie, întreaba, taie<br />

Atentie!<br />

Verbele de mai jus <strong>su</strong>nt excepțiile<br />

acestei reguli. Chiar dacaă verbele<br />

de mai jos <strong>su</strong>nt formate doar dintr-o<br />

singura silabă nu se adaugă <strong>su</strong>fixele<br />

“–ar” s-au “-er”.<br />

gel–ir, al–ır, bil–ir, var–ır, gör–ür,<br />

kal–ır, bul–ur, ver–ir, öl–ür, vur–ur,<br />

san–ır,<br />

vine, ia, știe, ajunge(vb), vede, rămâne,<br />

găsește, dă, moare, lovește, crede<br />

3. Verbele care <strong>su</strong>nt formate din mai<br />

multe silabe și se termină intr-o consonă<br />

se adaugă <strong>su</strong>fixele: “-ır, -ir, -ur,<br />

-ür”<br />

Örnek: çalıș-ır, konuș-ur, öğren-ir,<br />

sevin-ir, gönder-ir, aldat-ır<br />

Exemplu: muncește, vorbește, învață,<br />

se bu<strong>cu</strong>ră, trimite, păcălește<br />

Atentie!<br />

Verbele de mai jos <strong>su</strong>nt excepțiile<br />

acestei reguli.<br />

Seyr<strong>et</strong>mek- seyred-er , a viziona- vizionează<br />

Zann<strong>et</strong>mek-zanned-er, a pre<strong>su</strong>pune-<br />

pre<strong>su</strong>pune.<br />

hergün în fiecare zi<br />

daima mereu<br />

1. Geniş zaman. (Olumlu- Afirmativ<br />

)<br />

Fiil+Geniş zaman eki+Şahıs eki<br />

– verb+<strong>su</strong>fixul aorist+<strong>su</strong>fixul<br />

persona<br />

Yazmak a scrie Bilmek a ști<br />

Ben Yazarım Bilirim<br />

Sen Yazarsın Bilirsin<br />

O Yazar Bilir<br />

Biz Yazarız Biliriz<br />

Siz Yazarsınız Bilirsiniz<br />

Onlar Yazar Bilirler<br />

Örnekler: Exemple:<br />

Her yemekten sonra dișlerimi<br />

fırçalarım. Mă spăl pe dinți după fiecare<br />

masă.<br />

Babam her sabah saat yedide ișe gider.<br />

Tata se duce la servici în fiecare<br />

dimineață la ora 7.<br />

Ahm<strong>et</strong> çok güzel șarkı söyler.<br />

Ahm<strong>et</strong> cântă foarte frumos.<br />

Emre çok güzel futbol oynar.<br />

Emre joacă fotbal foarte bine.<br />

Biz her hafta sonu tiyatroya gideriz.<br />

Noi mergem la teatru în fiecare weekend.<br />

Compl<strong>et</strong>ați spațiile goale din text.<br />

MEHMET BEY VE AİLESİ<br />

Mehm<strong>et</strong> Bey ve ailesi İstanbul’da<br />

büyük bir evde yașa......... Mehm<strong>et</strong><br />

Bey her sabah ço<strong>cu</strong>klarını arabayla<br />

okula bırak......... Sonra ișe<br />

git......... Mehm<strong>et</strong> Bey’in eși Ayșe ev<br />

hanımıdır. Herkes gittikten sonra o<br />

ev ișlerini yap......... Genellikle saat<br />

on ikide öğle yemeği ye......... Bazen<br />

öğleden sonra arkadașlarıyla<br />

buluș......... Birlikte çay iç......... ve<br />

sohb<strong>et</strong> <strong>et</strong>......... Akșam ço<strong>cu</strong>klar<br />

okuldan dön......... Mehm<strong>et</strong> Bey eve<br />

her akșam geç dön......... Akșam<br />

yemeğinden sonra ço<strong>cu</strong>klar ders<br />

çalıș......... Mehm<strong>et</strong> Bey ve eși televizyon<br />

seyr<strong>et</strong>......... Bazen de kitap<br />

oku......... Onlar saat onbirde yat....<br />

Verb+Sufixul Timpului<br />

Aorist+<strong>su</strong>fixul posesiv<br />

Exemplu<br />

Gelmek-a veni gel ir im<br />

Fiil kökü Geniș<br />

Șahıs eki<br />

Radacina verb.<br />

zaman eki<br />

<strong>su</strong>fixul l persona<br />

Sufixul timp.<br />

aorist<br />

Ben oku-r-um Eu citesc<br />

Sen oku-r-<strong>su</strong>n Tu citești<br />

O oku-r El-Ea citește<br />

Günde iki defa – de două ori pe zi<br />

Haftada dört kere – de patru ori pe<br />

săptămână<br />

Ayda beș kez - de cinci ori pe<br />

săptămână<br />

Yılda bir defa – o dată pe an<br />

defa = kere = kez – o dată<br />

her zaman mereu<br />

genellikle în general<br />

Sık Des<br />

çoğu kez de multe ori<br />

nadiren rareori<br />

Sık sık foarte des<br />

bazen uneori<br />

ara sıra uneori<br />

hiçbir zaman niciodată<br />

her (în) fiecare<br />

Pagină realizată de Halt Language Center

13HUMANITAS<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

Valorile adevărate, re<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>te și premiate<br />

CORNELİA STANCİU<br />

Gala Premiilor de Excelență<br />

1 a Fundației ”Academician<br />

Marin Voi<strong>cu</strong>les<strong>cu</strong>” - gală aflată la<br />

a noua ediție, a fost în acest an una<br />

specială, 2013 fiind anul în care se<br />

omagiază 100 de ani de la nașterea<br />

academicianului Marin Voi<strong>cu</strong>les<strong>cu</strong>.<br />

Evenimentul marchează an de<br />

an performanțele deosebite ale unor<br />

tineri medici și elevi <strong>cu</strong> potențial<br />

ridicat de dezvoltare în domeniul<br />

sănătății, dar și realizările unor mari<br />

personalități din lumea universitară,<br />

socială și <strong>cu</strong>lturală, care au contribuit<br />

la progre<strong>su</strong>l medicinei, învățământului,<br />

științei și <strong>cu</strong>lturii românești.<br />

Printre personalitățile medicale<br />

care au primit distincții, se numără:<br />

prof. dr. George Litarczek, pentruîndelungata<br />

și excepționala activitate<br />

pedagogică și profesională, pentru<br />

rezultatele remarcabile în domeniul<br />

cerc<strong>et</strong>ării medicale, prof. dr. Anca<br />

Trifan, pentru merite deosebite în activitatea<br />

universitară și de îndrumare<br />

a tinerilor medici, pentru rezultate<br />

remarcabile în munca de îngrijire a<br />

pacienților și în activitatea de cerc<strong>et</strong>are<br />

în domeniul gastroenterologiei.<br />

Prof. dr. Alexandru Șerbănes<strong>cu</strong>,<br />

reputatul neurolog, a fost premiat<br />

pentru îndelungata și rodnica activitate<br />

de medic și pedagog, pentru<br />

rezultate remarcabile în domeniul<br />

cerc<strong>et</strong>ării medicale și pentru servicii<br />

deosebite aduse în slujba sănătății<br />

publice.<br />

Dr. Teodora Atasie a primit premiul<br />

pentru entuziasm și dăruire<br />

în munca de îngrijire a bolnavilor,<br />

pentru mari merite în activitatea de<br />

cerc<strong>et</strong>are științifică în domeniul medical.Studentei<br />

Andreea Moțoc i-a<br />

fost acordată o distincție pentru rezultate<br />

excepționale obținute în proce<strong>su</strong>l<br />

de învățământ medical, pentru<br />

contribuția sa la activitatea științifică<br />

a cer<strong>cu</strong>rilor de cerc<strong>et</strong>are studențești.<br />

Cel mai tânăr premiant a fost elevul<br />

Brab<strong>et</strong>e Marius Stelian, din clasa a<br />

patra, la școala din satul unde s-a<br />

năs<strong>cu</strong>t prof. dr. Marin Voi<strong>cu</strong>les<strong>cu</strong>,<br />

Bălănoaia, județul Giurgiu, pentru<br />

comportament disciplinat și studios<br />

și pentru rezultate excepționale la<br />

învățătură.În cadrul manifestării au<br />

fost premiate și personalități politice:<br />

fostul prim ministru Adrian Năstase,<br />

pentru profesionalism, talent<br />

didactic, publicistic și organizatoric<br />

și preotul Nicolae Cristian, pentru<br />

promovarea ideilor generoase despre<br />

școală și biserică, pentru devotament<br />

și abnegație în munca de educație a<br />

tinerilor din satul Bălănoaia. Gazda<br />

evenimentului, prof.dr. Mihai<br />

Voi<strong>cu</strong>les<strong>cu</strong>, președintele Fundației,<br />

a declarat că „este o onoare pentru<br />

noiși pentru memoria tatălui meu<br />

că putem oferi aceste distincții în<br />

semn de apreciere pentru oamenii<br />

dedicați, pentru valorile medicinei<br />

românești, pentru personalitățile<br />

lumii sociale și <strong>cu</strong>lturale românești,<br />

dar și pentru tinerele valori,”Acesta<br />

a punctat că este important că medicii<br />

pleacă în străinătate, să se instruiască,<br />

dar este imperios necesar<br />

să se reîntoarcă pentru a împărtăși<br />

din experiența a<strong>cu</strong>mulată. În cadrul<br />

Galei de Excelență, Eugen Nicolăes<strong>cu</strong>,<br />

ministrul Sănătății a <strong>su</strong>bliniat atât<br />

importanța promovării valorilor medicinei<br />

românești, cât și a cerc<strong>et</strong>ării<br />

științifice, dar și necesitatea stimulării<br />

tinerelor talente. Adrian Năstase a<br />

declarat <strong>cu</strong> acest prilej că este foarte<br />

important ca fiecare dintre noi să învățăm<br />

din ceea ce ni se întâmplă și<br />

din când în când este nevoie de un<br />

gest de pri<strong>et</strong>enie , de toleranță și mai<br />

ales de în<strong>cu</strong>rajare pentru cei care vor<br />

veni după noi.Prof. Dr. George Litarcek,<br />

reputatul specialist în terapie<br />

intensivă, creator de școală în domeniu,<br />

a declarat pentru publicația<br />

noastră: ,, profesorul trebuie să fie<br />

profesor, nu să predea materia, ci să<br />

explice materia, nu să descrie atitudini,<br />

ci să explice atitudini, ăsta este<br />

rolul unui profesor,,.Mesajul prof.<br />

Dr. Litarcek pentru medici a fost<br />

unul s<strong>cu</strong>rt ,, să le fie mai bine, și asta<br />

nu ține de ei atât de mult, cât ține de<br />

contextul general,,.<br />

Fundația a fost înființată în<br />

semn de re<strong>cu</strong>noștință față de această<br />

personalitate de marcă a lumii medicale<br />

românești, și are menirea de<br />

a perp<strong>et</strong>ua adevărata profesiune de<br />

credință a marelui medic. Și-a propus,<br />

încă de la început, să întărească<br />

fundamentele filosofiei medicale a<br />

profesorului Marin Voi<strong>cu</strong>les<strong>cu</strong>, și<br />

anume: nobila misiune în favoarea<br />

persoanelor bolnave, aflate în <strong>su</strong>ferință<br />

și nevoie. Un astfel de deziderat<br />

a fost întemeiat și continuă să fie<br />

<strong>su</strong>sținut prin <strong>cu</strong>ceririle științifice în<br />

continuu progres, prin educație la<br />

cel mai înalt nivel, prin disponibilitate,<br />

generozitate și altruism.<br />

Anul 2013<br />

a marcat şi<br />

100 de ani de<br />

la naşterea<br />

academicianului<br />

Marin<br />

Voi<strong>cu</strong>les<strong>cu</strong><br />

naşterea<br />

Academician<br />

Marin Voi<strong>cu</strong>les<strong>cu</strong>,<br />

formator al<br />

şcolii de boli<br />

infecțioase<br />

din România.<br />

Premiile Fundației<br />

,,Marin<br />

Voi<strong>cu</strong>les<strong>cu</strong>”

14CULTURA<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

INTERVİU DE NICULINA OPREA CU SCRİİTORUL TURC MUSTAFA BALEL<br />

Mustafa Balel „Traducerea este un lucru<br />

sacru, bine<strong>cu</strong>vântat și foarte important”<br />

Ni<strong>cu</strong>lina Oprea: Domnule Mustafa<br />

1Balel, <strong>su</strong>nteți prozator și traducător<br />

dar cred că prima dumneavoastră dragoste a<br />

fost poezia apoi nuvela, romanul și traducerea.<br />

Vă rog, vorbiți-ne despre par<strong>cu</strong>r<strong>su</strong>l dumneavoastră<br />

literar. Care <strong>su</strong>nt cărțile pe care<br />

le-ați publicat până în prezent <br />

Mustafa Balel: Cântăreții și cântărețele,<br />

deseori răspund unor astfel de întrebări<br />

<strong>cu</strong> această frază-clișeu : „ dragostea mea de<br />

artă își are rădăcinile în frageda-mi copilărie,<br />

cântam folosind peria de păr a mamei pre<strong>cu</strong>m<br />

un microfon…” Și dragostea mea pentru<br />

scris a început încă din fragedă copilărie.<br />

Se spune că la trei sau patru ani când mi se<br />

povestea o întâmplare <strong>cu</strong> câteva fraze s<strong>cu</strong>rte,<br />

prin imaginație putem să continui minute în<br />

șir. Apoi, la școala primară, pe la vreo opt ani<br />

am început să public poezii în revista bilunară<br />

a școlii, continuând această activitate și la<br />

școala se<strong>cu</strong>ndară. Povestiri s<strong>cu</strong>rte am început<br />

să public în liceu…<br />

În 1968, eram un tânăr profesor de<br />

franceză la un liceu din Ardahan, oraș aflat<br />

la frontiera turco-rusă, aici am început să<br />

scriu nuvele care descriau viața cotidiană a<br />

țăranilor pe care am avut posibilitatea de-ai<br />

<strong>cu</strong>noaște grație invitațiilor venite din partea<br />

elevilor mei. De multe ori, la sfârșitul săptămânii<br />

mergeam la familiile lor. Viața rurală<br />

era foarte interesantă pentru mine întrucât<br />

nu mai văzusem un sat până atunci. Așa că,<br />

la întoarcerea din fiecare vizită la părinții elevilor<br />

mei, scriam o nuvelă. Astfel, prima carte<br />

de nuvele, Ucigătorul de lupi era gata în 1974.<br />

A doua carte, Cireșe la urechi (1978) este,<br />

deasemenea, o carte de nuvele în care am descris<br />

sătenii care au venit la Istanbul pentru a<br />

munci, aceștia trăind la periferia orașului. A<br />

treia carte este un roman Albăstreaua (1981).<br />

În acest roman descriu amintirile unei tinere<br />

prostituate, victimă a unei copilării și<br />

adolescențe p<strong>et</strong>re<strong>cu</strong>te într-o familie în care<br />

gustul fiecărei zile se asemăna <strong>cu</strong> un colț de<br />

iad… O bunică dominantă care-și provoca<br />

totdeauna fiul pentru a-și bate soția, soție pe<br />

care ea nu a vrut niciodată să o vadă ca fiind<br />

nevasta fiului ei întrucât o considera o plevușcă.<br />

Un nou volum de nuvele am publicat<br />

în Exilul din ochii mei (1983) și este alcătuit<br />

din nuvele care tratează mai ales <strong>su</strong>biectul<br />

emigrației interne și externe. Lo<strong>cu</strong>rile despre<br />

care fac vorbire în care aceste nuvele <strong>su</strong>nt<br />

mai ales din Istanbul și Franța. După câteva<br />

luni, într-o editură prestigioasă, mi-a apărut<br />

al doilea roman intitulat Fereastra din podgorie<br />

(1984). În acest roman am vorbit despre<br />

Sirma, o tânără servitoare refugiată de la<br />

vârsta copilăriei la splendidul conac denumit<br />

„Vis Verde ”, înconjurat de o pădure imensă<br />

aflată la Bosfor, unde propi<strong>et</strong>arul unui lanț<br />

de fabrici textile trăia împreună <strong>cu</strong> trufașa lui<br />

soție, o „ femeie liberă ” aflată la o anumită<br />

vârstă, și <strong>cu</strong> fiul lui la vârsta pubertății. Într-o<br />

zi frumoasă, toți muncitorii, grădinarul, bucătăresa,<br />

val<strong>et</strong>ul, se aflau la poartă unde un<br />

<strong>su</strong>spect era gata să vorbească despre tendința<br />

către perversiune a uni<strong>cu</strong>lui copil al familiei.<br />

Tânăra servitoare era și ea printre ei dar<br />

aceasta avea un privilegiu : ea nu fusese concediată<br />

ci doar măritată <strong>cu</strong> un vechi grădinar<br />

de la conac, un bătrân care era <strong>cu</strong> un picior<br />

în groapă. În 1991 am publicat o altă carte de<br />

nuvele Eleni, portocalia. Deseori am scris pe<br />

tema alienării. Mai târziu o altă carte de nuvele,<br />

Elegie pentru Ahm<strong>et</strong> ochio<strong>su</strong>l (2004).<br />

Acest volum conține <strong>su</strong>biecte <strong>cu</strong> privire la<br />

relațiile interfamiliare. În 2009 am publicat o<br />

care de povestiri intitulată Scrisori din Istanbul<br />

, carte în care am scris puțin diferit față<br />

de ceea ce am scris înainte. Această carte este<br />

alcătuită din scrisorile scrise de către un intelectual<br />

francez, care se află la Istanbul pentru<br />

o afacere ce dureză câteva săptămâni și care<br />

își p<strong>et</strong>rece sejururile la familia unui pri<strong>et</strong>en,<br />

o familie turcă, aristocrată. În aceste scrisori<br />

destinate lui Claire, logodnica lui, naratorul<br />

François descrie Istanbulul, turcii și viața cotidiană<br />

ca urmare a unei priviri foarte diferite.<br />

Apoi, recenta mea carte de nuvele Ochii regelui<br />

Ethiopiei (2011).<br />

În timp ce scriam la propriile lucrări, făceam<br />

traduceri. Încă din 1968, traduceam<br />

ardent scriitori importanți pre<strong>cu</strong>m Maxim<br />

Gorki, Panait Istrati, Stoyan Daskaklov,<br />

Michel Tournier, Jorge Semprún, Gustave<br />

Flaubert, Yann Queffélec, Pascal Bruckner,<br />

Jean-Philippe Toussaint, și alții… Actalmente<br />

am un întreg șantier de traduceri. Fac traduceri<br />

pentru amorul artei dar și pentru bani.<br />

Prin traduceri, scriitorii străini pot fi favorizați<br />

la vânzare.<br />

Încă din 1978, am scris pentru tineri și<br />

adolescenți. Primul meu roman pentru adolescenți<br />

a fost publicat în 1979 și este tradus<br />

în limba franceză <strong>su</strong>b titlul Costumele con<strong>su</strong>lului<br />

, este tradus, de asemenea, în persană tot<br />

<strong>cu</strong> acest titlu. În 1982 a apărut volumul Mai<br />

este mult până sâmbătă Cele mai bune vânzări<br />

ale mele fac parte dintr-o serie de zece<br />

cărți <strong>cu</strong> povești despre animale și plante, ilustrate<br />

de o ilustratoare faimoasă. Aceste zece<br />

cărți <strong>su</strong>nt distribuite odată <strong>cu</strong> jurnale foarte<br />

importante pre<strong>cu</strong>m Hürriy<strong>et</strong>, Milliy<strong>et</strong> și altele,<br />

în de<strong>cu</strong>r<strong>su</strong>l anilor, au fost vândute peste<br />

două milioane, acestora li se alătură o carte de<br />

nuvele pentru copiii de 10 – 12 ani, Magazinul<br />

cismarului este deschis 24 de ore (2004).<br />

Opera mea, mai ales aceea pentru tineri, este<br />

r<strong>et</strong>ipărită de cele mai multe ori. În 2012 mi-a<br />

apărut cartea de nuvele pentru copii Câinele<br />

care a uitat să latre. Pe s<strong>cu</strong>rt, am publicate mai<br />

multe cărți de nuvele și romane pentru copii,<br />

mai amintesc și cartea Dilber, motanul pictorului.<br />

În sfârșit, par<strong>cu</strong>r<strong>su</strong>l meu literar este<br />

foarte lung și foarte încăpător… Îmi este imposibil<br />

de a spune exact. O <strong>su</strong>tă de cărți, poate<br />

mai mult adăugând și traducerile.<br />

N.O. : Munca dumneavoastră literară se<br />

Mustafa BALEL, năs<strong>cu</strong>t la 1<br />

septembrie 1945, în Sivas, Turcia,<br />

autor al unei opere impresionante,<br />

<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t mai ales ca prozator<br />

şi traducător. În 1968 a absolvit<br />

Institutul de Educație din Ankara,<br />

Departamentul de Filologie,<br />

specializâdu-se în limba franceză.<br />

Pentru o s<strong>cu</strong>rtă perioadă de timp<br />

a fost profesor în Sivas. A debutat<br />

editorial în 1974 <strong>cu</strong> un volum de<br />

nuvele. Este autorul a peste o <strong>su</strong>tă<br />

de volume publicate (romane,<br />

nuvele, literatură pentru tiner<strong>et</strong> şi<br />

pentru copii, traduceri) dar şi colaborator<br />

la redactarea mai multor<br />

enciclopedii Larousse.<br />

desfășoară paralel în limba turcă și franceză.<br />

Care <strong>su</strong>nt motivele pentru care scrieți în<br />

franceză <br />

M.B. : Pentru un scriitor, scri<strong>su</strong>l este un<br />

mod de viață. Cuvântul scris poartă, în același<br />

timp, în interiorul lui, necesitatea unui public<br />

cititor. În mă<strong>su</strong>ra în care acest public se mărește,<br />

scriitorul gustă din satisfacția scrierilor<br />

sale. Acesta este un semn că poate împărtăși<br />

convingerile și experiențele sale multor persoane...<br />

Asta este natura lui; să se exprime în<br />

fața unui public care se mărește de la o zi la<br />

alta... Nu toți scriitorii din lume au noroc în<br />

această privință; majoritatea dintre ei nu pot<br />

să se exprime decât în fața unui public limitat.<br />

În zilele noastre există unele limbi care<br />

permit adresarea la un public numeros, mai<br />

mult sau mai puțin la nivel mondial, pre<strong>cu</strong>m<br />

engleza, franceza ori spaniola și portugheza...<br />

Astfel, pot ușor să remarc faptul că turca, lim-<br />

ba mea maternă, nu există din păcate printre<br />

aceste limbi norocoase. Cu toate că face parte<br />

dintr-o familie de limbi destul de populate,<br />

limba turcă a <strong>su</strong>ferit o schimbare radicală<br />

care a durat aproape zece secole. Rămâne astăzi<br />

ca o limbă destul de diferită față de omo-<br />

loagele ei din aceeași familie, asta mă face să<br />

mă simt închis ca într-o <strong>cu</strong>tie imensă în care<br />

nu mă voi putea exprima decât maxim la 70<br />

de milioane de persoane ( aici am prins și<br />

turcii trăitori în Europa ). Așa că, îmi rămâne<br />

un lucru : folosirea francezei mele, această a<br />

doua limbă pe care o folosesc de peste treizeci<br />

de ani pentru a urmări literatura franceză și<br />

francofonă și, de asemenea, pentru a face <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>tă<br />

o listă de opere ale scriitorilor fran-<br />

cezi cititorilor din țara mea prin intermediul<br />

traducerii. Am constatat că limba mea ma-<br />

ternă este departe de a răspunde așteptărilor<br />

mele în ceea ce privește un public mult mai<br />

numeros… Dar <strong>su</strong>nt sigur de calitatea romanelor<br />

și nuvelelor mele. Cariera mea de criti-<br />

că este mai mică, însă cea de traducător mi-a<br />

deschis mari perspective. O lume în care mă<br />

plasez la un nivel sigur printre o mulțime de<br />

alți scriitori… Atunci mi-a rămas un lucru:<br />

scri<strong>su</strong>l în limba franceză… Ei bine, am ajuns<br />

a adopta rapid această idee. Ca profesor de<br />

franceză, am învățat mii de tineri să deprindă<br />

această frumoasă limbă, de-a lungul a trei-<br />

zeci de ani am tradus zeci de cărți din limba<br />

franceză... Atunci, de ce să nu scriu în această<br />

limbă Iată, am început a scrie folosindu-mă<br />

de limba franceză. Aceasta nu doar mi-a per-<br />

mis a mă adresa unui public francofon dar, în<br />

egală mă<strong>su</strong>ră, mi-a întredeschis pentru lumea<br />

francofonă poarta unei luni ne<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>te sau<br />

mai puțin <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>tă, pentru a mă bu<strong>cu</strong>ra și<br />

de <strong>cu</strong>loarea diferită a Turciei, țara mea care<br />

este leagănul civilizațiilor și <strong>cu</strong>lturilor. Astfel,<br />

din punct de vedere al unui intelectual, mă<br />

simt foarte fericit. Așa că astăzi, dacă publi<strong>cu</strong>l<br />

român poate aprecia scrierile mele, se datore-<br />

ză acestei limbi, nu-i așa <br />

N.O. : Ați tradus în limba turcă scriitori<br />

foarte importanți din literatura franceză și<br />

din alte literaturi de expresie franceză. Cum<br />

faceți alegerea autorilor <br />

M.B. Sunt foarte minuțios în ceea ce pri-<br />

veste acest <strong>su</strong>biect. În Turcia, traducerea, în<br />

general literatura, nu a fost niciodată o aface-<br />

re bine plătită fiindcă tirajul este mic. Eu am<br />

fost totdeauna cel care a ales textele pe care<br />

le-am tradus. În funcție de perioade. Am ales<br />

strict textele care m-au atras, m-au fermecat<br />

și m-au forțat să le traduc șoptind în urechile<br />

mele că ele erau genul meu ca și țesăturile din<br />

care este fă<strong>cu</strong>tă lumea mea.<br />

N.O. : În nuvelele și romanele dumneavoastră,<br />

există nostalgia copilăriei pre<strong>cu</strong>m și<br />

o căutare dureroasă pentru ego-ul care este<br />

<strong>su</strong>sceptibil de a se fi pierdut în această lume<br />

misterioasă. Care este secr<strong>et</strong>ul <br />

M.B. : Copiii <strong>su</strong>nt puri, fără nici un<br />

amestec, fără falsifăcări. Ei nu <strong>su</strong>nt niciodată<br />

<strong>cu</strong>m <strong>su</strong>ntem noi în tendința de a-i vedea. Ei<br />

<strong>su</strong>nt sensibili, ei văd totul, ei se revoltă în fața<br />

nedreptăților deoarece ei nu au conturi în<br />

bancă. Ei spun tot, spun lucrurilor pe nume.<br />

În turcă, există o expresie : „ David, ne spune<br />

doar adevărul.” Iată, ei <strong>su</strong>nt la fel. În același<br />

timp, ei <strong>su</strong>nt foarte atenți, buni observatori.<br />

Pentru asta îi iubesc în acestă viață asemenea<br />

scrierilor mele. ( va urma )

15RELIGIE<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

Un miracol de la Allah. Tradițiile prof<strong>et</strong>ice<br />

Maria era o femeie pură, castă,<br />

1smerită și dreaptă. Mama ei a<br />

trimis-o să slujească Templul. Ea își<br />

p<strong>et</strong>recea tot timpul slujind Templul<br />

și venerându-L pe Allah. Ea obișnuia<br />

să se prosterneze, să mulțumească și<br />

să simtă inspirația de la îngeri în inima<br />

ei. Allah a ales-o pe ea ca mamă<br />

virgină a Prof<strong>et</strong>ului I<strong>su</strong>s, pacea fie<br />

a<strong>su</strong>pra lui, distins între Profeți datorită<br />

spiritualității sale <strong>su</strong>perioare.<br />

Au existat multe păreri în privința<br />

Duhului Sfânt trimis lui I<strong>su</strong>s, pacea<br />

fie a<strong>su</strong>pra lui. În sens literal, spiritul<br />

pur, <strong>cu</strong>rat și bine<strong>cu</strong>vântat este, potrivit<br />

unora, un spirit primit de la<br />

Allah, în timp ce alții <strong>su</strong>nt de părere<br />

că acesta este unul dintre Numele<br />

lui Allah, iar alții cred că reprezintă<br />

Evanghelia. Alte persoane <strong>su</strong>sțin că<br />

spiritul este Arhanghelul Gavril, pacea<br />

fie a<strong>su</strong>pra lui, denumit de Coran<br />

Spiritul Sfințeniei și Cel demn de încredere.<br />

Alții cred că Spiritul al cărui<br />

sfințenie, <strong>cu</strong> privire la Prof<strong>et</strong>ul Mohamed,<br />

este aceeași entitate sau ființă.<br />

Potrivit Imamului al-Ghazzali, el<br />

este un înger (sau asemănător unui<br />

înger) pe care Allah l-a desemnat să<br />

in<strong>su</strong>fle spirit în corpul uman. În lumina<br />

acestor opinii, se poate spune<br />

că există un Spirit care acționează<br />

diferit pentru fiecare misiune a fiecărui<br />

Prof<strong>et</strong>. El este un Spirit al Legii<br />

pentru Prof<strong>et</strong>ul Moise, un Spirit al<br />

Sfințeniei și Încrederii pentru Prof<strong>et</strong>ul<br />

Mohamed și un Spirit al Sfințeniei<br />

pentru Prof<strong>et</strong>ul I<strong>su</strong>s. Coranul<br />

menționează că lui I<strong>su</strong>s i s-a oferit<br />

Spiritul Sfințeniei deoarece spiritualitatea<br />

avea întâi<strong>et</strong>ate în misiunea lui.<br />

Misiunea lui Mohamed este diferită<br />

de a altor profeți, fiindu-i oferită mai<br />

multă sfințenie și încredere.<br />

Crearea lui I<strong>su</strong>s a fost un lucru<br />

absolut neobișnuit, după multe secole<br />

în care toți oamenii veneau pe<br />

lume datorită unei mame și unui<br />

tată. Ideea că I<strong>su</strong>s, pacea fie a<strong>su</strong>pra<br />

lui, era un spirit de la Allah ar trebui<br />

analizată din acest punct de vedere.<br />

Din moment ce el era un Cuvânt al<br />

Puterii lui Allah, el nefiind creat pe<br />

bază de cauză și efect, așa <strong>cu</strong>m <strong>su</strong>nt<br />

toți oamenii, ci prin a fi inspirat Fecioarei<br />

Maria sau printr-un înger<br />

care este o ființă spirituală pură, dimensiunea<br />

spirituală cântărește mai<br />

mult în crearea sa. Misiunea lui I<strong>su</strong>s<br />

a oferit întâi<strong>et</strong>ate dimensiunii spirituale<br />

ale Religiei Divine. Din nefericire,<br />

majoritatea adepților săi au depășit<br />

limitele adevărului în religiile<br />

lor în anii de apoi, iar din cauza lor,<br />

„Spiritul de la Allah” a devenit „Spiritul<br />

lui Allah”, iar „spiritul sfințeniei”<br />

încredințat lui a fost interpr<strong>et</strong>at<br />

ca fiind Spiritul lui Allah, încarcat în<br />

I<strong>su</strong>s. Așadar, pe lângă Allah și I<strong>su</strong>s,<br />

pacea fie a<strong>su</strong>pra lui, s-a dezvoltat și<br />

o a treia persoană a lui Allah – Spiritul<br />

Sfânt. Coranul respinge astfel de<br />

afirmații <strong>cu</strong> îndârjire.<br />

Refuzând în totalitate doctrina<br />

că Allah ar putea avea un fiu și clarificând<br />

faptul că Allah, fiind Infinit,<br />

nu poate avea seamăn, Coranul respinge<br />

ideea că creștinii îl consideră<br />

pe I<strong>su</strong>s fiul lui Allah, iar unii evrei,<br />

pe Ezra. Așa <strong>cu</strong>m Allah nu poate<br />

avea seamăn, El nu poate avea nici<br />

partener în stăpânirea cerurilor și<br />

a pământului, căci El există fără ni-<br />

ciun ajutor și nu are niciun precedent<br />

sau exemplu. Prin miracolele<br />

săvârșite de I<strong>su</strong>s, <strong>cu</strong>m ar fi vindecarea<br />

celor orbi din naștere și a leproșilor,<br />

sau readucerea la viață a celor<br />

decedați, datorită Voinței lui Allah,<br />

El ne spune astfel: Am două daruri<br />

pentru unul dintre slujitorii Mei care<br />

a renunțat la cele lumești de Dragul<br />

Meu: remediul pentru bolile spirituale,<br />

dar și remediul pentru cele fizice.<br />

Inimile moarte au fost reînviate<br />

prin lumina călăuzirii, iar bolnavii,<br />

care erau aproape morți, și-au găsit<br />

vindecarea în respirația sa. Puteți<br />

găsi vindecarea pentru toate bolile<br />

în „farmacia” Mea, în natură, acolo<br />

unde Eu am oferit scopuri importante<br />

fiecărui lucru. Încercați să le<br />

găsiți.<br />

Tradițiile Prof<strong>et</strong>ice care ne informează<br />

că I<strong>su</strong>s se va întoarce în lume<br />

către sfârșitul timpului <strong>su</strong>gerează că<br />

știința medicinei va fi la mare cerere și<br />

va fi realizat un progres semnificativ.<br />

Comunitatea credincioșilor care vor<br />

reprezenta spiritul mesianic în acel<br />

moment nu va trebui doar să reînvie<br />

inimile moarte <strong>cu</strong> lumina credinței,<br />

ci și să găsească vindecarea pentru<br />

aproape toate bolile. Insistența lui I<strong>su</strong>s<br />

de a rep<strong>et</strong>a fraza „<strong>cu</strong> Voia lui Allah”<br />

în prezentarea miracolelor sale, este o<br />

avertizare serioasă, care ne arată că nu<br />

este I<strong>su</strong>s cel care a creat astfel de miracole,<br />

ci Allah, <strong>su</strong>bliniind faptul că I<strong>su</strong>s<br />

este doar o ființă umană, și nu o zeitate<br />

sau un fiu al vreunei zeități. Traducere<br />

Mirela POPA<br />

Dialogul şi<br />

toleranța<br />

între religii şi<br />

puncte de vedere,<br />

reprezintă<br />

temeiul<br />

vieții nostre<br />

Crearea<br />

comune,<br />

lui<br />

I<strong>su</strong>s<br />

în pace<br />

a fost<br />

şi<br />

un<br />

lucru<br />

înțelegere<br />

absolut<br />

neobişnuit,<br />

după multe<br />

secole în care<br />

toți oamenii<br />

veneau pe<br />

lume datorită<br />

unei mame şi<br />

unui tată.<br />

Miezul tuturor lucrurilor<br />

În aceste vremuri întunecate,<br />

1în care inimile noastre <strong>su</strong>nt<br />

înconjurate de dușmănie, în care <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ele<br />

noastre <strong>su</strong>nt bolnave, iar ura și<br />

confruntarea scapă de <strong>su</strong>b control, este<br />

clar că avem nevoie de iubire și de îndurare<br />

la fel <strong>cu</strong>m avem de aer și de apă.<br />

Se pare că am uitat ce este iubirea. Îndurarea<br />

a devenit un <strong>cu</strong>vânt rar folosit.<br />

Nu avem îndurare unii față de ceilalți<br />

și nici iubire față de oameni. Mila s-a<br />

împuținat, inimile ne <strong>su</strong>nt împi<strong>et</strong>rite și<br />

orizontul negru de dușmănie. Acestea<br />

<strong>su</strong>nt motivele pentru care vedem totul<br />

și pe toți în <strong>cu</strong>lori închise. Peste tot în<br />

lume există tirani ce urăsc toleranța.<br />

Oameni nenumărați resping dialogul.<br />

Cei mai mulți dintre noi nu facem decât<br />

să ne luptăm și să ne batjocorim<br />

între noi <strong>cu</strong> tot felul de minciuni. Ne<br />

arătăm colții, ghiarele și <strong>cu</strong>vintele <strong>cu</strong> iz<br />

de sânge.<br />

Între oameni și popoare s-a produs<br />

o ruptură îngrozitoare. Fiecare propoziție<br />

pe care o începem este prin <strong>cu</strong>vintele<br />

„noi,” „voi” și „ceilalți.” Ura pe care<br />

o avem în noi nu contenește și nu dispare<br />

niciodată. Urâtele certuri pe care<br />

le purtăm le încheiem arătând limpede<br />

că le vom lua de la capăt, păstrând<br />

înăuntrul nostru resentimente care vor<br />

crea noi tensiuni. Ne ținem la distanță<br />

unii pe ceilalți și asta se vede în tot ceea<br />

ce facem. Ne provocăm mai multă <strong>su</strong>ferință<br />

unii altora decât ne provoacă<br />

nouă necredincioșii.<br />

De fapt, noi ne-am depărtat de<br />

Allah, iar El ne-a alungat. Pentru că<br />

nu am știut să credem în El și să Îl iubim<br />

așa <strong>cu</strong>m ne-a poruncit, ne-a scos<br />

iubirea din inimi. A<strong>cu</strong>m în străfundul<br />

piepturilor noastre în care <strong>su</strong>ntem<br />

condamnați să tânjim după El, nu facem<br />

decât să rostim <strong>cu</strong>vinte egoiste.<br />

Oricât am aștepta, Allah ne va face să<br />

ne iubim între noi doar dacă ne întoarcem<br />

către El și iubirea Lui. Noi <strong>su</strong>ntem<br />

însă depărtați de izvorul iubirii. Căile<br />

pe care am pornit nu duc la El ci,<br />

din contră, ne depărtează și mai mult<br />

de El.Sufl<strong>et</strong>ele noastre, care primeau<br />

înainte mormane de iubire, nu mai<br />

primesc a<strong>cu</strong>m nimic, inimile ne <strong>su</strong>nt<br />

pre<strong>cu</strong>m deșerturile acoperite de uscăciuni,<br />

peșteri goale ale lumilor noastre<br />

interioare, vizuini de animale sălbatice.<br />

Iubirea față de Allah este singura noastră<br />

cale de a ne vindeca.<br />

Iubirea față de El reprezintă miezul<br />

tuturor lucrurilor și cel mai <strong>cu</strong>rat izvor<br />

al iubirii. Îndurarea și iubirea se scald<br />

în inimile noastre de la El. Orice relație<br />

dintre oameni se dezvoltă din relația<br />

pe care o avem <strong>cu</strong> El. Iubirea pentru<br />

Allah este religia noastră, credința și<br />

<strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ul din trupul nostru material.<br />

Tot ceea ce a creat Allah se clădește<br />

pe iubire, iar relația dintre Creator și<br />

creația Sa se naște din plăcerea sfântă<br />

de a fi iubit. Sufl<strong>et</strong>ul este lo<strong>cu</strong>l în care<br />

iubirea se manifestează. În oricare parte<br />

ne-am îndrepta <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ul, el se așează<br />

mereu <strong>cu</strong> fața spre Allah. Dacă am ști<br />

să legăm orice altă iubire de cea pentru<br />

Allah, pricepând adevăratul sens al ei,<br />

am ști să nu o risipim și să nu Îi atribuim<br />

parteneri lui Allah. Doar astfel vom<br />

putea păși pe drumul adevărat, <strong>cu</strong> iubirea<br />

noastră și simțământul legăturii<br />

<strong>cu</strong> întreaga ființă.<br />

Idolatrii își adorau idolii pentru că<br />

strămoșii lor se rugaseră la ei în tre<strong>cu</strong>t.<br />

Allah însă este Preaiubit și Venerat<br />

pentru că este Allah. Puterea și Măreția<br />

Lui pre<strong>su</strong>pun ca noi să Îi fim slujitori<br />

Lui. Îl venerăm pe Allah pentru<br />

a-i demonstra iubriea ce I-o purtăm<br />

a-i mulțumi pentru tot ceea ce dobândim<br />

și pentru a da glas iubirii, legăturii<br />

și aproprierii de El. Credincioșii, pe de<br />

altă parte, Îl iubesc pe Allah de la început<br />

și pe ceilalți prin dragostea pentru<br />

El. Aceștia, din re<strong>cu</strong>noștință față de<br />

manifestarea și bine<strong>cu</strong>vântările Celui<br />

Drept, se apropie de orice om și lucru,<br />

arătându-și iubirea și valorând totul în<br />

Numele Lui. Este adevărat că iubirea<br />

față de orice alt lucru înafară de Allah<br />

este inutilă, lipsită de speranță și nu<br />

aduce niciun rod.<br />

Mu<strong>su</strong>lmanii credincioși Îl iubesc<br />

pe Allah mai mult decât orice, mai<br />

înainte și după orice, fiind Cel Iubit <strong>cu</strong><br />

Adevărat, Cel Dorit, <strong>cu</strong> Adevărat Venerat.<br />

Ei Îl doresc pe Allah și prin toate<br />

lucrurile pe care le fac se proclamă slujitori<br />

ai Lui. Din devotamentul lor reiese<br />

în primul rând, iubirea față de Prof<strong>et</strong>ul<br />

Mohamed, Mândria Omenirii,<br />

slujitorul credincios și interpr<strong>et</strong>ul adevărat<br />

al Esenței, Numelor și Atributelor<br />

lui Allah. O viață fără de El pentru ei nu<br />

contează. O viață fără de El nu este viață.<br />

O viață fără dragoste este o viață irosită,<br />

iar plăcerile și desfătările care nu<br />

<strong>su</strong>nt legate de El, o simplă minciună.<br />

Cei care iubesc vorbesc mereu despre<br />

dragostea și dorul lor, și pe semenii lor,<br />

care nu <strong>cu</strong>nosc astfel de simțăminte, îi<br />

percep ca fiind într-un fel anume diferiți.<br />

Traducere Mirela POPA<br />

Iubirea față de<br />

El reprezintă<br />

miezul tuturor<br />

lucrurilor şi<br />

cel mai <strong>cu</strong>rat<br />

izvor al iubirii.<br />

Îndurarea<br />

şi iubirea se<br />

scald în inimile<br />

noastre<br />

de la El. Orice<br />

relație dintre<br />

oameni se<br />

dezvoltă din<br />

relația pe care<br />

o avem <strong>cu</strong> El.

Magazin<br />

UN INTERVIU REALIZAT DE CLEOPATRA LORINȚIU CU:<br />

Alexandru Pugna : “Am fost mereu impresionat de<br />

”filosofia de viață” ce izvora din ver<strong>su</strong>rile cântecelor “<br />

15-31 DECEMBRIE 2013 ZAMAN<br />

Alexandru Pugna, ești unul<br />

1dintre împătimiții de folclor<br />

pe care îi admir !Tot ce faci de treizeci<br />

de ani și mai bine, are drept finalitate<br />

apărarea folclorului, buna<br />

lui ajungere către public, apărarea<br />

valorilor. Greșesc când spun că este<br />

sen<strong>su</strong>l vieții tale<br />

-Nu, nu greșești deloc. Întotdeauna<br />

am simțit nevoia să scot la lumină<br />

valorile autentice, neaoșe, de acolo din<br />

satul românesc năsăudean, și să le fac<br />

<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>te oamenilor. Pe prim plan a<br />

fost căutarea, consevarea și apoi valorificarea<br />

acestor cântece izvorâte din<br />

<strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ul cald și bun al țăranului năsăudean.<br />

Abia apoi pe planul se<strong>cu</strong>nd a<br />

fost dorința mea de afirmare. Poate să<br />

pară greu de crezut, dar așa am simțit<br />

dintotdeauna. A scoate din lada de<br />

zestre a <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ului țăranului român nestematele<br />

de cântec și costum popular<br />

nu cred că greșesc să spun că este sen<strong>su</strong>l<br />

vieții mele.<br />

-Hai să împărtășim cititorilor<br />

noștri împrejurările în care ne-am<br />

<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t...<br />

-Eram foarte tânăr, băteam la<br />

”porțile afirmării” mele artistice<br />

când unul din poeții bistrițeni,<br />

mi-a povestit că po<strong>et</strong>a Cleopatra<br />

Lorințiu este venită de la Bu<strong>cu</strong>rești<br />

acasă la Bistrița pentru câteva zile.<br />

Ca elev de liceu am avut bu<strong>cu</strong>ria să<br />

particip la una din lansările cărților<br />

de poezie ale ei ( ale tale !)la Casa de<br />

Cultură a Sindicatelor din Bistrița,<br />

și mi-am amintit <strong>cu</strong>m era văzută de<br />

bine po<strong>et</strong>a printre colegii săi și de<br />

către publi<strong>cu</strong>l larg. Atunci m-am<br />

bu<strong>cu</strong>rat aflând că îi pot fi prezentat<br />

, ea colabora <strong>cu</strong> reviste și publicații<br />

prestigioase din acea vreme, putea<br />

să scrie un articol despre mine. Și<br />

așa a și fost. După ce ne-am <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t<br />

personal, i-am dat o cas<strong>et</strong>ă audio<br />

<strong>cu</strong> cântecele mele înregistrate<br />

la Radio, și după ce le-a as<strong>cu</strong>ltat a<br />

scris un articol în ”Ră<strong>su</strong>n<strong>et</strong>ul”, altul<br />

în ”Contemporanul” pre<strong>cu</strong>m și-n<br />

alte publicații. Unele articole au<br />

fost scrise după ce po<strong>et</strong>a a asistat<br />

la un Concert ce l-am <strong>su</strong>sținut la<br />

Sala Radio <strong>cu</strong> Orchestra de muzică<br />

populară a Radioteleviziunii Române<br />

și unde m-am bu<strong>cu</strong>rat de un<br />

<strong>su</strong>cces remarcabil. A urmat o colaborare<br />

frumoasă și de durată, iar<br />

primul meu album (o cas<strong>et</strong>ă audio)<br />

a apărut la Casa de Editură ”LUNA”<br />

a po<strong>et</strong>ei Cleopatra Lorințiu. Spre<br />

bu<strong>cu</strong>ria amândurora colaborarea<br />

noastră continuă de aproape treizeci<br />

de ani, bu<strong>cu</strong>rându-ne unul de<br />

realizările celuilalt.<br />

-E amuzant faptul că în tot ce<br />

mi-ai spus ai vorbit despre mine<br />

la persoana a III-a , dar asta îmi<br />

certifică autenticitatea amintirilor!<br />

Probabil că eu <strong>cu</strong>nosc numele oamenilor<br />

care ți-au marcat cariera<br />

dar pentru cei ce ne citesc nu ar fi<br />

rău o revizitare a marilor întîlniri<br />

din viața ta.<br />

-În primul rând, dacă vorbim de<br />

oamenii ce mi-au marcat drumul<br />

meu artistic trebuie sa vă spun că<br />

cea mai mare și importantă întâlnire<br />

în acest domeniu a fost întalnirea<br />

<strong>cu</strong> țăranii noștrii, ce-i ce păstrau<br />

în <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ele lor comori nebănuite<br />

ce s-au transmis din generație în<br />

generație. Am fost mereu impresionat<br />

de ”filosofia de viață” ce izvora<br />

din ver<strong>su</strong>rile cântecelor ce le purtau<br />

în <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>, de bu<strong>cu</strong>ria întâlnirii<br />

lor <strong>cu</strong> cineva interesat de ceea ce<br />

<strong>cu</strong>noșteau ei, de simplitatea <strong>cu</strong> care<br />

priveau și binele și răul, și bu<strong>cu</strong>ria și<br />

necazul. De felul lor de a se raporta<br />

la Credință, la tre<strong>cu</strong>t, la prezent și<br />

la nădejdea viitorului… Aici trebuie<br />

neaparat să-i numesc pe Maria<br />

Ciui și Ludovica Hiticaș din Căianu<br />

Mare, pe Costan Moldovan din<br />

Căianu Mic, pe Victoria Măierean<br />

și Ioan Sima din Spermezeu, pe Teodora<br />

Purja din Agrieș și mulți alții.<br />

Apoi nu pot să uit de oamenii ce<br />

m-au îndrumat pe drumul adevărat<br />

al folclorului: Elvira și Corneliu<br />

Botoș, Mircea Prahase din Bistrița,<br />

Angela Marines<strong>cu</strong> și Gruia Stoia de<br />

la Radio România Bu<strong>cu</strong>rești, Dumitru<br />

Buzoianu de la Radio Târgu<br />

Mureș și apoi Radio Cluj. Elise<br />

Stan, Mărioara Murăres<strong>cu</strong>, Ion Filip<br />

și Ni<strong>cu</strong>lina Merceanu de la TVR.<br />

Lista ar putea continua desigur, dar<br />

consider ca aceștia au fost cei mai<br />

importanți oameni ce au fost alături<br />

de mine la început de drum.<br />

-Ce înseamnă de fapt „folclor<br />

nou” Hai să plonjăm un pic în <strong>su</strong>bstanța<br />

acestei sintagme. De asemenea,<br />

ce este cânte<strong>cu</strong>l religios,Știu<br />

că-l ții aproape de inimă.<br />

-Sintagma de ”folclor nou” a apărut<br />

înainte de 1989 când s-a dorit să<br />

se ”pună în lumină” cântece despre<br />

lumea satului românesc contemporan…<br />

Sigur că și atunci dar și după<br />

1989 s-a vehi<strong>cu</strong>lat ideea că textele<br />

au fost ”forțate”, lucru adevărat, dar<br />

ce pot să afirm este faptul că linia<br />

melodică trebuia obligatoriu să fie<br />

autentică, să reprezinte zona din<br />

care venea interpr<strong>et</strong>ul respectiv. Era<br />

o cerință imperativă a comisiilor<br />

din acea vreme. A<strong>cu</strong>m, în acestă perioadă,<br />

se creează un alt fel de ”folclor<br />

nou”, de către așa ziși ”compozitori<br />

de folclor” și de textieri plătiți<br />

de interpeții ce doresc să se afirme.<br />

Aceste noi ”producții muzicale” ce<br />

s-ar vrea folclor dar nu <strong>su</strong>nt, nu mai<br />

au nici măcar acea singură calitate<br />

ce o avea ”folclorul nou” dinainte<br />

de 1989- linia melodică autentică.<br />

Ver<strong>su</strong>ri seci, incitante pentru o anumită<br />

categorie de oameni, un fel de<br />

”limbă de lemn”fără valoare. Ver<strong>su</strong>ri<br />

care nu au nimic <strong>cu</strong> adevăratul<br />

vers popular încărcat de sensibilitate,<br />

echilibru, bun simț și filosofie<br />

de viață sănătoasă. Despre cânte<strong>cu</strong>l<br />

popular religios pot să vă spun că<br />

face parte tot din creația literară și<br />

muzicală a neamului nostru. Năs<strong>cu</strong>t<br />

ca neam creșin, românul a știut<br />

să aducă Preamărie Bunului Dumnezeu<br />

nu numai prin rugaciuni, ci<br />

și prin aceste adevărate ”rugăciuni<br />

cântate” care <strong>su</strong>nt cântecele <strong>cu</strong> temă<br />

religioasă. Plămădite de <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ul<br />

creștin, aceste cântece au fost mereu<br />

alinarea in momentele de grea<br />

încercare a românului dar și nădejdea<br />

de mai bine. Ele l-au însoțit pe<br />

țăranul nostru nu numai la Sfintele<br />

Slujbe religioase ci și la munca<br />

câmpului sau în momentele deosebite<br />

mai ales din perioada Sfintelor<br />

Posturi Creștine. S-au transmis<br />

din generație în generație și și-au<br />

câștigat dreptul de a face parte din<br />

<strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ul românesc. Ca și Colindele<br />

românești creștine, Pricesnele –<br />

<strong>cu</strong>m <strong>su</strong>nt <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>te la noi cântecele<br />

religioase, vor sta mărturie în timp,<br />

despre credința și puterea creatoare<br />

a acestui neam Bine<strong>cu</strong>vântat de<br />

Dumnezeu. Imi <strong>su</strong>nt aproape de<br />

inimă pentru că am cres<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> ele,<br />

primele as<strong>cu</strong>ltându-le la bunica din<br />

partea mamei, Maria Ciui. A<strong>cu</strong>m<br />

mă însoțesc mereu în momentele în<br />

care <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ul meu este în <strong>cu</strong>mpănă<br />

sau se pregatește de o mare sărbătoare<br />

sau de un Praznic.<br />

- Lupta ta pentru păstrarea valorilor<br />

autentice a fost una de artist<br />

și iată că a<strong>cu</strong>m ai șansa să faci acest<br />

lucru dintr-o postura de lider politic.<br />

Sau poate că politi<strong>cu</strong>l are șansa de-a<br />

te avea de partea lui.<br />

-Cred că este un câștig reciproc.<br />

Atât partea artistică are de câștigat<br />

având un ”luptător” în rândul celor<br />

ce au puterea să ia decizii când este<br />

vorba de sprijinul acțiunilor <strong>cu</strong>lturale,<br />

cât și cea politică pentru că are<br />

un artist ce întotdeauna judecă hotarârile<br />

și <strong>cu</strong> <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>ul; pentru că așa<br />

<strong>su</strong>nt artiștii, trec prin filtrul <strong>su</strong>fl<strong>et</strong>esc<br />

totul. ( va urma )<br />

Alexandru<br />

Pugna este<br />

interpr<strong>et</strong>,<br />

<strong>cu</strong>legător de<br />

folclor şi<br />

Vicepreşedintele<br />

Consiliului<br />

Județean<br />

Bistrița<br />

Năsăud

logo

products

Resources

Company

Terms of service
Privacy policy
Cookie policy
Cookie settings
Imprint
Change language
Made with love in Switzerland
© 2024 Yumpu.com all rights reserved

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!