C o n v e n þ i a c u p r i v i r e l a D r e p t u r i l e C o p i l u l u i Textul oficial Sumarul neoficial al prevederilor principale
C o n v e n þ i a c u p r i v i r e l a D r e p t u r i l e C o p i l u l u i CUVÂNT ÎNAINTE <strong>Convenţia</strong> <strong>cu</strong> <strong>privire</strong> <strong>la</strong> Drepturile Copilului a adus schimbări importante din momentul ratificării ei, în 1990. Subiecte legate de <strong>drepturile</strong> <strong>copilului</strong> au fost introduse pe agenda politică. <strong>Copiii</strong> <strong>cu</strong> nevoi speciale, exploatarea muncii <strong>copilului</strong>, accesul copiilor <strong>la</strong> educaţie, exploatarea sexuală, copiii afectaţi de HIV/SIDA, copiii soldaţi, nu mai sunt subiecte as<strong>cu</strong>nse şi sunt dis<strong>cu</strong>tate în forumuri naţionale şi internaţionale. Acesta este un progres important, dacă ne raportăm <strong>la</strong> anul 1919 când Eng<strong>la</strong>ntyne Jebb, fondatoarea Salvaţi <strong>Copiii</strong> Marea Britanie, a redactat prima Dec<strong>la</strong>raţie a Drepturilor Copilului, imediat după primul război mondial, prin care solicita atenţie prioritară asigurării protecţiei umanitare a copiilor. România a fost printre primele state care au ratificat <strong>Convenţia</strong> <strong>ONU</strong>, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr.18 din 28 septembrie 1990. <strong>Convenţia</strong> exprimă mai mult decât orice alt do<strong>cu</strong>ment, întregul spectru al drepturilor omului – civile, politice, economice, sociale, <strong>cu</strong>lturale – şi prevede o dezvoltare completă a potenţialului <strong>copilului</strong> într-o atmosferă de demnitate şi justiţie. Toate <strong>drepturile</strong> exprimate în Convenţie sunt importante şi necesare, se susţin reciproc fără să fie posibilă realizarea unei ierarhizări. În Convenţie, <strong>drepturile</strong> <strong>copilului</strong> sunt c<strong>la</strong>re, concrete şi accesibile înţelegerii, iar prin aceasta este satisfă<strong>cu</strong>tă o primă condiţie în procesul respectării lor. Conform Eurobarometrului Drepturile Copilului din 2008, realizat <strong>la</strong> solicitarea Comisiei Europene, cel mai mare grad de conştientizare din Uniunea Europeană privind existenţa unor drepturi ale <strong>copilului</strong> îl au tinerii români <strong>cu</strong> vârste <strong>cu</strong>prinse între 15 şi 18 ani. Astfel, 85% dintre copiii şi tinerii chestionaţi au spus că îşi <strong>cu</strong>nosc <strong>drepturile</strong>, numărul lor fiind <strong>cu</strong> 18 procente peste media UE. În ceea ce priveşte respectarea drepturilor <strong>copilului</strong> <strong>la</strong> nivel european, cei mai mulţi cred că <strong>drepturile</strong> <strong>copilului</strong> sunt foarte bine sau destul de bine respectate în ţara lor, pe când 57% dintre respondenţii României au spus că <strong>drepturile</strong> <strong>copilului</strong> nu sunt deloc sau sunt incomplet protejate. De 20 ani, Organizaţia Salvaţi <strong>Copiii</strong> desfăşoară activităţi de promovare şi apărare a drepturilor <strong>copilului</strong> în România, în grădiniţe, şcoli, licee, universităţi. Până în prezent peste 400.000 de copii au fost <strong>cu</strong>prinşi în activităţi de informare şi educare. Foarte mulţi voluntari s-au implicat ca peer-educators. Suntem conştienţi că acest demers trebuie continuat. <strong>Copiii</strong> trebuie să-şi <strong>cu</strong>noască atât responsabilităţile cât şi <strong>drepturile</strong> pentru a lua decizii corecte, în interesul lor superior. Dorim să mulţumim tuturor celor care au înţeles ce important este acest demers: profesorilor, educatorilor, consilierilor şco<strong>la</strong>ri, tinerilor voluntari şi copiilor înşişi. Gabrie<strong>la</strong> Alexandres<strong>cu</strong> Preşedinte Exe<strong>cu</strong>tiv Organizaţia Salvaţi <strong>Copiii</strong> România