Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului - Salvati Copiii

C o n v e n þ i a c u p r i v i r e l a D r e p t u r i l e C o p i l u l u i
cu dizabilită]i la nivel central, dar [i adoptarea
Legii nr. 448/2006 privind protec]ia [i promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap. Cu toate că
remarcă scăderea numărului copiilor cu dizabilită]i
plasa]i în institu]ii, Comitetul este totu[i preocupat
de următoarele aspecte:
a) mul]i copii cu dizabilită]i sunt identifica]i, încadra]i
în grad de handicap [i îndruma]i spre serviciile
adecvate doar în momentul înscrierii în învă]ământ,
cu alte cuvinte în jurul vârstei de 7 ani;
b) pentru încadrarea într-un grad de handicap, un
copil trebuie să se prezinte la mai multe agen]ii,
ceea ce poate constitui o problemă pentru copiii
din mediul rural [i pentru familiile acestora;
c) mul]i copii sunt identifica]i ca având un handicap
psihic [i sunt îndruma]i spre [coli pentru copii cu
nevoi speciale, de[i de multe ori ace[tia prezintă
doar o întârziere în dezvoltare cauzată de lipsuri
sociale, emo]ionale sau cognitive [i nu suferă de
fapt de nicio dizabilitate;
d) copiii cu dizabilită]i prezintă riscuri tot mai crescute
de a fi abandona]i [i plasa]i în institu]ii;
e) institu]iile se confruntă cu o lipsă de personal [i,
în general, acesta din urmă nu de]ine pregătire
specială;
f) stigmatizarea socială a copiilor cu dizabilită]i
continuă să fie o problemă [i, în consecin]ă, unii
copii sunt „ascun[i” în casă de părin]ii lor [i, astfel,
ei nu pot beneficia de serviciile necesare, cum ar
fi educa]ia în [coli de masă, [i nu pot participa la
via]a socială;
g) mul]i copii cu dizabilită]i, în special cei mai
vulnerabili la neglijare [i la abandon din cauza
vizibilită]ii lor sociale reduse, nu sunt încadra]i în
grad de handicap de către autorită]ile locale;
h) o serie de rapoarte acuză institu]iile de violarea
drepturilor copiilor cu dizabilită]i mintale, cum ar
fi condi]ii nesatisfăcătoare, aplicarea abuzivă de
metode ce limitează libertatea personală a copilului
[i nepregătirea copiilor pentru reintegrarea în
societate;
i) există două agen]ii na]ionale care împart responsabilitatea
de a monitoriza datele referitoare la copiii
cu dizabilită]i, folosind însă defini]ii diferite ale
termenului „dizabilitate”.
61. În lumina Regulilor Standard privind Egalizarea
{anselor pentru Persoanele cu Handicap (Rezolu]ia
48/96 adoptată de Adunarea Generală a
ONU), comentariul general al Comitetului nr. 9
(2006) cu privire la drepturile copiilor cu dizabilită]i
[i cu referire specială la articolul 23 al Conven]iei,
Comitetul recomandă ca statul parte:
a) să elaboreze o amplă politică na]ională
specială privind persoanele cu dizabilită]i, care
să promoveze exercitarea tuturor drepturilor
37
omului [i a libertă]ilor fundamentale de către
to]i copiii cu dizabilită]i [i participarea lor
deplină la via]a societă]ii;
b) să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că
se pune în practică legisla]ia ce oferă protec]ie
persoanelor cu handicap, dar [i programe [i
servicii adresate copiilor cu dizabilită]i;
c) să elaboreze programe de identificare [i
interven]ie timpurie;
d) să organizeze cursuri de formare pentru
profesioni[tii ce lucrează cu copii cu dizabilită]i,
cum sunt personalul medical, paramedical [i
conex, profesorii [i asisten]ii sociali;
e) să ini]ieze campanii de sensibilizare fa]ă
de drepturile [i nevoile speciale ale copiilor
cu dizabilită]i, să încurajeze incluziunea lor
în societate [i să prevină discriminarea [i
institu]ionalizarea acestora;
f) să asigure evaluarea atentă [i competentă a
copiilor cu dizabilită]i mintale pentru a evita
orice încadrare gre[ită;
g) să continue [i să finalizeze planurile sale de
ratificare a Conven]iei interna]ionale privind
drepturile persoanelor cu dizabilită]i [i să
analizeze posibilitatea ratificării Protocolului
op]ional al acesteia;
h) să armonizeze defini]iile termenului „dizabilitate”
[i să încerce să reunească responsabilită]ile
privitoare la colectarea informa]iilor [i la
monitorizare într-o singură agen]ie.
Sănătate [i servicii medicale
62. Comitetul salută faptul că Legea nr. 272/2004
garantează tuturor copiilor accesul la servicii medicale
[i de recuperare [i la medicamente gratuite, costurile
cărora sunt suportate din fondurile Casei Na]ionale a
Asigurărilor de Sănătate, dar se arată totu[i preocupat
de faptul că medica]ia oferită copiilor cu boli cronice
prin intermediul acestui fond nu este întotdeauna
pusă la dispozi]ie într-un mod continuu. Mai mult,
în ciuda eforturilor depuse de statul parte pentru a
elimina accesul inegal la serviciile de sănătate, acesta
continuă să fie o problemă, mai ales în mediul rural
[i în cazul romilor, după cum a constatat Raportorul
Special al ONU pentru dreptul la sănătate (E/
CN.4/2005/51/Add.4).
Comitetul este îngrijorat de numărul scăzut al
medicilor de familie din statul parte care poate
duce la neglijarea anumitor regiuni [i segmente ale
popula]iei.
63. Comitetul ia notă că, în ciuda demarării, în 2001, a
Programului Na]ional pentru Sănătatea Femeii [i a
Copilului [i a altor ini]iative, rata mortalită]ii infantile
[i a copiilor sub 5 ani continuă să fie ridicată. În
ceea ce prive[te sănătatea sugarului [i dezvoltarea