pia]a interna]ional` 18 jean-lorin sterian lorgean travel cele dou` turnuri gruia dragomir american reader pove[ti f`r` sf\r[it That distinguished the straight woman/gay man friendship in her mind: looking outward. No hidden attractions or silent contests, but, rather, appreciating the world together wildly, then criticizing it bitterly, for these seemed to be the same thing to gay men, and she liked that. No dependence; she could go for two weeks without calling and he wouldn’t even notice. Then she could cry on his shoulder for three days straight over a breakup, and he’d cheer her up. She was being silly, she knew. Unrealistic. But on paper was just the bullet point - just the start. „Make a gay friend.” T ata telefona s\ ne comunice c\ a ajuns `n Bucure[ti la [apte seara. ~n anii ’80, trenul f\cea patru ore p`n\ `n Constan]a, cam cu o or\ mai pu]in ca acum. C`ndva `ntre orele 11 [i 12 noaptea, u[a de la intrare se deschidea [i familia noastr\ se re`ntregea `ntr-o s\rb\toare care pentru mine era mai important\ dec`t Cr\ciunul. Valize colorate, pungi de h`rtie, mirosuri tulbur\toare marcau venirea tatei din Berlinul de Est. Din spatele fermoarelor se iveau h\inu]e [i juc\rii. {i dulciuri, minuna]ii ursule]i de jeleu - Vestal McIntyre (moliciunii lor tentante aveam s\-i dau alt sens dup\ ce am v\zut Hedwig and The Angry Inch). Casa se umplea de suveniruri: fanioane, insigne, farfurioare, brelocuri, scrumiere, suporturi de pahare. Reprezentau tributul pe care-l pl\tea tata pentru c\ pleca `n str\in\tate. De[i erau destinate [efilor, securi[tilor, colegilor, prietenilor [i rudelor, o parte r\m`neau `n casa noastr\, pe aceea[i fi[\ de post ca bibelourile. Cine ajunge `n garsoniera mea de pe {ipotul F`nt`nilor poate depune m\rturie c\ am mo[tenit acest obicei de a colec]iona nimicuri memorabile. ~ntr-un an, poate ‘82, poate ‘84, `ntr-una dintre saco[e, un item cultural al timpului, am g\sit patru machete de diferite dimensiuni ale turnului de televiziune berlinez, Fersenhturm, m`ndria comuni[tilor germani. Mama le-a a[ezat pe unul dintre rafturile de sus ale bibliotecii, `n fa]a c\r]ilor, obiecte pe vremea aceea prea pu]in atr\g\toare. De cum r\m`neam singur acas\ le coboram `n lumea mea de juc\rie. Multe b\t\lii dintre cowboy-ii [i indienii de plastic s-au dat la poalele machetelor berlineze. Dou\zeci[iceva de ani mai t`rziu, la scurt\ vreme dup\ ce am p\r\sit aeroportul Tegel, i-am z\rit bulbul str\lucitor. Am descoperit repede c\, oriunde ai fi, e destul greu s\ ratezi contactul vizual cu cei 365 m. Berlinul tat\lui meu era unul trist [i gri, pe ale c\rui str\zi largi circulau Trabanturi, Wartburguri [i ma[ini ruse[ti negre. Zidul era o realitate palpabil\ [i sinistr\, nu un album Pink Floyd. Plutoanele de solda]i sovietici [i ai na]iunilor `nving\toare le reaminteau locuitorilor c\ tr\iesc `ntr-un ora[ ocupat. ~n Berlinul meu, ace[tia fuseser\ `nlocui]i de p`lcuri de participan]i la festivalul de film, u[or de recunoscut dup\ gen]ile ro[ii inscrip]ionate cu mascota Berlinalelor. Cele dou\ turnuri, al tinere]ii tatei [i al tinere]ii mele, s-au `nt`lnit `n februarie 20<strong>08</strong>. De la 203 metri am aruncat o privire `n trecut. Am v\zut un b\ie]el brunet, cu tr\s\turi pu]in t\t\re[ti, de mult disp\rute acum, juc`ndu-se cu sold\]ei de plastic [i tres\rind speriat c`nd aude zgomotul cheii `n broasca u[ii de la intrare. Am cump\rat o [apc\ pentru tata, m-am g`ndit la mama cum `mi ascundea mai mult de jum\tate din dulciuri ca s\ nu le m\n`nc pe toate din prima zi. Familia noastr\ nu are cum s\ se mai Vestal McIntyre Vestal McIntyre, You Are Not The One, `ntregeasc\ dec`t `n vise. ~n zona de belvedere a turnului nu exist\ nici un scaun, de[i ar fi extrem Carroll & Graf, 2004, 325 pag de utile dup\ 40 de minute de stat la coad\ [i un bilet de 9.5 euro. La `ntoarcere, liftierul, un negru simpatic, cu chipiu, s-a pus pe p\l\vr\git cu o familie de nem]i provinciali. Se amuzau at`t de bine `nc`t am r`s [i eu la fiecare expresie care p\rea o glum\. Dou\ minute mai t`rziu, liftierul [i-a dat seama A m observat c\ în ultima vreme au început s\ m\ cam plictiseasc\ c\ uitase s\ apese pe buton. ~n tot timpul c`t vorbiser\, fusesem convin[i c\ liftul coboar\, dar de romanele care se întind pe sute de pagini. Îmi pierd r\bdarea, fapt st\tusem pe loc. m\ foiesc, fac pauze dese, nu mai am chef s\ revin la carte. Prefer proza scurt\. Nu [tiu, poate c\ se întîmpl\ ceva [i cu ceilal]i, pentru c\ am observat lucrul \sta la mai mul]i oameni. Îns\, înainte de asta, începusem Jean-Lorin Sterian, 32 de ani, prozator, jurnalist, regizor [i scenarist. A publicat volumele Baltazar [i hazardul (1995), Scriitorul a ie[it la vîn\toare (2000), Postume (2002) [i Lorgean (2007). A regizat scurtmetrajul Principiul Dragostei Comunicante, un deja s\ dezvolt o anume predilec]ie pentru debutan]i [i mi-a[ fi dorit ca, documentar despre homosexualitatea din România, [i un mockumentary despre propria sa forma]ie, Grupul Sanitar, intitulat de aceast\ dat\, s\ g\sesc o carte pe care mi-o doream de mai mult timp: Lec]ia de Playback. Masterand `n antropologie, editorialist 24Fun, pieton convins. Candy Girl: A Year in the Life of an Unlikely Stripper, scris\ de Diablo Cody; nu s-a întîmplat deocamdat\, dar despre ea [i despre cartea ei, poate alt\ dat\. Oricum, tot r\ul spre bine, pentru c\, pîn\ una-alta, am dat peste un nume care nu-mi spunea nimic, Vestal McIntyre, dar care, din cele cîteva pagini r\sfoite în vitez\, promitea destul de mult. Era [i american, [i debutant, [i proz\ scurt\. Perfect! Am achitat la cas\ [i am început s\ citesc prozele scurte din volumul You Are Not the One înc\ din autobuzul cu care m\ întorceam acas\. Dup\ alte trei zile am terminat de citit întreaga carte, iar despre Vestal McIntyre le-am povestit tuturor prietenilor mei ceva de genul textului de mai jos, îns\ în mai multe mii de semne [i în contexte diferite. Vestal McIntyre [i-a f\cut debutul (2004) cu o colec]ie de opt proze scurte, foarte diferite una de cealalt\. Cînd treci de la Binge la Sahara sau de la Octo la Dunford, ai impresia c\ cite[ti o antologie de proz\ scurt\ scris\ la mai multe mîini. Galeria de personaje este [i ea foarte diversificat\. Prima proz\, Binge, o are ca personaj principal pe Lynn, o femeie aflat\ la o petrecere, care din cînd în cînd trage cîte o linie de cocain\ la toalet\, devenind din ce în ce mai con[tient\ de atrac]ia ei fa]\ de o femeie cu care lucrase [i de repulsia pe care o simte fa]\ de so]ul ei. În cele din urm\ ajunge într-o camer\ în care mai mul]i tineri fumeaz\ marijuana [i unde are loc un spectacol-terapie menit s\-i scape pe to]i cei prezen]i de inhibi]ii, un spectacol în care fiecare î[i etaleaz\ talentele personale („«You’re welcome to join us,» whispered the young Indian man next to her with a faint British accent, «but you have to play the game. There are no mere observers». «What game». «Well, at a certain point, when the music speaks to you, you have to perform. And maybe you’ll earn The Flower.»”). Apoi, în Sahara, Les ne relateaz\ ce vede prin vizorul zîmbetului costumului de cangur în care este îmbr\cat atunci cînd este r\pit, fiind confundat cu mascota unei echipe de fotbal american („He turned the kangaroo head by its nose, and suddenly I could see him. […] He grinned down at me and tapped the screen. «Hello mister dumbshit fuckin wolverine. I can see you». The sky was perfectly blue behind him.”). Octo este povestea unui b\ie]el cu probleme, Jamie, de 12 ani, care este foarte ata[at de neobi[nuitul s\u animal de companie - o caracati]\. ONJ.com este o proz\ despre o tip\, Olive, care lucreaz\ în publicitate [i con[tientizeaz\ necesitatea unei schimb\ri în via]a ei - are nevoie de un prieten gay. Î[i rezolv\ aceast\ problem\ odat\ cu apari]ia freelancer-ului Craig, dar lucrurile nu decurg a[a cum se a[teptase, pentru c\ [i Craig are nevoie de ceva. Mark Dunford din proza Dunford este un familist fascinat de escorte [i de sp\l\torii de ma[ini, iar cînd so]ia [i b\iatul lui îl las\ singur pentru cîteva zile, profit\ pentru a încerca s\ îmbine [i s\-[i satisfac\ cele dou\ fantezii. În Disability, Frank, un tîn\r gay [i num`rul <strong>16</strong>....................................................................................................<strong>iunie</strong> 20<strong>08</strong>...........................................................................................noua literatur`
R ecent în Rusia a fost lansat proiectul Numele Rusiei. Alegere istoric\ - 20<strong>08</strong>, iar dup\ cum arat\ datele problemei [i dup\ cum s-au încins spiritele e clar c\ vom avea de-a face cu un nou scandal mediatic. Proiectul este organizat de Televiziunea Rossia, de Institutul de istorie rus\ [i de alte cîteva institu]ii avînd ca scop organizarea alcoolic, tr\ie[te din ajutorul de invaliditate ob]inut în urma de „alegeri populare” care s\ stabileasc\ ierarhia unui accident, de[i nu mai suferea de mult de nici un fel eroilor istoriei ruse. Este un joc asem\n\tor cu cel de invaliditate. Locuie[te împreun\ cu o familie pentru organizat la noi de Televiziunea Rom
Change language