numărul 16 (iunie 08) - Noua literatura

Din nu [tiu exact ce motive, atunci
cînd ceva m\ entuziasmeaz\
foarte tare, reu[esc cu greu s\ m\
adun [i s\ m\ pun pe scris. De
cele mai multe ori scriu despre
lucruri care îmi plac (adic\ nu-mi
for]eaz\ nimeni mîna/tastatura).
Pîn\ s\ scriu, vorbesc despre ele suficient de mult
cît s\ am senza]ia c\ m\ repet (ceea ce probabil
se [i întîmpl\) [i s\ m\ u[or plictisesc. Consecin]a
fireasc\ e c\ mai întotdeauna ratez deadline-urile.
De data asta mi-am doborît recordul. Dar [i
entuziasmele au fost pe m\sur\. A[a c\ n-am
putut, de fapt n-am vrut, s\ fac ierarhiz\ri sau s\
m\ opresc asupra unei singure expozi]ii din
galeriile Var[oviei.
Am f\cut, în schimb, un tur de for]\. Care
începe în Stare Miasto, centrul vechi distrus în al
doilea r\zboi mondial [i remarcabil reconstruit, ca
[i cum nimic nu s-ar fi întîmplat, ca [i cum culorile,
fîntînile, casele mici [i cochete ar fi fost
dintotdeauna acolo. Locul preferat al turi[tilor, cu
cele mai multe obiective pe centimetru p\trat de
hart\, ascunde [i galerii de art\ contemporan\,
printre magazine de antichit\]i, tarabe cu
suveniruri [i tot felul de institu]ii oficiale. La
Yours Gallery, Tomasz Gudzowaty expune Sports
Features, prima parte dintr-un proiect amplu,
care aduce în prim-plan o fa]\ mai pu]in vizibil\ a
sportului, latura adesea negljat\ de pres\ în
favoarea senza]ionalului. Elementul comun al
fotografiilor - care documenteaz\ în cea mai mare
parte sporturi tradi]ionale - este perspectiva
asupra sportului, v\zut ca activitate în egal\
m\sur\ fizic\ [i spiritual\, influen]înd atît destine
individuale cît [i mediul social, [i practicat adesea
ca ritual. Într-o lume dominat\ de media, în care
valoarea se m\soar\ în popularitate [i `n succes
financiar, Tomasz Gudzowaty dezv\luie aspectele
necunoscute ale sportului [i propune noi
posibilit\]i de interpretare. Fotografiile din
portofoliul artistului au fost de curînd premiate la
concursurile World Press Photo [i Best of
Photojournalism.
Nu departe de Yours Gallery, la Kordegarda,
cel mai bun prieten al omului e vedeta
incontestabil\ a unui proiect colectiv. Lucr\rile
incluse în expozi]ia The Dog in a City par s\ caute
r\spunsul la o singur\ întrebare: sînt mai ferici]i
cîinii r\sf\]a]i, trata]i ca membri ai familiei,
umaniza]i, sau cei liberi s\ hoin\reasc\ zi [i
noapte pe str\zi Filmul Katarzynei Cichoń are ca
personaje principale un c\]el [i st\pîna lui,
trecînd împreun\ prin complicate proceduri de
înfrumuse]are, unele la limita chirurgiei estetice.
Tîn\ra nu pare s\ sufere în mod deosebit, dar ce
se întîmpl\ cu c\]elul este greu de v\zut pîn\ la
cap\t, mai ales pentru cei care nu sînt amatori de
filme horror. Janek Koza urm\re[te în paralel
vie]ile a doi cîini „urbani”, ale c\ror destine au
turnuri complet diferite. Pikuś e exagerat de
r\sf\]at [i-[i petrece cea mai mare parte
uitîndu-se la telenovele cu st\pîna sa, cel\lalt
cîine s-a r\t\cit de st\pîn [i descoper\ în ora[
pl\cerile vie]ii libere [i ale vagabondajului. Dou\
serii de fotografii ale Małgorzatei Sołtzsiak pun în
oglind\ modurile în care sînt trata]i cîinii în dou\
ora[e apar]inînd unor culturi diferite. Prima serie
urm\re[te via]a cîinilor-paria în Delhi, India, cea
de-a doua e realizat\ într-un cimitir de animale
din apropierea Var[oviei, unde pietrele de
mormînt reflect\ afec]iunea uneori exagerat\ a
st\pînilor. Proiectul lui Maksymilian Lukomski,
Have You Cleaned Up After Your Dog, este un fel
de hart\ a traseelor de zi cu zi ale cîinilor sco[i la
plimbare, [i face aluzie, ironic, la un hot-topic
care a stîrnit nenum\rate dezbateri în ultima
vreme: ar trebui st\pînii s\ cure]e dup\ cîini
Înapoi în strad\ (unde, apropo, nici urm\ de
cîine vagabond), în drum spre Zachęta, una dintre
cele mai cunoscute [i mai active galerii din
Polonia. Proiectul propriu-zis are ca spa]iu de
desf\[urare ora[ul, numai documenta]ia e
adunat\ în Salonul Mic al galeriei. Another City,
Another Life urm\re[te transform\rile petrecute
în Var[ovia ultimilor ani în paralel cu evolu]ia
altor ora[e din fostele state comuniste, punînd
fa]\ în fa]\ modernizarea socialist\ r\mas\
incomplet\ cu tendin]ele de globalizare, utopii
colective sau personale, amintiri dintr-o alt\
via]\. Arti[tii invita]i vin din Petersburg, Sofia,
Budapesta, Bucure[ti, Praga, Zagreb, Yerevan,
Tbilisi, Ljubljana, Skopje [i Var[ovia, iar proiectele
lor au ca puncte centrale e[ecul proiectului
comunist, haosul arhitectural, turismul, centrul [i
periferia, posibilit\]ile alternative de ac]iune
artistic\ [i politic\. Pornind de la premisa c\ în
ultimii ani spa]iul public s-a transformat, aproape
în totalitate, într-o uria[\ platform\ media cu o
accentuat\ dimensiune comercial\, Tadej
Pogačar merge pe urmele locuitorilor ora[ului,
parc\ într-o încercare de a aduna dovezi ale
existen]ei lor printre branduri, panouri
publicitare [i supermarketuri. Urmele sînt cît se
poate de personale, de subiective [i de efemere:
reminiscen]e ale trecutului, interven]ii personale
în spa]iul public, design original, desene sau
schi]e care servesc ca repere în ora[. O alt\
interven]ie care îi implic\ în mod direct pe
locuitorii Var[oviei este cea a lui Grzegorz Drozd,
care [i-a construit o cabin\ micu]\, semnalizat\
fosforescent, Informacja, [i a amplasat-o la
intersec]ia a dou\ dintre cele mai circulate str\zi
din centrul ora[ului. Timp de o s\pt\mîn\ a stat la
dispozi]ia var[ovienilor, încercînd s\ l\mureasc\
probleme [i dileme dintre cele mai diverse, dar
bazîndu-se exclusiv pe propriile cuno[tin]e, f\r\ a
face apel la surse exterioare de orice fel. Curio[ii
au fost invita]i s\ descopere singuri dac\
informa]ia bazat\ pe cuno[tin]ele limitate ale
unei singure persoane mai au vreo valoare, într-o
lume în care tot ce vrei s\ [tii e la un click
distan]\.
Ultima oprire, Castelul Ujazdowski. Acum,
fostele înc\peri baroce g\zduiesc expozi]iile
organizate de Centrul pentru Art\
Contemporan\. Establishment (as a source of
discontent) ne face cuno[tin]\ cu cea mai tîn\r\
genera]ie de arti[ti polonezi. Întrebarea care a
stat la baza acestui proiect este în aparen]\ una
foarte simpl\: ce [anse de afirmare are noul val de
arti[ti [i în ce m\sur\ se poate vorbi despre o
nou\ art\, atîta timp cît arti[tii „revolu]iei de
catifea” dau în continuare tonul Establishment
nu e doar o recapitualre a ceea ce se întîmpl\ în
arta contemporan\ polonez\, ci [i o
problematizare a mitologiei artistului, a
subiectivit\]ii acestuia într-o „epoc\ a curatorilor”
în care arta este supus\ institu]ionaliz\rii, iar
artistul risc\ adesea s\-[i descopere
individualitatea transformat\ în trademark. The
Red Eye Effect. Polish Photography of the 21st
century reune[te tineri fotografi ale c\ror lucr\ri
contureaz\ o imagine destul de limpede a noilor
direc]ii în cultura vizual\ polonez\. Fotografii de
pres\ controversate, ba chiar scandaloase,
fotografii f\cute de amatori, pictoriale din reviste
de mod\ sau fotoreportaje, dar [i c\r]i de art\ sau
sculpturi (Anna Baumgart) [i instala]ii (Anna
Orlikowska) dau consisten]\ proiectului,
îndep\rtîndu-l în acela[i timp de conceptul
tradi]ional de expozi]ie de fotografie. Secven]ele
au, în ciuda diferitelor medii folosite, o coeren]\
extraordinar\ [i demonstreaz\, în cele din urm\,
cît de „puternic\” poate fi fotografia în mîinile
arti[tilor contemporani.
anastatic`
tot ce scriu ziua
noaptea se stric\
iar diminea]a miroase a hoit
prin u[a cr\pat\ s\ ias\ duhoarea
îmi v\d vecinii cum se întristeaz\ [i î[i fac cruce
a[a cum se cade s\ faci
c`nd treci prin dreptul unui mort
c`te unul mai t`n\r
duce m`na la nas [i gr\be[te pasul
f\r\ s\ [tie ba c\ are un [iret dezlegat
ba c\ a uitat filtrul de cafea sau fierul de c\lcat în priz\
dar grija mea
p`n\ m\ apuc de scris
este s\ nu se-nt`mple niciodat\ nimic neprev\zut
nu ]in u[a deschis\ prea mult
mi-e team\ de ho]i
s-au înmul]it [i-au devenit în stare de orice
o-nchid dup\ ce ultimul vecin
îmi d\ de în]eles c\ m\ [tie acas\
între cei patru pere]i
a[tept`nd s\ crape de ziu\
noua art`
Zachęta Gallery, Another City, Another Life, Tadej Pogačar
Zachęta Gallery, Another City, Another Life, Grzegorz Drozd
Ruxandra Ana, 24 de ani, a absolvit Facultatea de Litere din Bucure[ti [i e student\ la Facultatea de
Limbi Str\ine, sec]ia polon\-german\. A tradus, la Editura Humanitas: Tim Lott, White City Blue; Tibor
Fischer, C\l\torie p`n\ la cap\tul camerei; Guy Bellamy, Vacan]a, [i Woody Allen, Anarhie.
Robert {erban, 37 de ani, scriitor, ziarist, realizator tv, director editorial
al Editurii Brumar. A debutat în 1994 cu volumul de poezie Fire[te c\
exagerez (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au
urmat Odyssex, 1996, Piper pe limb\, 1999, Cinema la mine-acas\,
2006, coautor la Cartea roz a comunismului, 2004.
robert
[erban
29
noua literatur`..............................................................................................iunie 2008..................................................................................................num`rul 16