numărul 16 (iunie 08) - Noua literatura

ion
manolescu
derapaj
Rahan
din Apuseni
lumini]a
marcu
editorial
C
înd vine canicula, cel mai bine e s\ pleci pe munte.
Prin 2000, eram prin Apuseni, cu-amicii Alex [i Radu. În
Bucure[ti, vara topea asfaltul [i min]ile scriitorilor, dar
nou\ nu ne p\sa. T\iasem jude]ul Alba în dou\ [i-acum ne
l\f\iam în r\coarea p\durilor, sprijini]i de rucsac. Un sat f\r\ [coal\
[i curent electric, dar cu dou\ cîrciumi. Nici Creang\ n-ar fi cerut mai
mult.
Ne termin\m tura, coborîm de pe stînci [i tragem la primul birt:
o poian\ c-un chio[c [i-o plac\ de lemn pe post de b\ncu]\. Alex
vine cu berile, Radu se las\ pe lemn, eu r\mîn în picioare. Ciocnim,
dar n-apuc\m s\ ducem sticlele la gur\. Din spatele chio[cului
iese un zdrahon, gen v\rul lui Rahan, dar mai p\ros [i cu-n roi de
musculi]e-n jurul capului. Într-o mîn\ are un pahar de rachiu,
în cealalt\ un ciomag. Se-apropie de noi, r\cnind cavernos:
- Rupeni ’29! Rupeni!
Ne consult\m din priviri. Enigma fonetic\ persist\. Brusc,
zdrahonul se potole[te [i-arat\ cu bîta spre placa de lemn:
- Aista-i locu’meu!
Instantaneu, Radu a [i luat pozi]ia de drep]i.
- S\n\tate! deschid eu un canal de comunicare.
- Ziua bun\! îl întîmpin\ [i Alex. Radu se retrage cu pa[i
mici, ca la fotbal, cînd pui zidul.
Rahan II nu r\spunde nimic. Se-ncrunt\, îl caut\ pe Radu
[i soarbe rachiul. Înghi]im [i noi din bere, cu ochii pe ciomag.
- Frumos îi grîu’ anu’ ista! morm\ie ciobanul, privindu-l fix
pe Radu.
- Adev\rat! zice Radu, repede [i f\r\ s\-l roage nimeni.
- Da’ s-a stricat t\t. Porumbu’-i mai frumos ca grîu’!
- {i asta-i adev\rat! adaug\ Radu.
Conversa]ia se-opre[te, din lips\ de chef sau de vocabular.
Ciobanul se-ntoarce la dughean\, înjur\ [i cere înc\ un rachiu.
Noi ne vedem de beri pîn\ ne plictisim. Pe sear\, mergem înapoi
la gazd\, care ne-a[teapt\ cu brînz\, ceap\ [i ciorb\ de fasole
fiart\-n tuci. Ciobanul e b\rba-su [i n-a f\cut r\u nim\nui,
niciodat\. Doar noaptea, cînd se-mbat\, mai bubuie cu ciomagu’
prin curte. Ultima oar\, a pisat cîinele acu’ o lun\. E-al treilea-n
ultimu’ an. De-atunci, n-au mai luat altul.
Cam asta-i povestea lui Rahan din Apuseni. Prin sat ni s-a
explicat c\ fusese miner în Valea Jiului [i c\ gazda îl luase de pe
drumuri ca s\ aib\ grij\ de vite. Mai multe v\ poate spune Radu.
Ave]i, îns\, grij\: e scriitor [i s-ar putea s\ v\ zic\ alt\ poveste.
Ion Manolescu are 40 de ani [i este conferen]iar doctor la Facultatea de Litere,
Bucure[ti. Specializat în teorie cyber-cultural\ [i în studiul ideologiei politice [i
literare a comunismului românesc. Romancier prin voca]ie, instinct [i pl\cerea de a povesti
lucruri incomode (Alexandru, Editura Univers, 1998; Derapaj, Editura Polirom, 2006).
L
a pagina 28 din revista pe care tocmai a]i deschis-o, Némethi Barna scrie un articol
documentat [i plin de tîlc despre cum a ap\rut faimoasa Penguin Books. Dincolo de am\nuntele
savuroase [i de mesajul textului (curajul, nonconformismul [i flerul unui editor se pot transforma
în succes), articolul se încheie deschizînd o problem\ foarte important\ a pie]ei de carte din
România momentului. A[ putea spune, riscînd s\ sune pompos, o problem\ a culturii române contemporane.
Problema traduc\torului. Deschide]i cîteva site-uri de edituri române[ti, mari, importante, a[ zice chiar de
succes financiar, c\ci nu cred c\ oamenii de acolo public\ doar de amorul artei. O s\ vede]i pe foarte
pu]ine dintre aceste site-uri prezenta]i traduc\torii. De[i, cum spune Némethi Barna, 80% din pia]a de
carte din România se compune din traduceri. Deci [i produc]iile editurilor respective. Deci [i cî[tigurile lor.
În fericitele cazuri în care numele traduc\torilor apare, nu ni se spune nimic mai mult. Un ins acolo, s\ zic\
mersi c\ i s-a pronun]at numele... Amintesc în treac\t c\ pe site-urile marilor edituri ale lumii civilizate numele
traduc\torului apare exact la acela[i nivel cu numele autorului c\r]ii respective, cele dou\ fiind separate de
o bar\ oblic\. Apoi, în articolele-teasing din ziarele române[ti, atunci cînd redac]iile respective se hot\r\sc
s\ foloseasc\ totu[i spa]iul destinat reclamelor la detergen]i [i în astfel de scopuri inutile, nu apare aproape
niciodat\ numele traduc\torului. Men]ionez doar ca exemplu, ca s\ nu se cread\ c\ vorbesc abstract, fragmentele
din jurnalul lui Che Guevara, la care [tiu, din întîmplare, cît au muncit doi prieteni ai mei. Mai mult, la minunatele
lans\ri de carte de la tîrguri - nu c\ ar avea vreun sens lans\rile triste la standurile [i mai triste ale unor mari
edituri române[ti, dar totu[i - traduc\torii cîteodat\ nici m\car nu sînt invita]i. Nu s\ vorbeasc\ despre munca
lor, s\ ne în]elegem, ci s\ asiste. Nu. Cînd am întrebat, din curiozitate, de ce se întîmpl\ a[a ceva, mi s-a r\spuns
c\ se prefer\ ca vorbitori personalit\]ile cunoscute, eventual de la televizor. Atît despre gloria traduc\torului,
care ar avea avantajul c\ e gratis.
Despre felul în care sînt pl\ti]i traduc\torii s-ar putea vorbi mult [i bine. Vom încerca s\ o mai facem în
numere viitoare, consecven]i ideii cu care am pornit revista, dedicînd spa]ii generoase traduc\torilor români.
Ce pot s\ spun eu acum ar fi c\ mi-a trecut prin minte urm\toarea strategie: s\-mi înso]esc toate textele
pe care le scriu, în diverse publica]ii [i pe diverse teme, de urm\toarea banderol\: TRADUC|TORII
ROMÂNI CER S| FIE PL|TI}I CA ÎN ALBANIA. Acolo tariful pentru traduceri din limbi str\ine în limba albanez\
se pare c\ ar fi 5 euro/pagin\. Exist\ legi create la presiunea uniunilor de scriitori [i traduc\tori din ]\rile
respective. E o m\sur\ de protec]ie minimal\ pentru culturile care tr\iesc din importuri. La noi, tariful pentru
traduceri e în jur de 2,50 euro/ pagin\. Dac\ se emit preten]ii, ni se r\spunde c\ cu atît traduc [i marii
traduc\tori, premia]i, oameni venerabili. Iar dac\ nu vrem, sigur vin tineri, studen]i, care traduc [i cu
1,87 euro. Situa]ia nu s-ar putea schimba decît prin unirea traduc\torilor într-o breasl\ eficient\. Dar
editorii pot sta lini[ti]i, românii se unesc greu. C\ci pe cine s\ punem, nu, pre[edintele traduc\torilor
Pîn\ s\ ne l\murim în acest sens, ne uit\m cu jind la fra]ii albanezi.
În ceea ce m\ prive[te, de[i a[ vrea s\ mai fac [i alte lucruri în via]\, traducerea de c\r]i mi se pare
una dintre cele mai frumoase meserii la care mi-a dat acces Facultatea de Litere. Stau lini[tit\ la
gîndul c\ dac\ o s\ dau faliment în toate celelalte îndeletniciri, o s\ pot oricînd s\ traduc o carte
(sper ca [i dup\ acest articol!). Dar aten]ie, dac\ n-a]i tradus pîn\ acum nici una, s\ nu crede]i c\ e
treab\ u[oar\. Cunoa[terea limbii respective e o condi]ie minim\, dar departe de a fi suficient\.
Traducînd cele dou\ c\r]i de pîn\ acum [i func]ionînd în lumea c\r]ii, am întîlnit [i editori de
toat\ isprava, intelectuali [i oameni de mare calitate. Dar nimeni nu-]i ofer\ mai mul]i bani din
prietenie, iar editurile sînt un business. E nevoie de atitudine [i de reglement\ri. {i de pu]in curaj.
{i propun s\ `ncepem modest, dorindu-ne nu cei peste 20 de euro/pagin\ din UE, ci cei 5
euro/pagin\ din Albania!
Silviu Gherman, Cele mai frumoase creiere, Editura
Cartea Româneasc\, 2008, 176 p., 19 RON.
U
n junkie pr\jit, o student\ de la Litere obsedat\
de literatur\ erotic\ [i de sex [i un fanatic religios,
adic\ trei loseri pierdu]i prin Bucure[ti, cu creierele
înecate în droguri, sex [i propagand\ religioas\ -
ace[tia sînt cei trei povestitori confuzi din romanul lui Silviu
Gherman care î[i dezv\luie via]a, traumele [i nesiguran]ele. Pove[tile
celor trei amintesc la modul parodic de debuturile controversate de
la „Ego.Proz\”, de personajele unor Chiva, Bucurenci, Baetica, Golea etc.
Îns\, pe m\sur\ ce cartea se aproprie de sfîr[it, impresia c\ personajele
se leap\d\ de obsesii [i încearc\ s\ evadeze într-un fel de normalitate e
din ce în ce mai puternic\. Pe coperta a patra, Silviu Gherman spune c\ a vrut
s\ scrie „un text ca un South Park al literaturii române contemporane” [i în
mare i-a reu[it. Cele mai frumoase creiere este scris\ cu ironie [i cu exager\ri, iar
personajele încearc\ s\-[i afi[eze în fiecare pagin\ penibilul în toat\ splendoarea
lui, uneori chiar înso]it de citate în francez\, exact cum îi st\ bine unei parodii. (G.D.)
3
noua literatur`..............................................................................................iunie 2008..................................................................................................num`rul 16