PDF (5 MB) - Jurnalul de Chirurgie

Adenopatia în cancerul de colon 45
Jurnalul de Chirurgie (Iaşi), 2013, Vol. 9, Nr. 1
special pe colonoscopie (n=62; 49,21%) şi
irigografie (n=27; 21,42%), iar în cazurile de
urgenţă, radiografia simplă a abdomenului
(n=32; 74,41%) şi ecografia (n=27; 21,42%)
au adus date importante.
Analizele de laborator au evidenţiat
următoarele: anemie (n=83; 65,87%),
tulburări hidroelectrolitice (n=63; 50%),
leucocitoză (n=38; 30,15%). Pacienţii
operaţi electiv au avut în special anemie
(n=62; 74,69%), iar cei operaţi în urgenţă au
prezentat, mai frecvent, tulburări
hidroelectrolitice (n=25; 58,13%).
Intervenţiile în urgenţă au fost
efectuate pentru ocluzie intestinală (n=37;
88,10%), procese septice intraperitoneale
(n=4; 9,52%) şi hemoragie digestivă gravă
(n=1; 2,38%).
Fig. 1 Repartiţia tumorilor pe segmentele colice
La intervenţia chirurgicală, tumora a
fost localizată în cele mai multe cazuri pe
colonul stâng (n=86; 68,25%) şi, mai ales,
pe sigmoid (n=64; 50,79%). Pe colonul drept
(n=40; 31,74%) a fost localizată mai
frecvent pe cec (n=18; 14,28%) (Fig. 1). La
examenul histologic al pieselor s-a remarcat
predominanţa adenocarcinoamelor tubulare
(n=96; 76,19%), urmat de adenocarcinomul
mucinos (n=15; 11,90%) şi de cel papilifer
(n=10; 7,93%). Gradingul tumorii a fost, cel
mai frecvent, moderat diferenţiat (G 2 ) (n=55;
43,61%) şi, mai rar, cel nediferenţiat (G 3 )
(n=21; 16,66%). Stadializarea s-a efectuat
după criteriile clinice TNM şi cele
patologice, pTNM.
Tumora a invadat doar submucoasa
(pT 1 ) doar într-un singur caz (1,58%). În
celelalte cazuri, s-a soldat cu modificări ale
peretelui colic, identificate prin palpare,
produse de invazia muscularei proprii (pT 2 )
(n=4; 3,21%) sau a depăşit seroasa sau a
invadat ţesutul pericolic neperitonizat (pT 3 )
(n=49; 38,91%) sau, în cele mai multe
cazuri, a invadat direct alte organe sau
structuri, sau a fost perforată (pT 4 ) (n=72;
57,1%).
Criteriul „N” se referă la adenopatia
regională metastatică şi necesită examenul
histologic a cel puţin 12 noduli limfatici.
Invazia a fost prezentă până în trei noduli
limfatici regionali (pN 1 ) la 23,01% din
cazuri (n=29); 34,15% din cazuri (n=43), au
prezentat peste trei limfonoduli invadaţi
neoplazic (pN 2 ). Ca parametri histologici
adiţionali în invazia limfatică s-au identificat
reacţia sinusală sub forma histiocitozei (n=5;
9,37%) şi a hiperplaziei foliculare (n=3;
2,38%), dar şi invazia venoasă (n=4; 3,17%).
Metastaze în nodulii limfatici aflaţi la
distanţă au fost identificate la 6,34% din
cazuri (n=8).
Criteriul „M” se referă la existenţa
metastazelor la distanţă (pM 1 ) (n=49;
38,9%).
Cele trei criterii TNM au permis
stadializarea. Invazia tumorii în peretele
colic (pT 1 ), în absenţa metastazelor s-a
întâlnit într-un singur caz – stadiul I
(0,79%). Invazia tumorii în ţesutul pericolic
neperitonizat (pT 3 ) sau a invaziei directe a
altor organe (pT 4 ), fără invazie a
limfonodulilor sau metastaze, a caracterizat
stadiul II (n=4; 3,17%).
Prezenţa metastazelor în nodulii
limfatici regionali (pN 1 - pN 2 ) – stadiul III, a
fost notată la 72 cazuri (57,14%).
Metastazele la distanţă (stadiul IV) au
fost raportate la 49 de cazuri (38,89%).
În evoluţia postoperatorie a celor 126
pacienţi, 26 (20,63%) dintre ei au prezentat
complicaţii. Acestea au fost mai frecvente în
stadiul IV (n=15; 30,6%) şi la vârstnicii din
decada a 7-a (n=10; 11,11%).