âM\ enerveaz\ suficien]a, m\ lini[te[te libertateaâ âM\ enerveaz ...

More documents

Recommendations

Info

$Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura$

$Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura$

dosar prob\ scris\ arta contemporana ( ( • Pe 3 martie, la Ia[i s-a lansat „Vector“, prima revist\ de art\ contemporan\ din regiune. Publica]ia editat\ de Asocia]ia Vector, organizatoarea Bienalei de Art\ Contemporan\ „Periferic“, [i-a ales un culoar propriu, `ns\ se al\tur\ proiectelor editoriale propuse de „IDEA“ (Cluj) [i „Omagiu“ (Bucure[ti). De[i num\rul colaboratorilor este apreciabil, `n fapt, echipa „Vector“-ului este compus\ din Matei Bejenaru (care a realizat [i design-ul), C\t\lin Gheorghe [i Vlad Morariu. • „Suplimentul de cultur\“ v\ invit\ s\ petrece]i „o zi“ `n compania printurilor de art\ contemporan\. Despre primul num\r al „Vectorului“ [i pia]a revistelor de art\ din Rom=nia citi]i `ntr-un dosar realizat de Constantin Vic\ Vector mob „Vector“ e o revist\ prea serioas\ pentru mul]i dintre noi. E scris\ & aranjat\ riguros (f\r\ a fi static\), are multe note de subsol (sau, `n cazul formatului ales, note `n lateral), are trimiteri la zeci de c\r]i [i expozi]ii/ evenimente. E alb-negru [i nu e pe h`rtie glossy, textele s`nt editate at`t `n român\, c`t [i `n englez\. Nu e cool, dar nici academic\. Textul nu e asaltat de imagine, [i asta `n beneficiul imaginii. Am citit „Vector“ `ntr-o noapte. Apoi am avut un vis lung, prea lung, `n care se f\cea c\ aveam de g\sit o Constitu]ie pentru arta contemporan\. Apoi nu am mai c\utat Constitu]ia (era imposibil, clar), ci am `nceput s\ visez chiar na[terea artei contemporane. Era un vis penibil, ie[isem din el [i el se derula `n fa]a ochilor mei, un vis al contextului. E ca [i cum ai putea `n]elege deodat\ toate ramifica]iile [i evenimentele din toate lumile posibile. Ca [i cum tu ai fi aceast\ aglomerare spontan\ de entit\]i [i te-ai chinui s\ respiri pe toate gurile deschise. A fost scandal `n visul meu, m-am trezit ca dracu’. Afar\ ploua [i toate cl\dirile din cartier erau coperta revistei „Vector“. Da, lucrurile nu se `nt`mpl\ doar `n capul meu. Lucrurile vin din afart\. La `nceput a fost statement - ul de pe pagina 1 „Vector“ se ocup\ cu predilec]ie de zona periferic\ a Occidentului: Estul european [i Orientul Mijlociu. „Vector“ analizeaz\ cultura vizual\ provocat\ de schimb\rile sociale ale acestor zone periferice. Pe scurt: o platform\-proiect unde Context, contact, contingen]\ • ~mi place termenul context: traduce mai mult dec`t poate oricine spune. Context e [i hipertext, e [i exterioritate lichid\, e [i un pic de presiune, e [i matrice. Prima sec]iune a revistei `ncearc\ o mai bun\ pozi]ionare `n acest termen-g\leat\. Matei Bejenaru face „schema logic\“ a contextului demersului artistic contemporan made in Iassy: practica (programul expozi]ional al Galeriei Vector), cercetarea (arhiva regional\ VAD) [i teoria – „practica discursiv\“ (editarea revistei de art\ [i cultur\ `n context „Vector“). Dansul identitate – context e foarte bine ilustrat de interfa]a Est – Vest reprezentat\ de platforma Vector – Periferic. Cum orice lucru periferic e de fapt o cale de intrare-ie[ire a informa]iei [i seturilor identitare, Matei Bejenaru identific\ centrul Vector at`t cu o func]ie de traducere/ translatare, c`t [i cu o func]ie generativ\. • C\t\lin Gheorghe poart\ discu]ia din perspectiva art\ contemporan\ – cultur\ vizual\ – public. Trei coordonate care nasc un context [i care se las\ asimilate `ntr-un context [i mai larg: cel al schimbului care se petrece `ntre mediul non-artistic [i cel artistic. ~n acest fenomen continuu de inputoutput, care mai e rolul criticii de art\ Unul simplu: s\ p\r\seasc\ dominanta poetic\, afectiv\ a comentariului spre o critic\ cerebral\, conceptual\, care s\ poat\ da verdicte asupra mesajelor de orice tip ale operei de art\. Nu de alta, dar altfel nu te mai cite[te nimeni. {i nimeni e foarte important `n democra]ia artei. • Textul Alinei {erban pune `ntrebarea: `n cazul `n care contextul face (nu numai dicteaz\ ce este de f\cut), atunci ce face el `n practica curatorial\ din RO Mai nimic, plasat fiind `ntre un trecut inexistent [i se `nt`lnesc [i de unde pleac\ diferite mi[c\ri ale schimbului cultural. Structura revistei reu[e[te s\ amplifice fractal statement-ul ini]ial. Fiecare sec]iune acoper\, teoretic sau documentarist, [tiin]ific [i/sau narativ, c`te un vector al revistei. Dac\ teoria vectorilor sun\ cam a[a: un vector este o transla]ie a spa]iului cu trei dimensiuni (iar un spa]iu vectorial este o mul]ime de obiecte/ elemente care pot fi adunate `ntre ele [i `nmul]ite cu numere), atunci `ncercarea revistei un prezent mimetic. O observa]ie a lui Judit Angel, citat\ `n text, e de-o veselie dubioas\: nu prea avem mainstream `n arta RO, a[a c\ programele alternative nici m\car nu s`nt alternative, ci poate chiar mainstream. Cum aceast\ circularitate a absen]ei e `ndestul\toare & trist\, Alina {erban scrie r\spicat: actual curatorial RO e „nominalism acut“ [i mi[care de „enclavizare“. Lipsa networkului e vizibil\ (paradoxal, nu), iar actul curatorial se va sc\lda `n continuare `ntre interven]ionism [i izola]ionism. Oare nimeni, cet\]eanul artei contemporane, ce spune • Sec]iunea „construind contexte_rela- ]ion`nd context“ se `ncheie cu un articol al lui Cristian Nae despre programul editorial „IDEA“, singurul din RO deschis c\tre arta contemporan\. Unica prezen]\ ne e una de translatare (numeric\ [i calitativ\) a mul]imii {arta contemporan\ din zona periferic\ a Occidentului} `ntr-o platform\ bine direc]ionat\ spre integrare. Apoi, ce se `nt`mpl\ `n interiorul mul]imii (pe platform\) e o alt\ poveste. oblig\ la responsabilizarea consumului. Cum facem asta: prin pl\cerea actului lecturii. Tam-tam. Dumnezeu e [ef la Mall Cei doi arti[ti „`n context“ selecta]i pentru acest num\r al revistei s`nt Dan Acostioaei [i Ciprian Mure[an. Primul propune o serie de icon-uri (un fel de icoane postmoderne) cu numele LOGOS. Misionarism [i convertire at`t `n biseric\, c`t [i `n consumism. De unde amestecul \sta [i relativitatea total\ `n momentul alegerii. Dumnezeu e `n Mall. Dar Dumnezeu e [i `n Teoctistul lui Ciprian Mure[an, picat sub povara grea a cincinalului. Mai multe informa]ii, direct `n revist\, doar n-o s\ povestim, ca la [coal\, aceste descrieri dup\ natura mental\. Lansarea revistei „Vector“ la Libr\ria Humanitas „Eugène Ionesco“ din Ia[i 10 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 68, 18-24 MARTIE 2006
prob\ scris\ dosar Construind contextul • Probabil cea mai important\ sec- ]iune este cea care prive[te proiectele contemporane din zona periferic\ a Occidentului. Branislav Dimitrijevic spune o poveste de legitimare foarte mi[to a artei contemporane `n Serbia. Aflat\ sub regimul lui Milosevic, Serbia aparent a sta]ionat. Muzeul de Art\ Contemporan\ a trecut `n aparatul ideologic, dar comunitatea artistic\ independent\ s-a dezvoltat ne-institu]ional. ~n primul r`nd, arta contemporan\ a fost un motor [i un instrument (nu `ntotdeauna) ale societ\]ii civile din Serbia anilor ’90. ~n al doilea r`nd, nu putem vorbi de scen\ artistic\ (f\r\ o infrastructur\ necesar\), dar putem vorbi de comunitate, de apari]ii izolate sus]inute direct/ indirect de to]i membrii. Concluziile studiului nu s`nt prea vesele: ast\zi Belgradul are o singur\ galerie cu un proiect curatorial consistent [i un muzeu c`t de c`t ok. Accentul pic\ pe arta video, celelalte medii fiind neglijate. Surpriz\, dar [i Bucure[tiul pare la fel. Na, [i noi am avut un Iliescu, [i am fost la fel de bolnavi c`nd eram mici. • ~n Republica Moldova, arta contemporan\ se vede la televizor. Lilia Dragneva prezint\ proiectul ALTE AR- TE, un proiect unic, bun de pus `n practic\ oriunde `n Est. Un alt model de urmat (cel pu]in pentru partea de colaborare interetnic\) e cel al Centrului israelian pentru art\ digital\. Abordarea colaborativ\ (ca parte a g`ndirii creative) trebuie f\cut\ `n periferia, marginea zonei, `n primul r`nd, pentru a stimula dialogul cu vecinii, apoi cel cu Occidentul. • Un alt proiect, de data aceasta britanic, este cel al artistului-catalizator al schimb\rii. Slujba ta de vis, pentru artist, ar `nsemna s\ se apuce de regenerare cultural\. Cum, unde [i c`nd s`nt `ntreb\ri cu r\spuns `n textul Sophiei Hope. • Un alt model, autohton, este CAA – Centrul de Analiz\ a Artei –, ini]iat, la `nceput ca arhiv\, de Lia Perjovschi. CAA e [i muzeu, e [i [coal\, dar mai ales laborator. Ce pute]i g\si aici „Orice ac]iune care face sens.“ Perjovschi dixit. De la web la underconstruction Sec]iunile finale ale revistei se ocup\ mai ales de evenimentele `nregistrate (expozi]ii, `nt`lniri etc.) – func]ia de link-arhiv\ a „Vectorului“. Un studiu consistent este cel al lui Klaus Müller despre dezvoltarea web a muzeelor [i expozi]iilor. Web-ul nu e doar poart\ de intrare sau spa]iu de arhivare a expozi]iilor: el poate deveni un mediu de comunicare `ntre artist, curator [i public. Pentru avantaje [i dezavantaje, vizitare [i/ sau interactivitate, merge]i la text, paginile 105-127, con]ine [i link-urile c\tre site-urile discutate. {tefan Tiron re-prezint\ ac]iunea de la Galeria Nou\, din toamn\. ~n care oamenii au construit o re]ea ad-hoc de upload [i download, pe principiul sharefree. O bun\ introducere `n a[tept\- rile genera]iei copyleft. Mihnea Mircan despre Bruiajul politicii din subsolul MNAC – proiectul Under Destruction #1. {i dou\ reportaje de la Istanbul [i Londra, despre evenimente recente `n arta contemporan\. Plus o cronic\ la cartea lui Marius Babias, Subiectivitatea marf\, semnat\ de Vlad Morariu. Am l\sat la final dou\ texte: un jurnal de c\l\torie al lui Antje Schiffers, numit Corespondentul nostru din str\in\tate [i altul semnat de Robert Azzarello, despre „adev\r, putere [i politica graffiti `n strad\“. Antje Schiffers s-a plimbat prin zona periferic\ a Occidentului pentru a aduce r\spunsuri. La `ntrebarea: „Cum a]i vrea s\ vede]i ]ara dumneavoastr\ reprezentat\ `n Germania“. Un concept-tare care mi se pare c\ r\spunde perfect inten]iei „Vector“. Al doilea text e doar un pretext. ~n loc s\ se limiteze la discu]ia construirii heterosexuale a spa]iului public, textul `ncearc\ un salt. Din p\cate, cam `n gol. Dar despre toate a- cestea, r\sfoi]i „Vector“. O prezentare bun\ a revistei ar fi solicitat un hipertext. {i un forum. Nu e o revist\ pe care s-o cite[ti `n pat, la lumina veiozei. Nici nu prea are poze, e axat\ mai mult pe text. Merit\ pus\ `n rucsac, rucsacul `n spate [i tu `n fa]a Galeriei Vector, cu o pancart\ goal\ `n m`n\. Drumul spre context a `nceput. Fie c\ o iei spre est sau spre vest. FOARTE FRUMOS AICI PRINTRE PRINTURI! O zi din via]a lui Joseph B. Se treze[te de diminea]\, `[i pune o cafea, verific\ mailul [i se `ntoarce `n pat. Joseph ast\zi nu este omid\. El este un artist destul de cunoscut, un om oarecare. Pur [i simplu are o zi liber\ [i destul chef s\ ia la m`n\ toate revistele de art\ din spa]iul RO. Dac\ ar fi fost Sabin B\la[a ar fi avut alte probleme. Nu, Joseph B. e pur [i simplu un tip oarecare. 9.30 – 12.10 Pe pat, sub pern\, st\ „Pavilion“. Cum scrie pe copert\, „Pavilion“ e urma[a revistei „Artphoto“, care e deja istorie. „Pavilion“ e o revist\ de buzunar, color, [i are vreo 200 de pagini. ~n ea public\ vreo c`]iva tipi care au auzit de Joseph B., [i c`]iva tipi de care am auzit [i noi: Slavoj Žižek, Jean Baudrillard, Boris Groys. Desigur, partea teoretic\ se combin\ cu un dosar foto mi[to. Sau nu neap\rat dosar, pentru c\ revista nu are sec]iuni. Fiecare o cite[te cum vrea, de exemplu Joseph o va citi de la final la `nceput, c\ s-a cam s\turat de Baudrillard. Care discut\ NU-ul fran]uzesc dat Constitu]iei Europene. Tot probleme „politice“ se propun [i `n dialogul cu Žižek. Pentru c\ subiectul e inerent „politic“, iar tot ce-i `n jurul lui, fie art\, fie r\zboi, e politic. Politic\ pare [i arta lui Dan Perjovschi sau Maurizio Cattelan. Politic e totul, a[a c\ Joseph B. pune revista pe pat [i `ncearc\ s\-[i simuleze o ideologie pentru mai t`rziu. 12.47 – 15.09 A sunat telefonul [i de partea cealalt\ a firului nu e nimeni sp`nzurat. E chiar fratele lui Joseph B., Joseph K., care sun\ din Londra, UK, c\ a ajuns cu bine [i c\ nu s-au semnalat incidente deosebite, containerul a fost ok, planul a mers, s\-i transmit\ mul]umiri lui Matei Bejenaru. Al c\rui Ghid de c\l\torie, publicat `n ultimul num\r din „IDEA“ (21/2005), s-a dovedit perfect pentru orice emigrant. „IDEA“ e cea mai consistent\ revist\ de art\ contemporan\ din RO. Are mai multe sec]iuni, Joseph le [tie bine. ~ncepe `ntotdeauna cu arhiva, unde se public\ texte ale unor teoreticieni contemporani. Num\rul \sta `l a- vem pe Victor Burgin, cu dou\ texte [i un interviu. Plus o selec]ie din fotografiile sale. Sec]iunea scena e de actualitate, despre bienale de orice fel, fie la Vene]ia, fie la Moscova. Dosarul din acest num\r e dedicat artelor performative, adic\ dansului contemporan. O discu]ie foarte mi[to cu c`]iva coregrafi. {i un text al lui SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 68, 18-24 MARTIE 2006 11 Mihai Mihalcea, `n care se pl`nge c\ nu are un background teoretic. Nu-l are, `l inventeaz\. Continuare `n pagina 12 dosar
Page 1 and 2: TRIMISUL NOSTRU SPECIAL: „Datul c
Page 3 and 4: ) ordinea de zi actualitate Aici Eu
Page 5 and 6: ) teorie [i practic\ pop-cultura Fl
Page 7 and 8: printre r`nduri carte este c\, de[i
Page 9: muzic\, nu `nseamn\ s\ sco]i un c`t
Page 13 and 14: lovitur\ de teatru arta grea ) SCRI
Page 15 and 16: ) ) fe]e-fe]e fast-food Norman Mane

âM\ enerveaz\ suficien]a, m\ lini[te[te libertateaâ âM\ enerveaz ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

âM\ enerveaz\ suficien]a, m\ lini[te[te libertateaâ âM\ enerveaz ...