„M\ enerveaz\ suficien]a, m\ lini[te[te libertatea“ „M\ enerveaz ...

vedeta culturala mediatiza]i [i de[tep]i
)
Luiza VASILIU
EN}ICLOPEDIA
ENCARTA
)
Du - te [i lupt\ underground!
Un alt tip
de timp
Exist\ `ntotdeauna dou\
feluri de timp atunci c`nd
dormim: timpul de-afar\,
care sun\ ucig\tor mai ales
la ora 7 diminea]a, [i timpul
din\untru, cel din vis, pe
care, de cele mai multe ori,
nici m\car nu-l b\g\m `n
seam\. Nu mi-am transcris
niciodat\ visele pe h`rtie pentru
c\ mi-e team\ s\ nu mi le
psihanalizeze cineva. ~n
schimb m-am trezit de multe
ori cu un gust de vis `n minte
[i, cu ochii `nchi[i, am luat-o
de-a-ndoaselea prin visul
amintit, m-am uitat atent `n
st`nga [i-n dreapta, dar e
greu... Retr\ite, toate lucrurile
[i fiin]ele din vis se
acoper\ cu o p`nz\ prin care
nu mai vezi aproape nimic.
~ns\, `n plimb\rile astea ale
mele après-rêve, am reu[it
s\ disting unele, nici nu [tiu
cum s\ le zic, g`nduri pe
care le-a avut Luiza `n timp
ce era personaj de vis. De
exemplu, la un moment dat,
`ntindeam cuiva o batist\ [i
sim]eam c\ e o batist\ pe
care am mai visat-o o dat\ [i
despre care cel\lalt [tie, pentru
c\ era [i el cu mine `n visul
„trecut“. Ciudat, `n
dimine]ile `n care m\ plimb
prin p\durea narativ\ a
viselor mele mi se pare c\
pot explica totul foarte u[or.
Dar acum m\ `ntreb dac\
po]i pune `ntr-adev\r visul `n
Enciclopedie. ~n Enciclopedie
nu, dar `n En]iclopedie da.
Exist\ deci un timp-visat,
care n-are nimic de-a face
cu orele de pe cadranul ceasului.
~mi lipsesc no]iunile [tiin]ifice
pentru a studia problema
`ndeaproape, dar cred
c\ nu stric\ s\ semnalez
fenomene la care nimeni
n-are chef [i vreme s\ se
g`ndeasc\. Practic, nu
folose[te la nimic s\ [tii c\
exist\ [i-un timp de vis. Nu
d\ nici o solu]ie salvatoare
pentru a-]i putea tr\i via]a
mai bine [i nici nu elimin\
colesterolul din s`nge. Timpul
din vis poate totu[i, dac\ e
bine ]inut sub observa]ie, s\
dea o continuitate viselor din
fiecare noapte (celor pe care
ni le amintim, desigur).
Poate s\ transforme, dac\
[tim cum s\ `n]ep\m
senza]iile `n insectar, frica
de-a adormi `n „de-abia
a[teptatul“ somnului. Poate,
dac\ i se d\ suficient de
mult\ aten]ie, s\... Asta n-o
mai spun, pentru c\ o
cunosc numai ini]ia]ii, iar
En]iclopedia e scris\ pentru
publicul larg. Sper
s\-n]elege]i c\ nu din r\utate
trebuie s\ m\ opresc aici.
• Nu vorbe[ti despre Fight Club.
• Atunci c`nd cineva spune stop, cedeaz\, chiar dac\ te prinzi c\
„falseaz\“. Lupta s-a terminat.
• Te lup]i descul] [i f\r\ tricou.
• B\taia dureaz\ at`t c`t e necesar.
• Dac\ e prima ta sear\ la Fight Club, e[ti obligat s\ intri `n joc.
Ana-Maria Onisei
Criticii `i spun „scriitor
[ocant“, motiva]i fiind
de anormalitatea situa]iilor
construite `n romanele sale.
Membru cu drepturi depline al
„Genera]iei X“, Chuck Palahniuk
reprezint\ deja o marc\ a literaturii
americane underground.
Dup\ ce a scandalizat editorii
cu politica sa de tip reverse
atunci c`nd i s-a refuzat publicarea
romanului Fight Club,
americanul de origine francorus\
a spart tiparele propun`nd
editurii o variant\ [i mai agresiv\.
Nop]i halucinante, b\t\i
s`ngeroase, mult umor negru,
`nc\peri obscure, explozii gigantice
[i lupta „discret\“ contra
valorilor culturii consumiste,
iat\ doar c`teva dintre obsesiile
lui Palahniuk.
Majoritatea pove[tilor autorului
american graviteaz\ `n
jurul unor personaje care au fost
marginalizate de c\tre societate
[i care reac]ioneaz\ ulterior, `n
chip de r\zbunare, cu o agresivitate
aproape autodistructiv\.
Aceast\ form\ de expunere este
denumit\, `n viziunea lui Palahniuk,
transgressional fiction.
Pornind de aici, scriitorul strecoar\
mereu comentarii la a-
dresa societ\]ii americane, expun`nd
aspecte precum materialismul
excesiv, mentalit\]ile
`nguste privind activit\]ile teroriste
sau tendin]a general\ de a
`ndep\rta persoanele ce nu se
`ncadreaz\ `n sistem. Abordarea
minimalist\, frazele scurte [i vocabularul
t\ios relev\, o dat\ `n
plus, viziunea autorului `n leg\-
tur\ cu personajele sale average
[i cu felul primitiv `n care acestea
se comport\. De altfel,
aaaaaa`ntr-un
~ncadrat `n genera]ia scriitorilor nihili[ti [i comparat deopotriv\
cu Kurt Vonnegut, Bret Easton Ellis [i Irvine
Welsh, Chuck Palahniuk s-a n\scut `n 1962. Primele sale
dou\ c\r]i, trimise unor editori din New York, au fost,
ini]ial, refuzate. La fel se va `nt`mpla [i cu romanul Fight
Club (Editura Polirom, 2004), respins pentru c\ a fost
considerat „prea `ntunecat [i prea riscant“. ~n loc s\-i mai
estompeze tonul, Palahniuk `l va duce la extrem: „L-am
f\cut mai `ntunecat [i mai riscant, [i chiar mai agresiv, cu
toate chestiile care nu le-au pl\cut. {i l-am retrimis
spun`ndu-mi c\, dac\ n-o s\-l accepte,
cel pu]in n-o s\-l uite c`t or tr\i. {i
s-a dovedit c\ le-a pl\cut la nebunie!“.
~n 1999, Palahniuk publica romanele
Supravie]uitor [i Mon[trii invizibili, urmate
de Sufocare (2001; colec]ia „Biblioteca
Polirom“, 2004), C`ntec de leag\n
(2002) [i Jurnal (2003). A mai publicat
o carte de amintiri [i `nsemn\ri
de c\l\torie, Fugari & refugia]i, [i
un volum de eseuri, Mai ciudat
dec`t fic]iunea (2004). Chuck
Palahniuk locuie[te `n Portland,
Oregon.
interviu, Palahniuk amintea c\
prefer\ s\ exploateze for]a verbelor
`n locul descriptivit\]ii adjectivelor
[i c\ anumite pasaje
narative (c\rora le spune „refrene“)
fac parte din arsenalul
unui romancier atipic.
Cel mai important succes al
s\u, romanul Fight Club s-a
dovedit pe c`t de provocator, pe
at`t de original. Ini]ial refuzat de
editori, care `l considerau mult
prea agresiv [i riscant, romanul
a ajuns s\ fie reeditat, premiat [i
ridicat la rangul de manifest al
genera]iei underground. Publicat
`n 1996, Fight Club este
unanim considerat `n momentul
de fa]\ drept unul dintre cele
mai exuberante romane scrise `n
ultimul deceniu al secolului XX.
Prin intermediul pove[tii unui
t`n\r care tr\ie[te `n e[ec,
Palahniuk concepe o
nou\ „lume“, pe
jum\tate imaginar\, pe jum\tate
real\ (nu putem fi niciodat\ siguri):
subsolurile barurilor,
destinate unor b\t\i clandestine.
N\scut din mintea lui Tyler
Durden (personajul principal),
acest „Fight Club“ reprezint\
un mod de evadare din existen]ele
m\runte [i restrictive ale
membrilor s\i. Aici nu exist\
limite, nu exist\ obstacole. Doar
reguli care s\ precizeze aceasta.
~n[iruire de imagini [ocante, romanul
a stat, de asemenea, la
baza ecraniz\rii lui David
Fincher, `n 1999, cu Brad Pitt,
Edward Norton [i Helena Bonham
Carter `n rolurile principale.
Alte romane,
acelea[i obsesii
„C`nd am `nceput s\ scriu, mi-am propus s\-i fac pe
oameni s\ se `ntoarc\ din nou la lectur\, `n special pe cei
care renun]aser\ la aceast\ activitate din motive de
aparent\ lips\ de timp. A[a c\ mi-am imaginat publicul ca
pe unul care nu cite[te la comand\. Ast\zi e[ti nevoit s\
scrii c\r]i demne de a intra `n competi]ie cu jocurile video,
cu videoclipurile sau chiar cu wrestling-ul. Iar genul
acesta de oameni vor ac]iune, nu descriere. Vor mi[care,
vor verbe, verbe peste verbe.“ – Chuck Palahniuk
~ntreaga oper\ a lui Chuck
Palahniuk st\ sub semnul obsesiilor
de acest gen, elementele
psihologice fiind prezente din
abunden]\. De exemplu, `n romanul
Sufocare ni se dezv\luie
devierile comportamentale ale
unui obsedat sexual, planurile
diabolice n\scocite de acesta
pentru a putea pl\ti spitalizarea
mamei sale, dar, mai cu seam\,
convingerile lui c\ ar putea avea
origine divin\. Aici eliberarea
sufletului torturat nu se afl\ `n
situarea `ntr-o lume imaginar\,
ci `n imagina]ia asupra unei descenden]e
divine.
Dup\ cum m\rturise[te Palahniuk,
„Sufocare este cartea la
a c\rei redactare am lucrat cel
mai mult: [ase luni. Spre deosebire
de Fight Club (trei luni)
sau C`ntec de leag\n ([ase
s\pt\m`ni). Dar la aceast\ perioad\
se adaug\ ani [i ani de
documentare [i experien]e
care de care mai bizare. De
pild\, un prieten m-a l\sat s\
fac disec]ii pe cadavre, altul
mi-a povestit cum e s\ lucrezi
la Disneyland, un medic mi-a
]inut o prelegere despre aluni]e
[i negi, folosind drept model o
dansatoare exotic\. Ar trebui s\
mi se deduc\ din impozit toat\
berea cu care le-am f\cut cinste
acestor interlocutori“.
Ultimul roman ap\rut [i `n
limba român\, Jurnal, a st`rnit
din nou controverse `n lumea literar\
american\, fiind imediat
propulsat `n topul bestsellerurilor.
Cronicarul tuturor co[-
marurilor Americii propune de
aceast\ dat\ o scriere de tip jurnal,
`n care personajul principal,
Misty Tracy Wilmot, fost\
student\ la Arte Frumoase, `[i
afl\ talentele ascunse. Dup\ o
c\s\torie nefericit\, Misty se
vede redus\ la meseria de chelneri]\
la restaurantul unui hotel.
C`nd `ncep s\ dispar\ `nc\peri
din casele pe care le redecora
so]ul acesteia [i mesaje crude se
ivesc pe pere]i, izbucne[te un
adev\rat scandal. Proprietarii
furio[i intenteaz\ proces dup\
proces, iar Misty `[i vede `nc\ o
dat\ spulberate visele de a deveni
pictori]\. Dar, parc\ posedat\
de spiritul lui Maura
Kinkaid, o artist\ legendar\ din
secolul al XIX-lea, Misty va
`ncepe s\ picteze febril.
Acesta va fi `nceputul unei
descoperiri [i, pe de alt\ parte,
punctul de pornire al unui plan
diabolic. Ca `n majoritatea romanelor
lui Palahniuk: mereu
garnisite cu un special twist `n
punctul culminant. Nu trebuie
dec`t s\ v\ supune]i regulilor.
16 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 68, 18-24 MARTIE 2006