âM\ enerveaz\ suficien]a, m\ lini[te[te libertateaâ âM\ enerveaz ...

More documents

Recommendations

Info

$Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura$

$Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura$

fast-food fe]e-fe]e „{i inima mi se opri `n loc “ – de la masculin la feminin Iulia BLAGA a CRONIC| DE FILM De battre mon coeur s’est arrêté este un vers dintr-o melodie a lui Jacques Dutronc, melodie care se intituleaz\ La Fille de Père Noël. Cineastul Jacques Audiard [tie s\ pun\ titluri, de exemplu Regarde les hommes tomber, Grosse fatigue sau Sur mes lèvres. De ce i-ar sta inima eroului filmului de fa]\ Din mai multe motive. ({i de fr`nghie se trag clopotele, nu-i a[a) Thomas Seyr e un t`n\r care umbl\ `n pantofi cu toc, ascult\ muzic\ electronic\ la c\[ti, nep\s`ndu-i c\ e caraghios cum gesticuleaz\ a[a, mut [i surd la lumea din jur. Antipatic. Thomas e `n general mut [i surd. Lucreaz\ pentru tat\l s\u `n afacerile imobiliare, adic\ e un fel de broker imobiliar, meserie care-i exploateaz\ resursele de inumanitate sau, mai exact, nep\sarea. Lucr`nd pentru un tat\ care `mb\tr`ne[te pe zi ce trece, tot mai greoi [i mai h\rt\nit, regret`nd o mam\ pianist\ de concert care s-a pr\p\dit `n urm\ cu 10 ani, Thomas `l `nt`lne[te `ntr-o sear\, `nt`mpl\tor, pe agentul acesteia. A[a afl\m c\ Thomas studiase [i el pianul [i c\ nu fusese prea r\u, dar c\ moartea mamei tr`ntise capacul pianului peste degetele lui talentate. ~nt`lnirea cu agentul care `l cheam\ la o audi]ie determin\ planurile s\ se mi[te [i `n final s\ gliseze. Tom `ncepe s\ dea din l\bu]e ca s\ ias\ din mla[tina `n care e. ~[i g\se[te o profesoar\ de pian, pe chinezoaica Miao Lin, care nu vorbe[te fran]uze[te, dar care `l va ghida t\cut\, autoritar\ [i bl`nd\ pe drumul dinspre masculin spre feminin. Secven]ele `n care cei doi repet\ s`nt antologice. El vorbe[te `n francez\, se enerveaz\, m`rìe, se supune de fiecare dat\. Ea nu vorbe[te dec`t atunci c`nd e necesar, ì observ\ isteriile cu r\bdare, dar c`nd cu]itul ì ajunge [i ei la os, `l b\l\c\re[te pe limba ei. E, cu alte cuvinte (cuvinte pe care Audiard nu le spune f\]i[), figura feminin\ de care are nevoie Tom pentru a se vindeca, alter ego-ul mamei ocrotitoare [i severe care `ntinde m`na [i-l salveaz\ atunci c`nd e necesar. Remake dup\ un film american cu mafio]i, Fingers (1978, de James Toback, unde rolul principal, cel al lui Jimmy Fingers, era interpretat de Harvey Keitel), filmul lui Jacques Audiard are aparen]a unui noir urban [i o inim\ fragil\ care cre[te ca pìnea pe m\sur\ ce trec secven]ele. Nu e un film cu mafio]i moderni, nu e un film cu tent\ social\ (cei maltrata]i de Tom s`nt mai ales emigran]i), nu e un film despre puterea binef\c\- toare a muzicii. E drama unui om care lupt\ cu sine ca s\ dep\[easc\ o etap\ [i s\ se extrag\ dintr-un tipar predestinat. E un film al cre[terii, al ie[irii la lumin\, `n ciuda [mecherilor `n costume, cu amante [i pumnul tare, care `l populeaz\, `n ciuda minciunilor [i ipocriziilor de toate felurile. E un film despre lucruri desuete, cum ar fi cur\]enia [i sinceritatea. Un film f\cut din s`nge, nervi [i transpira]ie Latura psihologic\ e foarte bine asumat\ de Audiard, care d\ impresia c\ fuge ca de cium\ de psihologia dup\ ureche, de rezolv\rile superficiale. Filmul e f\cut din s`nge, nervi [i transpira]ie, umorile s`nt tari, desc\rc\rile vii, dar undeva pe fundul v`rtejului se creeaz\ ni[te zone dure, ce descriu problema unui t`n\r cumva predestinat s\ ajung\ asemenea tat\lui s\u, dar care g\se[te resurse s\-[i ucid\ simbolic tat\l [i s\ se redescopere `n calit\]ile feminine date de amintirea mamei. E un fel de recunoa[tere a animei (c\ tot e 8 martie ziua c`nd scriu textul \sta), eveniment care `l salveaz\ de la autodistrugere. Romain Duris face un rol extraordinar `n haina de piele a acestui dur cu mari convulsii [i sensibilit\]i, trece realmente ecranul, prinde {i inima mi se opri `n loc/ De battre mon coeur s’est arrêté – 2005 Regia: Jacques Audiard Cu: Romain Duris (foto), Niels Arestrup, Linh Dan Pham, Aure Atika carne. Cred c\ [i-a atins v`rful cu acest rol, e lansat pe bune. Finalul strecoar\ `ns\ o nel\murire pe care spectatorul o ia cu sine acas\. Dup\ doi ani, eliberat `n sf`r[it de tat\l s\u ucis de un mafiot rus, cu at`t mai liber cu c`t trece un ultim test, rezist`nd tenta]iei de a-l omor` pe asasin, Thomas ne apare `ntr-o ipostaz\ bizar\. Nu a reu[it s\ ajung\ muzician de concert, era prea t`rziu ca for]a din el s\ mai poat\ fi ordonat\, dar a devenit iubitul (ori so]ul) chinezoaicei [i impresarul ei. Deci a revenit la matc\, la r\d\cina elementului feminin, dar ca adjutant al ei, ca slujitor, ca adorator. Mie `mi convine, de fapt, finalul \sta. R\zvan }UPA MUZIC| PE LITERE Cocteau Twins `n spatele delirului pop Cocteau Twins [i-au luat numele de la o pies\ a celebrilor Simple Minds. ~n 1982 trei adolescen]i britanici au sim]it nevoia s\ `[i compun\ propria muzic\. Robin Guthrie era dj-ul serilor de muzic\ punk `ntr-un club din Sco]ia (Grangemouth). ~mpreun\ cu prietenul s\u Will Heggie [i Elisabeth Fraser, a `nregistrat primul album Cocteau Twins `n numai [apte zile. Vocea solistei Elisabeth Fraser poate fi ascultat\ pe coloana sonor\ a filmelor din seria St\p`nul inelelor. C`nd a fost fondat grupul care a f\cut-o celebr\ avea numai 17 ani. Ea scria versurile pentru piesele trupei, iar obscuritatea expresiilor pe care le folosea a dat na[tere unor discu]ii interminabile. Fanii Cocteau Twins au `ncercat mereu s\ afle ce se ascunde `n spatele formulelor poetice misterioase, deloc facile, pe care Liz obi[nuia s\ le transcrie pe coper]ile albumelor. Ini]ial, lucrurile nu au fost at`t de complicate, versurile lansate odat\ cu albumele Garlands ori Head Over Heels fiind c`t de c`t lizibile. „Multe dintre lucrurile despre care c`ntam la `nceputul anilor ’80 erau tratate ca ni[te metafore. Asta probabil c\ ]ine de c`t de puternic ]i se pare c\ e[ti. C`nd aveam 17 ani nu-mi d\- deam seama nici m\car dac\ `mi era foame, dac\ eram obosit\, dac\ am dormit vreun pic. Cum a[ putea s\ spun ceva despre versuri care veneau din zona incon[tientului Am recunoscut mereu c\ nu pot spune care era sensul, [i \sta era adev\rul“, r\spundea Liz atunci c`nd era `ntrebat\ `n interviuri despre sensurile ascunse ale poeziei pe care o c`nta… {i nimeni nu [tie dac\ glume[te sau nu. Alteori, solista recunoa[te f\r\ ezitare: „Mi se pare c\ versurile mele n-au sens. Nu s`nt f\cute cum trebuie“. {i imediat se r\zg`nde[te: „Cu toate astea am un adev\rat dic]ionar de versuri. Seam\n\ cu argoul cockney, limbaj ritmat sau ceva de genul \sta. Exist\ scriitori ca John Lennon care [i-au inventat propriul repertoriu de expresii, expresii care au prins [i s`nt folosite [i azi… Nici ei nu prea spun lucruri cu sens. {ti]i… toate acele sunete care dep\[esc `n]elesul… nu s`nt dec`t sunete“. O voce rece [i totu[i angelic\ Vocea lui Elizabeth Fraser a fost descris\ ca „rece [i totu[i angelic\“. Efectul vocii `nso]ite de acordurile repetitive de chitar\ [i ritmul de bass gen „new order“ era halucinant. ~ntrebat\ de un reporter de la publica]ia britanic\ „Melody Maker“ care s`nt vocalistele ei preferate, Liz a dat un r\spuns care p\streaz\ ceva din versurile pe care le-a scris: „Robin `mi [optea s\ o aleg pe Björk. O aleg pe Nina Simone… Nu [tiu prea multe despre via]a ei personal\, dar asta nu m\ deranjeaz\ pentru c\ am aflat foarte multe despre ea din `nregistr\rile pe care i le-am ascultat. E at`t de vulnerabil\… {i pot s\ m\ raportez la asta. Multe dintre c`ntecele ei vorbesc despre cel slab. E o persoan\ cu probleme. Iar oamenii cu probleme se simt atra[i unul de altul… Am`ndou\ am avut o via]\ grea. ~mi e familiar\“. Cocteau Twins nu au fost o trup\ de mainstream, succesul lor nu a `nsemnat milioane de discuri v`ndute [i nici apari]ii la televiziune. Succesul lor este uria[ `n m\sura `n care muzica lor `[i face sim]it efectul `n cea a celebrit\]ilor britanice de azi. Altfel, descifrare pl\cut\ a unor versuri precum: Garlands evergreen; forget-me-not wreaths; chaplets see me drugged; I could die in the rosary... (Garlands). Din 1998 Cocteau Twins nu mai c`nt\ `mpreun\, dar cei 15 ani `n care au ap\rut pe scen\ au dat muzica pe care o ascult\ milioane de fani. Printre cei care au m\rturisit c\ au fost influen]a]i de Cocteau Twins se num\r\ Madonna, Prince sau Annie Lennox. 14 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 68, 18-24 MARTIE 2006
) ) fe]e-fe]e fast-food Norman Manea [i Solomon Marcus, premia]i de Radio România Cultural Gala Premiilor Radio România Cultural, ajuns\ la cea de-a VI-a edi]ie, [i-a desemnat s\pt\m`na trecut\ primii laurea]i. Premiul de Excelen]\ pe anul 2005 va fi acordat academicianului Solomon Marcus, „pentru medierea inspirat\, timp de decenii, `ntre lumea [tiin]ei [i lumea artelor – prin c\r]ile sale, devenite repere ale unui nou umanism“. Matei BEJENARU ARTE VIZUALE Textul meu `ncepe cu o poveste. T`n\rul prin] era `ndr\gostit p`n\ peste urechi de frumoasa prin]es\, dar pentru a ajunge la ea trebuia s\ `nving\ for]ele r\ului, personificate de balaurul cu capete clonate. Prin]ul chipe[ [i viteaz, m`nuind spada cu dib\cie [i vioiciune, reu[e[te s\ reteze unul dup\ altul capetele balaurului, ajung`nd astfel la castelul prin]esei. B\tr`nul rege-tat\ accept\ cererea `n c\s\torie [i, pentru a-[i ar\ta bucuria (scuza]i, puterea), organizeaz\ o nunt\ ca `n pove[ti, care a durat mai bine de trei zile [i trei nop]i. {i dup\ aceea au tr\it cu to]ii p`n\ la ad`nci b\tr`ne]i... ...[i au tr\it ferici]i p`n\ la ad`nci b\tr`ne]i Diminea]a, plictisit, prin]ul nu se mai uita la prin]es\, aten]ia fiindu-i atras\ de cutele draperiei din dormitor ori de zgomotul aproape insesizabil al motanului care torcea. Perna din plu[ ro[u, pe care `[i sprijinea picioarele atunci c`nd st\tea pe tron, avea `ntotdeauna franjurile dezordonate (am uitat s\ v\ spun c\ jil]ul `mp\r\tesc a fost comandat `n vremea b\tr`nului rege, care era mare c`t un urs, pe c`nd noul rege era mic la stat). Unghiile ì cre[teau cu aceea[i iu]eal\, astfel `nc`t, o dat\ la trei zile, `[i ocupa c`teva ore bune cu `ngrijirea lor. Dup\ vreo c`]iva ani, pletele regelui au disp\rut, l\s`nd `n loc o frumoas\ lun\ rozalie, aproape `ntotdeauna acoperit\ de coroana cu pietre pre]ioase. De fapt, ceea ce `l deranja mai mult era c\ de la purtatul acesteia ì r\m\sese o urm\ circular\ pe cap, care nu disp\rea peste noapte. Despre fericirea reginei ar fi multe de povestit, dar v\ m\rturisesc doar c\ pl\cerea ei cea mai mare era s\ imite str`mb\turile arlechinului de la curte. Textul devine imagine `n instala]iile lui Nedko Solakov Toate cele povestite mai sus au fost inspirate de seria de desene ale artistului bulgar Nedko Solakov. Pentru lupta cu balaurul [i nunt\, el a f\cut vreo trei-patru desene, pentru ca restul, c`teva zeci, s\ ne descrie `n imagini acea fericire despre care nu afl\m prea multe din basme. Pove[tile `n imagini [i interven]iile sale textuale `n diferite spa]ii artistice, de la galerii, muzee [i [coli p`n\ la `nchisori, l-au f\cut celebru `n lumea artei contemporane. Instruit `n bine-cunoscuta tradi]ie academist\ a [colilor de art\ est-europene, Nedko Solakov se folose[te de aptitudinile sale de m\iestrie clasic\ `n desenele, picturile [i instala]iile neo conceptuale, `n care problematizeaz\, cu un subtil umor, cubul alb al galeriei ori dezvolt\ o complicat\ mitologie personal\ (`n proiectul s\u auto referen]ial ironic, „El Bulgaro“, artistul, cit`ndu-l `n spirit postmodern pe El Greco, imagineaz\ o poveste despre un artist bulgar din aceea[i perioad\ care, din diferite motive, a r\mas necunoscut p`n\ `n zilele noastre). Artistul se folose[te cu o mare subtilitate de text, care devine imagine `n instala]iile sale. ~n unul dintre proiectele sale recente, intitulat „Peisaje romantice cu p\r]i lips\“, el a pictat `n spirit kitch o serie de peisaje `n care `ntotdeauna lipse[te un element de decor esen]ial (de exemplu, barca, curcubeul ori c\prioara). Dar, de fapt, lucrul cel mai important nu `l reprezint\ tabloul `n sine, ci comentariile acide ale artistului, scrise cu creionul pe perete `n jurul picturii, care, evident, distrag aten]ia privitorului de la „m\rea]a oper\ de art\“. Pove[tile lui Nedko Solakov ne plac pentru c\ ne vorbesc despre natura profund\ a fiin]ei umane, `n cuvinte [i imagini simple. Desenele [i interven]iile sale textuale s`nt o lec]ie pentru `n]elegerea felului `n care arta exist\ ast\zi. Nedko Solakov va expune la Bienala Periferic 7, `n cadrul sec]iunii curate de Attila Tordai. Scriitorul Norman Manea (foto) este primul c`[tig\tor al Premiului „Lux Mundi“, inaugurat odat\ cu aceast\ edi]ie [i acordat scriitorului „pentru talentul artistic [i consecven]a moral\ cu care a `nf\]i[at lumii imaginea complex\ a societ\]ii române[ti [i pentru felul `n care a reu[it s\ transfigureze drama biografic\, pe fundalul unei fr\m`ntate istorii“. Norman Manea este cel mai tradus autor român `n str\in\tate. Romanul ~ntoarcerea huliganului a fost desemnat `n 2005 cartea str\in\ a anului de c\tre prestigiosul cotidian spaniol „La Vanguardia“. Beijing New Star Publishers ì va publica anul acesta trei volume `n limba chinez\: ~ntoarcerea huliganului, Despre Clovni: Dictatorul [i Artistul [i Plicul negru. Premiul „In memoriam Iosif Sava“ ì va reveni tinerei pianiste Alina Elena Bercu, reprezentanta României la Concursul Eurovision Young Musicians pentru anul 2006. Gala de premiere va avea loc luni, 20 martie a.c., ora 19.00, la Teatrul Odeon din Bucure[ti, c`nd vor fi aflate numele celorlal]i c`[tig\tori. Gala va fi transmis\ de Radio România Cultural `n seara de 21 martie [i de TVR Cultural `n seara de 26 martie. Sec]iunile pentru care se vor oferi premii `n urma nominaliz\rilor s`nt: poezie, proz\, teatru, film, muzic\, arte plastice, [tiin]\, educa]ie, jurnalism cultural. Spectacolul de decernare a premiilor ì va avea drept gazde pe Monica Davidescu, Victor Rebengiuc [i Mircea Tiberian, iar ca invita]i speciali pe Dan Puric [i Nicu Alifantis. Regia este semnat\ de Attila Vizauer, iar scenariul de R\zvan Dolea. Dublu Afrim la Odeon Plastilina de Vasili Sigariev – spectacolul cu care Radu Afrim concureaz\ anul acesta la premiul UNITER pentru cea mai bun\ regie – va putea fi v\zut `n Bucure[ti `n 27 [i 28 martie. Produs de Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploie[ti, acesta a mai ob]inut o nominalizare la Gala UNITER, la categoria cea mai bun\ actri]\ `n rol secundar – Elena Popa. Spectacolul se va juca la Teatrul Odeon. Turneul urmeaz\ premierei unui nou spectacol al lui Radu Afrim la acest teatru bucure[tean: joi.mega Joy de Katalin Thuroczy. Premiera are loc pe 17 [i 18 martie, `n prezen]a autoarei maghiare. EDITURA POLIROM SA Director general: Silviu Lupescu GRUPUL DE PRES| MEDIANET SRL Director: Gabriel Rusu Redactor-[ef: Toni Hri]ac COLEGIUL DE REDAC}IE: George Onofrei (redactor-[ef), Emilia Chiscop, Lucian Dan Teodorovici, Florin L\z\rescu SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Victor Jalb\ REDACTOR: Ana-Maria Onisei RUBRICI PERMANENTE: Adriana Babe]i, Emil Brumaru, {erban Foar]\, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici; Carte: Lumini]a Marcu, Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu; Muzic\: Victor Eskenasy, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), R\zvan }upa; Film: Iulia Blaga; Teatru: Mihaela Michailov, Oana Stoica; Arte plastice: Matei Bejenaru; Caricatur\: Lucian Amarii (Jup); Colaje foto: Ion Barbu; TV: Alex Savitescu; ADRES|: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266, tel. 0232/214.100, 0232/214111, 0724/574355, fax: 0232/214111, e-mail: supliment@polirom.ro PUBLICITATE: Oana Asaftei, tel. 0232/252294 DISTRIBU}IE / ABONAMENTE: Mihai S`rbu, tel. 0232/271333 • `n Ia[i: Media Distribution SRL, tel. 0232/216112 • `n ]ar\: Rodipet SA, Bucure[ti, tel. 021/224420, int. 192 Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului. • abonamente la orice oficiu po[tal din ]ar\ • cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa export@rodipet.ro „Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri MEDIAFAX TIPAR: SC PRINT MULTICOLOR SRL, Ia[i, Strada Bucium nr. 34, tel. 0232/211225, 0232/236388 „Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Catalogul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Tarife de abonament: • 18 lei (180.000) pentru o perioad\ de 3 luni • 36 lei (360.000) pentru o perioad\ de 6 luni • 69 lei (690.000) pentru o perioad\ de 12 luni SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 68, 18-24 MARTIE 2006 15 vedeta culturala
Page 1 and 2: TRIMISUL NOSTRU SPECIAL: „Datul c
Page 3 and 4: ) ordinea de zi actualitate Aici Eu
Page 5 and 6: ) teorie [i practic\ pop-cultura Fl
Page 7 and 8: printre r`nduri carte este c\, de[i
Page 9 and 10: muzic\, nu `nseamn\ s\ sco]i un c`t
Page 11 and 12: prob\ scris\ dosar Construind conte
Page 13: lovitur\ de teatru arta grea ) SCRI

âM\ enerveaz\ suficien]a, m\ lini[te[te libertateaâ âM\ enerveaz ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

âM\ enerveaz\ suficien]a, m\ lini[te[te libertateaâ âM\ enerveaz ...