âM\ enerveaz\ suficien]a, m\ lini[te[te libertateaâ âM\ enerveaz ...

More documents

Recommendations

Info

$Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura$

$Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura$

MIRCEA TIBERIAN REPERE: interviu `ntrebarea moarte n-are • N\scut la Cluj, pe data de 4 mai 1955, [i-a petrecut copil\ria [i adolescen]a la Sibiu, iar `n 1975 s-a mutat la Bucure[ti, unde tr\ie[te [i `n prezent. ~n 1980 a absolvit Conservatorul din Bucure[ti. • A debutat `n 1974 la Festivalul Interna]ional de la Sibiu. • P`n\ `n 1984, a lucrat `n studiouri de `nregistr\ri ca pianist [i aranjator. „M\ enerveaz\ suficien]a, m\ lini[te[te libertatea “ Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu Dac\ jazz-ul este o poveste, care este povestea lui Mircea Tiberian Cred c\ rela]ia mea cu jazz-ul a fost genetic\. Pentru c\ de la `nceputurile [colii muzicale pe care am f\cut-o la Sibiu – desigur, acolo nu era dec`t `nv\]\m`nt de factur\ clasic\ – am improvizat, am compus spontan unele melodii de jazz pe care, evident, le [i uitam imediat. Dup\ c`]iva ani, profesorul meu de pian, exasperat, mi-a spus: „Dar tu de ce nu faci jazz dac\, `n loc s\ lucrezi ceea ce `]i dau eu, improvizezi toat\ ziua“. Tot el mi-a f\cut cadou un disc de jazz – unul dintre primele ap\rute `n România, era dup\ perioada `ntunecatului deceniu [ase. ~n felul acesta m-am apropiat de jazz. Un noroc a fost [i faptul c\ `n vremea aceea luau fiin]\ cluburi de jazz `n diferite ora[e, `n Sibiu, Bucure[ti. ~ntr-unul din cluburile acestea m-am format eu ca muzician. A[a se face c\ spre sf`r[itul anilor ’60 eram destul de conectat la ceea ce se f\cea `n vestul Europei [i `n America. ~n ultimii ani de liceu, am debutat ca jazzman la primul festival de jazz din România, la Festivalul Na]ional, `n 1974. Am f\cut Conservatorul la Bucure[ti, pe vremea c`nd nu puteai studia improviza]ia la nivel universitar, dar via]a mea a r\mas `n continuare legat\ de arta aceasta. ~n deceniul opt am f\cut parte din grupuri sibiene, cum a fost „Opus 4“, „Romanian All Stars“ sau „Liviu Butoi-Mircea Tiberian quartet“, iar dup\ ‘90 am realizat mai multe proiecte personale. Imediat dup\ revolu]ie, studen]ii de la Conservator mi-au cerut s\ `nfiin]ez o specializare de jazz. Aceasta a fost prima form\ de `nv\]\m`nt universitar jazzistic de la noi. M-am implicat direct `n deschiderea unor cluburi, cum e L\pt\ria Enache sau Art Jazz Club, ocup`ndu-m\ de g\sirea spa]iului. Am `nfiin]at festivaluri, printre care [i Bucharest Jazz Festival, ajuns actualmente cea mai important\ manifestare de acest fel din ]ar\. Am avut [i numeroase leg\turi interna]ionale cu oameni lega]i de muzica aceasta. Am f\cut o vizit\ de studiu `n America pentru a-mi face o idee mai clar\ despre cum se pred\ [i cum se `nva]\ jazz-ul. Am `nfiin]at `mpreun\ cu c`]iva berlinezi grupul „Interzone“, care-[i dorea s\ apropie muzicieni din Vest de cei din Est. Nu vreau ca prin aceste enumer\ri s\ construiesc un discurs de tipul „I love me“, ci s\ ar\t c\ aproape tot ce am f\cut a fost legat `ntr-un fel sau altul de arta improviza]iei, a muzicii de jazz. O mare perioad\ din via]a dumneavoastr\ de muzician a]i prins-o `nainte de ’89. Cum era s\ c`n]i jazz `n comunism Privit\ global, toat\ cultura era `n stare jalnic\. Paradoxal `ns\, erau [i aspecte pozitive. Din cauza temerii oficialit\]ilor `n fa]a unor genuri cum este rock-ul, jazz-ul era oarecum tolerat. Se adresa unei elite, deci era considerat mai pu]in periculos, publicul de jazz fiind sensibil mai mic dec`t al altor genuri de muzic\. ~n plus, jazz-ul lucreaz\ cu text destul de pu]in, textele s`nt destul de neutre. ~n anii ’80, am traversat o perioad\ de autogospod\rire a institu]iilor de cultur\. ~n acea vreme, salariile se d\deau [i `n func]ie de `ncas\ri. Institu]iile respective erau interesate s\ fac\ unele concerte [i `[i permiteau s\ organizeze multe spectacole de jazz, mai ales c\ acestea se f\ceau cu costuri destul de reduse fa]\ de alte genuri de spectacol. Desigur, erau inconveniente pe care le tr\ia orice artist: accesul limitat la cultur\, era greu s\ pleci afar\, se puneau fr`ne, informa]iile nu ajungeau la noi. Dac\ la `nceputul anilor ’60 eram c`t de c`t conecta]i la ce se `nt`mpla `n afar\, `n anii ’80 s-a creat un decalaj foarte mare `ntre ceea ce era la noi [i ce se `nt`mpla peste grani]e. Din p\- cate, acest decalaj persist\ `nc\ [i `n ziua de azi. Era atunci jazz-ul o art\… disident\, disiden]\ `n]eleas\ mai degrab\ ca nonconformism, ca opozi]ie fa]\ de direc]ie Erau dou\ aspecte. Unul este cel referitor la ]\rile din estul Europei, la ]\rile comuniste, unde jazz-ul reprezenta leg\tura cu Occidentul. Atunci cluburile unde se asculta jazz erau ca ni[te oaze de Occident. Un club de jazz foarte vestit din Cehia a fost `nchis de oficialit\]i. ~n Polonia la fel, festivalurile de jazz erau destul de prost v\zute – acolo, primul festival de jazz a fost cam la doi ani dup\ primul festival de jazz din lume. Al doilea aspect consta `n faptul c\ jazz-ul este prin defini]ie o art\ a libert\]ii. Muzicienii s`nt liberi s\ fac\ ce vor. Asta nu se prea potrivea cu ideologia comunist\. Discografie Magic Bird – Electrecord, 1990 Never Ending Story – Blue Label, 1992 Working Underground – Prima Records, 1994 Alone in Heaven – Intercont, 1998 Hotel of Three Beginnings – Intercont, 1999 Back to My Angel – Editura Muzical\, 2002 Eleven – Jam Records, 2002 Via]a lumii – Jam Records, 2003 Lumini – La Strada, 2003 Palindrome – Jam Records, 2004 Discuri `mpreun\ cu grupul „Interzone“ Interzone – Casa Radio, 2000 Interzone Plays with Adam Pieronczyk – Not Two, 2000 Crossing Atlass 45 – Not Two, 2001 Transylvanian Grace – Not Two, 2002 Shining of the Abyss – Jam Records, 2004 Care ar fi marile schimb\ri, `n bine, pe care le-a adus revolu]ia ~n primul r`nd, libertatea. Se [tie c\ jazz-ul este o art\ liber\. Dac\ `nainte se puteau face proiecte de jazz mai mult tradi]ional, care viza cumva stilul anilor ’30, ’40, ’50, acum se poate face ceva mult mai energic, mai de actualitate. ~n al doilea r`nd, s-au deschis cluburi private, ceea ce `nainte de revolu]ie era aproape imposibil. Exist\ case de discuri particulare unde po]i s\ editezi ce- ]i trece prin cap... dac\ ai bani. Spune]i c\ au existat decalaje `ntre ceea ce se f\cea aici [i muzica din afar\, decalaje care se fac sim]ite [i ast\zi. Pute]i s\ intui]i care va fi starea muzicii de jazz la noi `n c`]iva ani Dac\ ne vom dezinhiba, a[a cum s-a `nt`mplat, de exemplu, `n teatru, s`nt [anse s\ nu mai existe aceste diferen]e de mentalitate, pentru c\, `n definitiv, despre asta e vorba. Muzicienii români s`nt oarecum tradi]ionali[ti [i mai mefien]i `n a-[i promova propriul mod de a fi. Or, jazz-ul este o art\ a impresiei. Ca român e greu s\ atingi performan]ele jazz-ului american. C`nd românii or s\-[i dea seama c\ jazz-ul american este `ntr-adev\r r\d\cina jazz-ului, dar c\ el s-a extins `ntre timp, devenind o art\ mondial\, atunci or s\ aib\ [anse mai mari de a se exprima, [anse de a ie[i cu ceva viabil `n afara grani]elor. Tocmai pentru c\ ave]i ore la Conservator [i pentru c\ lucra]i cu tinerii: s`nt ace[tia interesa]i s\ vin\ spre jazz Ave]i mul]i studen]i S`nt c`]iva `n care ave]i `ncredere c\ vor da un nou profil jazz-ului de la noi Cu toat\ sinceritatea… eu nu s`nt foarte optimist. Dar asta nu din cauza interesului pentru jazz, ci din cauza interesului general pentru muzic\. Interes pentru muzic\ exist\, dar, din p\cate, nu pentru muzica serioas\ – pentru c\ muzic\ serioas\ po]i face c`nt`nd folk, rock sau muzic\ u[oar\, dar pentru asta e nevoie s\ ai o atitudine serioas\ fa]\ de „C`nd românii or s\ - [i dea seama c\ jazz - ul american este `ntr - adev\r r\d\cina jazz - ului, dar c\ el s - a extins `ntre timp, devenind o art\ mondial\, atunci or s\ aib\ [anse mai mari de a se exprima, [anse de a ie[i cu ceva viabil `n afara grani]elor.“ 8 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 68, 18-24 MARTIE 2006
muzic\, nu `nseamn\ s\ sco]i un c`t mai mare profit `ntr-un timp c`t mai scurt. Eu cred c\ interesul pentru muzica serioas\ a sc\zut, `n general vorbind. Atunci, chiar dac\ eu la clasa de jazz am `nc\ o concuren]\ destul de ridicat\, de cinci pe loc, fa]\ de media Conservatorului, totu[i nu pot s\ fiu foarte optimist, pentru c\ [tiu c\, `n timp, dac\ lucrurile vor continua s\ mearg\ `n direc]ia asta, vom fi nevoi]i s\ reducem num\rul de locuri sau s\ schimb\m sistemul. Crede]i c\ aceast\ concuren]\ mare la clasa de jazz se explic\ prin cli[eul, conform c\ruia jazz `nseamn\ improviza]ie, deci nu neap\rat o cultur\ muzical\ solid\ Nu, nu e vorba despre asta. La clasa de jazz vin studen]i care nu s`nt `ncadrabili `n `nv\]\m`ntul conven]ional. {i chiar dac\ nu s`nt neap\rat pasiona]i de jazz, ei g\sesc aici o alternativ\. S`nt cumva asem\n\tori dansatorilor, care nu s`nt potrivi]i pentru balet clasic [i aleg varianta dansului modern. Unii dintre candida]i s`nt cei care `ncearc\ s\ fac\ muzic\ alternativ\, deschis\ la cerin]ele pie]ii actuale. Exist\, de exemplu, cereri pentru muzic\ de teatru, cereri care nu pot fi acoperite de felul `n care se face [coal\ acum, `n mod tradi]ional. S`nte]i autorul unui curriculum de jazz pentru licee. Cum se pred\ aceast\ materie `n licee Exist\ clase speciale, s`nt interesa]i profesorii s\-i atrag\ pe elevi spre aceast\ muzic\ ~n România, exist\ o singur\ clas\ de jazz, la Liceul „George Enescu“ din Bucure[ti, care este de altfel unul dintre cele mai mari licee de muzic\ din ]ar\. Din p\cate, ceilal]i directori de licee se tem s\ deschid\ por]ile pentru muzica de jazz [i nu numai... Pentru c\, odat\ deschiz`nd por]ile pentru jazz, practic formezi un sistem pentru mai multe genuri, cum ar fi rock sau muzic\ u[oar\, sau pentru unele instrumente care `n general nu se studiaz\ la noi, cum e chitara electric\, chitara bas sau bateria. Oamenii se tem s\ fac\ pasul acesta, av`nd prejudecata c\ or s\ r\m`n\ f\r\ candida]i la muzica clasic\. V-a]i dat seama, lucr`nd cu tinerii, care ar fi calit\]ile de care are nevoie un t`n\r pentru a deveni un bun muzician de jazz S`nt acelea de care are nevoie un t`n\r pentru a se impune `n muzica simfonic\. Nu s`nt at`t de nete grani]ele `ntre genuri, e vorba de un talent muzical – nu se poate face muzic\ cu diverse dizabilit\]i, gen afonie –, de o sensibilitate anume, de o personalitate destul de pregnant\, pentru c\ [i jazz-ul este o art\ de spectacol, expresia pe scen\ cont`nd foarte mult. Desigur, e nevoie [i de foarte mult\ munc\. Ce face Mircea Tiberian c`nd nu c`nt\ S`nt c`teva lucruri de care trebuie s\ m\ ocup [i care nu-mi fac o mare pl\cere. Fiind ini]iatorul `nv\]\m`ntului de jazz, a trebuit s\ g\sesc solu]ii pentru a impune lucrurile `n care credeam. ~n momentul de fa]\, `n `nv\]\m`ntul de stat, cred eu c\ lucrurile ]in destul de mult de responsabilitatea mea ca s\ se intre `n normalitate [i atunci trebuie s\ fac aproape `n fiecare zi c`te ceva pentru a `mbun\t\]i situa]ia `nv\- ]\m`ntului – eu i-a[ spune chiar alternativ – din România. „Eram destul de speriat la g`ndul c\ scrisul necesit\ o practic\ [i un talent anume“ A]i publicat recent o carte, care nu este una obi[nuit\. De fapt, s`nt trei c\r]i `ntr-una singur\. Cum s-a `nt`mplat de a]i scris-o Am plecat de la ideea de a publica ni[te compozi]ii care nu existau sub form\ de tip\ritur\, dar pentru c\ ap\ruser\ pe unele discuri erau acum c`ntate prin cluburi de unii tineri muzicieni. Atunci mi-am zis c\ ar fi foarte bine s\ le public, pentru c\ astfel le u[urez munca. Apoi mi-am dat seama [i c\ ele necesit\ unele explica]ii suplimentare, ca un fel de prefa]\. Mi-am amintit c\ la toate aceste piese eu aveam [i variant\ audio. Atunci m-am apucat s\ comentez fiecare dintre variante. Dar cum aceste analize ie[eau foarte aride, am preferat s\ povestesc ce s-a `nt`mplat `n timpul `nregistr\rilor. Spre sf`r[it, am ad\ugat [i c`teva pagini de jurnal [i – cariera mea didactic\ [i-a spus cuv`ntul – c`teva pagini cu sfaturi pentru tinerii muzicieni. Cartea este destul de bine scris\, chiar dac\ este vorba de un domeniu c`t de c`t specializat. V-a]i g`ndit vreodat\ s\ v\ exprima]i [i `ntr-un alt limbaj dec`t `n muzic\ S`nt foarte bucuros c\ am primit ecouri de tipul acesta, mai ales c\ nu am o practic\ a scrisului. Am scris c`teva articole [i, pentru c\ mul]i dintre prietenii mei s`nt scriitori, am avut multe proiecte `mpreun\ cu ei. Eram destul de speriat la g`ndul c\ scrisul necesit\ o practic\ [i un talent anume, `n plus eu nici nu f\ceam parte din categoria scriitorilor. Am avut norocul s\ lucrez cu so]ia mea. A fost o colaborare cumva „f\r\ voie“, pentru c\ ea a trebuit s\ traduc\ textele `n englez\. Limba englez\ e o limb\ foarte clar\. Or, `nsemn\rile mele destul de complicate nu puteau fi traduse. Atunci am fost nevoit s\ simplific [i varianta `n limba român\ pentru a putea fi tradus\. Spre sf`r[itul aventurii acesteia, am fost foarte nefericit, `ntruc`t nu mai r\m\sese nimic din felul meu de exprimare. Am `n]eles `ns\ c\ era mult mai bine pentru carte, iar cititorii puteau `n]elege mult mai bine ceea ce voiam s\ spun. Stilul acesta vreau s\-l p\strez [i pentru proiectele viitoare. Deci ve]i mai scrie. {i fic]iune Nu. Acum lucrez la un text despre tehnica muzical\, care se nume[te Valoarea afectiv\. Aceasta e o no]iune care a fost foarte pu]in tratat\ `n general `n estetic\, unde problema este studiat\ mai mult din punct de vedere structural, istoric. Dar exist\ un efect asupra publicului [i asupra cititorilor, Dar ascult\torul de jazz Num\rul acestora `n România este `n cre[tere, este constant „Prostia merge `mpreun\ cu trufia [i cu m\rginirea “ De asemenea, am `nceput foarte multe proiecte particulare, deja m-am specializat `n domeniul acesta. Pentru c\ altfel arta, chiar [i cea cu o foarte mare priz\ la public, nu se poate sus]ine printr-o reac]ie financiar\ fireasc\ a societ\]ii. Artele de v`rf, de pionierat au cel mai mult de suferit. Ai nevoie de ajutorul societ\]ii pentru a promova ceea ce faci. Asta `]i ia destul de mult timp, pentru c\ profesioni[tii care ar trebui s\ fac\ lucrul acesta fug de domenii pentru care finan]area este foarte mic\. A[a c\ trebuie s\ faci [i pe managerul, [i pe administratorul, pe organizatorul. Lucrurile astea nu-mi fac foarte mult\ pl\cere, dar s`nt absolut obligatorii. Altfel, s`nt mereu `n contact cu arti[tii, cu foarte mul]i scriitori. M\ `n]eleg foarte bine cu ei, mai ales cu poe]ii, pentru c\ jazz-ul este, `n general, mai apropiat de poezie. M\ `n]eleg foarte bine mai ales cu cei din genera]ia mea: cu Ion Mure[an, Ioan Es. Pop, Gheorghe Iova, Paul Vinicius, sau Paul Daian, dar [i cu scriitorii Ioan Gro[an, Gheorghe Cr\ciun sau Ion Buduca. Am fost foarte apropiat de Mariana Marin [i Ion Flora. Am numero[i prieteni [i care de fapt d\ valoarea obiectului artistic. Acest efect este uneori luat `n der`dere, tratat peiorativ. ~ns\ efectul acesta explic\ faptul c\, `ntr-o sal\ de spectacole, oamenii tr\iesc aproximativ acelea[i emo]ii. Nu e prima dat\ c`nd vorbi]i despre o no]iune abstract\, a[a cum este afectivitatea. ~ntr-un interviu mai vechi spunea]i c\ f\r\ moralitate jazz-ul nu are nici o [ans\ de reu[it\. ~n art\, scopul nu scuz\ mijloacele Se poate face art\ f\r\ o moralitate foarte ridicat\, dar e foarte greu, pentru c\ `n momentul acela ai de-a face cu o doz\ de nesinceritate. Cei care au scris sub comunism [tiu ce `nseamn\ asta. Principalul lor obstacol era c\ nu se puteau exprima sincer. Or, sinceritatea merge m`n\-n m`n\ cu moralitatea. Tot `n acel interviu spunea]i c\ a]i vrea s\ reface]i un grup pe care l-a]i format `n 2002. Ce s-a `nt`mplat Atunci credeam c\ grupul cel mai aproape de op]iunile mele artistice este cel pe care l-am f\cut `n 2002, Palindrome. Ulterior, mi-am mai nuan]at viziunea, pentru c\ am mai lucrat cu oamenii aceia [i ei s-au schimbat, au pornit `n alte direc]ii. Eu mi-am p\strat direc]ia [i am avut norocul s\ descop\r un muzician `n România cu care pot colabora, este vorba despre Liviu Butoi. El `ntrerupsese c`ntatul dup\ ’87. Mi-am dat seama c\ `mpreun\ cu el a[ putea face lucruri importante [i c\ a[ avea [i ceva de `nv\]at. De asemenea, c\ ar fi foarte bine s\ lucrez [i cu muzicieni cu care n-am mai lucrat p`n\ acum. Am avut ocazia acum c`teva luni s\ c`nt la Paris cu c`]iva muzicieni care mi-au deschis repertoriul muzical. Sigur, acesta este, din p\cate, handicapul cel\lalt pe care `l avem. S`ntem `nc\ izola]i, arta româneasc\ `nc\ este izolat\. Ea nu respir\, nu bate `nc\ `n caden]a Vestului. C`nd spune]i c\ arta româneasc\ este izolat\, la ce v\ referi]i mai precis: la faptul c\ str\inii nu [tiu mare lucru despre ea sau c\, atunci c`nd români ajung `n afar\, pur [i simplu nu pot fi recepta]i Dac\ e vorba de o art\ individual\, legat\ de particularit\]i lingvistice cum e poezia, acolo nici nu trebuie neap\rat s\ cau]i conectarea permanent\ la alte culturi. Cel pu]in `ntro anumit\ faz\ a crea]iei. Dar `ntr-o art\ interna]ional\ cum e jazz-ul [i `n care depinde de reac]ia colegilor, e r\u s\ fii decuplat. Nu po]i s\ reac]ionezi, nu po]i s\ ai feedback. printre arti[tii plastici: Marcel Bunea, Vlad Ciobanu, Mircia Dumitrescu, Tudor Jebeleanu sau Felix Lupu. N-a[ vrea s\ omit pe nimeni. Am participat la c`teva cluburi de poezie [i jazz. Chiar pot s\ fac un anun] c\ se va redeschide la Muzeul Na]ional al Literaturii Române un club de poezie [i jazz. Ne ajut\m unii pe al]ii: poezia e mai bine pus\ `n valoare de muzic\, iar noi avem ajutorul notoriet\]ii scriitorilor. {i c`nd se va deschide Destul de cur`nd, `ntr-o s\pt\- m`n\, dou\. E un proiect care va Fenomenul jazz-ului este unul complex, poate unul dintre cele mai complexe fenomene muzicale ale secolului XX. Cuprinde de la jazz-ul tradi]ional american la jazz-ul latin, unele specii de improviza]ie european\, jazz etnic. Deci exist\ ascult\tori pentru fiecare din genurile acestea. Diferen]a dintre muzica etnic\, de exemplu, [i jazz-ul etnic este c\ un etno-jazz nu se compune neap\rat `ntr-un spa]iu cultural anume, ci c\ se iau unele teme dintr-un spa]iu geografic clar [i care au un anume grad de universalitate. Ceea ce `l face s\ poat\ fi ascultat de oricine de pe mapamond care are o oarecare deschidere cultural\. ~n felul acesta, ascult\torii de jazz s-au `nmul]it. Au disp\rut `n schimb ascult\torii care erau lega]i de jazz prin partea lui dansant\. Jazz-ul a fost muzic\ de dans `ncep`nd de prin anii ’20 p`n\ prin anii ’45-’50. Forma]iile cele mai bune de jazz erau [i `n topul v`nz\rilor de discuri. Asta nu s-a mai `nt`mplat c`nd jazz-ul a devenit o art\ pentru elite. fi coordonat de Muzeu, iar eu voi alege partea muzical\. De partea literar\ se va ocupa Ioan Cristescu. Ce `l enerveaz\ pe Mircea Tiberian Ce m\ enerveaz\ Ar trebui s\ mai facem vreo patru interviuri ca s\ intre tot ce m\ enerveaz\. Suficien]a. Bine`n]eles, e un lucru clar c\ prostia merge `mpreun\ cu trufia [i cu m\rginirea. Ce `l lini[te[te pe Mircea Tiberian Libertatea. `ntrebarea moarte n-are interviu REPERE: • Din 1984 p`n\ `n 1986, a fost co-leader al cvartetului Mircea Tiberian – Liviu Butoi, `ntre ’86 [i ’89, al grupului „Opus 4“, iar din ’89 p`n\ `n ’90 a fost conduc\tor al trioului „Labirint“ [i, `ntre 1991 [i 1992, al „Romanian All Stars“. • ~n perioada 1990-1993 a fost membru al „Romanian Big Band“, iar `n anul 1998, cofondator al Orchestrei Interzone Jazz. • A participat la diverse proiecte multi-media: Incursiuni (1996), Liniada (1999), Agnus Dei (2000), [i a condus mai multe grupuri de jazz sub propriul s\u nume. • A sus]inut turnee `n Statele Unite, Fran]a, Germania, Austria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Grecia, fosta URSS, Siria [i România. A c`ntat al\turi de Larry Coryel, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann, Johnny R\ducanu, Aura Urziceanu, Dan M`ndril\, Anca Parghel. • Experien]a artistului nu s-a limitat doar la nivelul muzical, ci s-a extins [i spre cel academic, fiind lector la Universitatea de Muzic\ din Bucure[ti, la sec]ia de jazz pe care, de altfel, a [i `nfiin]at-o `n 1990. • Este fondatorul [i coordonatorul Departamentului de Jazz din Bucure[ti (`ncep`nd cu 1990 [i p`n\ `n prezent) [i din Cluj (`ncep`nd cu 1996 [i p`n\ `n prezent). SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 68, 18-24 MARTIE 2006 9 dosar
Page 1 and 2: TRIMISUL NOSTRU SPECIAL: „Datul c
Page 3 and 4: ) ordinea de zi actualitate Aici Eu
Page 5 and 6: ) teorie [i practic\ pop-cultura Fl
Page 7: printre r`nduri carte este c\, de[i
Page 11 and 12: prob\ scris\ dosar Construind conte
Page 13 and 14: lovitur\ de teatru arta grea ) SCRI
Page 15 and 16: ) ) fe]e-fe]e fast-food Norman Mane

âM\ enerveaz\ suficien]a, m\ lini[te[te libertateaâ âM\ enerveaz ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

âM\ enerveaz\ suficien]a, m\ lini[te[te libertateaâ âM\ enerveaz ...