30.01.2015 Views

Download fisier pdf

Download fisier pdf

Download fisier pdf

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

e s t i t u i r i<br />

Nicolae Iorga<br />

despre Polonia<br />

România literar\ nr. 35 / 4 septembrie 2009<br />

20<br />

U EXISTAT în publicistica româneasc\<br />

Aunele încerc\ri care [i-au propus s\ pun\ în<br />

lumin\ atitudinea cordial\ a marelui istoric<br />

român fa]\ de Polonia cât [i a raporturile<br />

sale prietene[ti fa]\ de polonezi. Mai<br />

toate din expunerile respective sunt îns\<br />

extrem de sumare, incomplete pentru<br />

complexitatea materialului pe care ar fi<br />

trebuit s\ îl parcurg\ [i s\ îl în]eleag\. F\r\ nici o team\<br />

de a gre[i, pot afirma c\ ele sunt [i prea schematice,<br />

dovad\ c\ pân\ [i fragmentar Iorga e greu de cuprins.<br />

Autorul Notelor polone este istoricul care a scris<br />

[i publicat, timp de aproape patruzeci de ani, mii de<br />

pagini despre Polonia [i raporturile româno-polone<br />

din evul mediu timpuriu pân\ în vremurile sale. Acercetat<br />

[i a publicat contribu]ii originale chiar [i despre raporturile<br />

Poloniei cu alte state, inclusiv cu Rusia [i Germania. În<br />

ansamblul lor, scrierile lui Iorga despre Polonia, polonezi,<br />

cultura [i spiritualitatea acestei ]\ri degaj\ o simpatie [i<br />

o dragoste aparte fa]\ de fostul vecinul din nord, despre<br />

polonitate în ansamblul ei. Toate s-ar cuveni cuprinse<br />

în câteva volume, pentru c\ sentimentele de dragoste [i<br />

prietenie fa]\ de poporul [i cultura polonez\ s-au perpetuat<br />

câteva decenii în sufletul istoricului român.<br />

Nu cunosc s\ fi „descoperit” cineva resorturile acestor<br />

sentimente. Reflectând mai adânc asupra sentimentelor<br />

respective mi-am amintit de o contribu]ie a sa, publicat\<br />

în anii ’30, în polon\. Rezult\ din ea c\ sufletul tân\rului<br />

elev de la [coala din Boto[ani s-a îmbibat din fraged\<br />

tinere]e din aspira]iile poporului polonez, din lupta dus\<br />

de acesta pentru cucerirea neatârn\rii [i pentru manifestarea<br />

s-a liber\. Am verificat la Academia Român\ [i în<br />

alte foruri înalte dac\ acest lucru e cunoscut. Nu se [tia<br />

nimic.<br />

Nicolae Iorga,<br />

un mare polonofil<br />

De aceea cred c\ eseul lui Iorga, care poate fi citit<br />

în volumul inspirat [i prefa]at de el însu[i, în<br />

vremea în care ata[at cultural [i de pres\ la Var[ovia<br />

era Aron Cotru[, care a ajutat la punerea lui în<br />

pagin\, merit\ evocat. E vorba de culegerea de Nuvele<br />

[i schi]e, având ca autori pe D. Anghel, Al. I. Br\tescu-<br />

Voine[ti, I.L. Caragiale, I. Creang\, N. Davidescu, V.<br />

Eftimiu. E. Gârleanu, N. Iorga, Maria Regina României,<br />

C. Petrescu [i M. Sadoveanu, ap\rut în 1933, în Biblioteca<br />

s\pt\mânalului „Tygodnik Illustrowany”, tradus de<br />

Konstancja Mazylowna.<br />

Rândurile lui Iorga sunt relevante cu privire la<br />

formarea sa intelectual\, în care istoricul evoc\ anii<br />

copil\riei, dar mai ales faptul c\ primul s\u profesor<br />

de istorie a fost un polonez, emigrant în România<br />

dup\ r\scoala din 1863 de la Var[ovia.<br />

Din lips\ de spa]iu asupra altor aspecte relevante,<br />

în rândurile de fa]\ m\ voi opri numai asupra reac]iei<br />

lui Iorga fa]\ de Polonia la izbucnirea celui de al<br />

doilea r\zboi mondial.<br />

Pân\ în prezent reac]iile sale le g\sim înserate mai<br />

ales în publica]iile pe care istoricul le patrona:<br />

Neamul Românesc [i Cuget clar (noul „Sem\n\tor”)<br />

[i au o not\ aparte fa]\ de evoc\rile f\cute în publicistica<br />

interna]ional\. Sunt în felul lor unice. Datorit\, în primul<br />

rând, sincerit\]ii [i cordialit\]ii lor. Apari]ia eseurilor<br />

respective a început înc\ din august 1939 prin descrierea<br />

„fantomei sângeroase” (p.225), care b\tea la u[a omenirii,<br />

în ciclul de poeme înserate sub genericul: R\zboiu. Iorga<br />

ne pune în fa]a cataclismului care: - „În nebunia-i<br />

c\l\toare / Cu o suflare otr\vitoare / Ucide bietele<br />

popoare”.<br />

O dat\ cu izbucnirea r\zboiului, Iorga devine în<br />

publica]iile men]ionate un „cronicar” al evenimentelor<br />

dramatice prin care trecea poporul polonez, paginile<br />

„Neamului Românesc” sau ale „Timpului” stau m\rturie.<br />

Astfel, la 3 septembrie public\ editorialul În fa]a<br />

r\zboiului, consemnând c\ „m\celul uria[ începe, f\r\<br />

a cru]a popula]ia civil\”. Evocând experien]a pe care<br />

istoria i-o aducea în aten]ie, Nicolae Iorga face o îndoit\<br />

profe]ie, care se verific\ pân\ la urm\ în plan european,<br />

respectiv c\ „nu va învinge tehnica superioar\, ci inteligen]a<br />

conduc\torilor, însufle]ita lor convingere c\ (ace[tia)<br />

lupt\ pentru dreptate [i umanitate. {i orice speran]e<br />

de lovituri repezi [i decisive se va sf\râma de rezisten]a<br />

de care sunt capabile numai popoarele care au cultul<br />

onoarei [i deprinderea, de atâtea ori secular\, a jertfei”.<br />

Este urmat acest verdict de aforismul s\u: „Cine predic\<br />

r\zboiul ca o dovad\ de vitalitate, face un mare p\cat<br />

înveninând sufletele cu o doctrin\ atât de r\uf\c\toare<br />

pe cât de fals\”.<br />

{tirile [i comentariile dureroase de pe front sau<br />

interven]iile [i ve[tile transmise de agen]iile de pres\<br />

de la fa]a locului sau din diferite capitale, nu au for]a de<br />

a penetra în con[tiin]a cititorului ca fraza incandescent\<br />

din editorialele iorghiene, a[a cum este cel din 8 septembrie.<br />

Comentând [tirea despre intrarea în vechea capital\ a<br />

Poloniei a cizmei hitleriste, Nicolae Iorga public\ pe<br />

prima pagin\ mini-editorialul Ce este Cracovia.<br />

Pu]ini publici[ti ai acelor timpuri au scris fraze atât<br />

de vibrante, precum profesorul Iorga, membrul Academiei<br />

din aceast\ urbe, înc\ din 1924, membru, totodat\, doctor<br />

Honoris Causa a cinci universit\]i poloneze.<br />

„În condi]ii umilitoare pe care nu am a le judeca,<br />

[i nu numai c\ sînt de competen]a altora, Cracovia a<br />

fost ocupat\. În trecutul nostru însu[i, leg\turile cu acest<br />

mare centru al evului-mediu, cu morminte regale, la<br />

care s-a adaos acela al mare[alului Pilsudski, rege al<br />

credin]ei [i al vitejiei, au fost strânse, [i pentru aceia<br />

c\ acest eveniment militar are un r\sunet adânc în inimile<br />

noastre, capabile de a p\stra, în ciuda fatalit\]ii împrejur\rilor,<br />

toate vechile [i sfintele noastre prietenii. Cracovia nu<br />

putea fi supus\ primejdiei de distrugere ale unor<br />

lupte. Ora[ul sacru al poporului polon e [i un mare tesaur<br />

de art\, de la m\rea]a catedral\, de la hala negustorilor<br />

pân\ la minunea de arhitectur\ italian\ de la Wawel,<br />

cu cenu[a unor mândri st\pânitori de popoare. Am locuit<br />

[i eu în aceast\ frumoas\ [i nobil\ cetate. Din turnul<br />

marii biserici r\sun\ de veacuri imnul sunat de trâmbi]i<br />

în patru col]uri ale lumii pentru libertatea Cracoviei<br />

de groaznica sil\ a t\tarilor secolului al XIV-lea. Pe<br />

vremea aceia cerurile erau înc\ deschise pentru suferin]a<br />

poporului....”<br />

Refugia]i polonezi în România<br />

în prim\vara anului 1940<br />

Continuând în num\rul din 18 septembrie cu reflec]ii<br />

înserate pe prima pagin\ asupra tr\iniciei na]iunilor,<br />

istoricul se întreab\ dac\ popoarele pot fi distruse<br />

R\spunsul s\u este categoric: – nu! Deoarece, „dup\<br />

biruin]a principiului na]ional, statele, cât de mici ar<br />

fi, sunt na]iuni, iar na]iunile sînt o form\ organic\ a<br />

umanit\]ii (subl. N.Iorga) pentru c\ sînt n\scute, iar<br />

nu f\cute. {i de aceea ele vor asista, desigur, la meritata<br />

pedeaps\ a (din partea)ap\r\torilor”. Profe]ie care se va<br />

adev\ri peste cinci ani!<br />

În pagina a patra a publica]iei Nicolae Iorga aduce<br />

un elogiu eroismului poporului polonez, relevând c\<br />

„încercuit\ [i lovit\ de tot ceea ce tehnica ofer\<br />

acestui r\zboi industrial, Polonia î[i ap\r\ fiin]a [i<br />

p\mântul str\mo[esc cu o tenacitate ce poate fi dat\<br />

ca exemplu. Aducem [i noi în aceste grele ceasuri omagiul<br />

nostru admirabilei ]inute [i eroicelor divizii poloneze”.<br />

Refugia]i polonezi<br />

în fa]a unei biserici catolice<br />

Dup\ ce a venit [i atacul stalinist, dinspre est, asupra<br />

Poloniei, s\vâr[it în zorii zilei de 17 septembrie de<br />

armata ro[ie, împlinind a patra dezmembrare a statului<br />

polon, împreun\ cu cea german\, Nicolae Iorga public\<br />

eseul Înaintea teribilei fatalit\]i. În el, istoricul analist<br />

Refugia]i polonezi în România<br />

în prim\vara anului 1940

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!