You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
e s t i t u i r i<br />
Nicolae Iorga<br />
despre Polonia<br />
România literar\ nr. 35 / 4 septembrie 2009<br />
20<br />
U EXISTAT în publicistica româneasc\<br />
Aunele încerc\ri care [i-au propus s\ pun\ în<br />
lumin\ atitudinea cordial\ a marelui istoric<br />
român fa]\ de Polonia cât [i a raporturile<br />
sale prietene[ti fa]\ de polonezi. Mai<br />
toate din expunerile respective sunt îns\<br />
extrem de sumare, incomplete pentru<br />
complexitatea materialului pe care ar fi<br />
trebuit s\ îl parcurg\ [i s\ îl în]eleag\. F\r\ nici o team\<br />
de a gre[i, pot afirma c\ ele sunt [i prea schematice,<br />
dovad\ c\ pân\ [i fragmentar Iorga e greu de cuprins.<br />
Autorul Notelor polone este istoricul care a scris<br />
[i publicat, timp de aproape patruzeci de ani, mii de<br />
pagini despre Polonia [i raporturile româno-polone<br />
din evul mediu timpuriu pân\ în vremurile sale. Acercetat<br />
[i a publicat contribu]ii originale chiar [i despre raporturile<br />
Poloniei cu alte state, inclusiv cu Rusia [i Germania. În<br />
ansamblul lor, scrierile lui Iorga despre Polonia, polonezi,<br />
cultura [i spiritualitatea acestei ]\ri degaj\ o simpatie [i<br />
o dragoste aparte fa]\ de fostul vecinul din nord, despre<br />
polonitate în ansamblul ei. Toate s-ar cuveni cuprinse<br />
în câteva volume, pentru c\ sentimentele de dragoste [i<br />
prietenie fa]\ de poporul [i cultura polonez\ s-au perpetuat<br />
câteva decenii în sufletul istoricului român.<br />
Nu cunosc s\ fi „descoperit” cineva resorturile acestor<br />
sentimente. Reflectând mai adânc asupra sentimentelor<br />
respective mi-am amintit de o contribu]ie a sa, publicat\<br />
în anii ’30, în polon\. Rezult\ din ea c\ sufletul tân\rului<br />
elev de la [coala din Boto[ani s-a îmbibat din fraged\<br />
tinere]e din aspira]iile poporului polonez, din lupta dus\<br />
de acesta pentru cucerirea neatârn\rii [i pentru manifestarea<br />
s-a liber\. Am verificat la Academia Român\ [i în<br />
alte foruri înalte dac\ acest lucru e cunoscut. Nu se [tia<br />
nimic.<br />
Nicolae Iorga,<br />
un mare polonofil<br />
De aceea cred c\ eseul lui Iorga, care poate fi citit<br />
în volumul inspirat [i prefa]at de el însu[i, în<br />
vremea în care ata[at cultural [i de pres\ la Var[ovia<br />
era Aron Cotru[, care a ajutat la punerea lui în<br />
pagin\, merit\ evocat. E vorba de culegerea de Nuvele<br />
[i schi]e, având ca autori pe D. Anghel, Al. I. Br\tescu-<br />
Voine[ti, I.L. Caragiale, I. Creang\, N. Davidescu, V.<br />
Eftimiu. E. Gârleanu, N. Iorga, Maria Regina României,<br />
C. Petrescu [i M. Sadoveanu, ap\rut în 1933, în Biblioteca<br />
s\pt\mânalului „Tygodnik Illustrowany”, tradus de<br />
Konstancja Mazylowna.<br />
Rândurile lui Iorga sunt relevante cu privire la<br />
formarea sa intelectual\, în care istoricul evoc\ anii<br />
copil\riei, dar mai ales faptul c\ primul s\u profesor<br />
de istorie a fost un polonez, emigrant în România<br />
dup\ r\scoala din 1863 de la Var[ovia.<br />
Din lips\ de spa]iu asupra altor aspecte relevante,<br />
în rândurile de fa]\ m\ voi opri numai asupra reac]iei<br />
lui Iorga fa]\ de Polonia la izbucnirea celui de al<br />
doilea r\zboi mondial.<br />
Pân\ în prezent reac]iile sale le g\sim înserate mai<br />
ales în publica]iile pe care istoricul le patrona:<br />
Neamul Românesc [i Cuget clar (noul „Sem\n\tor”)<br />
[i au o not\ aparte fa]\ de evoc\rile f\cute în publicistica<br />
interna]ional\. Sunt în felul lor unice. Datorit\, în primul<br />
rând, sincerit\]ii [i cordialit\]ii lor. Apari]ia eseurilor<br />
respective a început înc\ din august 1939 prin descrierea<br />
„fantomei sângeroase” (p.225), care b\tea la u[a omenirii,<br />
în ciclul de poeme înserate sub genericul: R\zboiu. Iorga<br />
ne pune în fa]a cataclismului care: - „În nebunia-i<br />
c\l\toare / Cu o suflare otr\vitoare / Ucide bietele<br />
popoare”.<br />
O dat\ cu izbucnirea r\zboiului, Iorga devine în<br />
publica]iile men]ionate un „cronicar” al evenimentelor<br />
dramatice prin care trecea poporul polonez, paginile<br />
„Neamului Românesc” sau ale „Timpului” stau m\rturie.<br />
Astfel, la 3 septembrie public\ editorialul În fa]a<br />
r\zboiului, consemnând c\ „m\celul uria[ începe, f\r\<br />
a cru]a popula]ia civil\”. Evocând experien]a pe care<br />
istoria i-o aducea în aten]ie, Nicolae Iorga face o îndoit\<br />
profe]ie, care se verific\ pân\ la urm\ în plan european,<br />
respectiv c\ „nu va învinge tehnica superioar\, ci inteligen]a<br />
conduc\torilor, însufle]ita lor convingere c\ (ace[tia)<br />
lupt\ pentru dreptate [i umanitate. {i orice speran]e<br />
de lovituri repezi [i decisive se va sf\râma de rezisten]a<br />
de care sunt capabile numai popoarele care au cultul<br />
onoarei [i deprinderea, de atâtea ori secular\, a jertfei”.<br />
Este urmat acest verdict de aforismul s\u: „Cine predic\<br />
r\zboiul ca o dovad\ de vitalitate, face un mare p\cat<br />
înveninând sufletele cu o doctrin\ atât de r\uf\c\toare<br />
pe cât de fals\”.<br />
{tirile [i comentariile dureroase de pe front sau<br />
interven]iile [i ve[tile transmise de agen]iile de pres\<br />
de la fa]a locului sau din diferite capitale, nu au for]a de<br />
a penetra în con[tiin]a cititorului ca fraza incandescent\<br />
din editorialele iorghiene, a[a cum este cel din 8 septembrie.<br />
Comentând [tirea despre intrarea în vechea capital\ a<br />
Poloniei a cizmei hitleriste, Nicolae Iorga public\ pe<br />
prima pagin\ mini-editorialul Ce este Cracovia.<br />
Pu]ini publici[ti ai acelor timpuri au scris fraze atât<br />
de vibrante, precum profesorul Iorga, membrul Academiei<br />
din aceast\ urbe, înc\ din 1924, membru, totodat\, doctor<br />
Honoris Causa a cinci universit\]i poloneze.<br />
„În condi]ii umilitoare pe care nu am a le judeca,<br />
[i nu numai c\ sînt de competen]a altora, Cracovia a<br />
fost ocupat\. În trecutul nostru însu[i, leg\turile cu acest<br />
mare centru al evului-mediu, cu morminte regale, la<br />
care s-a adaos acela al mare[alului Pilsudski, rege al<br />
credin]ei [i al vitejiei, au fost strânse, [i pentru aceia<br />
c\ acest eveniment militar are un r\sunet adânc în inimile<br />
noastre, capabile de a p\stra, în ciuda fatalit\]ii împrejur\rilor,<br />
toate vechile [i sfintele noastre prietenii. Cracovia nu<br />
putea fi supus\ primejdiei de distrugere ale unor<br />
lupte. Ora[ul sacru al poporului polon e [i un mare tesaur<br />
de art\, de la m\rea]a catedral\, de la hala negustorilor<br />
pân\ la minunea de arhitectur\ italian\ de la Wawel,<br />
cu cenu[a unor mândri st\pânitori de popoare. Am locuit<br />
[i eu în aceast\ frumoas\ [i nobil\ cetate. Din turnul<br />
marii biserici r\sun\ de veacuri imnul sunat de trâmbi]i<br />
în patru col]uri ale lumii pentru libertatea Cracoviei<br />
de groaznica sil\ a t\tarilor secolului al XIV-lea. Pe<br />
vremea aceia cerurile erau înc\ deschise pentru suferin]a<br />
poporului....”<br />
Refugia]i polonezi în România<br />
în prim\vara anului 1940<br />
Continuând în num\rul din 18 septembrie cu reflec]ii<br />
înserate pe prima pagin\ asupra tr\iniciei na]iunilor,<br />
istoricul se întreab\ dac\ popoarele pot fi distruse<br />
R\spunsul s\u este categoric: – nu! Deoarece, „dup\<br />
biruin]a principiului na]ional, statele, cât de mici ar<br />
fi, sunt na]iuni, iar na]iunile sînt o form\ organic\ a<br />
umanit\]ii (subl. N.Iorga) pentru c\ sînt n\scute, iar<br />
nu f\cute. {i de aceea ele vor asista, desigur, la meritata<br />
pedeaps\ a (din partea)ap\r\torilor”. Profe]ie care se va<br />
adev\ri peste cinci ani!<br />
În pagina a patra a publica]iei Nicolae Iorga aduce<br />
un elogiu eroismului poporului polonez, relevând c\<br />
„încercuit\ [i lovit\ de tot ceea ce tehnica ofer\<br />
acestui r\zboi industrial, Polonia î[i ap\r\ fiin]a [i<br />
p\mântul str\mo[esc cu o tenacitate ce poate fi dat\<br />
ca exemplu. Aducem [i noi în aceste grele ceasuri omagiul<br />
nostru admirabilei ]inute [i eroicelor divizii poloneze”.<br />
Refugia]i polonezi<br />
în fa]a unei biserici catolice<br />
Dup\ ce a venit [i atacul stalinist, dinspre est, asupra<br />
Poloniei, s\vâr[it în zorii zilei de 17 septembrie de<br />
armata ro[ie, împlinind a patra dezmembrare a statului<br />
polon, împreun\ cu cea german\, Nicolae Iorga public\<br />
eseul Înaintea teribilei fatalit\]i. În el, istoricul analist<br />
Refugia]i polonezi în România<br />
în prim\vara anului 1940