The impact of positive and negative media messages on the ... - RJAP

Romanian Journal <strong>of</strong> Applied PsychologyCopyright 2010 @ Editura Universității de Vest Timișoara &2010, Vol.12, No.2, 86-95 Centrul Euroregional de Psihologie Aplicată<strong>The</strong> <strong>impact</strong> <strong>of</strong> <strong>positive</strong> <strong>and</strong> <strong>negative</strong> <strong>media</strong> <strong>messages</strong> on the healthydiet behavior[Implicaţiile mesajelor pozitive şi <strong>negative</strong> din mass – <strong>media</strong> asupracomportamentului alimentar sănătos]Alina Maria Fleștea, Laurențiu Maricuțoiu, Coralia SuleaWest University <strong>of</strong> TimișoaraThis study examined the <strong>impact</strong> <strong>of</strong> framing <strong>messages</strong>, <strong>negative</strong> <strong>and</strong> <strong>positive</strong>, on feelings<strong>and</strong> eating behavior. <strong>The</strong> research included two parts. In the first part, participants wereselected based on the personality dimensions, namely extraversion <strong>and</strong> emotional stabilitylevels. In the second part, they were included in an experimental setting where they had toread <strong>negative</strong> or <strong>negative</strong> <strong>messages</strong> <strong>and</strong> fill in an emotional scale <strong>and</strong> a questionnaireabout planned behavior. Results show the way written <strong>messages</strong> might not be strongenough to elicit <strong>positive</strong> or <strong>negative</strong> emotions or to influence the intention <strong>of</strong> having ahealthy eating behavior. <strong>The</strong> study <strong>of</strong>fers important information <strong>and</strong> directions for futureresearch.Keywords: framing, prospect theory, <strong>positive</strong> affect, <strong>negative</strong> affect, extraversion,neuroticism, theory <strong>of</strong> planned behaviorAddress <strong>of</strong> correspondence: Alina Maria Fleștea, E-mail address:alina.flestea@gmail.comUn fenomen de actualitate, pe care îl resimţim cu toţii,îl reprezintă promovarea stilului de viaţă sănătos. Atât înRomânia, cât şi în străinătate există diverse asociaţii saucompanii publicitare care urmăresc o educare acomportamentelor sănătoase. Lucrarea de faţa doreşte săaducă ceva nou în domeniul psihologiei sociale aplicate,punând în relaţie diferite concepte cu scopul de a fi unpunct de start în creionarea unei strategii eficiente decampanie împotriva comportamentului alimentar deficitar.Succesul unei campanii de promovare este dificil deobținut, deoarece populaţia nu este mereu dispusă laschimbări. De aceea, prin intermediul acestei cercetări vomîncerca să pătrundem în interiorul subiectului si săanalizăm barierele care împiedică organizarea unui stil deviaţă sănătos. Pentru a face acest lucru posibil, am adus indiscuție câteva teorii și mecanisme deosebit de importante,cum ar fi „teoria cadrării (engl. framing, Entman, apudHallahan, 1999)” „teoria prospectivă (engl. prospectivetheory, Tversky & Kahneman, 1979)”, emoțiile pozitive și<strong>negative</strong> experimentate de subiecții introvertiți șiextravertiți și subiecții instabili și stabili emoțional, „teoriacomportamentului planificat (engl. theory <strong>of</strong> plannedbehavior, Ajzen, 1991)”.Teoria CadrăriiTteoria cadrării (în engleză framing) este conceptulprincipal care ajută la crearea unor mesaje cu <strong>impact</strong>asupra consumatorilor. După Entman (apud Hallahan,1999), framing-ul conţine selectarea anumitor aspecte alerealităţii percepute şi scoaterea în evidență a acestora încontextul unui mesaj transmis, astfel încât se promovează oparticularitate a unei situaţii. Aşadar, acest fenomen este omodalitate de a comunica, punând accentul pe un aspectcare se doreşte a fi proeminent în textul sau mesajul creat.În majoritatea domeniilor framing-ul a devenit uninstrument de bază. Psihologii specializaţi în aria politică îlutilizează pentru a influenţa decizia electoratului,specialiştii din domeniul medical folosesec mesajele deacest tip în scopul promovării comportamentelor sănătoase,domeniul judiciar deţine de asemenea studii despreframing cu obiectivul de a detecta modalităţi de decizieadoptate de indivizi. În concluzie, framing-ul reprezintă ocale foarte importantă si utilă în alcătuirea și transmitereaunui mesaj, atât scris, cât şi oral. Un exemplu careilustrează definirea framing-ului poate fi „Consumulexcesiv de sare, zahăr și grăsimi distrug sănătatea fiecăruiadintre noi”. După cum se poate observa, mesajul este unulde tip negativ, fiind alcătuit din termeni care exprimă unpericol, termeni care doresc să declanșeze o evaluare acomportamentului alimentar și intenția de a adopta uncomportament alimentar sănătos de către subiect. Pe dealtă parte există mesajele pozitive, precum „Consumul dealimente fără grăsimi îți aduc energia necesară activitățilorcotidiene”, care au intenția de a preveni un comportamentalimentar nesănătos. Astfel, în funcție de tipul de mesajrecepționat, subiectul adoptă diverse decizii în ceea ceprivește comportamentul alimentar. Aproximativ toatestudiile recente și nu numai, au avut ca punct de plecareteoria Prospectivă (Tversky & Kahneman, 1979). Cei doiau prezentat două concepte deosebit de importante. Primulse referă la faptul că judecăţile oamenilor se realizeazădupa un anumit st<strong>and</strong>ard si este denumit „status quo”, iarcel de-al doilea concept se referă la funcţionarea uneivalori care separă rezultatele pozitive de cele <strong>negative</strong>.Împreună, aceste două concepte creează un rol al framingului,şi anume acela că deciziile si judecăţile oamenilor secreează în funcţie de percepţia situaţiei, în termeni pozitivi86

Implicaţiile Mesajelor Pozitive şi Negative din Mass – Media asupra Comportamentului Alimentar Sănătosori în termeni negativi (Fagley, Miller, 1987, 1990; Jou,Shantou, Harris, 1996; Kuhberger, Schulte-Mecklenbeck,Perner, 1999; Levin, Gaeth, 1988; M<strong>and</strong>el, 2001; Tversky,Kahneman, 1981,1984; Wang, 1996; Wang, Johnston,1995, apud Gonzalez-Vallejo, Reid, Schiltz, 2003). Spreexemplu, având în vedere framing-ul pozitiv, adicăalcătuirea mesajelor cu ajutorul unor expresii pozitive,indivizii tind să minimalizeze riscurile în luarea uneidecizii, ba chiar să le respingă total, în timp ce în cadrulframing-ului negativ, adică alcătuirea mesajelor pe bazaexpresiilor <strong>negative</strong>, care să prezinte o amenințare sau unpericol, acceptarea riscurilor este o modalitate uzuală dedecizie. Un exeplu deosebit de important care ilustrează<strong>impact</strong>ul tipului de framing asupra modalității de percepțiea unei situații este tocmai studiul pilot (Tversky &Kahneman apud Gonzalez-Vallejo și colaboratorii, 2003).Astfel, subiecţilor li s-a prezentat o situaţie problematicădin Asia, unde o boală gravă a afectat întregul ţinut și seaşteaptă ca numărul de deces al oamenilor să fie de 600. S-au propus două tipuri de programe (framing pozitiv șinegativ) în lupta cu acest fenomen: cel dintâi se referă lafaptul că după implementarea lui vor fi 200 de oamenisalvaţi si 400 vor muri, pe de altă parte cel de-al doileaprogram exprimă o probabilitate de 1/3 ca toţi cei 600 săfie salvaţi (nimeni nu va muri), iar probabilitatea ca toţi sămoară este de două treimi. După expunerea celor două ideisubiecţii au fost nevoiţi să ia o decizie. Rezultatele auarătat că indivizii preferă să îşi asume riscuri atunci când evorba de pierderi şi nu optează pentru un câştig sigur.Aşadar, studiul celor doi autori reprezintă un punctimportant în realizarea cercetării desfășurate de noi,deoarece <strong>of</strong>eră concluzii relevante în ceea ce priveștereacția indivizilor după expunerea la cele două tipuri deframing.Din toate aspectele creionate anterior este deosebit deimportant să reținem faptul că framing-ul reprezintă unproces de transmitere a unui mesaj, iar în cadrul acestuiproces se evidențiază o anumită problemă. Aceastămodalitate de construcție a mesajelor se poate realizaprintr-o subliniere a termenilor negativi sau pozitivi.Informațiile de tip negativ impun subiecților evaluareariscurilor care apar în urma lipsei unui comportamentsănătos, pe când informațiile pozitive impun o percepțieoptimistă, subliniind rezultatele pozitive ale unuicomportament sănătos. Efectele acestor două categorii demesaje pot fi observate atât în intenția persoanelor de aelabora un comportament alimentar sănătos, cât și înexperimentarea anumitor emoții, aspect surprins în cele ceurmează.Implicaţii ale framing-ului asupra emoţiilorPornind de la opiniile descrise mai devreme, se poateobserva că starea afectivă a subiectului joacă un rolmarcant în activitatea comunicării persuasive. Cercetăriprecum cele a lui Druckman și McDermott (2008), Keller,Lipkus, Rimer (2003) sau Manstead, Frijda, Fischer (2004)<strong>of</strong>eră detalii cu privire la încărcătura emoţională pe careindividul o posedă în momentul perceperii mesajului,aspect creionat în teoriile despre schimbarea atitudinii, şidetalii cu privire la starea emoţională pe care mesajele<strong>negative</strong> sau pozitive reuşesc să o transmită. Articolul defaţă doreşte să evidenţieze emoţiile implicate în procesulde framing, chiar emoţii care influenţează luarea deciziilor,viziune prezentată anterior. De aceea, interesul pentruconceptele declanşate de un anumit tip de framing esteunul foarte mare. În domeniul psihologiei consumatorului,motivaţia dă imboldul de achiziţionare, însă emoţiaasociată mesajului publicitar accelerează ori frâneazăcumpărarea produsului respectiv (Moldoveanu şi Morion,1995). Acelaşi exemplu îl regăsim şi în psihologia socialăaplicată, în cazul framing-ului. Dacă mesajul este constituitnegativ şi transmite emoţii de tip negativ, atunci subiectulva lua decizia adecvată şi va acţiona în consecinţă,asumându-şi anumite riscuri. Dacă mesajul este alcătuit dintermeni pozitivi, individul va dori să prevină consecinţelegrave şi va opta pentru un stil de viaţă sănătos, făcând totposiblul să evite situaţiile riscante. În acest cadru aldeciziei, se pune problema relaţiei cogniţie – emoţie.Pentru a ilustra emoţiile implicate în luarea unei decizii,vom aduce în discuţie un studiu, realizat de Peters, Hess,Vastfjall, Auman (2007) care prezintă efectul deinteracţiune dintre afectivitate şi vârstă asupra judecăţilorşi raţionamentelor participante în luarea deciziilor,bineînţeles pornind de la teoria prospectivă detaliată maisus. Concluziile autorilor au arătat că oamenii vârstnici, încomparaţie cu cei tineri, gândesc în termeni de câştig şibeneficii şi prezintă o aversiune faţă de asumarea deriscuri. Aceste rezultate contribuie la cercetarea de fațăprin <strong>of</strong>erirea unor informații importante despre tipurile dedecizii pe care le iau tinerii, în funcție de emoțiileexperimentate, în cazul nostru în funcție de emoțiiletransmise de tipul de framing. De asemenea, uniicercetători (Keller, Lipkus, Rimer, 2003; Rothman,Salovey, 1997) au demonstrat faptul că în funcţie de tipulmesajelor transmise, subiecţii resimt anumite emoţii şiadoptă comportamente specifice. Framing-ul poateexprima un mesaj pozitiv, în termeni de beneficii în cazulangajării într-un anumit comportament sau poate exprimaun mesaj negativ, în termeni de costuri în cazul neangajăriiîntr-un anumit comportament. Majoritatea studiilorprezintă framing-ul pozitiv (engl. gain – framed message)ca fiind cel mai eficient. Spre exemplu, Toll, Salovey,O’Malley, Mazure, Latimer, McKee (2008), într-un studiudespre sistarea fumatului la femei și bărbaţi, au expusipoteza că framing-ul pozitiv, de tip beneficii, are un maimare <strong>impact</strong> decât framing-ul negativ în ceea ce priveşteab<strong>and</strong>onarea acestui obicei. Studiul lor a pornit de la teorialui Tversky si Kahneman (apud. Toll și colaboratorii,2008) însă au utilizat variabila gen ca fiind unamoderatoare, iar rezultatele au prezis faptul căreprezentantele sexului feminin percep lăsarea de fumat cafiind un risc mare, putând să apară diverși factoriinconfortabili precum luarea în greutate, consumul crescutde alimente bogate în grăsimi, spre deosebire de bărbaţi,care îşi dezvoltă această percepţie ca fiind una cu riscurimici sau chiar fără risc. Studiul a mai descoperit încă orelaţie şi anume aceea că femeile, în condiţia framing-uluipozitiv, care percep riscuri minime, au renunțat mai multezile la obiceiul nociv decât cele din condiţia framing-uluiopus, cel negativ. Cercetarea prezintă efectul teorieiframing-ului asupra unei categorii de populaţie. În studiulde faţă, spre deosebire de cel al lui Toll și colaboratorii săi,dorinţa este aceea de a observa emoţiile pe care le resimtsubiecţii în momentul primirii mesajului, astfel încâtefectul framing-ului poate fi evaluat în funcţie de stareaemoţională pe care o transmite. Într-un alt studiu, realizatde Schneider (2006) a fost pusă în evidenţă relaţia dintreoptimism si cele două tipuri de framing. Rezultatele auarătat că cei mai mulţi indivizi cu un nivel de optimismridicat reacţionează la mesaje <strong>negative</strong>, care implicăriscuri. Pe de altă parte, majoritatea indivizilor cu un nivelscăzut de optimism reacţionează la mesajele de tip pozitiv,care evidenţiază beneficiile unui comportament. Aşadar87

Alina Maria Fleștea, Laurențiu Maricuțoiu & Coralia Suleatrăirile persoanelor expuse la prezentarea mesajelor<strong>negative</strong> sau pozitive joacă un rol deosebit de important înevaluarea efectelor fenomenului de framing. Explorareaemoţiilor specifice unui anumit tip de framing a aparţinutşi celor doi autori Druckman si McDermott (2008) care audiferenţiat emoţiile <strong>negative</strong> în două categorii: teama şistresul, generatoare de anxietate, şi ostilitatea şi furia,generatoare de aversiune. Pornind de la teoria evaluăriiemoţiilor a lui Smith si Ellsworth (1985) autorii au descrisemoţiile ca pe nişte lentile de percepţie pentru a interpretacontextele sociale. Aşadar, anxietatea reprezintă fondulevaluării în termeni de nesiguranţă şi fondul nevoiicontrolului asupra situaţiilor. Această stare declanşeazăpesimism, însă indivizii aflaţi în categoria de faţă prezintăun nivel de atenţie ridicat asupra mediului extern. Ei suntdispuşi să analizeze, să exploreze, să cerceteze stimulicauzatori de emoţii <strong>negative</strong>, ajungând chiar la dorinţa deschimbare a atitudinii. Practic, un nivel crescut deanxietate devine un factor declanşator pentru sistemul deevaluare care monitorizează mediul şi cauzele factorilornegativi. Pe de altă parte, în cadrul emoţiilor de furie şiostilitate apare optimismul din dorinţa de răzbunare faţă detargetul negativ. Indivizii iau decizii care implică risc mareși cântaresc în termeni pozitivi rezultatele viitoare. Cutoate acestea, aceşti subiecţi prezintă un nivel de atenţieasupra mediului înconjurător foarte scăzut. Ei evităinformarea şi analiza, bazându-se pe sistemul de dispoziţii.Mai concret, emoţiile de tip aversiv determină dispoziţii şinu declanşează evaluări. Cei doi cercetători au analizatemoţiile <strong>negative</strong> pentru a putea determina eficacitateatipurilor de framing. Este imperios necesar să cunoaştemrolul emoţiilor pentru a putea utiliza adecvat teoriaframing-ului şi pentru ca în final să putem crea un modeleducaţional în promovarea comportamentului alimentarsănătos.În cele din urmă, după multe contradicții întrecercetările din literatura de specialitate, este esențial săreținem importanța emoțiilor în alcătuirea unui tip demesaj. Astfel, mesajele pozitive induc stări emoționalepozitive, iar mesajele <strong>negative</strong> induc stări emoționale<strong>negative</strong>. În cazul luării diverselor decizii indivizii țin contde emoțiile pe care le experimentează, acționând înconsecință.Rolul trăsăturilor de personalitate în teoria framing-uluiAlături de tipul de framing și tipurile de emoțiiexperimentate, o influență deosebită în adoptarea unuicomportament alimentar sănătos o au și dimensiunilepersonalității. Spre exemplu, un studiu foarte important,care a constituit baza acestei lucrări de cercetare esterealizat de Assema, Martens, Ruiter si Brug (2001).Aceştia au dorit să exploreze eficienţa mesajelor <strong>negative</strong>sau pozitive în ceea ce privește schimbareacomportamentului alimentar. În opinia lor, efecteleframing-ului depind de mai mulţi factori: tipul decomportament, relevanţa pe care o acordă subiectulmesajului, tipul de persoană (discrepanţe între cele treitipuri de Eu), atenţia acordată mesajului. În ceea ceprivește tipul de persoană, cercetătorii evidenţiază douăcategorii de indivizi: cea dintâi, subiecţii care sunt afectaţide o discrepanţă între Eul real şi cel ideal, iar cea de-adoua, subiecţii care simt o dicrepanţă între Eul real si celrevendicat. Astfel, mesajele pozitive, care prezintăconsecinţe fără riscuri şi promovează comportamenteoptimiste, sunt adecvate primei categorii de persoane, iarframing-ul negativ se recom<strong>and</strong>ă a fi utilizat celei de-adoua categorii, deoarece indivizii de acest gen îşi asumăriscuri. Din cele prezentate se poate concluziona faptul cătrăsăturile de personalitate ale indivizilor au un mare<strong>impact</strong> asupra alegerii anumitor comportamente.Având în vedere modelul Big Five (Costa si McCrae,apud Macsinga 2003) al personalităţii există următoareledimensiuni: extraversiune, agreabilitate, conştiinciozitate,stabilitate emoțională şi deschidere spre experiență. Pentrustudiul prezent am ales neuroticismul și extraversiunea cavariabile etichetă, foarte importante în cadrulexperimentului, deoarece neuroticismul este legat detendinţa omului de a trăi afecte cu încărcătură negativă, iarextraversiunea este prezentată în studiile anterioare ca fiindîn strânsă legătură cu stările afective de tip negativ.Pentru a ilustra cele prezentate, vom prezenta unarticol realizat de Gross, Sutton si Ketelaar (1998), carepune în evidenţă relaţia dintre două dimensiuni alepersonalităţii şi afecte. În general studiile existentepromovează ideea că neuroticismul corelează pozitiv cuafectele <strong>negative</strong>, iar extraversiunea corelează pozitiv cuafectele pozitive. Spre exemplu, Costa si McCrae (1980,apud Gross, Sutton, Katelaar, 1998) sunt de părere căneuroticismul determină afectele <strong>negative</strong> din viaţacotidiană, iar extraversiunea afectele pozitive. Pe bazaacestor relaţii, cei doi, precum şi alţi cercetători afirmă căneuroticismul şi extraversiunea reprezintă dimensiuniletemperamentale ale personalităţii care predispun individulla afecte de natură pozitivă şi negativă. Larsen şi Katelaar(1991, apud Gross și colaboratorii, 1998) au realizat unexperiment, în care au introdus şi imagini <strong>negative</strong> şipozitive, utilizând teoria framing-ului, şi au ajuns laaceleaşi concluzii ca şi cele menţionate mai devreme.Cercetătorii articolului în cauză au desfăşurat şi ei unexperiment, însa în loc de imagini au utilizat filme,subliniind aspectele <strong>negative</strong> şi pozitive în cadrul acestora.După analiza răspunsurilor la chestionarele depersonalitate şi emoţii, experimentatorii au ajuns laaceleaşi concluzii asemenea predecesorilor lor. Aşadar,neuroticismul şi extraversiunea au un <strong>impact</strong> foarte mareasupra reacţiei emoţionale. În funcţie de gradul acestora,indivizii pot trăi emoţii intense <strong>negative</strong> şi pozitive.Matthews, Deary si Whiteman (2003) încearcă să <strong>of</strong>eremai multe perspective de explicare a relaţiei dintreneuroticism şi tensiune, tristeţe şi a relaţiei dintreextraversiune şi fericire, energie. Prima opinie descrisă estecea <strong>of</strong>erită de Costa şi McCrae (1980) şi Lucas şi Diener(2000) numită explicaţia temperamentală şi instrumentală.Cea temperamentală face referire la faptul că afectulreprezintă nucleul neuroticismului, iar din această cauză secreează diferenţele de personalitate şi dispoziţie. Iar parteainstrumentală se referă la faptul că personalitateainfluenţează angajamentul în diverse situaţii şi înconsecinţă dispoziţia. O altă perspectivă este legată derelaţia dintre neuroticism şi stres. În unele sensuri, nivelulridicat al instabilităţii emoţionale poate fi o formă de stres,deoarece indivizii de acest tip experimentează tensiune,anxietate, inadaptare, nervozitate, fiind aşadar într-un strescontinuu. Din punctul de vedere al stării de sănătate,neuroticismul are un <strong>impact</strong> foarte mare asupra bolilor.Cercetările din literatura de specialitate, dintre care și celeprezentate în următoarele rânduri, au ajuns la concluzia cănivelul mărit al instabilităţii emoţionale determină o seriede probleme precum astmul, bolile gastrointestinale, bolicardiace. Explicaţia <strong>of</strong>erită pentru acest fenomen esteaceea că stresul crescut influenţează funcţionareasistemului imunitar, slăbind procesele acestuia, însă pelângă toate aceste aspecte, neuroticii sunt predispuşi la88

Implicaţiile Mesajelor Pozitive şi Negative din Mass – Media asupra Comportamentului Alimentar Sănătosconsumul de tutun, droguri şi alcool, acestecomportamente dăunând grav stării de sănătate. Fischer,Smith, Annus şi Hendrick (2007) au avut ca participante lastudiu femei bulimice și femei fără această problemă,făcând o comparație între nivelul de neuroticism al celordouă grupuri și studiind neuroticismul ca predictor alabuzului de alcool. În cele din urmă, rezultatele studiuluiau confirmat aşteptările celor patru autori. Aşadar, femeilecu simptome bulimice sunt mult mai predispuse laexperimentarea consecinţelor <strong>negative</strong> ale consumului debăuturi alcoolice, chiar dacă nu consumă mai mult decâtpersoanele de sex feminin care nu au asemenea simptome.O altă idee este aceea că persoanele cu predispoziţiibulimice trăiesc afecte <strong>negative</strong> intense şi stări frecvente degrabă. De asemenea, neuroticismul şi graba, atât separat,cât şi în interacţiune, determină probleme legate deconsumul de alcool.În ceea ce priveşte comportamentul, Auerbach, Abela,Ringo Ho (2006) au realizat un experiment cu ipoteza„Indivizii care au un nivel crescut al neuroticismului şinivel scăzut al remedierii deficitelor emoţionale sunt multmai predispuşi la angajarea în comportamente riscante,având în vedere şi creşterea nivelului de anxietate şidepresie”. Concluziile studiului ne arată că persoanele caresunt predispuse la două experienţe de tipul stării afective<strong>negative</strong> şi capacitate redusă de reparare a dispoziţiilor<strong>negative</strong> vor fi mult mai apte în utilizareacomportamentelor riscante ca urmare sau raspuns a unuistimul negativ, decât persoanele care deţin o vulnerabilitatesau chiar niciuna. Un alt articol care susţine relaţia dintreneuroticism si extraversiune, stări emoţionale induse şiprocesarea informaţiilor afective este realizat de patrucercetători iranieni (Rafineia, Azadfallah, Fathi – Ashtanti,Rasoulzadeh, 2008). Obiectivul de la care au dat startulcercetării a fost acela de a înțelege rolul trăsăturilor depersonalitate în procesarea informaţiilor emoţionale, de tipnegativ şi pozitiv şi rolul moderator al stărilor de dispoziţieinduse, de gen negativ şi pozitiv. În urma colectării datelor,experimentatorii au ajuns la concluzia că neuroticismulcorelează pozitiv cu judecăţile şi interpretările <strong>negative</strong> şibineînţeles corelează negativ cu judecaţile şi interpretărilepozitive, iar extraversiunea corelează pozitiv cu judecăţileşi raţionamentele pozitive. Weiting (2009) porneşte unexperiment de la ipoteza că între emoţiile pozitive şiinstabilitatea emoţională există o relaţie, în cazul induceriiunui stimul pozitiv. Concluziile sale au evidenţiat faptul cănu există nici o relaţie între nivelul crescut al instabilităţiiemoţionale şi emoţiile pozitive, în condiţia inducerii unuistimul pozitiv. Uziel (2006) susţine un experiment realizatpe 226 de subiecţi, observând legătura dintre afecte șiextraversiune și afecte și neuroticism. Rezultatele au arătatcă extraversiunea corelează pozitiv cu afectele de tippozitiv, iar neuroticismul cu cele de tip negativ. Alţi doicercetători, McNiel şi Fleeson (2006) au urmărit legăturadintre extraversiune şi afecte pozitive, iar într-un altexperiment au observat relaţia dintre neuroticism şi afecte<strong>negative</strong>. Rezultatele experimentulor au prezentat ideea căafectele pozitive s-au declanşat în momentul acţionării detip extravert mai des decât în cadrul conduitelor de tipintrovert.Prin urmare, cercetările descrise anterior evidențiazăatât corelația pozitivă dintre dimensiunea stabilitateemoțională și emoționalitate negativă, cât și corelațiapozitivă dintre dimensiunea extraversiune și emoționalitatepozitivă. Importanța acestor aspecte se evidențiază înmomentul administrării celor două tipuri de mesaje. Esteesențială cunoașterea emoțiilor la care sunt predispuseanumite categorii de subiecți, în cazul de fațăstabili/instabili emoțional și extravertiți/introvertiți, pentrualegerea aplicării unui anumit tip de framing.Comportamentul AlimentarComportamentul alimentar este un concept care joacăun rol foarte important în acest studiu. Printre obiectivelelucrării de cercetare se numără şi acela al dorinţei de acreea o modalitate educativă pentru schimbareacomportamentului de tip alimentar, deoarece în zilelenoastre, consumul de produse dăunătoare sănătății este totmai mare.Într-un articol legat de partea psihologică acomportamentului alimentar, Mills şi Coleman (2004) auredactat informaţii din mai multe puncte de vedere, cum arfi genetic, social, cultural şi din punct de vedere alpersonalităţii. Rolul personalităţii în desfăşurareaconduitei în cauză este descris de Herman şi Polivy (apudMills & Coleman, 2004) care propun teoria restricţieiconsumului alimentar. Această viziune subliniazăimportanţa dietelor cronice - deosebit de frecvente - capredictori pentru consumul alimentar. Autorii sunt depărere că cei care ţin diete foarte des au înclinaţia de amânca mult mai mult decât cei care nu ţin, iar în cazulacestor tipuri de oameni se poate observa o limită cognitivăpreexistentă episodului dietetic. Această limită se referă lacredinţele persoanelor respective în ceea ce priveşteaccesarea sau refuzarea unor alimente. Caracteristicile unuiindivid de acest tip fac referire la insatisfacţia deosebit demare asupra aspectului fizic al corpului, stima de sinescazută şi o dorinţă puternică de a fi slab. Exagerareaconsumului de alimente se poate datora mai multor cauze:stresului, stărilor de dispoziţie (<strong>negative</strong> sau pozitive),percepţiei greutăţii corporale, expunere frecventă laimagini cu personaje slabe. Datorită anumitor evenimenteneplăcute din viaţa noastră renunţăm la anumite alimentesau avem grijă cum le includem în dieta noastră. Spreexemplu, bolile gastrointestinale ne fac să ne controlammeniul zilnic.După cum se poate observa, comportamentulalimentar sănătos reprezintă o problemă a societății. Uninstrument important pe care îl putem utiliza îndeterminarea intenției de a avea un comportament sănătoseste framing-ul. Cu ajutorul său pot fi declanșate diverseemoții, iar trăsăturile de personalitate pot acționa pentru apreveni diverse boli gastrointestinale, tot mai des întâlniteîn zilele noastre.Obiectivele și ipotezele studiuluiŢinând cont de multitudinea aspectelor descoperite înliteratura de specialitate, cercetarea de faţă propune treiobiective, dintre care primele două sunt constituite de câtedouă ipoteze, iar cel de-al treilea deţine o ipoteză.Primul obiectiv se referă la demonstrarea eficienţeiframing-ului asupra emoţiilor experimentate de persoanelecu nivel scăzut sau ridicat al stabilităţii emoţionale şiprezintă următoarele ipoteze:(Ipoteza 1) - „Tipul de framing, indiferent destabilitatea emoţională, influenţează gradul în caresubiecţii raportează emoţii <strong>negative</strong>”(Ipoteza 2) - „Emoţionalitatea negativă esteinfluenţată de interacţiunea dintre tipul de framing şistabilitatea emoţională”.Cel de-al doilea obiectiv face referire la demonstrareaeficienţei framing-ului asupra emoţiilor pozitive resimţite89

Alina Maria Fleștea, Laurențiu Maricuțoiu & Coralia Suleade persoanele cu nivel crescut sau scăzut de extraversiuneşi aduce în discuţie următoarele ipoteze:(Ipoteza 3) - „Tipul de framing, indiferent deextraversiune sau introversiune, influenţează gradul încare subiecţii raportează emoţii pozitive”(Ipoteza 4) - „Emoţionalitatea pozitivă esteinfluenţată de interacţiunea dintre tipul de framing şinivelul de extraversiune al subiecţilor”.Cel de-al treilea obiectiv este dat de crearea uneialternative de educare a comportamentului alimentar, cuajutorul framing-ului, propunând următoarea ipoteză:(Ipoteza 5) - „Tipul de framing influenţează intenţia de aavea un comportament alimentar sănătos”.Metodologia CercetăriiDesign-ul CercetăriiÎn studiul prezent s-au utilizat 2 design-uri, unul încazul subiecţilor stabili/instabili emoţionali, iar cel de-aldoilea în cazul subiecţilor extravertiţi/introvertiţi. Ambelesunt complexe de tip ANOVA 2 x 2. Acest tip de designeste utilizat pentru observarea influenţei framing-ului şicelor două trăsături de personalitate asupra emoţionalităţiisubiecţilor şi pentru observarea influenţei framing-uluiasupra intenţiei de a avea un comportament alimentarsănătos. Indivizii au fost selectionaţi într-o primă etapă cuajutorul instrumentului de personalitate DECAS (Sava,2008), urmând să participe în cea de-a doua parte doar ceicu scoruri extreme la trăsăturile stabilitate emoţională şiextraversiune. Selecționarea acestora s-a realizat în urmaraportării la etalonul scalei. În cadrul experimentuluipropriu zis subiecţii au fost testaţi cu ajutorul a 3instrumente. Prima etapă a fost cea a citirii framing-ului,după care le-a fost <strong>of</strong>erit chestionarul de emoţii PANAS(Watson, Clark, Tellegen, 1988). Cel de-al treilea testadministrat a fost unul adaptat şi construit în concordanţăcu modelul - ghid realizat de Ajzen (2002) în cadrul teorieicomportamentului planificat.Participanţi și ProcedurăDin 140 de subiecţi, 88 au fost selectaţi pentrucercetare, în funcţie de scorurile obţinute la dimensiunilestabilitate emoţională şi extraversiune, şi s-au prezentat 82.Aceştia au o medie de vârsta de 22 de ani (m = 22,12), îngeneral fiind studenţi cu vârste cuprinse între 19 şi 24 deani, însă au fost 8 subiecţi, studenţi, cu vârste cuprinseîntre 26 şi 47 de ani. În cadrul cercetării au participatpersoane atât de gen feminin, cât şi de gen masculin(24,4% bărbați). Prima etapă a studiului a fost partea deselecție, in care participanții au completat Inventarul dePersonalitate DECAS, după ce le-a fost subliniat faptul căparticiparea lor la acest studiu este voluntară și cărecompensa primită va consta într-un pr<strong>of</strong>il al personalitățiilor. Pentru cea de-a doua etapă a studiului au fostprogramați telefonic, participând la aceeași oră și înaceeași încăpere 10-15 studenți. Li s-a explicat procedurade completare a instrumentelor, după care au completat unformular de consimțire. Primul instrument administrat afost tipul de framing, distribuit aleator, pozitiv ori negativ,după care subiecții au primit Scala Emoționalității –PANAS-X și testul pentru intenția de a avea uncomportament alimentar sănătos.InstrumenteSelecția a fost posibilă datorită Inventarului dePersonalitate DECAS (Sava, 2008). Acesta creionează cele5 dimensiuni ale personalității, exprimate de modelul BigFive: Deschidere spre Experiență, Conștiinciozitate,Agreabilitate și Stabilitate Emoțională. Este constituit din95 de itemi, distribuiți pe cele cinci scale, iar în plus maideține trei scale, care au scopul de a valida datele colectate:dezirabilitate socială - SD, răspunsuri la întâmplare – RD,tendința de aprobare – AP.Scala de Emoționalitate PANAS-X (Watson, Clark,Tellegen, 1988) surprinde emoțiile trăite de subiect înmomentul completării chestionarului. Acesta se referă laemoții pozitive (PA – <strong>positive</strong> affect) și la emoții <strong>negative</strong>(NA – <strong>negative</strong> affect). Scala este alcătuită din 60 de itemi,aceștia fiind constituiți din cuvinte și fraze care descriudiverse emoții și sentimente. Pentru fiecare expresieparticipanții trebuie să acorde un punctaj de la 1 la 5, unde1 – foarte puțin sau deloc, iar 5 – extrem de mult.Chestionarul comportamentului intenționat a fostrealizat după ghidul model propus de Ajzen (2002), fiindconstituit din 35 de itemi, dintre care 24 au fost relevanțipentru studiul nostru. Aceștia sunt distribuiți pe 5 scale:scala intenție, scala atitudine față de comportamentulrespectiv, scala de percepție a controlului asupracomportamentului, scala norme subiective și scalafrecvența comportamentului în trecut. Subiecții au fostnevoiți să acorde un punctaj de la 1 la 7 pentru fiecareitem, unde 1 – acord foarte puternic, iar 7 – dezacordfoarte puternic. Fidelitatea testului este dată de AlphaCronbach, după cum urmează: scala intenție - .540, scalaatitudine față de comportament - .722, scala percepțiacontrolului asupra comportamentului - .781, scala normesubiective - .798, scala frecvența comportamentului întrecut - .770.Framing-ul a fost împărțit în două categorii: framingpozitiv și framing negativ. Subiecților li s-a administrataleator un tip de framing. Astfel, mesajul pozitiv este:„Știați că un fruct sau o legumă proaspătă vă <strong>of</strong>eră o starede confort? Știați că alimentația sănătoasă vă creează unsistem de viață echilibrat, sănătos și plin de energie?Odată cu eliminarea alimentelor nesănătoase viațadumneavoastră va scăpa de greutăți!”. Iar mesajul negativadministrat este: „Știață că 7 români din 10 au graveprobleme de sănătate din cauza alimentației? Doriți să vănumărați printre cei care nu își pot desfășura activitățileimportante din cauza ulcerului? V-ar plăcea să văpetreceți timpul prin spitale, în loc să petreceți timp cuprietenii? Aveți grijă ce consumați. Stați departe dealimentele nesănătoase!”.RezultateÎn vederea prelucrării datelor statistice obţinute de laparticipanţi, s-a utilizat programul statistic SPSS.17, încare au fost colectate toate datele brute provenite de la celetrei teste aplicate. Metodele utilizate pentru testareaipotezelor sunt: ANOVA factorial şi Testul t pentruesantioane independente.Obiectiv 1Demonstrarea eficienţei framing-ului asupra emoţiilorexperimentate de persoanele instabile emoţional.Ipoteza 1Tipul de framing, indiferent de stabilitateaemoţională, influenţează gradul în care subiecţiiraportează emoţii <strong>negative</strong>.90

Implicaţiile Mesajelor Pozitive şi Negative din Mass – Media asupra Comportamentului Alimentar SănătosTabel 1 Statistici Descriptive – Variabilă DependentăEmoţionalitatea NegativăTip Framing Stabilitate N Medie Abatere st<strong>and</strong>ardNegativPozitivTotalStabilInstabilTotalStabilInstabilTotalStabilInstabilTotal14142814122628265413,7116,0014,8511,4217,3314,1512,5716,6114,514,194,894,622,068,276,703,446,835,67Tabel 2 Variabila Dependentă Emoţionalitatea Negativă ( NA )Sursă SS df MS F pModelulCorectat268,52 3 89,51 3,1 .035Intercept 11489,4 1 11489,4 398,67 .000Framing 3,04 1 3,04 0,1 .746Stabilitate 225,4 1 225,4 7,82 .007Framing*Stabilitate44 1 44 1,52 .222Eroare 1440,95 50 28,81Total 13092 54TotalCorectat1709,48 53R 2 = .157 ( ajustat r 2 = .107 )Tabelul 2 indică absența unei influenţe semnificativestatistic din partea tipului de framing asupra emoţionalităţii<strong>negative</strong>, F(1,52) = 0,10, p = .746. Cu toate acestea, s-acalculat mărimea efectului, cu scopul de a înlătura dindiscuţie apariţia unor eventuale erori. Prin urmare, framing= 0.046, unde f = 0.10 (efect scăzut), fapt ce subliniazăinfirmarea ipotezei de cercetare. Un aspect sprijinit derezultatele <strong>of</strong>erite este acela că emoţionalitatea negativă,specifică neuroticismului, influenţează semnificativstatistic emoţionalitatea experimentată de subiecţi dupăadministrarea metodei framing: F(1,54) = 7.82, p = .007.Pentru a observa gradul de influenţă al variabileiindependente stabilitate emoţională s-a calculat mărimeaefectului, f = 0.43, unde f = 0.40 (efect mare). Aşadar sepoate confirma faptul că stabilitatea emoţională, prin celedouă nivele (scăzută şi ridicată) are o influenţă puternicăasupra emoţionalităţii <strong>negative</strong> experimentate de subiecţi.Rezultatul este confirmat de majoritatea cercetăriloranterioare, cu referire la relaţia dintre neuroticism şi emoţii<strong>negative</strong>.Din paragrafele anterioare se poate deduce faptul căframing-ul nu influenţează semnificativ emoţionalitateasubiecţilor, aceştia neschimbându-şi starea afectivă încondiţia experimentală. Pentru a analiza infirmareaipotezei, am dori să aducem în discuţie construcţiaframing-ului. Cercetările anterioare au utilizat diverseforme de framing, însă majoritatea studiilor prezintăinfirmări ale ipotezelor în ceea ce priveşte reacţiaemoţională a subiecţilor. Structura spotului (textului)administrat în cadrul cercetării este una simplistă, bazatăpe scris, fără imagini, lipsită de fundal muzical care poateinduce anumite stări emoţionale în concordanţă cu scopulframing-ului. O posibilă variantă de succes ar fi aceea aconstruirii unui material video de scurtă durată capabil săinducă starea aşteptată de către experimentator. Un altaspect care trebuie luat în considerare este acela alnivelului de atenţie pe care subiectul il acordă în momentulcitirii framing-ului. Este esenţial ca acesta să seconcentreze pe informaţiile transmise de spotul prezentat şisă nu fie distras de alţi factori, atât de natură externă, cât şide natură internă. Cu toate că literatura de specialitateprezintă în majoritatea studiilor o infirmare a efectuluiframing-ului asupra emoţionalităţii subiecţilor, în studiulde faţă s-a inclus această ipoteză, tocmai pentru că existăunele cercetări (Rafineia, Azadfallah, Fathi – Ashtiani,Rasoulzadeh – Tabatabaiei, 2008) care aduc rezultatevalide în ceea ce priveşte influenţa framing-ului asupragândirii şi afectivităţii subiecţilor. Autorii menţionaţielaborează un studiu pe 656 de participanţi cu scoruriextreme la dimensiunile stabilitate emoţională şiextraversiune. Framing-ul a fost construit printr-ocombinaţie de text (situaţii pozitive sau <strong>negative</strong>) şi fondmuzical. După citirea evenimentelor, subiecţii au fostrugaţi să îşi imagineze cât mai clar aspectele citite, în timpce ascultau melodiile agreabile sau dezagreabile. Pentrumăsurarea stărilor emoţionale s-a utilizat testul PANAS(Watson, Clark, Tellegen, 1988). Rezultatele (cu ajutorultestului t pentru eşantioane independente) au arătat căframing-ul, prin materialele utilizate, influenţează stărileemoţionale ale subiecţilor: se experimentează stăriemoţionale pozitive după administrarea framing-uluipozitiv şi se experimentează stări emoţionale <strong>negative</strong> dupăadministrarea framing-ului de tip negativ. Cu privire lacele două dimensiuni de personalitate, concluziile autorilorau fost acelea că extraversiunea corelează pozitiv cu stărileafective pozitive, iar neuroticismul corelează pozitiv custările afective <strong>negative</strong>. Pe de altă parte, testul statisticANOVA indică faptul că framing-ul nu modereazăinteracţiunea dintre cele două dimensiuni ale personalităţiişi emoţionalitate.Ipoteza 2Emoţionalitatea negativă este influenţată deinteracţiunea dintre tipul de framing şi stabilitateaemoţională.Rezultatele obţinute în urma analizei de varianţă(Tabel 2) indică faptul că interacţiunea dintre framing şistabilitate emoţională nu influenţează semnificativemoţionalitatea negativă. Astfel, F(1,54) = 1.52 şi p = .222.Mărimea efectului în acest caz este de 0.17, adică un efectde nivel mediu.Un argument care susţine efectul mediu şi infirmareaipotezei de cercetare este acela al numărului insuficient desubiecţi. După cum se poate observa în Tabelul 1, în treicondiţii experimentale numărul subiecţilor este egaldistribuit, 14, iar în ce-a de-a patra condiţie există doar 12subiecţi.În concluzie, interacţiunea dintre tipul de framing şinivelul de stabilitate emoţională nu influenţeazăemoţionalitatea negativă resimţită de subiecţi. Literatura despecialitate consultată nu prezintă studii care presupuninteracţiunea dintre framing şi dimensiunea stabilitateemoţională, noutatea studiului de faţă constând în acestfapt. O posibilă cauză care ilustrează infirmarea ipotezei decercetare este aceea a numărului insuficient de subiecţi.Obiectiv 2Demonstrarea eficienţei framing-ului asupraemoţiilor pozitive resimţite de subiecţii cu nivel crescutsau scăzut de extraversiune.Ipoteza 391

Alina Maria Fleștea, Laurențiu Maricuțoiu & Coralia SuleaTipul de framing, indiferent de extraversiune sauintroversiune, influenţează gradul în care subiecţiiraportează emoţii pozitive.Tabelul 3 Statistici Descriptive – Variabila DependentăEmoţionalitatea PozitivăTip Framing Extraversiune N Medie Abaterest<strong>and</strong>ardIntrovertit 11 13,36 2,41NegativPozitivTotalExtravertitTotalIntrovertitExtravertitTotalIntrovertitExtravertitTotal142511172822315116,3515,0414,2712,4113,1413,8114,1914,037,315,804,563,704,083,595,875,01Tabel 4 Variabila Dependentă Emoţionalitatea Pozitivă (PA)Sursă SS df MS F pModelulCorectat125,88 3 41,95 1,73 .171Intercept 125,88 1 10194,99 422,61 .000Framing 10194,99 1 29,54 1,22 .274Extraversiune 4,11 1 4,11 .17 .682Framing*Extraversiune75,51 1 77,51 3,13 .083Eroare 1182,05 49 24,12Total 11752 53Total Corectat 1307,92 52R 2 = .096 ( ajustat r 2 = .041 )Observând rezultatele prezentate în Tabelul 4, ipotezade cercetare se infirmă, tipul de framing, neavând oinfluenţă semnificativă asupra emoţionalităţii pozitive laextravertiţi şi introvertiţi. Notăm F(1,53) = 1,22, iar p =.274. Mărimea efectului în cazul framing-ului are o valoaremedie, de 0,15, aspect care aduce în discuţie numărulinsuficient de subiecţi, construcţia simplistă a tipului deframing şi nivelul de atenţie în citirea spotului.În cazul influenţei pe care variabila extraversiune oare asupra emoţionalităţii pozitive, Tabelul 4 <strong>of</strong>erăurmătoarele date: F(1,53) = .17 şi p = .682. Aşadar, spredeosebire de publicaţiile din literatura de specialitate, înstudiul de faţă, trăsătura extraversiune a personalităţii nuinfluenţează gradul în care subiecţii resimt emoţii pozitive.S-a calculat şi mărimea efectului, f = 0,05, de asemenea unefect foarte scăzut, care argumentează infirmarea ipotezeide cercetare. O posibilă explicaţie în cazul acestor rezultateeste numărul insuficient de subiecţi.Ipoteza 4Emoţionalitatea pozitivă este influenţată deinteracţiunea dintre tipul de framing şi nivelul deextraversiune al subiecţilor.Urmărind rezultatele analizei de varianţă, Tabelul 4,respingem ipoteza de cercetare, F(1,53) = 3,13, iar p avândo valoare de .083. Cu toate acestea am calculat şi mărimeaefectului în vederea analizării unor apariţii de erori. Astfel,f = 0,25, adică un efect mediu. Prin urmare există un efectal interacţiunii dintre tipul de framing şi nivelul deextraversiune asupra emoţionalităţii pozitive, însă unnumăr prea mic de subiecţi nu este capabil să confirmeipoteza de cercetare. Tabelul 3 ilustrează această concluzie,subiecţii fiind distribuiţi inegal în cele patru condiţiiexperimentale (11, 14 şi 11, 17). Numărul insuficient alparticipanţilor şi inegalitatea distribuirii contribuie laefectul mediu pe care interacţiunea variabilelor îl areasupra emoţiilor pozitive.Figura 5, interacțiunea Tip de Framing – Nivel de ExtraversiuneObiectiv 3Crearea unei alternative de educare acomportamentului alimentar, cu ajutorul framing-ului.Ipoteza 5Tipul de framing influenţează intenţia de a avea uncomportament alimentar sănătos, în cazul subiecţilor stabilisau instabili emoţional şi extravertiţi sau introvertiţi.Tabel 5 Grupul statisticTip framing N Medie AbatereSt<strong>and</strong>ardTPB negativpozitiv394379,4478,5113,6011,8292

Romanian Journal <strong>of</strong> Applied PsychologyCopyright 2010 @ Editura Universității de Vest Timișoara &2010, Vol.12, No.2, 86-95 Centrul Euroregional de Psihologie AplicatăTabel 6 Testul t pentru Eşantioane IndependenteTPBDispersieOmogenăDispersieEterogenăTestul LeveneTestul t (Student)F p t df p0,40 .527 0,32 80 .7430,32 75,73 .745Tabelul 5 prezintă o diferenţă destul de mică întremediile celor două grupuri, m framing negativ = 79,44, cu oabatere st<strong>and</strong>ard de 13,60 şi m framing pozitiv = 78,51, cu oabatere st<strong>and</strong>ard de 11, 82. Pentru a observa semnificaţiaeste necesară analiza Tabelului 6 care ne <strong>of</strong>eră două tipuride valori, valoarea testului în condiţie de omogenitate şi încondiţie de eterogenitate. Astfel, testul Levene prezintă încare din cele două situaţii se regăseşte problema dată. Sepoate vedea că aceste este nesemnificativ statistic, F = 0,40şi p = .527. Mărimea efectului pentru testul t, utilizat laaceastă ipoteză, deţine o valoare de 0,07 (coeficientul d alui Cohen), rezultat care acceptă ipoteza nulă, efectulneexistând.Prin urmare putem infirma ipoteza de cercetare. Tipulde framing utilizat nu influenţează intenţia de a avea uncomportament alimentar sănătos. Susţinem şi aici caexplicaţie construcţia framing-ului şi numărul de subiecţi,însă după analiza unei întrebări suplimentare (la care aurăspuns toţi subiecţii) din Chestionarul TPB, s-a pututobserva un procentaj de consum al alimentelor sănătoasedin ultimele 4 săptămâni (Indicaţi în procente măsura încare aţi consumat alimente sănătoase în ultimele 4săptămâni). Media de consum al alimentelor sănătoase estede 53,93 %, o medie destul de mare, ceea ce înseamnă cămajoritatea subiecţilor deţin deja un comportamentalimentar în mare parte sănătos, iar framing-ul nu schimbăcomportamentul acestora.Un studiu asemănător cu cel de faţă, ilustreazăinfirmarea ipotezei de cercetare (tipul de framinginfluenţează intenţia de a avea un comportament alimentarsănătos). Astfel, Assema, Martens, Ruiter şi Brug (2001),utilizează framing-ul, pozitiv şi negativ, ca variabilăindependentă şi măsoară intenţia participanţilor (152) de a-şi schimba comportamentul alimentar. Rezultatele infirmăexpectanţele cercetătorilor, cauzele enunţate fiind nivelulde concentrare al subiecţilor, neînţelegerea mesajului (deşisubiecţii au declarat că înţeleg informaţiile, observaţiileexperimentatorului declară contrariul), majoritateasubiecţilor au declarat că deţin un comportament alimentarsănătos.În contradicţie cu cercetarea lui Assema şicolaboratorii (2001), Bamberg, Ajzen şi Schmidt (2003) auderulat un studiu longitudinal în ceea ce priveşte influenţaframing-ului, numit de autori informaţie nouă, asupraintenţiei de desfăşurare a unui anumit comportament.Realizat pe 1036 de studenţi, de-a lungul a unui an şi şaseluni, autorii au dorit să schimbe comportamentulstudenţilor de a veni cu maşina personală la facultate încomportamentul de a utiliza un mijloc de transport încomun. Având un caracter deosebit de complex, cercetareaa luat în calcul atât comportamentul studenţilor dinainteaexpunerii la framing, cât şi comportamentul acestora peparcursul celor 18 luni. Aceştia au utilizat ca framingmateriale vizuale (imagini şi text color) şi în plus de asta aufăcut anunţul că transportul în comun va fi gratuit.Rezultatele au confirmat aşteptările cercetătorilor, numărulstudenţilor care circulă cu autobuzul crescând considerabil.Prin urmare, diferenţele dintre cele două studiidescrise în rândurile de mai sus, explică şi:- infirmarea ipotezei de cercetare a studiului defaţă:- numărul insuficient de subiecţi;- construcţia simplistă a framing-ului;- tipul de design;- controlarea comportamentului trecut desfăşuratde participanţi;- studierea comportamentului viitor – studiulongitudinal.Având în vedere aspectele prezentate anterior, încazul celor 5 ipoteze, suntem de părere că tema studiuluieste una esenţială în domeniul psihologiei sociale şi tocmaide aceea este nevoie de crearea unui tip de framingfuncţional pentru aceste două categorii de persoane,extravertiţi şi instabili emoţionali. Studierea în detaliu ateoriei framing-ului şi implicaţiile ei asupra emoţionalităţiisubiecţilor este deosebit de eficientă, putând să <strong>of</strong>erecampaniilor de promovare a sănătăţii o alternativă deeducare a publicului consumator.DiscuțiiLucrarea de faţă prezintă ca element centralfenomenul de framing şi îşi propune să surprindă influenţaacestuia asupra anumitor aspecte, în acest caz fiind vorbadespre emoţionalitatea subiecţilor. Astfel, framing-ul, princele două tipuri, pozitiv şi negativ, doreşte să aibă un<strong>impact</strong> asupra emoţiilor pozitive, respectiv <strong>negative</strong> alesubiecţilor. Spre deosebire de studiile referitoare la celedouă trăsături ale personalităţii, teoria framing-ului nu seremarcă printr-o confirmare a ipotezelor create denumeroşi cercetători în literatura de specialitate. Utilizatprin intermediul exclusiv al imaginilor sau exclusiv almesajelor scrie, acesta necesită o construcţie mult maicomplexă, o îmbinare a categoriilor de stimuli, vizuali,auditivi, chiar şi olfactivi.Pentru o analiză delicată a <strong>impact</strong>ului framing-ului, s-a adus în discuţie doar două categorii de persoane, şianume cele care au obţinut scoruri extreme la scaleleextraversiune şi stabilitate emoţională. Argumentul caresusţine selecţia acestor două categorii de persoane esteacela că literatura de specialitate <strong>of</strong>eră nenumărate studiicare expun o corelaţie pozitivă între neuroticism şiemoţionalitate negativă şi între extraversiune şiemoţionalitate pozitivă. Existând o presupusă legătură întreframing şi emoţionalitate şi o legătură dovedită statistic înmajoritatea studiilor între cele două dimensiuni alepersonalităţii şi emoţionalitate, variabilele framing,stabilitate emoţională şi extraversiune sunt cele careconstituie elementele cheie ale lucrării de faţă.93

Alina Maria Fleștea, Laurențiu Maricuțoiu & Coralia SuleaPrimul obiectiv, acela în care ne dorim să demonstrămeficienţa celor două tipuri de framing în cazul subiecţilorstabili şi instabili emoţional, nu a fost atins prin ipotezeletestate în acest studiu. Menţionăm că prima ipoteză esteaceea în care tipul de framing, indiferent de stabilitateaemoţională, influenţează gradul în care subiecţii raporteazăemoţii <strong>negative</strong>, iar cea de-a doua afirmă căemoţionalitatea negativă este influenţată de interacţiuneadintre tipul framing şi nivelul de stabilitate emoţională.Cele două ipoteze de cercetare nu s-au confirmat, existândun efect mediu asupra emoţionalităţii, şi un rezultatnesemnificativ statistic. Cu toate acestea s-a putut observao influenţă a variabilei stabilitate emoţională asupraemoţiilor <strong>negative</strong> resimţite de subiecţi, această influenţădeţinând şi un efect mare. În ceea ce priveşte respingereaipotezelor de cercetare, explicaţia care susţine acestrezultat este aceea a numărului insuficient de subiecţi,construcţia simplistă a framing-ului şi gradul deconcentrare pe care participanţii l-au acordat spotului citit.Demonstrarea eficienţei framing-ului asupraemoţionalităţii pozitive în cazul subiecţilor cu nivel scăzutşi ridicat de extraversiune reprezintă cel de-al doileaobiectiv al studiului de faţă. S-a încercat aceastădemonstrarea prin testarea a două ipoteze. Prima susţinefaptul că tipul de framing, indiferent de nivelulextraversiunii, influenţează emoţionalitatea pozitivăresimţită de subiecţi. Pe de altă parte, cea de-a douapropune o discuţie despre influenţa interacţiunii dintre tipulde framing şi nivelul extraversiunii asupra emoţionalităţiipozitive experimentate de indivizi. După cum se poateobserva şi în capitolul anterior despre interpretarearezultatelor, cele două ipoteze de cercetare se infirmă dinpunct de vedere statistic, obţinând şi un efect de nivelmediu. Spre deosebire de majoritatea cercetărilor dinliteratura de specialitate, lucrarea elaborată de noi prezintăo lipsă a influenţei nivelului de extraversiune asupraemoţionalităţii pozitive. Aceste infirmări le argumentăm cafiind prezente din cauza unui număr insuficient de subiecţişi cum am declarat anterior din cauza construcţiei simplistea framing-ului şi nivelului de concentrare pe care subiecţiil-au acordat citirii mesajului publicitar.Ipotezele care susțin că interacţiunea dintre tipul deframing şi stabilitate emoţională, respectiv extraversiune,influenţează emoţionalitatea negativă, respectiv pozitivă asubiecţilor, au adus o noutate literaturii de specialitate<strong>of</strong>erind o altă perspectivă de analizare a teoriei cadrării.A cincea ipoteză, vizează strict influenţa tipului deframing asupra intenţiei de a elabora un comportamentalimentar sănătos. Rezultatele au indicat o influenţănesemnificativă din punct de vedere statistic, cu toate căaceastă influenţă există, dar din cauză că nu a fost suficientstimulată, framing-ul fiind unul simplist, s-a infirmat şiaceastă ipoteză, neputând <strong>of</strong>eri o soluţie pentru creareaunei alternative de educare a comportamentului alimentar.Intenţia de a avea un comportament alimentar sănătos afost măsurată cu ajutorul scalei TPB (engl.theory <strong>of</strong>planned behavior), care se constituie din cinci sub – scale:intenţie, atitudine faţă de comportamentul în cauză,percepţia controlului asupra comportamentului, normesubiective şi frecvenţa comportamentului în trecut. Printr-oanaliză suplimentară, am găsit o relaţie semnificativă întrefrecvenţa comportamentului în trecut şi tipul de framing,dar nu s-a evidenţiat o relaţie calitativă. Celelalte patrusubscale nu sunt influenţate de tipul de framing.Având în vedere toate aspectele prezentate atât înacest capitol, cât şi în celelalte capitole, se poate afirma că:- framing-ul utilizat în această cercetare nuinfluenţează emoţionalitatea subiecţilor,indiferent de nivelul acestora de stabilitateemoţională sau extraversiune;- emoţionalitatea indivizilor nu este influenţată deinteracţiunea dintre neuroticism sauextraversiune şi tip de framing;- tipul de framing utilizat nu are un <strong>impact</strong> asupraintenţiei de a avea un comportament alimentarsănătos.Limite şi direcţii viitoare de cercetareUna dintre cele mai evidente limite este aceea anumărului de subiecţi. Din această cauză unii subiecţi aufost repartizaţi în ambele condiţii experimentale, stabilitate/ instabilitate emoţională şi extraversiune / introversiune.Astfel, în total au participat 82 de persoane la cercetare,aceştia au fost distribuiţi în funcţie de scorurile obţinute ladimensiunile extraversiune şi stabilitate emoţională, însă oparte dintre ei au deţinut scoruri extreme la ambeledimensiuni, fapt care a dus la repartiţia lor în ambelecondiţii. Limita numărului de subiecţi duce la o altă limită,şi anume aceea a designului. Este necesară crearea unuidesign mult mai complex, cu 8 condiţii experimentale, detip 2 x 2 x 2, cu un număr foarte ridicat de subiecţi, care săsurprindă într-un mod mult mai sensibil legăturile apăruteîntr-un astfel de studiu. Estimăm un număr de 475 desubiecţi pentru beta = .10, 662 pentru beta= .05 sau 1093pentru beta = .01, pentru ca numărul de subiecţi să nu maireprezinte o limită.O limită despre care am discutat şi în capitoleleanterioare este aceea a construcţiei framing-ului. Pânăacum literatura psihologiei a utilizat doar tipuri simplistede framing, precum scrisori, mesaje ori imagini.Recom<strong>and</strong>ăm în studiile viitoare, o cercetare exclusivă pecrearea eficientă a unui tip de framing, cel mai probabilconstituit atât din imagini, cât şi din fundal sonor, spreexemplu un filmuleţ. Este imperios necesară crearea unuiframing funcţional care să fie utilizat în cercetările viitoareControlarea comportamentului alimentar alparticipanţilor poate constitui o limită studiului. Estenevoie de o cercetare mult mai complexă a stiluluialimentar al consumatorilor, aceasta presupunând tip dealimentaţie zilnică, diete, program alimentar, influenţanormelor sociale etc. După studierea în detaliu acomportamentului alimentar specific fiecărui participant,se poate analiza <strong>impact</strong>ul tipului de framing asupraconduitei alimentare sănătoase. În cadrul cercetării de faţăcomportamentul alimentar s-a analizat prin administrareaunui test, creat după un ghid, cu cinci tipuri de scale:intenţie, atitudine faţă de respectivul comportament,percepţia controlului asupra comportamentului în cauză,norme subiective şi frecvenţe ale comportamentuluialimentar. Insuficienţa datelor obţinute în ceea ce priveşteconsumul alimentar al participanţilor poate fi o cauzăpentru infirmarea celei de-a treia ipoteze, aceea că tipul deframing influenţează intenţia de a avea un comportamentalimentar sănătos.Cu toate că studiul de faţă nu şi-a confirmat așteptărilede la care a pornit, ne menţinem părerea, aceea că framinguldeţine un <strong>impact</strong> atât asupra emoţionalităţii subiecţilor,cât şi asupra intenţiei de a acţiona sănătos în ceea cepriveşte stilul de alimentaţie.94

Implicaţiile Mesajelor Pozitive şi Negative din Mass – Media asupra Comportamentului Alimentar SănătosBibliografieAerbach, R.P., Abela, J.R.Z., Ringo Ho, M.H. (2007).Responding to symptoms <strong>of</strong> depression <strong>and</strong> anxiety:emotion regulation, neuroticism <strong>and</strong> engagement in riskyBehaviors. Behavior Research <strong>and</strong> <strong>The</strong>rapy, 45, 2182 –2191.Ajzen, I. (1991). <strong>The</strong> theory <strong>of</strong> planned behavior.Organizational Behavior <strong>and</strong> Human Decision Processes,50, 179 – 211.Assema, P., Martens, M., Ruiter, R.A.C, Brug, J. (2001).Framing <strong>of</strong> nutrition education <strong>messages</strong> in persuadingconsumers <strong>of</strong> the advantages <strong>of</strong> a healthy diet. J Hum NutrDietet, 14, 435 – 442.Bamberg, S., Ajzen, I., Schmidt, P. (2003). Choice <strong>of</strong> travelmode in the theory <strong>of</strong> planned behavior: <strong>The</strong> roles <strong>of</strong> pastbehavior, habit, <strong>and</strong> reasoned action. Basic <strong>and</strong> AppliedSocial Psychology, 25, 175 – 188.Druckman, N.J., McDermott, R. (2008). Emotion <strong>and</strong> theframing <strong>of</strong> risky choice. Political Behavior, 30, 297 – 321.Fischer, S., Smith, G.T., Annus, A., Hendricks, M. (2007). <strong>The</strong>Relationship <strong>of</strong> neuroticism <strong>and</strong> urgency to <strong>negative</strong>consequences <strong>of</strong> alcohol use in women with bulimicsymptoms. Personality <strong>and</strong> Individual Differences, 43, 1199– 1209.Gonzalez Vallejo, C., Reid, A.A., Schiltz, J. (2003). Contexteffects: the proportional difference model <strong>and</strong> the reflection<strong>of</strong> preference. Journal <strong>of</strong> Experimental Psychology:Learning, Memory, <strong>and</strong> Cognition, 29(5), 942 – 953.Gross, J.J., Sutton, S.K., Ketelaar, T. (1998). Relationsbetween affect <strong>and</strong> personality: support for the affect – level<strong>and</strong> affective – reactivity views. Personality <strong>and</strong> SocialPsychology Bulletin, 24(3), 279 – 288.Hallahan, K. (1999). Seven models <strong>of</strong> framing: implicationsfor public relations. Journal <strong>of</strong> Public Relations Research,11(3), 205 – 242.Keller, P., Lipkus, I., Rimer, B. (2003). Affect, framing,persuasion. Journal <strong>of</strong> Marketing Research, XL, 54 – 64.Lerner, J. S., Keltner, D. (2000). Beyond valence: toward amodel <strong>of</strong> emotion – specific influences on judgement <strong>and</strong>choice. Cognition <strong>and</strong> Emotion, 14(4), 473 – 493.Macsinga, I. (2003). Psihologia diferenţială a personalităţii.Timişoara: Editura Mirton.Manstead, A. S. R., Frijda, N., Fischer, A. (2004). Feelings<strong>and</strong> emotions: the Amsterdam Sympozium. Cambridge:Cambridge University Press.Matthews, G., Deary, I. J., Whiteman, M. C., (2004).Personality traits. Cambridge: Cambridge University Press.McNiel, J. M., Fleeson, W. (2006). <strong>The</strong> Causal effects <strong>of</strong>extraversion on <strong>positive</strong> affect <strong>and</strong> neuroticism on <strong>negative</strong>affect: manipulating state extraversion <strong>and</strong> state neuroticismin an experimental approach. Journal <strong>of</strong> Research inPersonality, 40, 529 – 550.Mills, J. S., Coleman, J. (2004). Eating, psychology <strong>of</strong>.Encyclopedia <strong>of</strong> Applied Psychology, 1, 655 – 660.Moldoveanu, M., Miron, D. (1995). Psihologia reclamei.Publicitatea în afaceri. Bucureşti: Editura Libra.Peters, E., Hess, T. M., Vastfjall, D., Auman, C. (2007). Adultage differences in dual information processes. Implicationsfor the role <strong>of</strong> affective <strong>and</strong> deliberative processes in olderadults decision making. Perspectives on PsychologyScience, 2(1), 1 – 24Rafineia, P., Azadfallah, P., Fathi – Ashtiani, A., Rasaulzadeh– Tabatabaiei, K.(2008). <strong>The</strong> role <strong>of</strong> extraversion, neuroticism <strong>and</strong> <strong>positive</strong> <strong>and</strong><strong>negative</strong> mood in emotional information processing.Personality <strong>and</strong> Individual Differences, 44, 392 – 402.Rothman, A. J., Salovey, P. (1997). Shaping perceptions tomotivate health behavior: the role <strong>of</strong> message framing.Psychological Bulletin, 121(1), 3 – 19Salovey, P., Wegener, D. T. (2003). Communicating abouthealth: message framing, persuasion <strong>and</strong> health behavior. ÎnJ. Suls, K. A. Wallston, H. Tennen (coord), G. Affleck(coord.) Social Psychological Foundation <strong>of</strong> Health <strong>and</strong>Illness (54 – 82). Blackwell Publishing.Sava, F. A. (2004). Analiza datelor în cercetarea psihologică.Metode statistice complementare. Cluj Napoca: EdituraASCR.Sava, F. A. (2008). Inventarul de personalitate DECAS:manual de utilizare. Timişoara: Editura Artpress.Schneider, T. R. (2006). Getting the biggest bang for yourhealth education buck. Message framing <strong>and</strong> reducinghealth disparities. American Behavioral Scientist, 46(6), 812– 822.Sulea, C. (2007). Psihologie socială aplicată în mass-<strong>media</strong>. ÎnS. Boncu, C. Ilin, C. Sulea (coord). Manual depsihologie socială aplicată (231 – 260). Timişoara: EdituraUniversităţii de Vest.Toll, B. A., Salovey, P., O’Malley, S. S., Masure, C. M.,Latimer, A., McKee, S. A. (2008). Message framing forsmoking cessation: <strong>The</strong> interaction <strong>of</strong> risk perceptions <strong>and</strong>gender. Nicotine <strong>and</strong> Tobacco Research, 10(1), 195 – 200.Uziel, L. (2006). <strong>The</strong> extraverted <strong>and</strong> the neurotic glasses are<strong>of</strong> different colours. Personality <strong>and</strong> Individual Differences,41, 745 – 754.Weiting, N. (2009). Clarifying the relationship betweenneuroticism <strong>and</strong> <strong>positive</strong> emotions. Personality <strong>and</strong>Individual Differences, 47, 69 – 72.Wilt, J., Revelle, W. (2008, mai). Extraversion. Studiu pregătitpentru H<strong>and</strong>book <strong>of</strong> Individual Differences in SocialBehavior.95