Studiile de specialitate pun în evidenţă o corelaţie negativă ... - RJAP

De ce se implică studenţii în comportamente periculoase?2. Gradul de religiozitate autopercepută va corelanegativ cu consumul de droguri soft.3. Un tip de educaţie permisivă şi liberală primită înfamilie va corela pozitiv cu consumul de droguri soft.4. Între venitul familiei şi consumul de alcool vaexista o asociere pozitivă.ParticipanţiMetodăPrezenta lucrare este o cercetare non-experimentalăcorelaţională; la acest studiu au participat voluntar unnumăr de 76 de studenţi (46 de femei şi 30 de bărbaţi), cuvârsta cuprinsă între 19 şi 25 de ani, media de vârstă fiindde 22 ani.InstrumenteChestionarul Stil de Viaţă, pentru identifiareaparticularităţilor stilului de viaţă (chestionarul a fostrealizat de către autori, pentru această cercetare); itemiifolosiţi - 10 la număr, au fost inspiraţi dintr-un chestionarfolosit pentru o cercetare legată de stilul de viaţă şi stareade sănătate a studenţilor din S.U.A. (Hicks şi Miller,2006), iar aspectele vizate de aceştia cuprindcaracteriticile esenţiale ale stiului de viaţă al uneipersoane: numărul de ieşiri săptămânale în oraş - baruri,cluburi etc., frecvenţa consumului de băuturi alcoolice,numărul de ţigări consumate pe zi, frecvenţasăptămânală a consumului de cafea/băuturi energizante,frecvenţa consumului de droguri soft- marijuana, haşiş,frecvenţa consumului de droguri hard - ecstasy, cocaină,heroină, LSD etc., frecvenţa consumului de produse detip fast-food, media orelor de somn pe zi, frecvenţasăptămânală a practicării activităţilor fizice şi numărulde parteneri sexuali din ultimele 3 luni. Chestionarulfoloseşte pentru răspuns scale de tip Likert cu 4, 5 şi 6variante de răspuns; itemii chestionarului pot fi folosiţipentru a vedea diferenţele dintre frecvenţelerăspunsurilor (chestionarul se găseşte în Anexa 1). Dinacest chestionar s-au extras 4 itemi care măsoarăcomportamentul periculos. Este vorba de: consumul dealcool, ţigări, droguri soft şi varietatea partenerilorsexuali.Scala nevoii de senzaţii, pentru măsurarea niveluluide încercare a senzaţiilor noi (scala reprezintă versiuneatradusă a Sensation seeking scale, forma V, dezvoltată deZuckerman şi colab., în anul 1978); scala are 40 de itemi,care sunt împărţiţi în 4 subscale: dezinhibiţie, căutareade experienţe noi, susceptibilitate la plictiseală şicăutarea de aventură şi de entuziasm. Pe eşantionulfolosit în această cercetare, s-a obţinut o consistenţăinternă de .85, pe întreaga scală.Fişa de informaţii generale (fişa a fost construită decătre autori pentru această cercetare, în scopul colectăriiunor date generale cu privire la participanţi, cât şi pentruobţinerea informaţiilor legate de variabilele de interespentru cercetare: venitul, tipul de educaţie primită încopilărie şi nivelul de religiozitate auto-apreciat);participanţii trebuiau să completeze iniţialele numelui şia prenumelui, vârsta, sexul, universitatea, facultatea, anulde studiu, tipul de locuinţă, venitul total al familiei peultima lună, numărul de membri al familiei, ultimul nivelde educaţie absolvit de părinţi, tipul de educaţie primităîn copilărie şi nivelul de religiozitate auto-apreciat; dintreacestea, variabilele de interes pentru acest studiu au fostmăsurate astfel: venitul total al familiei pe ultima lună -scală Likert cu 5 variante, de la venit scăzut către venitridicat, tipul de educaţie primită în copilărie - scală Likertcu 5 variante, de la educaţie foarte strictă spre educaţiefoarte liberă, şi nivelul de religiozitate auto-apreciat -scală Likert cu 4 variante, de la religiozitate foartescăzută către foarte ridicată; fişa se găseşte în Anexa 2.ProcedurăToate probele au fost aplicate tuturor subiecţilor;unii participanţi au primit testele în format hârtie, iar alţiile-au primit în formă electronică, prin intermediul e-mailului.Prelucrarea statistică a datelor a fost realizată cuajutorul programului SPSS for Windows 11.0, iarcalcularea mărimii efectului şi a puterii statistice acercetării a fost realizată cu programul PowerStaTim 1.0.RezultatePentru testarea ipotezelor acestui studiu a fostfolosit coeficientul de corelaţie ρ Spearman; aceastăalegere a fost făcută din cauza faptului că datele culeseprin Chestionarul Stil de Viaţă, legate decomportamentele periculoase, sunt de tip ordinal; cumfiecare ipoteză include o corelaţie între un tip decomportamente periculoase şi o altă variabilă (de tipnumeric sau odinal), folosirea unui test statisticparametric (r Pearson) nu era posibilă. Din cauzafolosirii unui test statistic nonparametric pentru testareatuturor ipotezelor acestei cercetări, indicatorii statistici demărime a efectului sau de putere statistică (calculaţi lapragul de semnificaţie de .05) nu au aceeaşi valoare pecare ar fi avut-o dacă ipotezele lucrării ar fi fost verificateprin teste statistice parametrice; totuşi, valorile acestorindicatori merită luate în seamă, chiar dacă au mai multun caracter informativ.Prezentăm în Tabelul 1.1 corelaţiile obţinute întrecele patru aspecte ale comportamentului periculos vizateşi celelalte variabile ale studiului:Tabel 1.1. Corelaţiile dintre cele patru aspecte alecomportamentului periculos vizate şi celelalte variabileale studiuluiConsumdealcoolConsumde ţigăriConsumdedrogurisoftVariatateapartenerilorsexualiNevoia de .50*** .23* .54*** .39***senzaţiiNivelul de -.45*** -.48*** -.51*** -.13religiozitateautoperceputăTip de .08 -.14 .21* -.06educaţieprimită încopilărieVenitul .30** .19 .18 .02familiei* Corelaţia este semnificativă la pragul de semnificaţie .05** Corelaţia este semnificativă la pragul de semnificaţie .01*** Corelaţia este semnificativă la pragul de semnificaţie .001În vederea testării primei ipoteze, analiza statistică aindicat un ρ (74)= .39, p < .001. Un asemenea rezultatindică existenţa unei legături pozitive între nevoia desenzaţii şi varietatea partenerilor sexuali. Mai departe, s-arecurs la calcularea coeficienţilor de corelaţie ρSpearman şi pentru studierea relaţiei dintre consumul de33

Diana Muntean-Voina şi colaboratoriidroguri soft, alcool, ţigări şi nevoia de senzaţii. S-auobţinut următorii coeficienţi: ρ (74)= .54, p < .001 pentruconsumul de droguri soft, ρ (74)= .50, p < .001 pentruconsumul de alcool, ρ (74)= .23, p < .05 pentru consumulde ţigări. Aceste rezultate susţin ideea generală conformcăreia nevoia de senzaţii se asociază în mod pozitiv cucomportamentele periculoase. Pentru a ne asigura căvariabila gen nu ne influenţează rezultatele obţinute, amcalculat diferenţele dintre bărbaţi şi femei pedimensiunea nevoii de senzaţii. Rezultatul, t (74)= 2,37,p < .05, indică prezenţa unor diferenţe de gen înmanifestarea nevoii de senzaţii, bărbaţii înregistrând unnivel mai mare al nevoii de senzaţii comparativ cufemeile. Analiza de mărime a efectului şi putere statistică(realizată pentru corelaţia dintre nevoia de senzaţii şivarietatea partenerilor sexuali) relevă un efect puternic(r²= .15), şi o putere statistică foarte mare (.97).În testarea celei de-a doua ipoteze am obţinut un ρ(74)= -.51, p < .001. Prin urmare, putem afirma că scorulridicat pe dimensiunea religiozităţii autopercepute seasociază cu un scor scăzut la consumul de droguri soft.Pentru investigarea relaţiei dintre celelalte aspecte alecomportamentului periculos şi nivelul religiozităţiiautopercepute s-au calculat valorile următorilorcoeficienţi de corelaţie ρ Spearman: ρ (74)= -.45, p .05 pentruvarietatea partenerilor sexuali. Analiza de mărime aefectului şi putere statistică (realizată pentru corelaţiadintre nivelul religiozităţii autopercepute şi consumul dedroguri soft) relevă un efect foarte puternic (r²= .26), şi oputere statistică maximă (1.00). Per general, acesterezultate indică corelaţia negativă între consumul dedroguri soft, alcool, ţigări şi nivelul religiozităţiiautopercepute.Pentru investigarea relaţiei dintre educaţia parentalăprimită şi consumul de droguri soft, coeficientul decorelaţie ρ Spearman a avut următoarea valoare: ρ (74)=.21, p < .05. Rezultatul indică asocierea pozitivă dintreconsumul de droguri soft şi educaţia de tip liberal. Înceea ce priveşte legăturile dintre celelalte variabile alecomportamentului periculos şi educaţia primită acasă,acestea nu se prezintă semnificative statistic: ρ (74)= .08,p > .05 la dimensiunea consum de alcool, ρ (74)= -.14, p> .05 la dimensiunea consum de ţigări, ρ (74)= -.06, p >.05 la dimensiunea număr de parteneri sexuali. Prinurmare, deşi au rezultat nişte corelaţii negativeinteresante între variabilele în cauză, acestea nu seprezintă semnificative statistic. Considerăm astfel că nuexistă o legătură semnificativă între educaţia parentală şiaspecte ale comportamentului periculos precumconsumul de alcool, de ţigări şi numărul de partenerisexuali. Nu în ultimul rând, analiza de mărime a efectuluişi putere statistică a acestei ipoteze relevă un efect mediu(r²= .05), şi o putere statistică moderată (.60).Mai departe, s-a calculat coeficientul de corelaţie ρSpearman în vederea identificării unei relaţii între venitşi consumul de alcool, ρ (74)= .30, p < .01. Acest lucruse traduce prin considerarea faptului că pe măsură cecreşte venitul creşte şi consumul de alcool. Celelaltedimensiuni investigate se prezintă în relaţie cu venitul înurmătorul mod: ρ (74)= .19, p > .05 pentru dimensiuneaconsum de ţigări, valoare nesemnificativă din punct devedere statistic, iar între venit şi consumul de droguri softlucrurile stau în mod asemănător, identificându-se tot ocorelaţie nesemnificativă între cele două aspecte, ρ (74)=.18, p > .05. Ultima dimensiune a comportamentuluipericulos care, de asemenea, nu se asociază semnificativstatistic cu venitul este numărul partenerilor sexuali: ρ(74)= .02, p > .05. Analiza de mărime a efectului şiputere statistică a acestei ipoteze relevă un efect mediuputernic(r²= .09), şi o putere statistică optimă (.85).DiscuţiiRezultatele oferă suport predicţiei formulate de noiîn ceea ce priveşte legătura pozitivă dintre nevoia desenzaţii şi numărul de parteneri sexuali avuţi în ultimeletrei luni. Per ansamblu, şi celelalte dimensiuni aleconceptului de comportament periculos abordate înprezenta cercetare se află în legătura cu nevoia desenzaţii. Acest lucru nu frapează, date fiind rezultatelealtor cercetări, realizate în occident, care merg în aceeaşidirecţie - pun în evidenţă asociaţia pozitivă între nevoiade senzaţii şi numărul mare de parteneri sexuali,varietatea acestora (Arnett şi Balle-Jensen, 1993; Carver,2005; Zuckerman, 2004). Rezultatele acestea indicăfaptul că nevoia de senzaţii, ca trăsătură de personalitate,este implicată în manifestarea unui comportamentriscant. Se poate vorbi şi de o predispoziţie spre uncomportament periculos datorită substratului fiziologic alnevoii de senzaţii, având ca şi premisă asociaţia pozitivădintre această trăsătură de personalitate şi numărul departeneri sexuali, consumul de alcool, ţigări şi drogurisoft.A avea experienţe sexuale cu multe persoane într-operioadă scurtă de timp oferă senzaţii noi, inedite, intenseşi interesante. A întreţine relaţii sexuale cu mai mulţiparteneri într-o perioadă relativ scurtă de timp implicătrăiri, senzaţii mai intense decât cele trăite cu un partenerstabil. Aceste trăiri sunt dorite de căutătorul de senzaţii,iar una din modalităţile de satisfacere a acestei nevoi estecomportamentul sexual dezorganizat.Este de aşteptat ca nevoia de stimuli noi, intenşi,complecşi, disonanţi a căutătorului de senzaţii să fiesatisfăcută printr-un consum de alcool şi droguri soft.Consumul de droguri soft determină modificări alesenzaţiilor şi percepţiilor, produce o stare de euforie,dezinhibiţie comportamentală, de cele mai multe ori.Fluxul ideatic ia amploare, moment în care consumatorulde marijuana intră „în trip-ul lui”. La toate aceste stărisubiective pe care le induce consumul de marijuana sauhaşiş se adaugă trăiri legate de considerente obiective. ÎnRomânia consumul de droguri soft este interzis; astfelconsumatorii se văd puşi în situaţia de a fuma pe ascuns,în locuri destul de izolate, existând mereu posibilitatea dea fi surprinşi de poliţie. Consumul de substanţe amplificăpercepţiile şi generează un fel de stare paranoică, carepersistă şi la câteva ore după consumul propriu-zis, încare consumatorul consideră că toată lumea ştie că „afumat” şi resimte o frică intensă de a nu suportaconsecinţe legale. Toate aceste stări sunt trăite laintensitate maximă şi satisfac în totalitate nevoia destimulare a căutătorului de senzaţii. Alcoolul produce şiel stări specifice: dezinhibiţie, euforie, stare de excitaţie.În astfel de stări, datorită în special dezinhibiţieicomportamentale, indivizii respectivi fac o serie delucruri pe care în mod normal nu ar avea curajul să lefacă. Asocierea pozitivă dintre nevoia de senzaţii şiconsumul de ţigări se explică în felul următor: căutătorulde senzaţii nu se dă în lături de la experienţe noi şiintense. Primele încercări de a fuma se datoreazăcuriozităţii, ineditului. În plus, primele ţigări produc ouşoară stare de ameţeală şi euforie, care dispare în scurt34

De ce se implică studenţii în comportamente periculoase?timp pe măsură ce se instalează obişnuinţa, şi, odată cuaceasta, dependenţa.Aceste rezultate, observate pe populaţiestudenţească din Timişoara sunt identice cu celeobservate de cercetătorii străini (Arnett şi Balle-Jensen,1993; Arnett; Baker, Beer şi Beer; Kraft şi Jostein, apudFrankenberger, 2004; Donohew, Palmgeen şi PugzlesLorch, 1994; Levine şi Kozak, apud Arnett şi Balle-Jensen, 1993; Zuckerman si colaboratorii, apudPilkington, Richardson şi Utley, 1988; Zuckerman, 2004;Zuckerman, apud Carver, 2005). Această stare de fapt seexplică pe fondul puternicelor fundamente genetice aleacestei trăsături de personalitate şi care suportăinfluenţele mediului într-o mult mai mică măsură. Deşiexistă autori (Strelau şi Kaczmarek, 2004) care susţinbiasarea culturală a probei Sensation Seeking Scale înstatele fostului bloc comunist, rezultatele studiului oferăinformaţii care nu validează această asumpţie.În ceea ce priveşte relaţia dintre nivelul religiozităţiiautopercepute şi consumul de droguri, situaţia se prezintăîn felul următor: persoanele religioase nu se angajează înactivităţi care implică consumul de droguri, pe de o partedatorită ideilor şi principiilor după care îşi trăiesc viaţa,iar pe de altă parte cantităţii mari de timp pe care îl alocăacestui comportament religios, care implică participareala slujbele religioase, rugăciuni şi alte activităţi specificeacestui comportament. În plus, biserica se pronunţăîmpotriva unui astfel de comportament. Mai mult, dacăpersoanele se autopercep ca fiind religioase, ele aderă lao serie de norme implicite inoculate fie de familie, întimpul socializării primare, fie de comunitatea în caretrăiesc, în timpul socializării secundare. Acestea suntfoarte rezistente la schimbare şi modelează atitudinile şicomportamentul individului. Prin urmare, este de aşteptatca persoanele care se autodefinesc ca fiind religioase săfie puternic motivate să nu se implice în practicarea unorcomportamente periculoase, ca de exemplu consumul dedroguri, alcool, ţigări.La polul opus, când nivelul religiozităţii scade,creşte consumul de droguri. Prin urmare, persoanele maipuţin religioase se angajează mai frecvent în activităţi deconsum de droguri. Aceasta se poate datora, pe de oparte, lipsei normelor implicite despre care am amintitmai sus, iar pe de altă parte modului de petrecere atimpului liber sau a anturajului.Pattern-ul observat în cazul relaţiei dintre consumulde droguri soft şi nivelul religiozităţii autopercepute seprezintă identic şi în cazul consumului de alcool sau deţigări. Prin urmare, atunci când nivelul religiozităţiicreşte, consumul de alcool şi tutun scade. Astfel,persoanele cu un nivel înalt al religiozităţii consumă înmai mică măsură alcool sau tutun. Aceasta se poatedatora ideilor şi principiilor după care îşi ghidează viaţa,idei conform cărora a consuma alcool şi ţigări este unmare păcat, idei pe care le susţine şi încurajează şibiserica, cu atât mai mult cu cât avem în vedere nivelulautoevaluat al religiozităţii. Pe de altă parte, teama de anu strica legătura strânsă şi comuniunea cu divinitateapoate fi o piedică în faţa acestor vicii. Se poate astfelafirma că religiozitatea poate funcţiona pe post de bufferîn iniţierea unor comportamente periculoase. Prinurmare, în cazul relaţiei dintre religiozitateaautopercepută şi consumul de droguri soft, alcool şiţigări, tiparul observat pe populaţie studenţească esteidentic cu cel observat de cercetătorii străini (Adamczykşi Palmer, 2008; Chitwood, Weiss şi Leukefeld, 2008;Ellison, Bradshaw, Rote, Storch şi Trevino, 2008;Simons, L. G., Simons, R. L. şi Conger, 2004; Uecker,Regnerus şi Vaaler, 2007; Wallace, Jr. şi colaboratorii,2007), lucru explicat prin operaţionalizarea religiozităţiiautopercepute ca măsură subiectivă.Studiul prezent nu a reuşit să pună în evidenţăexistenţa unei legături între nivelul religiozităţiiautopercepute şi numărul de parteneri sexuali avuţi înultimele trei luni, contrar rezultatelor unor cercetăriderulate în afara graniţelor ţării(Davidson, Moore şiUllstrup; Meier, apud Davidson, Moore, Earle şi Davis,2008; Billy, Brewster şi Grady, 1994). Acest lucru poatefi pus pe seama faptului că activitatea sexuală este onevoie bazală a omului ce se cere satisfăcută. Pe de altăparte, lipsa existenţei unei corelaţii poate fi pusă şi peseama răspunsului dezirabil al participanţilor, dacăîntrebarea a fost percepută ca fiind invazivă.În ceea ce priveşte legătura anticipată între educaţieşi consumul de droguri, aceasta este susţinută de studiulde faţă, un stil de educaţie mai liberal asociindu-se cuconsumul de droguri soft. Între celelalte aspecte alecomportamentului periculos: consumul de alcool, ţigări şinumărul de parteneri sexuali din ultimele trei luni şieducaţia de factură liberală nu au fost puse în evidenţălegături. Rezultatele prezente vin în contradicţie cu celeobservate de cercetătorii străini (Brook, Lukoff şiWhiteman; Dishion; Keyes;Landsverk; Vicary şi Lenrer,apud Bahr, Maughan, Marcos şi Li, 1998; Jackson;Cohen, Richardson şi LaBree, apud Powell şi Chaloupka,2007). O posibilă explicaţie rezidă în diferenţele dintrelegislaţia din România şi cea din SUA, ţară din careprovin majoritatea cercetărilor citate. Aici consumul dealcool este permis începând cu vârsta de 21 de ani, iarconsumul de ţigări, începând cu vârsta de 18 ani în unelestate, sau 19 ani în altele (Alabama, Alaska, New Jersey,Utah, Nassau, Suffolk, şi Onondaga Counties în NewYork). Prin urmare, incongruenţele dintre rezultatelestudiului nostru şi celelalte studii se pot datora,considerăm noi, faptului că dintre cele patru dimensiuniale comportamentului riscant, consumul de droguri softeste singura practică ilegală, pedepsită prin lege, în ţaranoastră, începând cu vârsta de 18 ani. Astfel faptul căpărinţii au practicat un stil mai liberal, nonrestrictivcontează numai în consumul de droguri soft. Concluziacare se poate trage este că, în ceea ce priveşte populaţiade studenţi din Timişoara, stilul de educaţie practicat depărinţi se află în legătură doar cu consumul de drogurisoft şi nu cu cel de alcool, ţigări sau cu numărul departeneri sexuali.Referitor la relaţia dintre venitul familiei şiconsumul de alcool, rezultatele arată că pe măsură cevenitul familiei creşte, creşte şi consumul de alcool., lafel ca şi în rezultatele descrise în studiile din străinătate(Blum şi colaboartorii, 2000). Acest lucru poate fiexplicat prin aceea că a avea un nivel financiar mairidicat creşte puterea de cumpărare şi modelează prinaceasta comportamentul de consum.Având în vedere că participanţii la studiu suntstudenţi, prevalenţa consumului de alcool este ridicată înrândurile acestora. Mediul universitar oferă un spaţiuaproape ideal atât pentru cultivarea unor noi interese, câtşi pentru a perfecta şi a consolida activităţile de timpliber deja desfăşurate. Studenţii care au un venit mairidicat îşi permit să investească mai mult în activităţile detimp liber, prin urmare este foarte probabil ca numărul delocaluri (cluburi, baruri) pe care le frecventează să fiemai crescut decât a celor cu un venit mai modest.Totodată, conştienţi fiind de posibilităţile lor financiare,35

Diana Muntean-Voina şi colaboratoriiprimii pot alege în mai mare măsură să frecventezeaceste localuri mai des decât cei ce nu au astfel deposibilităţi. De asemenea, studenţii care au un venitridicat ar putea alege să consume băuturi mai complexe,dar care au un conţinut de alcool mai scăzut (diversecoktail-uri), cu frecvenţă mai ridicată, deşi au un preţ maimare decât băuturile alcoolice simple.În altă ordine de idei, nivelul venitului nu pare sămodeleze şi consumul de droguri soft. Aceste substanţesunt ilegale în ţara noastră, prin urmare nu sunt niciieftine, nici accesibile; astfel, marea majoritate a celorcare nu le-au încercat este posibil să argumenteze aceastaprin lipsa de mijloace care să le permită acest lucru.Cunoscând şi faptul că aceste substanţe pot creadependenţă, studenţii nu îşi asumă riscul de a investi întruncomportament de consum care ştiu că le poate fidăunător. Mai mult, accesul la aceste substanţe se face cuo mult mai mare dificultate, dată fiind ilegalitatea lor.Un argument asemănător poate fi adus şi în cazulconsumului de ţigări, care, deşi sunt un produs legal, potgenera adicţie. Prin urmare, preocuparea studenţilorpentru starea lor de sănătate poate determina alegerea dea nu iniţia un astfel de comportament. Dacă totuşi acestlucru se întâmplă, ei vor continua să fumeze, punând peplanul al doilea posibilitaţile financiare, deoarece nevoiade nicotină este una încadrabilă la baza piramideitrebuinţelor conceptualizată de Maslow (1973), prinurmare se manifestă independent de voinţa persoanei.Astfel, nivelul venitului, ca nevoie superioară derealizare, nu modelează nevoia de a consuma tutun.Aceste rezultate vin în contradicţie cu cele realizate înstrăinătate, unde nivelul venitului coreleză negativ cuconsumul de ţigări (Blum şi colaboartorii, 2000). Deşistudiile arată că relaţia dintre venit şi istoria de contactesexuale este una negativă, rezultatele studiului de faţă oprezintă ca fiind nesemnificativă. Această stare de fapt îşigăseşte argumentarea în aceea că motivaţia sexualăreprezintă o nevoie bazală, care se cere satisfăcutăindiferent de condiţia materială a partenerilor şi adeseafără ca nevoia superioară de intimitate să apară (Maslow,1973). Atracţia fizică dintre indivizi, la această vârstă,este intensă şi focalizată pe obţinerea plăcerii, lăsând deopartesatisfacerea nevoilor superioare. Altă explicaţie înceea ce priveşte diferenţele între tiparul identificat încercetările străine şi cea prezentă se referă la diferenţa deresurse financiare între cele ale studenţilor străini şi astudenţilor din România, care sunt net superioare înfavoarea primilor.În urma demersului realizat, putem afirma că în ceeace priveşte grupul luat în studiu, creşterea nivelulvenitului se asociază pozitiv cu o creştere a frecvenţeicomportamentelor periculoase în rândul studenţilor doarîn ceea ce priveşte consumul de alcool. Acest lucru poatefi pus pe seama faptului că, dintre comportamentelestudiate, consumul de alcool este cel mai puţin riscant dinpunct de vedere al apariţiei adicţiei şi, mai mult, estelegal.Băuturile alcoolice, ca şi substanţe non-adictive,sunt consumate de marea majoritate a studenţilor în cadrusocial, prin urmare resursele financiare modeleazăsemnificativ acest comportament de consum, spredeosebire de tutun şi droguri soft, care, pe lângă faptul căinduc dependenţă, sunt consumate atât în cadrul social,cât şi privat.LimiteCercetarea de faţă prezintă unele limite. O primălimită ce se pretează a fi amintită rezidă în maniera deoperaţionalizare a religiozităţii autopercepute şi a tipuluide educaţie. S-ar fi putut utiliza măsurători mai specifice,exacte. În al doilea rând, o serie de alte variabilecorelează cu consumul de alcool, droguri, ţigări şi cunumărul de parteneri sexuali, ca de exemplu locuinţa şinumărul de membri ai familiei. În plus, o sensibilitate astudiului sunt răspunsurile dezirabile social. Itemii suntformulaţi într-un mod destul de intruziv, ceea ce poateconduce la modificări în răspunsurile date. La acestea seadaugă un număr redus de participanţi (N=76). Foarteprobabil, dacă s-ar creşte numărul de subiecţi ar creşteşansele detectării unor alte relaţii între variabilelestudiului, în cazul în care acestea există.Valoare aplicativăStudiul nostru arată că atât credinţele religioase câtşi tipul de educaţie primit în copilărie au implicaţii înconsumul de droguri soft de către studenţi. Datelefurnizate pot fi utilizate în dezvoltarea de programe deintervenţie în stoparea comportamentului adictiv în ceeace priveşte consumul de droguri soft. De asemenea, pot firealizate programe de educaţie socială în cazulconsumului de alcool, atât în relaţie cu nivelul venitului,cât şi cu nevoia de senzaţii.Direcţii viitoare de cercetareCercetări viitoare ar putea aborda problemadiferenţelor dintre studenţii care au un comportamentpericulos şi cei care nu afirma astfel de comportamente.De asemenea, un studiu longitudinal, care să arateevoluţia acestui tip de comportament de-a lungul maimultor etape de vârstă, precum şi a influenţei schimbăriimediului de viaţă odată cu plecarea la facultate, în altoraş decât cel de origine, asupra comportamentuluipericulos, este o modalitate de a completa date obţinutede noi.O altă direcţie de studiu se poate concentra nu doarpe frecvenţa comportamentelor periculoase, ci şi pe tipulşi cantitatea de alcool, tutun şi droguri soft consumate.ConcluziiRezultatele studiului arată existenţa unei legăturipozitive între nevoia de senzaţii şi consumul de drogurisoft, alcool şi ţigări, căutătorii de senzaţii găsind în aconsuma astfel de substanţe exact acele experienţe noi şiinedite pe care le caută.De asemenea, s-a constatat existenţa unei legăturinegative între nivelul autoperceput de religiozitate şiconsumul de alcool, tutun şi droguri soft, ceea ce indicăpersoanele mai puţin religioase ca angajându-se înactivităţi ce presupun consumul unor astfel de substanţe,în vreme ce persoanele religioase se implică mai puţin înastfel de comportamente.În ceea ce priveşte educaţia, faptul că părinţii aupracticat un stil mai liberal, nonrestrictiv contează numaiîn consumul de droguri soft.Pe de altă parte, s-a constatat existenţa unei legăturiîntre venit şi consumul de alcool, ceea ce sugereazăfaptul că persoanele cu un nivel ridicat al venitului suntpredispuse spre consumul de alcool.36

De ce se implică studenţii în comportamente periculoase?Per ansamblu, putem afirma că studiul de faţă segrefează pe ideile vehiculate de teoria comportamentuluiproblemă. După cum s-a pus în evidenţă, şi în România,implicarea într-un comportament periculos este mediatăde o serie variabile, ce ţin atât de factori individuali, câtşi de factori obiectivi, sociali. Astfel, un demersconstructiv în acest sens trebuie să uziteze de o abordaremultidimensională, la mai multe niveluri (individual şisocial).BibliografieAgenţia Naţională Antidrog (2007). Site-ulhttp://www.ana.gov.ro/rom/Interior%20carte%20ROM.pdfGăsit la data de 20.04.2009.Ahmed, N. U., Ahmed, N. S., Bennett, C. R., Hinds, J. E.(2002). Impact of a DrugAbuse Resistance Education (D. A. R. E.) Program inPreventing the Initiation ofCigarette Smoking in the Fifth- and Sixth Grade Students.Journal of the NationalMedical Association, 94(4), 249-256.Adamczyk, A., Palmer, I. (2008). Religion and Initiations intoMarijuana Use: The Dettering Role of Religious Friends.Journal of Drug Issues, 3 (83),717-741.Arnett, J. (1995). The Young and the Reckless: AdolescentReckless Behavior. Current Directions in PsychologicalScience, 67-41Arnett, J., Balle-Jensen, L. (1993). Cultural bases of riskbehavior: Danish adolescents. Child Development, 64,1842-1855.Bahr, J. S., Maughan, S. L., Marcos, C. A., Li, B. (1998).Family, Religiosity, and the Risc Adolescent Drug Use.Journal of Marriage and Family, 4 (60), 979-992.Blum, R. W., Beuhring, T., Shew, M. L., Bearinger, L. H.,Sieving, R. E., Resnick, M. D. (2000). The Effects ofRace/Ethnicity, Income, and Family Structure onAdolescent Risk Behaviors. American Journal of PublicHealth, 90 (12), 1879-1884.Boyd, M. P., Mi-Sook K. (2007). Goal orientation andsensation seeking in relation to optimal mood states amongskateboarders. Journal of Sport Behavior, 30 (1), 21-35.Bradley, G., Wildman, K. (2002). Psyhosocial Predictors ofEmerging Adults Risk and Reckless Behaviors. Journal ofYouth and Adolescence, 4 (31), 253-265.Carver, S. C. (2005). Impulse and constraint: perspectivesfrom personality psychology, convergence with theory inother areas, and potential for integration. Personality andSocial Psychology Review, 9 (4), 312-333.Chitwood, D. C., Weiss, M. L., Leukefeld, C. G. (2008). ASistematic Review of Recent Literature on Religiosity andSubstance Use. Journal of Drug Issues, 3 (83), 653-688.Claes, M., Lacourse, E., Ercolani, A. P., Pierro, A., Leone, L.,Presachi, F. (2005). Parenting, Peer Orientation, Drug Use,and Antisocial Behavior in Late Adolescence: A Cross-National Study. Journal of Youth and Adolescence, 5 (34),401-405.Cubbins, A. L., Klepinger, H. D. (2007). Chidhood Family,Ethnicity, and Drug Use Over the Life Cours. Journal ofMarriage and Family, 3 (69), 810-829.Davidson, J. K. Sr., Moore, B. N., Earle, R. F., Davids, R.(2008). Sexual Attitudes and Behavior at Four Universities:Do Region, Race, and/or Religion Matter?. Adolescence, 43(170), 189-220.Ellison, G. C., Bradshaw, M., Rote, S., Storch, J., Trevino, M.(2008). Religion and Alcohol use Among College Students:Exploring the Role of Domain Specific Religious Salience.Journal of Drug Issues, 3 (83), 821-846.Frankenberger, K. D. (2004). Adolescent egocentrism, riskperceptions and sensation seeking among smoking andnonsmoking youth. Journal of Adolescent Research, 19 (5),576-590.Hicks, T., Miller, E. (2006). College Life Styles, Life Stressorsand Health Status: Differences Along Gender Lines.Journal of College Admission, 192 (2), 22-29.Martens, W. H. J. (2000). Antisocial and psychopathicpersonality disorders: causes, course, and remission—areview article. International Journal of Offender Therapyand Comparative Criminology, 44 (4), 406-430.Maslow, A. (1973). The farther reaches of human nature.Harmondsworth: Penguin Books.Nasar, U. A., Noushin, S. A., Bennet, C. R., Hinds, E. (2002).Impact of a Drug Abuse Education (D.A.R.E) Program inPreventing the Initiation of Cigarette Smoking in Fifty-andSisty- Grade Students. Journal of the National MedicalAssociation, 4 (94), 249- 256.Pilkington, C. J., Richardson, D. R., Utley, M. E. (1988). Isconflict stimulating? Sensation seekers’ responses tointerpersonal conflict. Personality and Social PsychologyBulletin, 14 (3), 596-603.Powell, M. L., Chaloupka, J. F. (2005). Parents, Public Policy,and Youth Smoking. Journal of Policy Analysis andManagement, 1 (24), 93-112.Rolison , M. R., Scherman, A. (2003). College student risktaking from three perspectives. Adolescence, 38 (152), 689-704.Rostosky, S, S., Regnerus, M, D., Laurie, M. (2003). CoitalDebut: The Role of the Religiosity and Sex Atitudes in theAdd Health Survey. The Journal of Sex Research, 4 (40),358-367.Stacy, A. W., Newcomb, M. D., Bentler, P. M. (1991). Socialpsychological influences on sensation seeking fromadolescence to adulthood. Personality and SocialPsychology Bulletin, 17 (6), 701-708.Stephenson, M. T., Helme, D. W. (2006). Authoritativeparenting and sensation seeking as predictors of adolescentcigarette and marijuana use. Journal drug education, 36 (3),247-270.Strelau, J., Kaczmarek, M. (2004). Warsaw Studies onSensation Seeking. În R. M. Stelmack (coord.) On thePsychobiology of Personality (p. 29-45).Uecher, E, J., Regnerus, D, M., Valeer, M., L. (2007). Losingmy Religion: The Social Source of Religious Decline inEarly Adulthood. Social Forces, 4 (85), 1667-1692.Zuckerman, M. (2004). The shaping of personality: genes,environments, and chance encounters. Journal ofPersonality Assessment, 82 (1), 11-22.37

Diana Muntean-Voina şi colaboratoriiAnexeAnexa 1: Chestionarul Stil de ViaţăChestionar SV1. De câte ori pe săptămână ieşiţi în oraş (baruri, cluburi etc.) ?o Deloco De 1-3 orio De 4-6 orio Zilnic2. Cît de des consumaţi băuturi alcoolice ?o Deloco 1-2 ori pe lunăo 1-2 ori pe săptămânăo 3-5 ori pe săptămânăo Zilnic3. Câte ţigarete consumaţi în medie pe zi ?o Deloco 1-5o 6-13o 14-20o Peste 204. Cât de des consumaţi cafea/băuturi energizante pe săptămână ?o Deloco 1-2 ori pe săptămânăo 3-5 ori pe săptămânăo Zilnic5. Cât de des consumaţi droguri soft (marijuana, haşiş) ?o Deloco 1-2 ori pe ano 1-2 ori pe lunăo 1-2 ori pe săptămânăo 3-5 ori pe săptămânăo Zilnic6. Cât de des consumaţi droguri hard (ecstasy, cocaină, heroină, LSD,amfetamine etc.) ?o Deloco 1-2 ori pe ano 1-2 ori pe lunăo 1-2 ori pe săptămânăo 3-5 ori pe săptămânăo Zilnic7. Cât de des consumaţi produse de tip fast-food ?o Deloco 1-2 pe lunăo 1-3 ori pe săptămânăo 4-6 ori pe săptămânăo Zilnic8. Câte ore dormiţi în medie pe zi ?o Sub 3 oreo 4-5 oreo 7-8 oreo Peste 8 ore9. De cîte ori pe săptămână practicaţi activităţi fizice ?o Deloco 1-3 orio 4-6 orio Zilnic10. Câţi parteneri sexuali aţi avut în ultimele 3 luni ?38

De ce se implică studenţii în comportamente periculoase?o Nici unulo Unulo 2-3o 4-6o Peste 6Anexa 2: Fişa de informaţii generaleInformaţii generale1. Nume, Prenume (iniţiale): .............................................................................2. Vârstă: ...............3. Sex: ......................4. Universitate: ............................................................................5. Facultate: ......................................................................................6. An de studiu: .............7. În prezent locuiţi în municipiul Timişoara:o Cu parinţiio În cămin Număr persoane în cameră.................o În chirie Număr persoane în apartament............ Număr persoane în cameră..............o Altele .......................................................................................8. Venit total net al familiei pe ultima lună:○ sub 1500 ron; ○ 1500-2500 ron; ○ 2500-3500 ron; ○ 3500-5000 ron; ○ peste 5000 ron.9. Numărul de membri al familiei dumneavoastră: .........10. Ultimul nivel de educaţie absolvit de părinţii dumneavoastră:○ şcoală generală; ○ liceu; ○ facultate.11. Tipul de educaţie primită în copilărie:○ foarte strictă şi severă○ destul de strictă○ nici strictă, dar nici liberă○ destul de liberă○ foarte liberă12. Consideraţi că sunteţi o persoană religioasă ?○ deloc religioasă○ puţin religioasă○ destul de religioasă○ foarte religioasă39

Diana Muntean-Voina şi colaboratorii40