Studiile de specialitate pun în evidenţă o corelaţie negativă ... - RJAP

De ce se implică studenţii în comportamente periculoase?timp pe măsură ce se instalează obişnuinţa, şi, odată cuaceasta, dependenţa.Aceste rezultate, observate pe populaţiestudenţească din Timişoara sunt identice cu celeobservate de cercetătorii străini (Arnett şi Balle-Jensen,1993; Arnett; Baker, Beer şi Beer; Kraft şi Jostein, apudFrankenberger, 2004; Donohew, Palmgeen şi PugzlesLorch, 1994; Levine şi Kozak, apud Arnett şi Balle-Jensen, 1993; Zuckerman si colaboratorii, apudPilkington, Richardson şi Utley, 1988; Zuckerman, 2004;Zuckerman, apud Carver, 2005). Această stare de fapt seexplică pe fondul puternicelor fundamente genetice aleacestei trăsături de personalitate şi care suportăinfluenţele mediului într-o mult mai mică măsură. Deşiexistă autori (Strelau şi Kaczmarek, 2004) care susţinbiasarea culturală a probei Sensation Seeking Scale înstatele fostului bloc comunist, rezultatele studiului oferăinformaţii care nu validează această asumpţie.În ceea ce priveşte relaţia dintre nivelul religiozităţiiautopercepute şi consumul de droguri, situaţia se prezintăîn felul următor: persoanele religioase nu se angajează înactivităţi care implică consumul de droguri, pe de o partedatorită ideilor şi principiilor după care îşi trăiesc viaţa,iar pe de altă parte cantităţii mari de timp pe care îl alocăacestui comportament religios, care implică participareala slujbele religioase, rugăciuni şi alte activităţi specificeacestui comportament. În plus, biserica se pronunţăîmpotriva unui astfel de comportament. Mai mult, dacăpersoanele se autopercep ca fiind religioase, ele aderă lao serie de norme implicite inoculate fie de familie, întimpul socializării primare, fie de comunitatea în caretrăiesc, în timpul socializării secundare. Acestea suntfoarte rezistente la schimbare şi modelează atitudinile şicomportamentul individului. Prin urmare, este de aşteptatca persoanele care se autodefinesc ca fiind religioase săfie puternic motivate să nu se implice în practicarea unorcomportamente periculoase, ca de exemplu consumul dedroguri, alcool, ţigări.La polul opus, când nivelul religiozităţii scade,creşte consumul de droguri. Prin urmare, persoanele maipuţin religioase se angajează mai frecvent în activităţi deconsum de droguri. Aceasta se poate datora, pe de oparte, lipsei normelor implicite despre care am amintitmai sus, iar pe de altă parte modului de petrecere atimpului liber sau a anturajului.Pattern-ul observat în cazul relaţiei dintre consumulde droguri soft şi nivelul religiozităţii autopercepute seprezintă identic şi în cazul consumului de alcool sau deţigări. Prin urmare, atunci când nivelul religiozităţiicreşte, consumul de alcool şi tutun scade. Astfel,persoanele cu un nivel înalt al religiozităţii consumă înmai mică măsură alcool sau tutun. Aceasta se poatedatora ideilor şi principiilor după care îşi ghidează viaţa,idei conform cărora a consuma alcool şi ţigări este unmare păcat, idei pe care le susţine şi încurajează şibiserica, cu atât mai mult cu cât avem în vedere nivelulautoevaluat al religiozităţii. Pe de altă parte, teama de anu strica legătura strânsă şi comuniunea cu divinitateapoate fi o piedică în faţa acestor vicii. Se poate astfelafirma că religiozitatea poate funcţiona pe post de bufferîn iniţierea unor comportamente periculoase. Prinurmare, în cazul relaţiei dintre religiozitateaautopercepută şi consumul de droguri soft, alcool şiţigări, tiparul observat pe populaţie studenţească esteidentic cu cel observat de cercetătorii străini (Adamczykşi Palmer, 2008; Chitwood, Weiss şi Leukefeld, 2008;Ellison, Bradshaw, Rote, Storch şi Trevino, 2008;Simons, L. G., Simons, R. L. şi Conger, 2004; Uecker,Regnerus şi Vaaler, 2007; Wallace, Jr. şi colaboratorii,2007), lucru explicat prin operaţionalizarea religiozităţiiautopercepute ca măsură subiectivă.Studiul prezent nu a reuşit să pună în evidenţăexistenţa unei legături între nivelul religiozităţiiautopercepute şi numărul de parteneri sexuali avuţi înultimele trei luni, contrar rezultatelor unor cercetăriderulate în afara graniţelor ţării(Davidson, Moore şiUllstrup; Meier, apud Davidson, Moore, Earle şi Davis,2008; Billy, Brewster şi Grady, 1994). Acest lucru poatefi pus pe seama faptului că activitatea sexuală este onevoie bazală a omului ce se cere satisfăcută. Pe de altăparte, lipsa existenţei unei corelaţii poate fi pusă şi peseama răspunsului dezirabil al participanţilor, dacăîntrebarea a fost percepută ca fiind invazivă.În ceea ce priveşte legătura anticipată între educaţieşi consumul de droguri, aceasta este susţinută de studiulde faţă, un stil de educaţie mai liberal asociindu-se cuconsumul de droguri soft. Între celelalte aspecte alecomportamentului periculos: consumul de alcool, ţigări şinumărul de parteneri sexuali din ultimele trei luni şieducaţia de factură liberală nu au fost puse în evidenţălegături. Rezultatele prezente vin în contradicţie cu celeobservate de cercetătorii străini (Brook, Lukoff şiWhiteman; Dishion; Keyes;Landsverk; Vicary şi Lenrer,apud Bahr, Maughan, Marcos şi Li, 1998; Jackson;Cohen, Richardson şi LaBree, apud Powell şi Chaloupka,2007). O posibilă explicaţie rezidă în diferenţele dintrelegislaţia din România şi cea din SUA, ţară din careprovin majoritatea cercetărilor citate. Aici consumul dealcool este permis începând cu vârsta de 21 de ani, iarconsumul de ţigări, începând cu vârsta de 18 ani în unelestate, sau 19 ani în altele (Alabama, Alaska, New Jersey,Utah, Nassau, Suffolk, şi Onondaga Counties în NewYork). Prin urmare, incongruenţele dintre rezultatelestudiului nostru şi celelalte studii se pot datora,considerăm noi, faptului că dintre cele patru dimensiuniale comportamentului riscant, consumul de droguri softeste singura practică ilegală, pedepsită prin lege, în ţaranoastră, începând cu vârsta de 18 ani. Astfel faptul căpărinţii au practicat un stil mai liberal, nonrestrictivcontează numai în consumul de droguri soft. Concluziacare se poate trage este că, în ceea ce priveşte populaţiade studenţi din Timişoara, stilul de educaţie practicat depărinţi se află în legătură doar cu consumul de drogurisoft şi nu cu cel de alcool, ţigări sau cu numărul departeneri sexuali.Referitor la relaţia dintre venitul familiei şiconsumul de alcool, rezultatele arată că pe măsură cevenitul familiei creşte, creşte şi consumul de alcool., lafel ca şi în rezultatele descrise în studiile din străinătate(Blum şi colaboartorii, 2000). Acest lucru poate fiexplicat prin aceea că a avea un nivel financiar mairidicat creşte puterea de cumpărare şi modelează prinaceasta comportamentul de consum.Având în vedere că participanţii la studiu suntstudenţi, prevalenţa consumului de alcool este ridicată înrândurile acestora. Mediul universitar oferă un spaţiuaproape ideal atât pentru cultivarea unor noi interese, câtşi pentru a perfecta şi a consolida activităţile de timpliber deja desfăşurate. Studenţii care au un venit mairidicat îşi permit să investească mai mult în activităţile detimp liber, prin urmare este foarte probabil ca numărul delocaluri (cluburi, baruri) pe care le frecventează să fiemai crescut decât a celor cu un venit mai modest.Totodată, conştienţi fiind de posibilităţile lor financiare,35