Studiile de specialitate pun Ã®n evidenÅ£Ä o corelaÅ£ie negativÄ ... - RJAP

More documents

Recommendations

Info

Diana Muntean-Voina şi colaboratoriiprimii pot alege în mai mare măsură să frecventezeaceste localuri mai des decât cei ce nu au astfel deposibilităţi. De asemenea, studenţii care au un venitridicat ar putea alege să consume băuturi mai complexe,dar care au un conţinut de alcool mai scăzut (diversecoktail-uri), cu frecvenţă mai ridicată, deşi au un preţ maimare decât băuturile alcoolice simple.În altă ordine de idei, nivelul venitului nu pare sămodeleze şi consumul de droguri soft. Aceste substanţesunt ilegale în ţara noastră, prin urmare nu sunt niciieftine, nici accesibile; astfel, marea majoritate a celorcare nu le-au încercat este posibil să argumenteze aceastaprin lipsa de mijloace care să le permită acest lucru.Cunoscând şi faptul că aceste substanţe pot creadependenţă, studenţii nu îşi asumă riscul de a investi întruncomportament de consum care ştiu că le poate fidăunător. Mai mult, accesul la aceste substanţe se face cuo mult mai mare dificultate, dată fiind ilegalitatea lor.Un argument asemănător poate fi adus şi în cazulconsumului de ţigări, care, deşi sunt un produs legal, potgenera adicţie. Prin urmare, preocuparea studenţilorpentru starea lor de sănătate poate determina alegerea dea nu iniţia un astfel de comportament. Dacă totuşi acestlucru se întâmplă, ei vor continua să fumeze, punând peplanul al doilea posibilitaţile financiare, deoarece nevoiade nicotină este una încadrabilă la baza piramideitrebuinţelor conceptualizată de Maslow (1973), prinurmare se manifestă independent de voinţa persoanei.Astfel, nivelul venitului, ca nevoie superioară derealizare, nu modelează nevoia de a consuma tutun.Aceste rezultate vin în contradicţie cu cele realizate înstrăinătate, unde nivelul venitului coreleză negativ cuconsumul de ţigări (Blum şi colaboartorii, 2000). Deşistudiile arată că relaţia dintre venit şi istoria de contactesexuale este una negativă, rezultatele studiului de faţă oprezintă ca fiind nesemnificativă. Această stare de fapt îşigăseşte argumentarea în aceea că motivaţia sexualăreprezintă o nevoie bazală, care se cere satisfăcutăindiferent de condiţia materială a partenerilor şi adeseafără ca nevoia superioară de intimitate să apară (Maslow,1973). Atracţia fizică dintre indivizi, la această vârstă,este intensă şi focalizată pe obţinerea plăcerii, lăsând deopartesatisfacerea nevoilor superioare. Altă explicaţie înceea ce priveşte diferenţele între tiparul identificat încercetările străine şi cea prezentă se referă la diferenţa deresurse financiare între cele ale studenţilor străini şi astudenţilor din România, care sunt net superioare înfavoarea primilor.În urma demersului realizat, putem afirma că în ceeace priveşte grupul luat în studiu, creşterea nivelulvenitului se asociază pozitiv cu o creştere a frecvenţeicomportamentelor periculoase în rândul studenţilor doarîn ceea ce priveşte consumul de alcool. Acest lucru poatefi pus pe seama faptului că, dintre comportamentelestudiate, consumul de alcool este cel mai puţin riscant dinpunct de vedere al apariţiei adicţiei şi, mai mult, estelegal.Băuturile alcoolice, ca şi substanţe non-adictive,sunt consumate de marea majoritate a studenţilor în cadrusocial, prin urmare resursele financiare modeleazăsemnificativ acest comportament de consum, spredeosebire de tutun şi droguri soft, care, pe lângă faptul căinduc dependenţă, sunt consumate atât în cadrul social,cât şi privat.LimiteCercetarea de faţă prezintă unele limite. O primălimită ce se pretează a fi amintită rezidă în maniera deoperaţionalizare a religiozităţii autopercepute şi a tipuluide educaţie. S-ar fi putut utiliza măsurători mai specifice,exacte. În al doilea rând, o serie de alte variabilecorelează cu consumul de alcool, droguri, ţigări şi cunumărul de parteneri sexuali, ca de exemplu locuinţa şinumărul de membri ai familiei. În plus, o sensibilitate astudiului sunt răspunsurile dezirabile social. Itemii suntformulaţi într-un mod destul de intruziv, ceea ce poateconduce la modificări în răspunsurile date. La acestea seadaugă un număr redus de participanţi (N=76). Foarteprobabil, dacă s-ar creşte numărul de subiecţi ar creşteşansele detectării unor alte relaţii între variabilelestudiului, în cazul în care acestea există.Valoare aplicativăStudiul nostru arată că atât credinţele religioase câtşi tipul de educaţie primit în copilărie au implicaţii înconsumul de droguri soft de către studenţi. Datelefurnizate pot fi utilizate în dezvoltarea de programe deintervenţie în stoparea comportamentului adictiv în ceeace priveşte consumul de droguri soft. De asemenea, pot firealizate programe de educaţie socială în cazulconsumului de alcool, atât în relaţie cu nivelul venitului,cât şi cu nevoia de senzaţii.Direcţii viitoare de cercetareCercetări viitoare ar putea aborda problemadiferenţelor dintre studenţii care au un comportamentpericulos şi cei care nu afirma astfel de comportamente.De asemenea, un studiu longitudinal, care să arateevoluţia acestui tip de comportament de-a lungul maimultor etape de vârstă, precum şi a influenţei schimbăriimediului de viaţă odată cu plecarea la facultate, în altoraş decât cel de origine, asupra comportamentuluipericulos, este o modalitate de a completa date obţinutede noi.O altă direcţie de studiu se poate concentra nu doarpe frecvenţa comportamentelor periculoase, ci şi pe tipulşi cantitatea de alcool, tutun şi droguri soft consumate.ConcluziiRezultatele studiului arată existenţa unei legăturipozitive între nevoia de senzaţii şi consumul de drogurisoft, alcool şi ţigări, căutătorii de senzaţii găsind în aconsuma astfel de substanţe exact acele experienţe noi şiinedite pe care le caută.De asemenea, s-a constatat existenţa unei legăturinegative între nivelul autoperceput de religiozitate şiconsumul de alcool, tutun şi droguri soft, ceea ce indicăpersoanele mai puţin religioase ca angajându-se înactivităţi ce presupun consumul unor astfel de substanţe,în vreme ce persoanele religioase se implică mai puţin înastfel de comportamente.În ceea ce priveşte educaţia, faptul că părinţii aupracticat un stil mai liberal, nonrestrictiv contează numaiîn consumul de droguri soft.Pe de altă parte, s-a constatat existenţa unei legăturiîntre venit şi consumul de alcool, ceea ce sugereazăfaptul că persoanele cu un nivel ridicat al venitului suntpredispuse spre consumul de alcool.36
De ce se implică studenţii în comportamente periculoase?Per ansamblu, putem afirma că studiul de faţă segrefează pe ideile vehiculate de teoria comportamentuluiproblemă. După cum s-a pus în evidenţă, şi în România,implicarea într-un comportament periculos este mediatăde o serie variabile, ce ţin atât de factori individuali, câtşi de factori obiectivi, sociali. Astfel, un demersconstructiv în acest sens trebuie să uziteze de o abordaremultidimensională, la mai multe niveluri (individual şisocial).BibliografieAgenţia Naţională Antidrog (2007). Site-ulhttp://www.ana.gov.ro/rom/Interior%20carte%20ROM.pdfGăsit la data de 20.04.2009.Ahmed, N. U., Ahmed, N. S., Bennett, C. R., Hinds, J. E.(2002). Impact of a DrugAbuse Resistance Education (D. A. R. E.) Program inPreventing the Initiation ofCigarette Smoking in the Fifth- and Sixth Grade Students.Journal of the NationalMedical Association, 94(4), 249-256.Adamczyk, A., Palmer, I. (2008). Religion and Initiations intoMarijuana Use: The Dettering Role of Religious Friends.Journal of Drug Issues, 3 (83),717-741.Arnett, J. (1995). The Young and the Reckless: AdolescentReckless Behavior. Current Directions in PsychologicalScience, 67-41Arnett, J., Balle-Jensen, L. (1993). Cultural bases of riskbehavior: Danish adolescents. Child Development, 64,1842-1855.Bahr, J. S., Maughan, S. L., Marcos, C. A., Li, B. (1998).Family, Religiosity, and the Risc Adolescent Drug Use.Journal of Marriage and Family, 4 (60), 979-992.Blum, R. W., Beuhring, T., Shew, M. L., Bearinger, L. H.,Sieving, R. E., Resnick, M. D. (2000). The Effects ofRace/Ethnicity, Income, and Family Structure onAdolescent Risk Behaviors. American Journal of PublicHealth, 90 (12), 1879-1884.Boyd, M. P., Mi-Sook K. (2007). Goal orientation andsensation seeking in relation to optimal mood states amongskateboarders. Journal of Sport Behavior, 30 (1), 21-35.Bradley, G., Wildman, K. (2002). Psyhosocial Predictors ofEmerging Adults Risk and Reckless Behaviors. Journal ofYouth and Adolescence, 4 (31), 253-265.Carver, S. C. (2005). Impulse and constraint: perspectivesfrom personality psychology, convergence with theory inother areas, and potential for integration. Personality andSocial Psychology Review, 9 (4), 312-333.Chitwood, D. C., Weiss, M. L., Leukefeld, C. G. (2008). ASistematic Review of Recent Literature on Religiosity andSubstance Use. Journal of Drug Issues, 3 (83), 653-688.Claes, M., Lacourse, E., Ercolani, A. P., Pierro, A., Leone, L.,Presachi, F. (2005). Parenting, Peer Orientation, Drug Use,and Antisocial Behavior in Late Adolescence: A Cross-National Study. Journal of Youth and Adolescence, 5 (34),401-405.Cubbins, A. L., Klepinger, H. D. (2007). Chidhood Family,Ethnicity, and Drug Use Over the Life Cours. Journal ofMarriage and Family, 3 (69), 810-829.Davidson, J. K. Sr., Moore, B. N., Earle, R. F., Davids, R.(2008). Sexual Attitudes and Behavior at Four Universities:Do Region, Race, and/or Religion Matter?. Adolescence, 43(170), 189-220.Ellison, G. C., Bradshaw, M., Rote, S., Storch, J., Trevino, M.(2008). Religion and Alcohol use Among College Students:Exploring the Role of Domain Specific Religious Salience.Journal of Drug Issues, 3 (83), 821-846.Frankenberger, K. D. (2004). Adolescent egocentrism, riskperceptions and sensation seeking among smoking andnonsmoking youth. Journal of Adolescent Research, 19 (5),576-590.Hicks, T., Miller, E. (2006). College Life Styles, Life Stressorsand Health Status: Differences Along Gender Lines.Journal of College Admission, 192 (2), 22-29.Martens, W. H. J. (2000). Antisocial and psychopathicpersonality disorders: causes, course, and remission—areview article. International Journal of Offender Therapyand Comparative Criminology, 44 (4), 406-430.Maslow, A. (1973). The farther reaches of human nature.Harmondsworth: Penguin Books.Nasar, U. A., Noushin, S. A., Bennet, C. R., Hinds, E. (2002).Impact of a Drug Abuse Education (D.A.R.E) Program inPreventing the Initiation of Cigarette Smoking in Fifty-andSisty- Grade Students. Journal of the National MedicalAssociation, 4 (94), 249- 256.Pilkington, C. J., Richardson, D. R., Utley, M. E. (1988). Isconflict stimulating? Sensation seekers’ responses tointerpersonal conflict. Personality and Social PsychologyBulletin, 14 (3), 596-603.Powell, M. L., Chaloupka, J. F. (2005). Parents, Public Policy,and Youth Smoking. Journal of Policy Analysis andManagement, 1 (24), 93-112.Rolison , M. R., Scherman, A. (2003). College student risktaking from three perspectives. Adolescence, 38 (152), 689-704.Rostosky, S, S., Regnerus, M, D., Laurie, M. (2003). CoitalDebut: The Role of the Religiosity and Sex Atitudes in theAdd Health Survey. The Journal of Sex Research, 4 (40),358-367.Stacy, A. W., Newcomb, M. D., Bentler, P. M. (1991). Socialpsychological influences on sensation seeking fromadolescence to adulthood. Personality and SocialPsychology Bulletin, 17 (6), 701-708.Stephenson, M. T., Helme, D. W. (2006). Authoritativeparenting and sensation seeking as predictors of adolescentcigarette and marijuana use. Journal drug education, 36 (3),247-270.Strelau, J., Kaczmarek, M. (2004). Warsaw Studies onSensation Seeking. În R. M. Stelmack (coord.) On thePsychobiology of Personality (p. 29-45).Uecher, E, J., Regnerus, D, M., Valeer, M., L. (2007). Losingmy Religion: The Social Source of Religious Decline inEarly Adulthood. Social Forces, 4 (85), 1667-1692.Zuckerman, M. (2004). The shaping of personality: genes,environments, and chance encounters. Journal ofPersonality Assessment, 82 (1), 11-22.37
Page 3 and 4: De ce se implică studenţii în co
Page 5: De ce se implică studenţii în co
Page 9 and 10: De ce se implică studenţii în co

Studiile de specialitate pun Ã®n evidenÅ£Ä o corelaÅ£ie negativÄ ... - RJAP

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Studiile de specialitate pun Ã®n evidenÅ£Ä o corelaÅ£ie negativÄ ... - RJAP