2004 - Membrii CC

15 STUDIU INTRODUCTIVDin 1974 rolul Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. a fost luat de Biroul Permanent alComitetului Politic Executiv (C.P.Ex.) al C.C. al P.C.R. 33 . Acesta a fost constituit la 29noiembrie 1974 în prima ºedinþã a C.P.Ex. 34 de dupã congresul al XI-lea ºi avea în componenþãînalþi demnitari ai statului. Potrivit Statutului, Biroul Permanent era un „organism care asiguracoordonarea operativã a activitãþii de partid ºi de stat“, constituit dintre membrii C.P.Ex. ºicondus de Nicolae Ceauºescu, secretarul general al partidului. Primul Birou Permanent eraformat din 5 membri: Nicolae Ceauºescu – secretarul general al partidului, Manea Mãnescu– prim-ministru al guvernului, Gheorghe Oprea – viceprim-ministru al guvernului, Ioan Pãþan– viceprim-ministru al guvernului ºi ministru al Comerþului Exterior ºi Cooperãrii EconomiceInternaþionale, ªtefan Andrei – secretar al C.C. al P.C.R.. În 1979 avea sã fie lãrgitãcomponenþa 35 Biroului Permanent, ajungându-se la 15 membri, printre care ºi soþia„conducãtorului“, Elena Ceauºescu, ceilalþi fiind: Nicolae Ceauºescu, Iosif Banc, Emil Bobu,Cornel Burticã, Virgil Cazacu, Nicolae Constantin, Constantin Dãscãlescu, Paul Niculescu,Gheorghe Oprea, Ioan Pãþan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rãdulescu, Ilie Verdeþ, ªtefanAndrei. Nu ºtim, deocamdatã, din ce motive, în 1984, numãrul membrilor avea sã-i fie redusaproape la jumãtate, rãmânând doar 8 membri: Nicolae Ceauºescu, Constantin Dãscãlescu,Elena Ceauºescu, Manea Mãnescu, Gheorghe Rãdulescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea ºi IlieVerdeþ. Tot 8 membri avea ºi Biroul Permanent al C.P.Ex. format în 2 decembrie 1989, singuramodificare fiind înlocuirea lui Ilie Verdeþ cu Ion Dincã.Dupã cum se poate observa, Nicolae Ceauºescu i-a scos, treptat 36 , din centrul decizionalpe cei care au fost în apropierea lui Dej, promovând „activiºti formaþi în ºcolile de partid,selectaþi de el însuºi, în calitate de coordonator“ 37 al Secþiei Organizatorice a C.C. al P.M.R.,ca Virgil Trofin, Dumitru Popescu, Ion Coman etc., „în care Ceauºescu vedea o nouãgeneraþie“ 38 . Cunoscându-i bine pe unii dintre ei, Corneliu Mãnescu, fost membru al C.C. ºiministru al Afacerilor Externe al României între 1961-1972, avea sã afirme în convorbirile cuLavinia Betea, urmãtoarele: „Cum nici Ceauºescu nu prea avea – în comparaþie cu alþii – cuce sã se laude, a preferat sã se înconjoare de oameni cu ºi mai puþine merite decât el“. Deasemenea, Cornel Burticã afirma în convorbirile cu Rodica Chelaru cã Ceauºescu stabilise „oadevãratã strategie de neutralizare ºi apoi înlãturare a «vechii gãrzi»“ ºi cã „multe dintredislocãri s-au petrecut în urma unor acuzaþii de imoralitate sau de ineficienþã în activitate (…)Gheorghe Apostol a fost mazilit la Congresul al X-lea, pe motive de imoralitate, n-a mai fost33 Nicolae Ceauºescu a creat Biroul Permanent al C.P.Ex., inspirat, probabil, de exemplul Partidului ComunistChinez, care în 1956 crease Comitetul Permanent al Biroului Politic, format din 7 membri, ce „trebuia sã se impunãca o instanþã colegialã supremã“. (Jean François Soulet, Istoria comparatã a statelor comuniste din 1945 pânã înzilele noastre, Iaºi, Editura Polirom, 1998, p. 67.)34 Biroul Permanent al C.P.Ex. era format în prima ºedinþã a C.P.Ex. de dupã congresul partidului. Astfel, datelesale de constituire sunt: 29 noiembrie 1974; 27 noiembrie 1979; 8 decembrie 1984; 2 decembrie 1989.35 Pentru componenþa Biroului Permanent al C.P.Ex. am consultat colecþia ziarului „Scânteia“.36 „Încã din 22 martie 1965, când a fost «uns» prim-secretar al P.C.R., Ceauºescu i-a promovat secretari ai C.C.pe Paul Niculescu-Mizil ºi Ilie Verdeþ. Dupã Congresul al IX-lea (19-24 iulie 1965), alãturi de «baronii» lui Dej –Gheorghe Apostol, Emil Bodnãraº, Maurer, Al. Moghioroº – au fost promovaþi în organele de conducere ale partiduluioamenii lui Ceauºescu: Constantin Drãgan de la sindicat, Leontin Sãlãjan de la armatã, Virgil Trofin (fost prim-secretarla C.C. al U.T.C.), Iosif Banc, Maxim Berghianu, Petre Blajovici, Vasile Patilineþ – toþi foºti prim-secretari de regiune(…) Ceauºescu a promovat ºi unele cadre, care fie fuseserã þinute în loc de Dej (cazul lui Alexandru Bârlãdeanu),fie fuseserã complet marginalizate– precum Dumitru Petrescu ori Gheorghe Rãdulescu“. (Rodica Chelaru, Culpe carenu se uitã. Convorbiri cu Cornel Burticã, Bucureºti, Editura Curtea Veche, 2001, p. 95.)37 Lavinia Betea, Psihologie politicã. Individ, lider, mulþime în regimul comunist, Iaºi, Editura Polirom, 2001, p. 188.38 Convorbiri neterminate. Corneliu Mãnescu în dialog cu Lavinia Betea, Iaºi, Editura Polirom, 2001, p. 148.