2004 - Membrii CC

25 STUDIU INTRODUCTIVcincinal; modificãrile unor prevederi ale Statutului 69 ; alegerea Comitetului Central, a secretaruluigeneral (din 1969) ºi a Comisiei Centrale de Revizie.Înainte de a fi adoptate de congres, directivele planului cincinal erau „dezbãtute“ în presã,în toate organele ºi organizaþiile de partid, precum ºi în întreprinderi, instituþii, unitãþi socialistedin agriculturã, pentru a se da aparenþa cã ele reprezintã voinþa întregii naþiuni. Dezbatereaînsemna, de fapt, aprofundarea principalelor probleme cuprinse în ele ºi a sarcinilor ce reveneaucolectivelor respective. De reþinut, cã planurile cincinale adoptate la congrese nu erau realiste.De pildã, la Congresul al III-lea al P.M.R. din iunie 1960, s-a prevãzut la agriculturã o creºterede 80 %, însã creºterea realã a fost de 15-20%.Dezbaterile din congres erau, de fapt, adeziuni, cei înscriºi la cuvânt îºi exprimau acordulunanim asupra rapoartelor prezentate. Lucrãrile congresului se încheiau cu „alegerea“ membrilorC.C. ºi ai Comisiei Centrale de Revizie. În realitate, delegaþii la congres aprobau o listãîntocmitã de aparatul de partid, vãzutã ºi aprobatã mai întâi de conducerea partidului, care înperioada Dej însemna Secretariatul C.C. al P.M.R., respectiv Prezidiul Permanent al C.C. alP.C.R. (1965-1974), Biroul Permanent al C.P.Ex. (1974-1989) în regimul Ceauºescu. Uncongres al partidului nu dezbãtea ºi nu decidea nimic, el fiind numai o paradã politicã. LaCongresul al XII-lea al P.C.R. (19-23 noiembrie 1979) a avut loc un incident creat deConstantin Pârvulescu, care s-a ridicat în plen împotriva cultului personalitãþii lui NicolaeCeauºescu, cerând congresului sã nu-l mai realeagã la conducerea partidului. Dupã cum îºiaminteºte Cornel Burticã „l-au scos din salã ºi în aceeaºi zi l-au evacuat din casa pe care oavea la dispoziþie de la partid, i-au tãiat pensia socialã, i-au fãcut tot rãul ce se putea“ 70 . Ocomisie de partid formatã din Emil Bobu, Petre Lupu ºi Constantin Dãscãlescu „a examinatconþinutul, cauzele ºi scopul urmãrit de Constantin Pârvulescu prin atitudinea sa provocatoare,antipartinicã ºi duºmãnoasã manifestatã la cel de-al XII-lea Congres al partidului“. Comisia aavut în douã rânduri discuþii cu Constantin Pârvulescu ºi a ajuns la concluzia cã atitudinea sadin timpul congresului a fost premeditatã ºi a propus excluderea lui din partid. În ºedinþaC.P.Ex.-lui din 16 decembrie 1980, când au fost prezentate concluziile comisiei, ConstantinDãscãlescu afirma cã: „Îndãrãtnicia cu care ºi-a susþinut în continuare pãrerile antipartinice,provocatoare, exprimate în congres ºi dupã aceea scot în evidenþã cu pregnanþã cã Pârvulescunu regretã în nici un fel ceea ce a fãcut, cã de fapt el nu este de acord cu linia generalã politicãa partidului ºi cu prevederile importante ale statutului – cã se situeazã în continuare în afarapartidului, cã este un element strãin partidului nostru“. Comisia a propus excluderea lui dinpartid, urmând ca aceasta sã fie rezolvatã în conformitate cu Statutul partidului, adicã de cãtreorganizaþia de bazã din care fãcea parte, întrucât nu mai fãcea parte din nici un organ deconducere al partidului (în 1960 a fost scos din Biroul Politic pentru „incapacitate ºi intrigãcu caracter fracþionist“) 71 . Din 1960 ºi pânã în noiembrie 1979 a fost numai membru ºipreºedinte al Comisiei Centrale de Revizie a C.C. al P.C.R..Deºi Statutul partidului din 1948 prevedea convocarea de cãtre C.C. a ConferinþeiNaþionale 72 a partidului în perioada dintre congrese, pentru a dezbate probleme importante ale69 Din 1969, ca urmare a modificãrilor adoptate de Congresul al X-lea, în Statut a fost înscrisã obligativitateaorganelor de partid de a supune în prealabil unei largi dezbateri, în organizaþiile de partid ºi cu „oamenii muncii“, aprincipalelor mãsuri privind activitatea economicã, socialã, culturalã ce urmau a fi adoptate.70 Rodica Chelaru, Culpe care nu se uitã. Convorbiri cu Cornel Burticã, Bucureºti, Editura Curtea Veche, 2001, p. 130.71 AMR, fond Microfilme, rola 617, c. 101-107.72 La Congresul al II-lea al P.M.R. din decembrie 1955 se aduc modificãri Statutului partidului. Astfel, s-a renunþatla prevederea privind Conferinþa Naþionalã, considerându-se cã problemele principale ale politicii partidului pot fidiscutate la congrese, iar în intervalul dintre congrese la plenarele Comitetului Central.