2004 - Membrii CC

37 STUDIU INTRODUCTIVde conducere; citãm din dosarul de cercetare: „O parte însemnatã a comuniºtilor vechi trãiescviaþa maselor ºi ar putea informa C.C.-ul despre ceea ce sunt ºi gândesc masele mai temeinicºi mai sincer decât o fac rapoartele oficiale (...) Pentru a suplini aceastã mare lipsã, propunconvocarea unei consfãtuiri la care sã participe tov. Gheorghiu Dej sau alt conducãtor ºi200-300 de comuniºti din ilegalitate din localitãþile cele mai importante ale þãrii. Comuniºtiivechi membri sã fie oameni fãrã munci de rãspundere, care vãd cum merge munca în organelede jos ºi cunosc toate neajunsurile ei. Convocarea ei sã se facã de cãtre un Comitet de iniþiativãformat din însãºi comuniºti din ilegalitate“ 119 . Aceastã consfãtuire trebuia sã se þinã „în plinãdesfãºurare a evenimentelor din Ungaria, deoarece atunci era momentul sã pãtrundã prinfortificaþiile de care este înconjuratã conducerea“. De menþionat cã acþiunea lor este cunoscutãnumai prin prisma acuzatorilor, în documentele de arhivã date în cercetare negãsindu-se materialeleelaborate de ei. Dumitru Coliu, vicepreºedintele Comisiei Controlului de Partid, în ºedinþaBiroului Politic din 9 mai 1958 afirma cã: „Fraþii Genad au avut o platformã scrisã de peste100 de pagini care are un conþinut net contrarevoluþionar. Problemele principale pe care leridicã în aceastã platformã sunt: problema canalului, problema nivelului de trai, cã nu este oproducþie liber consimþitã, cã þãranii sunt jecmãniþi, iar dupã aceea dezvoltã pe larg izolareapartidului de mase, cã masele nu cunosc partidul, cã conducerea partidului nu cunoaºterealitatea de pe teren“ 120 . În aceeaºi ºedinþã, Gheorghe Stoica afirma: „Ei ridicã ºi problemeideologice, spun cã poporul nu este înarmat, neagã caracterul muncitoresc al statului nostru,în platforma lor sunt ºi anumite elemente care miros a influenþã iugoslavã. Aceºtia s-au ridicatîmpotriva uneia din cuceririle principale ale regimului democrat-popular, temelia economieisocialiste – proprietatea socialistã de stat, reluând cunoscuta lozincã revizionistã iugoslavã cuprivire la înlocuirea ei cu aºa-zisã formã a proprietarilor asociaþi, preconizând renunþarea laconducerea planificatã a economiei ºi predarea întreprinderilor pe mâna unor organe de felulconsiliilor muncitoreºti din Iugoslavia. În persoana acestor elemente avem de-a face cu duºmaniînrãiþi ai partidului. Dupã Constantin Pârvulescu, preºedintele Comisiei Controlului de Partid,fraþii Genad au încercat sã strângã în jurul lor activiºti de partid ºi sã-i solidarizeze pe aceºtiacu platforma lor. A doua grupã, în fruntea cãreia erau ªandru Ovidiu ºi Doncea, au grupat înjurul lor un numãr de ceferiºti. Ambele aceste grupe s-au activizat în special în timpulevenimentelor din Ungaria ºi Polonia. Mai ales Rãceanu a subliniat acest lucru, cã atunci s-augândit sã meargã la Gheorghiu-Dej. Aceste elemente au pus problema rãsturnãrii conduceriipartidului, mergând pânã la insurecþia armatã pentru aceasta. Ei au în fond o platformãcontrarevoluþionarã care prevede schimbarea liniei politice a partidului ºi a conducerii partidului“ 121 .Conducerea partidului în loc sã ia act de nemulþumirile ilegaliºtilor, i-a denunþat cafracþioniºti care au vrut sã reediteze ceea ce s-a petrecut în Ungaria, luând mãsuri aspreîmpotriva lor. În iunie 1958, plenul C.C. a aprobat formal hotãrârile luate la vârful partidului,fiind sancþionaþi pentru „discuþii antipartinice purtate în afara cadrului organizat al partidului,pentru participarea la acþiuni de calomniere, subminarea partidului ºi a conducerii sale ºi pentrucalomnierea liniei politice a partidului“, însã, chiar dacã discuþiile se purtau în cadrul organizatal partidului, adicã în Biroul Politic, C.C., congres, tratamentul era acelaºi. Sancþiunile au fost:Doncea Constantin – exclus din rândul membrilor supleanþi ai C.C. al P.M.R. ºi din partid,destituit din funcþia de preºedinte al Comisiei de Stat pentru Valorificarea Produselor Agricole119 Ibidem, dosar 16/1958, vol. II, f. 195.120 Ibidem, dosar 13/1958, f. 32.121 Ibidem, f. 31.