2004 - Membrii CC

STUDIU INTRODUCTIV 24reþinut cã delegaþii la congres erau numai formal aleºi de conferinþele organizaþiilor regionale,respectiv judeþene ale partidului, în realitate ei erau, asemenea membrilor C.C., emanaþiaSecretariatului. În perioada Gheorghiu-Dej, de pildã, Secþia Organelor Conducãtoare de Partid,Sindicale ºi de U.T.M. a C.C. al P.M.R., denumitã ulterior Secþia Organizaþiilor de Partid, dinînsãrcinarea conducerii partidului trimitea prin instructorii secþiei, prim-secretarilor comitetelorregionale de partid, criterii orientative privind compoziþia socialã, naþionalã, de vârstã, înprivinþa delegaþilor care trebuiau aleºi pentru congres 64 . Pe baza acestor criterii, birourilecomitetelor regionale stabileau „tovii“ care urmau a fi propuºi conferinþelor regionale de partid,pentru a fi aleºi ca delegaþi la congres. Aceºtia erau în prealabil verificaþi de Sectoarele deVerificare a Cadrelor de la comitetele regionale ºi de la C.C. al P.M.R. ºi înaintaþi spre aprobareSecretariatului. Delegaþi la congres ajungeau ºi tovarãºi de la centrul partidului, de pildã, laCongresul al XIV-lea (noiembrie 1989), Elena Ceauºescu a luat cuvântul ca delegatã a organizaþieijudeþene de partid Argeº. La congres erau reprezentate prin delegaþi, organizaþiile de partid dintoate domeniile de activitate. Din cei 3 326 delegaþi de la congresul al XIV-lea, 1 483reprezentau organizaþiile de partid din industrie, construcþii ºi transporturi, 783 din agriculturãºi 1 060 din celelalte domenii de activitate. Iatã ºi compoziþia socialã, naþionalã, de vârstã adelegaþilor la Congresul XIV: 1 291 muncitori, 497 þãrani, 166 ingineri ºi tehnicieni, 195 cadredin cercetarea ºtiinþificã, proiectare ºi învãþãmânt, 619 activiºti de partid ºi ai organizaþiilor demasã, 493 oameni de culturã, artã, ziariºti, medici, juriºti, studenþi, precum ºi lucrãtori dinaparatul central ºi local de stat ºi 65 de ofiþeri ai forþelor armate. Dupã vechimea în partid,16 delegaþi aveau stagiul dinainte de 23 august 1944, 381 erau membri de partid din anii 1944-1948, iar 2 929 aveau vechime în partid dupã 1952. Compoziþia naþionalã corespundea compoziþieinaþionale a partidului: 92% români, 6,7% maghiari, 0,6% germani, 0,7% alte minoritãþi. Dincei 3 326 de delegaþi, 1 420 erau absolvenþi ai unor instituþii de învãþãmânt superior, iar 2 448urmaserã diferite ºcoli de partid. Din numãrul total al delegaþilor, 1 316 (39,56%) erau femei 65 .Termenele þinerii congreselor prevãzute în statut nu au fost respectate. De pildã, convocareaCongresului al II-lea al P.M.R. a întârziat cu mai mult de 3 ani, iar cel de-al IV-lea (care vadeveni al IX-lea) a fost amânat cu un an, deoarece “planul (cincinal – n.n.) nu este gata, nuare rost sã facem congres numai pentru cã aºa scrie în statut cã trebuie þinut la 4 ani“ 66 . Astfelexplica Nicolae Ceauºescu, secretar al C.C., cauza amânãrii congresului (de fapt exprimapoziþia lui Gheorghiu-Dej), în ºedinþa cu prim-secretarii comitetelor regionale de partid,secretarii cu probleme organizatorice, de propagandã ºi culturã, din 30 septembrie 1964.Dupã Constantin Pârvulescu, vechi membru de partid, convocarea congresului era „o necesitateºi din punct de vedere al trecerii în revistã a activitãþii partidului ºi o necesitate democraticãde a consulta membrii de partid asupra politicii partidului“ 67 . În realitate, aceºtia nu erauconsultaþi. De regulã, ordinea de zi a unui congres era urmãtoarea: Raportul C.C. al P.C.R. cuprivire la activitatea partidului în perioada dintre congrese, prezentat de secretarul general alpartidului; raportul Comisiei Centrale de Revizie 68 ; proiectul de directive privind planul64 În Statutul partidului, adoptat de Congresul al XI-lea (noiembrie 1974), se prevedea cã delegaþii aleºi pentrucongres trebuiau sã aibã o vechime în partid de minimum 6 ani.65 „Scânteia“, nr. 14 700 din 22 noiembrie 1989, p. 9.66 ANIC, fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar 57/1964, f. 5.67 Ibidem, dosar 74/1965, f. 39.68 Potrivit Statutului partidului, Comisia Centralã de Revizie verifica realizarea bugetului ºi gospodãrirea bunurilormateriale ale partidului; modul în care erau examinate ºi rezolvate cererile, scrisorile ºi sesizãrile oamenilor de cãtreorganele centrale ale partidului. Membrii Comisiei Centrale de Revizie nu puteau fi în acelaºi timp membri aiComitetului Central al partidului, însã puteau sã asiste la Plenarele C.C.. Existau comisii de revizie ºi la nivelulorganelor locale de partid, care aveau aceleaºi atribuþii ca ºi comisia de revizie pe scarã centralã.