anale 21.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

Rezultate privind influenţa lucrărilorsolului toamna şi primavara la cultura carto.JUIUlConsumul de combustibil a fost determinat volumetric pentru fiecare lucrare înparte şi la fiecare variantă tehnologică. Ca material biologic pentru plantare s-a folositsoiul Desiree, categoria biologică II' Celelalte verigi tehnologice (în afara celordiferenţiatepe variante, conform tabelului 1) au fost aplicate uniform pe toate variantele,conform cu tehnologia optimă de cultivare a cartofului pentru zona Secuieni - Roman.Recoltarea s-a realizat cu maşina Z-609, determinând procentul de bulgări dinmasa de pământ dislocată. Înaintea efectării lucrărilor s-a măsurat rezistenţa la penetrare.REZULTATELECERCETĂ1ULORPrin combinarea diferitelor lucrări de pregătire a terenului toamna şi primăvaraaurezultat un număr diferit de treceri ale agregatelor, cuprinse între 5 şi 8 treceri (tabelul1). Numărul mai mic de treceri a fost posibil fie prin plantare directă (varianta 5), fieprin reducerea numărului de lucrări la arat şi a celor de pregătire a patului germinativ.La variantele cu acelaşi numărde treceri diferă, totuşi, agregatele folosite ca şi repartiţialucrărilor pe cele trei perioade: până la arat (2-4 lucrări), lucrări pentru lucrarea de bază(1-3) şi lucrări pentru pregătireapatului germinativ (0-3).Pentru perioada 1989-1991, la variantele 1-9 consumul anual de combustibil (lIha) a avut oscilaţii mici, media fiind prezentată în tabelul 2. Se constată că, deja,consumurile la lucrările de la trecerile 3-8, la aceeaşi variantă, sunt diferite ca urmare aadâncimilor de lucru şi a efectului specific al maşinii agricole folosite. De exemplu:cultivaţia cu CPGC-4 consumă 8,87 kg/ha la varianta 2 (fiind efectuate după ce arăturaa fost deja discuită) şi 12,07 kg/ha la varianta 6. Şi la lucrarea de plantat sunt diferenţela consumul de combustibil, acesta oscilând de la 7,49 kg/ha la varianta 7, până la 8,87kg/ha la varianta 6.Indicatorul care poate exprima consumul de combustibil, pentruîntreaga tehnologieaplicată la fiecare variantă, este consumul total de combustibil calculat în l/ha (tabelul3). În perioada 1989-1991, consumul de combustibil a oscilat de la 57,91/ha la varianta8, până la 121,96 1/ha la varianta 6. În anul 1992, consumul a fost între 66,59 l/ha(varianta 11) şi 104,53 1/ha (varianta 13). Se constată că la variantele unde s-a arattoamna m~i adânc sau s-a efectuat un număr mai mare de lucrări şi consumul a fost maimare. Acolo unde s-a lucrat cu paraplaw şi s-au făcut biloane din toamnă, consumul decombustibil a fost mai mic (exemplu varianta 8 şi 11).Înainte de lucrarea de bază a solului, rezistenţa de penetrare a avut, în general,valori mai mici (tabelul 4) faţă de valorile determinate înainte de recoltarea cartofului(tabelul 5). Astfel, media pe trei ani (1988-1991) a rezistenţei la penetrare toamna aavut valori de 28,6 da N/cm 2 pe stratul 0-10 cm şi 41,8 da N/cm 2 pe adâncimea de 10-20cm, în timp ce înainte de recoltarea cartofului, rezistenţa a fost la variantele 1-9 de 3,6­9 da N/cm 2 pe bilon (0-10 cm) şi de 19,9 -49,6 daN/cm 2 la stratul 10-20 cm. În adâncime,rezistenţa a crescut, fiind de până la 65,0 da N/cm 2 pe adâncimea 20-30 cm şi 92,9 da NIcm 2 la orizontul 30-40 cm.Val. XXI101