Gh. PITICAŞ, M. ROGOZEAPlantelor - Bucureşti, auconfirmat, până în anul 1991 prezenţa aceluiaş biotip. În schimb,rezultatele obţinute concomitent <strong>de</strong> LC.P.P. şi Centrul <strong>pentru</strong> râia neagră Făgăraş în anul1992, evi<strong>de</strong>nţiază că o serie <strong>de</strong> linii şi soiuri recunoscute ca rezistente la biotipull, s-aumanifestat în număr foarte mare ca sensibile. Acest fapt nu se putea explica altfel <strong>de</strong>câtcă materialul infecţios folosit aparţinea altui biotip.•MATERIALUL SI METODA DE CERCETARE,Pentru stabilirea apartenenţeica biotip al materialului infecţios amintit mai înainte,în anul 1993 s-a organizat o experienţă care a cuprins 28 <strong>de</strong> soiuri <strong>de</strong> cartofrecunoscutepe plan internaţional ca rezistente faţă <strong>de</strong> biotipul 1 amplasată în localitatea Peştera,zona Bran - Moeciu - jud. Braşov, exact pe terenul <strong>de</strong> un<strong>de</strong> se recoltase materialulinfecţios. Experienţaa cuprins trei terenuri, <strong>de</strong> cca. 500 m 2 fiecare, corespunzătorla treirepetiţii. Din fiecare soi s-au plantat câte 50 tuberculi în fiecare repetiţie. Soiul Bintje sa folosit ca martor, cunoscut fiind ca sensibil la biotipul 1.Observaţiile privind prezenţa sau absenţa atacului s-au efectuat în două fazefenologice: I-Ia înflorit, când <strong>de</strong>ja s-a evi<strong>de</strong>nţiat prezenţa tumorilor chiar şi la bazatulpinilor; II-Ia recoltare, când s-au făcut observaţiiprivind frecvenţa plantelor atacateprecum şi mărimea tumorilor.Soiurile la care frecvenţaatacului a fost mai mare <strong>de</strong> 50 % şi la care s-au înregistrattumori mari şi foarte mari le-am încadrat în grupa "foarte sensibil" (++); cele cu frecvenţacuprinsăîntre 10-40 % şi tumori mai mici în grupa "sensibil" (+); cu frecvenţaîntre IlO % în grupa "puţin sensibil" (±), iar cele lipsite <strong>de</strong> atac în grupa "rezistent" (-)REZULTATELECERCETĂJtlLORRezultatele obţinute sunt sintetizate în tabelul 1.Din totalul <strong>de</strong> 29 <strong>de</strong> soiuri cercetate, un număr<strong>de</strong> 14 soiuri se încadrează în grupa"foarte sensibil" (++), acestea fiind: Bintje, Cibin, Manuela, Marfona, Gloria "N",Diamant, Disco, Fresco, Super, Prior, Bran, Ajiba, Concor<strong>de</strong> şi Koretta; 7 soiuri în grupa"sensibil" (+): Amati, Semenic, Draga, Junior, Impala, Rubinia şiTimate. Soiurile Brighit,Ostara şi Cardinal, la care frecvenţa atacului a fost cuprinsăîntre 1-5 % şi tumori mici,le-am încadrat în grupa "puţin sensibil" (±).Un număr<strong>de</strong> 5 soiuri: Bârsa, Desiree, Escort, Proventa şi Sante s-au dovedit a fi"rezistente" (-) lipsind în totalitate simptomele macroscopice <strong>de</strong> atac.Pe baza rezultatelor obţinute, chiar dupăun singur an <strong>de</strong> cercetare, se poate afirmacu certitudine că în zona Bran-Moieciu din jud. Braşov, s-a format un nou biotip alciupercii Synchytrium endobioticum.Cercetările viitoare vor trebui să stabilească în primul rând arealul noului biotipprecum şi i<strong>de</strong>ntitatea lui prin folosirea sortimentului <strong>de</strong> soiuri diferenţiatoare.116Anale 1.c.P.c.
Rezultate preliminare privind apariţia unui nou biotip al ciblpercii Synchytrium endobioticum ...TabelullReacţiaunor soiuri <strong>de</strong> cartoffaţă<strong>de</strong> populaţiaciupercii Synchytrium endobioticum(schi/b.) Pere. ce provine din localitatea peştera- zona BranMoeciu- ju<strong>de</strong>ţul BraşovNr.SoiulFrecvenţaApreciereacrt. atac/plantă% rezistenţei1 Bintje (Mt.) 70 ++2 Cibin 100 ++3 Manuela 100 ++4 Marfona 100 ++5 Gloria "N" 100 ++6 Diamant 90 ++7 Disco 90 ++8 Fresco 90 ++9 Super 75 ++10 Prior 75 ++11 Bran 75 ++12 Ajiba 50 ++13 Concor<strong>de</strong> 50 ++14 Koretta 50 ++15 Amati 40 +16 Semenic 40 +17 Draga 35 +18 Junior 35 +19 Impala 35 +20 Rubinia 10 +21 Timate 10 +22 Brighit 5 ±23 Ostara 5 ±24 Cardinal 1 ±25 Bîrsa O -26 Desiree O -27 Escort O -28 Proventa O -29 Sante O -Legendă:++ f. sensibil+ sensibil± puţin sensibilrezistentVoi. XXI117
- Page 1:
ANALEINSTITU1rUL DE CERCETARESI PRO
- Page 4 and 5:
ISSN : 1016-4790ADRESA:(ADDRESS)INS
- Page 6 and 7:
CONTENTSDoR1NA CACHIŢA-COSMA:In vi
- Page 8 and 9:
Dorina CACHIŢlI.-COSMAcuticulei ş
- Page 10 and 11:
Dorina CACHIŢĂ-COSMA-- După cum
- Page 12 and 13:
Dorina CACHIŢĂ-COSMAşi 270 ppm.
- Page 14 and 15:
vurtnu L-/iL-ni.ţ/1-L-ULllVl/11990
- Page 16 and 17:
Dorina CACHJŢĂ-COSMAINVITRO MICRO
- Page 18 and 19:
Lenuţa RACOSY-TICAN, Ioana DINUrez
- Page 20 and 21:
Lenuţa RACOSY-TlCAN, Ioana DINUSpe
- Page 22 and 23:
LJ~fl.UfU.ILn.v\.JL..J.I-.I..I'-...
- Page 24 and 25:
Lenuţa J(ALU')l-llLAlY, iOana UJlY
- Page 26 and 27:
Lenuţa RACOSY-TICAN, Ioana DINUADN
- Page 28 and 29:
Lemtţa JMCOSY-T1CAN. lomuJ DlNU25~
- Page 30 and 31:
Lenuţa RACOSY-TICAN, Ioana DINU53.
- Page 32 and 33:
Le1Iuţa KALU::H-ll{;AN. Ioana VINU
- Page 34 and 35:
Lenuţa KALV;)I-llLAlV, iOana V/lVU
- Page 36 and 37:
Lenuţa RACOSY-TICAN, Ioana DINUREC
- Page 38 and 39:
MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETAREN
- Page 40 and 41:
REZULTATELECERCETĂJULORNandor GALF
- Page 42 and 43:
Nandor GALFlTabelul 3Producţia de
- Page 44 and 45:
Nandor GALFITabelul 5Producţia de
- Page 46 and 47:
Nandor GALFIPOTATO VARIETIESASSESSM
- Page 48 and 49:
Maria EVDOCHIM1 la 9, nota 9 exprim
- Page 50 and 51:
Maria EVDOCHIMTabelul 2Sinteza anal
- Page 52 and 53:
Maria EVDOCHIMTabelul 4Rezistenţa
- Page 54 and 55:
Maria EVDOCHlMTabelul 6Propunere de
- Page 56 and 57:
ASPECTE PRIVIND PĂSTRAREA COLECŢI
- Page 58 and 59:
R. HERMEZIU, I. BOZEŞAN120 ~------
- Page 60 and 61:
R. HERMEZIU, 1. BOZEŞANReprezentar
- Page 62 and 63:
CONSIDERATII PRIVIND EVALUAREA UNOR
- Page 64 and 65:
Dumitru SCURTUimpediment este integ
- Page 66 and 67:
REFERINŢEBIBLIOGRAFICEDumitru SCUR
- Page 68 and 69:
Ana CRĂCIUNRelaţia dintre număru
- Page 70 and 71:
AlIli CR,·j( '11,\-în anul 1988,
- Page 72 and 73: Ana CRACIUNAşa după cum rezultăd
- Page 75 and 76: Densitatea optimă de plantare în
- Page 77 and 78: Densitatea optimci de plantare in f
- Page 79 and 80: Densitatea optimă de plantare înf
- Page 81 and 82: DIMENSIONAREA OPTIMĂA ELEMENTELORR
- Page 83 and 84: Dimensionarea optimă a elementelor
- Page 85 and 86: UlmenSlonarea optimâ a elementelor
- Page 88 and 89: 1. NE-CIUf 1, 1< f"LUAIE-YjSTHME603
- Page 90 and 91: 1. Nf!,(fUţl, V. f'LUAl1C-Şi în
- Page 92 and 93: Tables:1. Soil hydrophysical proper
- Page 94 and 95: Nicolae BĂCĂINŢANREZULTATELECERC
- Page 96 and 97: NIcoLae l:JALAJN!ANConţinutul medi
- Page 100 and 101: Marm SA1V11VU1UÎn acest scop, sta
- Page 102 and 103: Marin i)/11VllVUlUIn ceea ce prive
- Page 104 and 105: Marin SANJN01UCONCLUZII- Liniile ş
- Page 106 and 107: Lucrările şiJ. MAZ.IRE.JN(~ X NED
- Page 108 and 109: I. MAZAREANU, v. Nt.;V.t,FFConsumul
- Page 110 and 111: J. MALAXl!.ANU, Y. iVl!.Ul!.1'1'Tab
- Page 112 and 113: 1. MALAIU!JilVU, Y.IVE.J..JI:.rrCon
- Page 114 and 115: REZULTATELE ÎNCERCĂRIIMASINII DE
- Page 116 and 117: producţieAurelian PUPbSCUÎn cadru
- Page 118 and 119: iUrf:IIUTI rVrLjuL-vÎn cazul frac
- Page 120 and 121: iUrellUfl r ur LjLlu v6. POPESCU A.
- Page 124 and 125: REFERINŢEBIBLIOGRAFICEGh. PITICAŞ
- Page 126 and 127: ........ .LJA~"'.z. , .z. _MATERIAL
- Page 128 and 129: Numărul mediu de afide captate/un
- Page 130 and 131: Şt. BRAN, N. COJOCARUTabelul 4Efec
- Page 132 and 133: Şt. HRAN, N. CUJUCA1Wdetermining t
- Page 134 and 135: MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETAREL
- Page 136 and 137: L.A.FLDeA, L. BERKESY, Maria END1U,
- Page 138 and 139: 1.A.FLOCA,1. BERKESY. Maria ENOIV,
- Page 140 and 141: 1.A.FLOCA,1. BERKESY, Maria ENOIV,